Sunteți pe pagina 1din 24

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

Cam asa sta treaba. Eu am luat 8 pe proiectul asta. 7 de fapt +


1 pct ca i-a placut formatul si i-am raspuns din lista aia de
componente de la sfarsit. Invatati engleza pentru aia
n=2
Daca vreti mai mult, trebuie sa adaugati si simulari in SPICE si
aveti grija la puntea Wien, nu se numesc Benzi, se numesc
Game. Totodata vedeti pe unde gasiti niste calcule mai bune
la gamele de la Wien pt ca eu aveam pana la 27kHz, dar in
gama a 4a ma duc pana la 143kHz si a ras asta de mine
Pt 10, in jur de 40 de pagini scrise marfa, cu multe desene si
simulari. Daca nu va suporta proful, nu o sa luati 8 pe asta.
Daca va mai stie, si raspundeti la ce intreaba poate luati.
Succes.

An universitar 2011-2012

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

Proiect 1

Student:
pauza ^^
Coordonator stiintific:
Prof. Ing. Drago Dobrescu

An universitar 2011-2012

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

Tema proiectului:
Sa se proiecteze un generator de semnal sinusoidal pentru domeniul de audio frecventa.
Proiectul va contine urmatoarele capitole:
1.Oscilatorul: va fi realizat cu ajutorul unui amplificator operational si va avea parametrii:
a) frecventa cuprinsa intre f min 20 Hz, f m ax 27 kHz
b) tensiunea de iesire are o amplitudine minima VO m in 2 mV si maxima VO m ax 4 V
c) impedanta de sarcina se considera pur rezistiva si are valoarea Rr 50
2. Retele de reactie: se va realiza o prezentare si o comparatie intre reteaua Wien si alte
tipuri de retele de reactie: reteaua duble T, reteaua T podit, reteaua cu 3 celule RC. Se va
adapta pentru oscilator una dintre aceste retele.
3. Bufferul: va fi realizat cu posibilitatea unui reglaj in trepte (brut), precum si fin a
amplitudinii semnalului de iesire.
4. Sursa de alimentare: stabilizata pentru alimentarea intregului montaj. Este o sursa
clasica, formata din transformator, redresor, filtru si stabilizator. Stabilizatorul va fi
proiectat folosind o schema cu tranzistoare. Tensiunile pe care le va genera aceasta sursa
vor fi in varianta bipolara simetrica: Vcc =9V si V EE =-9V
5. Material grafic obligatoriu:
a) schema bloc generala
b) schema electronica de detaliu generala
c) lista de materiale si componente
6. Concluzii
7. Bibliografie

An universitar 2011-2012

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

Schema bloc generala:

An universitar 2011-2012

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

1.Oscilatorul sinusoidal

Oscilator de audiofrecventa cu retea de reactie pozitiva de tip Wien

An universitar 2011-2012

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

3. Bufferul(etajul separator si amplificatorul)

An universitar 2011-2012

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei
Rr 50
U (2mV ,4V )
I m in

U m in 10 3

0.04mA
Rr
50

I m ax

U m ax
4

80mA
Rr
50

Rezistenta de intrare in cele doua intrari (cea inversoare si cea neinversoare) este mai mare de
2M, iar cea de iesire este de ordinul zecilor de ohmi deci acest amplificator satisface cerintele
legate de rezistentele de intrare, respectiv iesire. Amplificarea in bucla deschisa este de minim
2*105>>3. Tensiunea de alimentare diferentiala o este de 9V (data de proiectare). Tranzistorii
T1 si T2 indeplinesc functia de buffer si sunt necesari deoarece rezistenta de sarcina, RL, este
mica (50). Tinand cont ca este repetor pe emitor,el va micsora practic rezistenta etajului
anterior de 1* 2 ori. Rezulta, daca consideram ca tranzistorii au min=100, ca rezistenta
etajului anterior trebuie sa fie de maxim 500k. Alegem deci P=500k. La randul sau P trebuie
sa fie mult mai mare decat rezistenta maxima de iesire a etajului urmator (atenuatorul in
trepte). Aceasta la randul sau are valoarea de R1//(R2+R3+R4+R5) si este, tinand cont de
treptele alese, de R1/2 (R1=R2+R3+R4+R5). Rezulta ca putem alege R1=10k , de unde rezulta si
celelalte rezistente ale atenuatorului: R2=9,09k ; R3=909 ; R4=90,9 ; R5=9.09 - rezistente de
0,25W, clasa de precizie E96 cu toleranta 1%.
Prin R7 va circula un curent de minim

, iar la borne va avea o tensiune

de circa Vcc-VBE1-VBE2=9-1,2V=7,8V, rezulta ca R7 va avea valoarea de

. Puterea

maxima disipata este de P=2*7,8V*80mA=0,936W , deci R7 va avea puterea disipata de


mimim 1W. Alegem R7 de 110 din clasa E12 cu toleranta 10%.
T1 disipa tot 0,816W, deci il alegem de tip BD135 (VCE=45V, IC=1A, Pd=6,5W, min=70)
T2 il alegem BC107 cu (VCE=45V, IC=100mA, Pd=300mW , min=125).
R5 o alegem de 100K 10% , 0,25W , astfel incat r 1>R5>P .
Condensatoarele C1,C2 trebuie sa prezinte o reactanta neglijabila la frecventele de
lucru.Rezulta relatia de dimensionare:

Alegem C1=100nF10% ,C2-100F10%

An universitar 2011-2012

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

2.Retele de reactie
Amplificatorul Operaional este parte o parte importanta a oscilatorului ce este la randul sau
format din circuite cu reacie negativ si un circuit de reacie pozitiv, n funcie de care sunt
amplificate semnalele cu anumite frecvene, iar altele sunt atenuate.
Putem face remarcat existenta a mai multor tipuri de circuite folosite n reacia
pozitiv.Aceste circuite las sa treac semnale cu frecvena numai ntr-o anumit band de
frecven, de aceea se mai numesc i filtre trece band, i nu introduc nici o defazare
semnalului.
Funciei de transfer () i frecvena de lucru prezinta pentru aceste circuite o importanta
deosebita, pe cand defazarea putem s-o consideram nula(doarece inversorul nu induce
defazaj).
Putem defini functia de transfer ca raportul dintre tensiunea de la iesirea cicuitului cu
tensiunea de la intrarea circuitului, n timp ce frecvena de lucru este definit, n cazul
filtrelor trece band, drept frecvena la care funcia de transfer are un maxim global.
Fw ()

Uies
Uin

Reteaua dublu T

La un oscilator cu reactie dublu T, reactia pozitiva se realizeaza prin puntea dublu T conectata
intr-un mod deosebit, care permite realizarea oscilatorului folosind un singur tranzistor. Astfel,
un brat RC al puntii este legat la colector, alt brat RC la masa (R fiind legat la masa prin sursa
de alimentare) si al treilea brat R/n, nC este legat la emitor. Semnalul cules din colector fiind in

An universitar 2011-2012

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei
antifaza cu cel de pe baza, determina un semnal de reactie pozitiva selectiva pe rezistenta R 3
din emitor, intruct el se sumeaza pe ochiul bazei in opozitie cu cel dintre baza si masa.
Reactia negativa care contribuie la obtinerea unor distorsiuni minime ale semnalului generat,
se realizeaza prin RC (desenate punctat).
In cazul retelei dublu T, frecventa utila este: f =

1
.
2RC

Reteaua T podit

O retea asemanatoare cu reteaua dublu T este reteaua T podit. Selectivitatea ei este mai slaba,
insa are avantajul ca se poate varia frecventa cu un potentiometru dublu, la fel ca la reteaua
Wien.

Reteaua cu 3 celule RC

An universitar 2011-2012

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei
Aceasta retea are frecventa la care defazeaza cu 180 data de relatia:

, unde

Reteaua Wien
Reteaua Wien este cel mai folosit circuit de reactie pozitiva din oscilatoarele RC.
Comportarea in frecventa a circuitului poate fi intuita tinand cont ca la frecvente joase
condensatorul C1 reprezinta o intrerupere , iar la frecvente inalte C2 scurcircuiteaza la masa
semnalul de la iesire. Astfel la frecvente extreme circitul are caracteristica de transfer nula in
sensul ca la aceste frecvente circuitul nu lasa sa treaca nimic.

Funcia de transfer a reelei Wien are expresia:


R2
1
R2
V2
j C 2
1 j C 2 R 2

Fw

1
1
R2
1
V1
R1
R2
R2

j C1
j C 2
j C1 1 j C 2 R 2
1
Fw
modulul acesteia fiind:
R1 C2
1

j R 1C 2
R 2 C1
R 2 C1
1
care prezint un maxim
Fw
2
2

R
C
1
1 1 2 R 1C 2

R 2 C1
R 2 C1
de valoare

pentru 0

R 1 C1
R1 R2 C1C2

R 2 C2
n cazul particular n care R1 = R2 = R i C1 = C2 = C relaiile devin:
1
1
1
, f0
Fw 0 , 0
3
RC
2 RC
1

An universitar 2011-2012

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei
n proiectarea oscilatorului vom folosi acest caz particular deoarece rapoartele
R1
C
i 2 trebuie sa fie constante i asta ar face acordul oscilatorului mai dificil.
R2
C1

In practica se aleg cele doua rezistente respectiv cele doua condensatoare de valori egale
astfel incat R1=R2=R iar C1=C2=C . In acest caz se obtine pentru caracteristica de transfer a
amplificatorului , la frecventa f0= 0/2 , valoarea 1/3 adica atenuarea minima a retelei Wien
este de 3 ori. Rezulta ca , pentru a indeplini conditia lui Barkhausen , care este in cazul
nostru: FW()/Av =1 trebuie realizat un amplificator cu amplificarea Av=3.
De o importan deosebit sunt i aspectele legate de impedanele de intrare i ieire ale
reelei Wien , care trebuie s satisfac anumite relaii mpreun cu impedanele de intrare ,
respectiv de ieire ale amplificatorului . Aceste relaii sunt legate de condiiile de idealitate n
care a fost dedus analitic caracteristica de transfer a reelei . n aceste condiii de idealitate,
impedana de ieire a amplificatorului (considerat ca generatorul care atac reeaua) a fost
considerat nul , iar impedana de intrare la borna neinversoare a amplificatorului
(considerat ca sarcin a reelei Wien) a fost considerat infinit de mare (reeaua n gol).
Cum aceste valori nu pot fi obinute practic , se va cuta ca rezistentele de intrare , respectiv
ieire ale amplificatorului s satisfac condiiile de idealitate prin inegalitile:
Ramplificatoriesire<< RWienintrare
Ramplificatorintrare>>RWieniesire
Se calculeaz analitic impedanele de intrare ale reelei Wien la 0:
RWienintrare=3R
RWieniesire=

3R
2

An universitar 2011-2012

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei
Astfel se va proiecta oscilatorul, astfel nct condiiile de mai sus s fie ndeplinite.
Realizarea unei reele Wien a crei frecvente f0 s poat fi reglat n cazul nostru pe aproape
trei decade (20Hz-27kHz) se va face prin introducerea , n locul rezistentelor din reea a unor
rezistente variabile ntre Rmin i Rmax astfel nct
1
1
fmin>
si fmax<
.
2Rm axC
2Rm in C
Cum introducerea doar a rezistentelor variabile nu este eficace in cazul gamei
largi de frecvente , se vor folosi 3 condensatoare pe fiecare decada.
Pentru proiectarea acestei retele Wien a fost necesara impartirea domeniului de
frecventa in 4 benzi separate:

Schema retelei Wien pentru oscilator


Banda 1 : 10Hz 100Hz
Banda 2 : 100Hz 1kHz
Banda 3 : 1kHz 10kHz
Banda 4 : 10khz 100khz

Banda 1 - 10Hz - 100Hz


Pentru amplificatoare obisnuite, rezistenta minima a retelei Wien o alegem de 1k . Alegem
o rezistenta RBC de 0,25W cu toleranta 1% ( E96 ) . In cazul cel mai defavorabil
Rmin=1k+0,01K=1010 . Calculam condensatorul retelei Wien:
15,75 10-7F=1,5F

An universitar 2011-2012

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

Alegem C1=1,5F10%.
In cel mai defavorabil caz , atunci cand Rmin=1010 si C1=1 F+10%=1,1F, frecventa
maxima va fi:
fmax=

=143 Hz.

Calculam acum potentiometrul necesar. Valoarea sa maxima ,


Pmax =

13144

Alegem Pmax=15k cu o toleranta de 10%. De mentionat ca in calculul acestei valori am


considerat tot cazul cel mai defavorabil , adica:
Rmin=1010 si C1=0,9 F
Calculam , in cazul cel mai defavorabil (C1=0,9 F , Pmax=13,5 k , Rmin=900 ), frecventa
minima a oscilatorului:
fmin=

11.4 Hz

Banda 2 - 100Hz - 1kHz


In acest caz , alegem C2=0,1 C1=100nF. Analog, se modifica imediat si frecventele limita ale
benzii:
fmax=1430Hz
fmin=114Hz
Banda 3 - 1kHz - 10kHz
In acest caz , alegem C3=0,01 C1=10nF. Frecventele limita ale benzii sunt in acest caz:
fmax=14300Hz
fmin=1140Hz
Banda 4 - 10khz - 100khz
In acest caz , alegem C4=0,001 C1=1nF Frecventele limita ale benzii sunt in acest caz:
fmax=143000Hz
fmin=11400Hz
Dupa cum se observa , frecventele limita sunt atinse , iar in cazul cel mai defavorabil,
beznzile se suprapun , astfel incat nu exista frecvente din domeniu care sa nu fie atinse.

An universitar 2011-2012

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

4. Sursa de alimentare

Sursa de alimentare va asigura cele doua tensiuni de alimentare, direct de la reteaua de


220V. Pentru o buna functionare a stabilizatorului va trebui ca la intrarea acestuia , adica la
iesirea redresorului sa avem o tensiune mai mare cu cativa volti fata de cea stabilizata. O
tensiune mare duce de obicei la cresterea factorului de stabilizare a stabilizatorului prin
cresterea amplificarii amplificatorului de eroare, dar scade randamentul sursei. Uzual,
pentru tensiuni mai mici de 12V se alege tensiunea mai mare cu circa 2V. Vom avea, asadar,
o tensiune de 11V dupa redresor si filtru. Aceasta este obtinuta prin redresarea si filtrarea
unei tensiuni sinusoidale si este de obicei egala cu valoarea de varf a tensiunii alternative.
Astfel, putem calcula valorile efective ale tensiunilor date de transformator:

Vom dimensiona un transformator cu priza mediana care are cele doua tensiuni secundare de
8Vef.

Proiectarea transformatorului

An universitar 2011-2012

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul induciei


electromagnetice, construit pentru a primi putere electric, n curent alternativ, sub o
tensiune U1 i o intensitate I1 aplicat unui circuit primar i a o reda, cu aceeai frecven, sub
o tensiune U2 i o intensitate I2 la bornele unui circuit secundar.
Pentru a cacula parametrii transformatorului , tinem cont ca pe cele doua ramuri curentul de
varf nu depasaete 100 mA. Proiectam transformatorul la o putere de 100mA23=0.6W.
Sectiunea miezului de tole este Sf 10 3

P
unde f este frecventa retelei 10Hz.
f

Rezulta , cu aceasta formula o sectiune de : 2.44 cm2.


Cu valoarea acestei sectiuni alegem tola necesara. Alegem tola de tip E16 cu a=16mm
Pentru acest tip de tole se calculeaza numarul de spire pe volt
nv=

1
,unde B este inductia maxima in miez si care se considera 0.61.2 T
4.44 fBS f

pentru B=0.6 , cazul cel mai nefavorabil , nv=154 spire pe volt (in primar se vor lua cu circa
10% mai multe). Deci vor fi 169 de spire.
Valoarea efectiva va fi 8/ 2 =5.65V.
Rezulta pentru secundar n=154*5.65=870 spire
Pentru o incarcare in curent a conductorilor de 2A/mm2 , alegem pentru secundar diametrul
conductorullui de 0.7 mm la curentul maxim de 100mA.
In primar curentul este de

I sec undar 8V
=3.63mA. Alegem diametrul conductorului din
220V

infasurarea primara de 0.08 mm..


A rezultat un transformator cu urmatorii parametri:

Marimea

Primar

Secundar

Tensiunea:
Nr.de spire
Curentul:
Puterea
Diametrul conductorului

220V
37180 spire
3.63mA

5.65V
870 spire
100mA
0.6W
0.7mm

0.6110%=0.66W
0.08mm

An universitar 2011-2012

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei
Marimea lui a
Suprafata sectiunii miezului

16mm
2.44mm2

Proiectarea redresorului
Redresorul are rolul transformarii tensiunii alternative intr-o tensiune pulsatorie unipolara.
Acestea pot de de mono alternanta sau dubla alternanta. Aceste pulsuri au o componeta
continua destul de mica.
Filtrul este format din capacitati de ordin mari, condensatoare electrolitice, ce au rolul de
filtrare pulsatorie de tensiune, in scaderea ondulatiei si in cresterea componentei continue.

Diodele alese sunt toate 1N4007.


In prezent, majoritatea surselor de alimentare pentru aparatura electronica folosesc un
redresor urmat de un filtru capacitiv. De aceea in acest proiect am ales utilizarea unui filtru
capacitiv.
Redresorul este format dintr-o punte de diode.Puntea de diode functioneaza in modul
urmator: in timpul alternantei pozitive conduc diodele D 2 si D4 , iar in timpul alternantei
negative, diodele D1 si D3 .

An universitar 2011-2012

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

Proiectarea stabilizatorului
Stabilizatoarele sunt circuite electronice care se conecteaz ntre sursa de alimentare
nestabilizat i consumator, avnd rolul de a menine constant tensiunea sau curentul
consumatorului, n raport cu variaiile :tensiunii de intrare ale rezistenei sarcinii (a
curentului de sarcin),ale temperaturii ambiante i a altor factori perturbatori.
Cei mai importani parmetrii ai stabilizatoarelor caracterizeaz variaia tensiunii de ieire n
raport cu variaia altor mrimi din circuit.
Stabilizarea n raport cu temperatura:
Vo
. 100 (%) pentru T dat;
Vo

Stabilizarea n raport cu tensiunea de intrare:


Vo
. 100 (%) pentru vI dat;
Vo

Stabilizarea n raport cu rezistena de sarcin:


Vo
. 100 (%) pentru Io dat;
Vo

Unde :
Vo
. 100 (%) este variaia relativ a tensiunii de ieire msurat n procente
Vo

vI =vImax- vImin reprezint variaia tensiunii de intrare;

Io =Iomax - Iomin reprezint variaia curentului de sarcin;


T= Tjmax-Tjmin reprezint variaia temperaturii ;

Stabilizatoarele trebuie s ndeplineasc n mod uzual urmtoarele cerine:


tensiunea trebuie s se menin constant cnd tensiunea reelei variaz n limitele
prescrise
mrimea de ieire trebuie s varieze cu cel mult 1-2 % n tot domeniul de temperatur i
sarcin prescris
rezistena intern a stabilizatorului de tensiune trebuie s fie ct mai mic ( sub
componenta alternativ a tensiunii de ieire trebuie s fie mic ( sub 20 mV)

An universitar 2011-2012

50 m )

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei
randamentul energetic s fie ct mai mare
funcionarea stabilizatorului s nu produc perturbaii n reea
stabilizatorul trebuie protejat la scurtcircuit sau suprasarcini
la cuplarea sau decuplarea stabilizatorului s nu apar supracureni sau supratensiuni care
ar periclita circuitele alimantate.
Deoarece nici un circuit electronic nu poate funciona fr alimentare a fost creat o mare
diversitate de circuite integrate special destinate construirii stabilizatoarelor de tensiune.
Exist:
stabilizatoare integrate de uz general (de exemplu: A 723)
stabilizatoare integrate de tensiune fix cu 3 terminale (de exemplu :LM78xx,LM79xx)
stabilizatoare integrate de tensiune ajustabil cu 3 terminale ( de exemplu :LM337,LM317)
stabilizatoare integrate duale cu urmrire ( de exemplu:MC1468,ROB1468 LM326)

An universitar 2011-2012

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

6.Concluzii
Am putut observa faptul ca utilizarea amplificatorului operational duce la un oscilator mai
stabil, acesta fiind si una din caracterisiticile puntii Wien.
O conditie importanta pentru functionarea corecta a tranzistorului de reglaj este aceea ca
amplitudinea tensiunii intre drena si sursa sa nu fie mai mare decat cateva zecimi de volt. Se
recomanda folosirea pentru reglajul de amplitudine a unui tranzistor TECJ avand curent de
saturatie redus si tensiune de varf cat mai mare, pentru a se obtine rezistenta dinamica
drena sursa de valoarea mai ridicata si distorsiuni neliniare mai mici (la functionare U G de
valoare mai mare), precum si stabilitatea termica mai buna (tranzistorul se poate sa
functioneze chiar cu deriva termica nula).
La oscilatorul cu punte Wien se poate folosi o punte cu diode pentru limitarea amplitudinii
de. Atunci cand amplitudinea semnalului creste suficient de mult, rezistenta puntii scade si
reactia negativa este mai puternica, determinand scaderea amplificarii amplificatorului
corectat cu reteaua Wien si, ca urmare, limitarea cresterii amplitudinii de oscilatie.
Limitarea amplitudinii de oscilatie poate fi asigurata si cu un termistor dar, amplificatorul
operational nu furnizeaza, de regula, la iesire, o putere suficienta pentru a comanda
termistorul.
Redresoarele sunt circuite care contin cel putin un element neliniar capabil sa transforme
tensiunea alternativa intr-o forma de unda cu componenta continua diferita de zero. Pe
langa componenta continua, la iesirea redresorului se obtine si o componenta variabila
numita ondulatie.
Redresoarele in punte au in ansamblu caracteristici mai bune : un singur secundar (cu
diametrul conductorului insa ceva mai mare), un miez de fier cu sectiune mai mica, diode cu
tensiune inversa maxima mai redusa (insa numarul de diode este mai mare).
Circuitul stabilizator cu dioda Zener furnizeaza practic o tensiune stabilizata fixa (ce nu se
poate modifica din exterior) avand valoarea tensiunii de pe dioda Zener si prezinta un
coeficient de stabilizare de ordinul catorva zeci. Fiind un stabilizator cu element de reglare
de tip paralel , este neeconomic pentru sarcina de curent variabil in domeniu larg (consuma
curent mare indiferent de valoarea nominala a curentului de sarcina) si se utilizeaza numai la
curent de sarcina redus (cel putin cateva sute de mA).
Aa cum se poate vedea i din lista de componente montajul este uor de realizat practic i la
un pre mic.

7.Bibliografie

An universitar 2011-2012

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei
http://scs.etc.tuiasi.ro/scslabs/SimboliceDCE/Oscilator.pdf;
http://www.electronica.ro/transformator.shtml;
http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/OSCILATOARE-ARMONICE-DEAUDIOF74832.php;
http://tet.pub.ro/mat/an3/cia_lab/lucrarea_11.pdf;
www.etc.ugal.ro/lfrangu/lectia2.doc;
Curs CEF;
Un tranzistor, doua tranzistoare, Ilie Mihaescu, Editura Albatros, Colectia Cristal, Iasi, 1978;
Electronica aplicata, Jucarii electronice, autori: Serban Naicu, Dragos Marinescu, Andrei
Ciontu, Editura National, Bucuresti, 1998;

An universitar 2011-2012

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

5. Material grafic

An universitar 2011-2012

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

Lista de componente folosite


Piesa

Descriere

Condensator

Multilayer metallised polyester film capacitors that are epoxy

1nF

resin sealed in a flame-retardant thermoplastic case.


These low-cost capacitors have a high CV to volume ratio and are
highly reliable and stable over a very wide temperature range (-5 C
to +100 C). The capacitors are non-inductive with a standard 5mm
lead spacing and are primarily intended for PCB mounting.

Rezistor

HS25 Al house wirewound resistor,25K 25W

25.356k
Potentiometr

Potentiometers with More than 100M Ohms at DC 500V Insulation

u pana la

Resistance

100M

Model Number: 24P1PDSHF-A

Potentiometr

Variable Resistor / Potentiometer (RM085G-H3)

u 3.94 M
Rezistoare

Resistor 10K Ohms .25W/5%

10k, 20k,

EID-R-025-10K

30k

Resistor 20K Ohms .25W/5%


EID-R-025-20K
Resistor 30K Ohms .25W/5%
EID-R-025-30K

Rezistor 40k
Resistance Value 40k Power Rating 0.5 W Temperature Coefficient
3ppm/C Case Style Conformal Termination Style Axial Mounting
Through Hole Technology WireWound RS Stock No. 217-3295
Manufacturer Tyco Electronics Manufacturers Part No.
UPW50B40KV
Rezistor 50k

RESISTOR 10W 50K OHMS 5% AXIAL - 20J50KE Resistors

Rezistor 59k

RESISTOR, 59K, 0805 0.1% 25PPM 0.1W Manufacturer:

An universitar 2011-2012

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei
MULTICOMP Order Code: 1575989 Manufacturer Part Number:
MCTC0525B5902T5E
Rezistor 65

Resistor 65 ohm 5 watt


Workman 5W0655 65 ohm 5 watt 5% wirewound resistor.

Rezistor

470k Resistor 5% accuracy 1/4 watt resistors to get you started

470k

with your BEAM experiments.

Rezistor 50

BOURNS - CHF1206CNT500LW - RESISTOR, 50 OHM 20W DC-3GHZ

Rezistor 33k

RESISTOR 33K OHM 1/4W

Rezistor 1k

1K ohm, 1/4 watt resistor

Condensator

1nF (1000pF, 102) Ceramic Disc Capacitor

1nF

Condensator

Wet Tantalum Capacitors Cylindrical Body, Hermetically Sealed 1100

1000F

Condensator

NFM Series 0.2 mF 2.0 A 50 V Chip Capacitor Type EMI Filter

200F
Rezistor 0.9k

UT20 77 1K~1G 20R~0.9K

Rezistor 100

RESISTOR 100 OHM 1/16W 5% AXIAL - HR01101J/8 Resistors

Rezistor 470

470 ohm, 1/4 watt resistor

Rezistor 6M

RES 6M OHM 5% 1206 TF

Rezistor 0.6

Ballast Resistor 0.6 OHM

An universitar 2011-2012

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

An universitar 2011-2012

S-ar putea să vă placă și