Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
An universitar 2011-2012
Proiect 1
Student:
pauza ^^
Coordonator stiintific:
Prof. Ing. Drago Dobrescu
An universitar 2011-2012
Tema proiectului:
Sa se proiecteze un generator de semnal sinusoidal pentru domeniul de audio frecventa.
Proiectul va contine urmatoarele capitole:
1.Oscilatorul: va fi realizat cu ajutorul unui amplificator operational si va avea parametrii:
a) frecventa cuprinsa intre f min 20 Hz, f m ax 27 kHz
b) tensiunea de iesire are o amplitudine minima VO m in 2 mV si maxima VO m ax 4 V
c) impedanta de sarcina se considera pur rezistiva si are valoarea Rr 50
2. Retele de reactie: se va realiza o prezentare si o comparatie intre reteaua Wien si alte
tipuri de retele de reactie: reteaua duble T, reteaua T podit, reteaua cu 3 celule RC. Se va
adapta pentru oscilator una dintre aceste retele.
3. Bufferul: va fi realizat cu posibilitatea unui reglaj in trepte (brut), precum si fin a
amplitudinii semnalului de iesire.
4. Sursa de alimentare: stabilizata pentru alimentarea intregului montaj. Este o sursa
clasica, formata din transformator, redresor, filtru si stabilizator. Stabilizatorul va fi
proiectat folosind o schema cu tranzistoare. Tensiunile pe care le va genera aceasta sursa
vor fi in varianta bipolara simetrica: Vcc =9V si V EE =-9V
5. Material grafic obligatoriu:
a) schema bloc generala
b) schema electronica de detaliu generala
c) lista de materiale si componente
6. Concluzii
7. Bibliografie
An universitar 2011-2012
An universitar 2011-2012
1.Oscilatorul sinusoidal
An universitar 2011-2012
An universitar 2011-2012
U m in 10 3
0.04mA
Rr
50
I m ax
U m ax
4
80mA
Rr
50
Rezistenta de intrare in cele doua intrari (cea inversoare si cea neinversoare) este mai mare de
2M, iar cea de iesire este de ordinul zecilor de ohmi deci acest amplificator satisface cerintele
legate de rezistentele de intrare, respectiv iesire. Amplificarea in bucla deschisa este de minim
2*105>>3. Tensiunea de alimentare diferentiala o este de 9V (data de proiectare). Tranzistorii
T1 si T2 indeplinesc functia de buffer si sunt necesari deoarece rezistenta de sarcina, RL, este
mica (50). Tinand cont ca este repetor pe emitor,el va micsora practic rezistenta etajului
anterior de 1* 2 ori. Rezulta, daca consideram ca tranzistorii au min=100, ca rezistenta
etajului anterior trebuie sa fie de maxim 500k. Alegem deci P=500k. La randul sau P trebuie
sa fie mult mai mare decat rezistenta maxima de iesire a etajului urmator (atenuatorul in
trepte). Aceasta la randul sau are valoarea de R1//(R2+R3+R4+R5) si este, tinand cont de
treptele alese, de R1/2 (R1=R2+R3+R4+R5). Rezulta ca putem alege R1=10k , de unde rezulta si
celelalte rezistente ale atenuatorului: R2=9,09k ; R3=909 ; R4=90,9 ; R5=9.09 - rezistente de
0,25W, clasa de precizie E96 cu toleranta 1%.
Prin R7 va circula un curent de minim
. Puterea
An universitar 2011-2012
2.Retele de reactie
Amplificatorul Operaional este parte o parte importanta a oscilatorului ce este la randul sau
format din circuite cu reacie negativ si un circuit de reacie pozitiv, n funcie de care sunt
amplificate semnalele cu anumite frecvene, iar altele sunt atenuate.
Putem face remarcat existenta a mai multor tipuri de circuite folosite n reacia
pozitiv.Aceste circuite las sa treac semnale cu frecvena numai ntr-o anumit band de
frecven, de aceea se mai numesc i filtre trece band, i nu introduc nici o defazare
semnalului.
Funciei de transfer () i frecvena de lucru prezinta pentru aceste circuite o importanta
deosebita, pe cand defazarea putem s-o consideram nula(doarece inversorul nu induce
defazaj).
Putem defini functia de transfer ca raportul dintre tensiunea de la iesirea cicuitului cu
tensiunea de la intrarea circuitului, n timp ce frecvena de lucru este definit, n cazul
filtrelor trece band, drept frecvena la care funcia de transfer are un maxim global.
Fw ()
Uies
Uin
Reteaua dublu T
La un oscilator cu reactie dublu T, reactia pozitiva se realizeaza prin puntea dublu T conectata
intr-un mod deosebit, care permite realizarea oscilatorului folosind un singur tranzistor. Astfel,
un brat RC al puntii este legat la colector, alt brat RC la masa (R fiind legat la masa prin sursa
de alimentare) si al treilea brat R/n, nC este legat la emitor. Semnalul cules din colector fiind in
An universitar 2011-2012
1
.
2RC
Reteaua T podit
O retea asemanatoare cu reteaua dublu T este reteaua T podit. Selectivitatea ei este mai slaba,
insa are avantajul ca se poate varia frecventa cu un potentiometru dublu, la fel ca la reteaua
Wien.
Reteaua cu 3 celule RC
An universitar 2011-2012
, unde
Reteaua Wien
Reteaua Wien este cel mai folosit circuit de reactie pozitiva din oscilatoarele RC.
Comportarea in frecventa a circuitului poate fi intuita tinand cont ca la frecvente joase
condensatorul C1 reprezinta o intrerupere , iar la frecvente inalte C2 scurcircuiteaza la masa
semnalul de la iesire. Astfel la frecvente extreme circitul are caracteristica de transfer nula in
sensul ca la aceste frecvente circuitul nu lasa sa treaca nimic.
Fw
1
1
R2
1
V1
R1
R2
R2
j C1
j C 2
j C1 1 j C 2 R 2
1
Fw
modulul acesteia fiind:
R1 C2
1
j R 1C 2
R 2 C1
R 2 C1
1
care prezint un maxim
Fw
2
2
R
C
1
1 1 2 R 1C 2
R 2 C1
R 2 C1
de valoare
pentru 0
R 1 C1
R1 R2 C1C2
R 2 C2
n cazul particular n care R1 = R2 = R i C1 = C2 = C relaiile devin:
1
1
1
, f0
Fw 0 , 0
3
RC
2 RC
1
An universitar 2011-2012
In practica se aleg cele doua rezistente respectiv cele doua condensatoare de valori egale
astfel incat R1=R2=R iar C1=C2=C . In acest caz se obtine pentru caracteristica de transfer a
amplificatorului , la frecventa f0= 0/2 , valoarea 1/3 adica atenuarea minima a retelei Wien
este de 3 ori. Rezulta ca , pentru a indeplini conditia lui Barkhausen , care este in cazul
nostru: FW()/Av =1 trebuie realizat un amplificator cu amplificarea Av=3.
De o importan deosebit sunt i aspectele legate de impedanele de intrare i ieire ale
reelei Wien , care trebuie s satisfac anumite relaii mpreun cu impedanele de intrare ,
respectiv de ieire ale amplificatorului . Aceste relaii sunt legate de condiiile de idealitate n
care a fost dedus analitic caracteristica de transfer a reelei . n aceste condiii de idealitate,
impedana de ieire a amplificatorului (considerat ca generatorul care atac reeaua) a fost
considerat nul , iar impedana de intrare la borna neinversoare a amplificatorului
(considerat ca sarcin a reelei Wien) a fost considerat infinit de mare (reeaua n gol).
Cum aceste valori nu pot fi obinute practic , se va cuta ca rezistentele de intrare , respectiv
ieire ale amplificatorului s satisfac condiiile de idealitate prin inegalitile:
Ramplificatoriesire<< RWienintrare
Ramplificatorintrare>>RWieniesire
Se calculeaz analitic impedanele de intrare ale reelei Wien la 0:
RWienintrare=3R
RWieniesire=
3R
2
An universitar 2011-2012
An universitar 2011-2012
Alegem C1=1,5F10%.
In cel mai defavorabil caz , atunci cand Rmin=1010 si C1=1 F+10%=1,1F, frecventa
maxima va fi:
fmax=
=143 Hz.
13144
11.4 Hz
An universitar 2011-2012
4. Sursa de alimentare
Vom dimensiona un transformator cu priza mediana care are cele doua tensiuni secundare de
8Vef.
Proiectarea transformatorului
An universitar 2011-2012
P
unde f este frecventa retelei 10Hz.
f
1
,unde B este inductia maxima in miez si care se considera 0.61.2 T
4.44 fBS f
pentru B=0.6 , cazul cel mai nefavorabil , nv=154 spire pe volt (in primar se vor lua cu circa
10% mai multe). Deci vor fi 169 de spire.
Valoarea efectiva va fi 8/ 2 =5.65V.
Rezulta pentru secundar n=154*5.65=870 spire
Pentru o incarcare in curent a conductorilor de 2A/mm2 , alegem pentru secundar diametrul
conductorullui de 0.7 mm la curentul maxim de 100mA.
In primar curentul este de
I sec undar 8V
=3.63mA. Alegem diametrul conductorului din
220V
Marimea
Primar
Secundar
Tensiunea:
Nr.de spire
Curentul:
Puterea
Diametrul conductorului
220V
37180 spire
3.63mA
5.65V
870 spire
100mA
0.6W
0.7mm
0.6110%=0.66W
0.08mm
An universitar 2011-2012
16mm
2.44mm2
Proiectarea redresorului
Redresorul are rolul transformarii tensiunii alternative intr-o tensiune pulsatorie unipolara.
Acestea pot de de mono alternanta sau dubla alternanta. Aceste pulsuri au o componeta
continua destul de mica.
Filtrul este format din capacitati de ordin mari, condensatoare electrolitice, ce au rolul de
filtrare pulsatorie de tensiune, in scaderea ondulatiei si in cresterea componentei continue.
An universitar 2011-2012
Proiectarea stabilizatorului
Stabilizatoarele sunt circuite electronice care se conecteaz ntre sursa de alimentare
nestabilizat i consumator, avnd rolul de a menine constant tensiunea sau curentul
consumatorului, n raport cu variaiile :tensiunii de intrare ale rezistenei sarcinii (a
curentului de sarcin),ale temperaturii ambiante i a altor factori perturbatori.
Cei mai importani parmetrii ai stabilizatoarelor caracterizeaz variaia tensiunii de ieire n
raport cu variaia altor mrimi din circuit.
Stabilizarea n raport cu temperatura:
Vo
. 100 (%) pentru T dat;
Vo
Unde :
Vo
. 100 (%) este variaia relativ a tensiunii de ieire msurat n procente
Vo
An universitar 2011-2012
50 m )
An universitar 2011-2012
6.Concluzii
Am putut observa faptul ca utilizarea amplificatorului operational duce la un oscilator mai
stabil, acesta fiind si una din caracterisiticile puntii Wien.
O conditie importanta pentru functionarea corecta a tranzistorului de reglaj este aceea ca
amplitudinea tensiunii intre drena si sursa sa nu fie mai mare decat cateva zecimi de volt. Se
recomanda folosirea pentru reglajul de amplitudine a unui tranzistor TECJ avand curent de
saturatie redus si tensiune de varf cat mai mare, pentru a se obtine rezistenta dinamica
drena sursa de valoarea mai ridicata si distorsiuni neliniare mai mici (la functionare U G de
valoare mai mare), precum si stabilitatea termica mai buna (tranzistorul se poate sa
functioneze chiar cu deriva termica nula).
La oscilatorul cu punte Wien se poate folosi o punte cu diode pentru limitarea amplitudinii
de. Atunci cand amplitudinea semnalului creste suficient de mult, rezistenta puntii scade si
reactia negativa este mai puternica, determinand scaderea amplificarii amplificatorului
corectat cu reteaua Wien si, ca urmare, limitarea cresterii amplitudinii de oscilatie.
Limitarea amplitudinii de oscilatie poate fi asigurata si cu un termistor dar, amplificatorul
operational nu furnizeaza, de regula, la iesire, o putere suficienta pentru a comanda
termistorul.
Redresoarele sunt circuite care contin cel putin un element neliniar capabil sa transforme
tensiunea alternativa intr-o forma de unda cu componenta continua diferita de zero. Pe
langa componenta continua, la iesirea redresorului se obtine si o componenta variabila
numita ondulatie.
Redresoarele in punte au in ansamblu caracteristici mai bune : un singur secundar (cu
diametrul conductorului insa ceva mai mare), un miez de fier cu sectiune mai mica, diode cu
tensiune inversa maxima mai redusa (insa numarul de diode este mai mare).
Circuitul stabilizator cu dioda Zener furnizeaza practic o tensiune stabilizata fixa (ce nu se
poate modifica din exterior) avand valoarea tensiunii de pe dioda Zener si prezinta un
coeficient de stabilizare de ordinul catorva zeci. Fiind un stabilizator cu element de reglare
de tip paralel , este neeconomic pentru sarcina de curent variabil in domeniu larg (consuma
curent mare indiferent de valoarea nominala a curentului de sarcina) si se utilizeaza numai la
curent de sarcina redus (cel putin cateva sute de mA).
Aa cum se poate vedea i din lista de componente montajul este uor de realizat practic i la
un pre mic.
7.Bibliografie
An universitar 2011-2012
An universitar 2011-2012
5. Material grafic
An universitar 2011-2012
Descriere
Condensator
1nF
Rezistor
25.356k
Potentiometr
u pana la
Resistance
100M
Potentiometr
u 3.94 M
Rezistoare
10k, 20k,
EID-R-025-10K
30k
Rezistor 40k
Resistance Value 40k Power Rating 0.5 W Temperature Coefficient
3ppm/C Case Style Conformal Termination Style Axial Mounting
Through Hole Technology WireWound RS Stock No. 217-3295
Manufacturer Tyco Electronics Manufacturers Part No.
UPW50B40KV
Rezistor 50k
Rezistor 59k
An universitar 2011-2012
Rezistor
470k
Rezistor 50
Rezistor 33k
Rezistor 1k
Condensator
1nF
Condensator
1000F
Condensator
200F
Rezistor 0.9k
Rezistor 100
Rezistor 470
Rezistor 6M
Rezistor 0.6
An universitar 2011-2012
An universitar 2011-2012