Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda

In prim plan se afla Morometii, o familie numeroasa, macinata de nemultumiri mocnite.

Taran mijlocas, Ilie Moromete incearca sa pastreze intreg, cu pretul unui trai modest,
pamantul familiei sale, pentru a-l transmite apoi baietilor.
Fiii cei mari ai lui Ilie Moromete, Paraschiv, Nila si Achim, isi doresc independenta
economica si un trai mai bun la oras. Ei se simt nedreptatiti pentru ca, dupa moartea
mamei lor, Ilie Moromete s-a insurat cu alta femeie, Catrina, si ca are inca trei copii: Tita,
llinca si Niculae. indemnati de sora lui Ilie, Maria Moromete, poreclita Guica, cei trei
baieti pun la cale un plan distructiv, dandu-si seama ca problemele economice ale familiei
nu vor putea fi depasite. Ei intentioneaza sa plece la Bucuresti, Iara stirea familiei, pentru
a-si face un rost. In acest scop, ei vor sa ia oile, cumparate printr-un imprumut la banca si
al caror lapte constituie principala hrana a familiei, si caii, indispensabili pentru munca la
camp.
Prin vanzarea oilor si a cailor, ar obtine un capital pentru a incepe viata la oras. Datoria la
banca nefiind achitata, planul celor trei baieti da o grea lovitura familiei. Achim ii
propune tatalui sa-l lase sa plece cu oile la Bucuresti, sa le pasca in marginea orasului si
sa vanda laptele si branza la un pret mai bun in capitala. Moromete se lasa convins de
utilitatea acestui plan, amana achitarea datoriei la banca si vinde o parte din lotul familiei
pentru a-si putea plati impozitul pe pamant, fonciirea. Insa Achim vinde oile la Bucuresti
si asteapta venirea fratilor.
Dupa amanarile generate de refuzul lui Nila de a-si lasa tatal singur in preajma
secerisului, cei doi fug cu caii si cu o parte din zestrea surorilor. Moromete este nevoit sa
vanda din nou o parte din pamant pentru a-si reface gospodaria, pentru a plati foncierea,
rata la banca si taxele de scolarizare ale lui Niculae, fiul cel mic.
Planurile secundare completeaza actiunea romanului, conferindu-i caracterul de fresca
sociala: boala lui Botoghina, revolta taranului sarac Tugurlan, familia chiaburului Tudor
Balosu, dragostea dintre Polina si Birica, discutiile din poiana lui Iocan, rolul institutiilor
si al autoritatilor in satul interbelic.
in volumul al doilea, vechea imagine a lui Ilie Moromete este distrusa, fiind inlocuita de
o alta, lipsita de glorie. Autoritatea lui in sat se diminueaza, iar unitatea familiei nu se
reface. Se deruleaza o istorie tulbure.
Taranii isi schimba atitudinea fata de Ilie Moromete. Vechile dusmanii se sting. Guica
murise, fara ca relatiile cu fratele ei sa schimbe. Moromete se apucase de negot, treburile
ii mergeau bine, castigase bani frumosi, dar, in mod inexplicabil, il retrage pe Niculae de
la scoala pe motiv ca nu-i aduce nici un beneficiu. Toata atentia si energia tatalui se

concentreaza in incercarea de a-i aduce acasa pe baietii fugari. Astfel el cumpara la loc
pamanturile vandute odinioara si pleaca la Bucuresti pentru a-i convinge pe baietii mai
mari sa revina in sat.
Paraschiv care lucra acum ca sudor la tramvaie, Nila, portar la un bloc si Achim, care
avea un mic magazin de Consum alimentar" refuza incercarea de reconcilere a tatalui.
Mai mult decat atat, afland de tradarea" sotului, Catrina il paraseste, ducandu-se sa
locuiasca in vale", la fata ei din prima casatorie, Alboaica. Destramarea familiei
continua cu moartea lui Nila in razboi. Fetele se casatoresc, dar familia Moromete pare
atinsa de un blestem, fiindca sotul Titei, desi scapase din razboi, moare intr-un accident
stupid in sat. Paralel cu procesul de disolutie a familiei Moromete, este prezentata si
destramarea satului traditional.
Fiul cel mic, Niculae, se indeparteaza din ce in ce mai mult de tatal sau, se inscrie in
partidul comunist, este trimis la o scoala pentru activisti si se intoarce in sat cu sarcina de
a supraveghea strangerea cotelor si predarea lor catre stat. Niculae se orienteaza cu
dificultate in tesatura de intrigi pusa la cale de oportunistii de profesie, care isca un
conflict in sat. Aceste intamplari determina destituirea activistului Niculae Moromete,
care se retrage pentru a-si continua studiile si devine inginer horticultor. Evenimentele se
concentreaza in vara anului 1951, in paralel cu secerisul si treieratul graului si cu sedinta
organizatiei de partid satesti, in care este numit presedinte al Sfatului Popular tanarul
taran sarac, Vasile al Moasei.
Pe de alta parte, Ilie Moromete isi pierde prestigiul de altadata, autoritatea lui in sat se
diminueaza, vechii prieteni au murit sau l-au parasit, iar noii prieteni i se par mediocri.
Barbatul traieste o iubire tarzie cu Fica, sora mai mica a fostei lui sotii, care a fost toata
viata indragostita de el, apoi se implica in viata social-politica a satului, sprijinind
candidatura lui Tugurlan in functia de presedinte al Sfatului Popular, pentru ca acesta sa
tempereze actiunea de colectivizare. Ilie Moromete nu accepta ideea ca rostul lui in lume
a fost gresit si ca taranul trebuie ,,sa dispara ".
Romanul se incheie zece ani mai tarziu cand Niculae, ajuns inginer horticol si casatorit cu
Marioara, fiica lui Adam Fantana, care a devenit si ea asistenta medicala, afla de la Ilinca,
sora sa, ca Moromete murise, se stinsese incet fara a suferi de vreo boala. In ultimele
clipe de viata, Moromete avea slabiciunea de a umbla prin sat.
Ultima oara fusese adus acasa cu roaba. Cazut la pat, el isi exprima crezul de viata
spunandu-i doctorului: Domnule... eu totdeauna am dus o viata independenta. ".In
finalul romanului, tatal si fiul se impaca in visul lui Niculae.