Sunteți pe pagina 1din 15

DETERMINAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE

AL STATIUNII BAILE FELIX


-Proiect-

Student: Petre Oana Cristina


Anul III, Zi, Grupa 308

BUCURESTI
2005

Cuprins

1. Prezentarea generala a statiunii..pag. 3


1.1. Asezare geografica....pag. 3
1.2. Cai de acces...pag. 3
1.3. Scurt istoricpag. 3
2. Potentialul turistic al statiunii.pag. 4
2.1. Resurse turistice naturale.pag. 4
2.2. Resurse turistice antropice...pag. 5
3. Baza tehnico-materiala a turismului...pag. 7
3.1. Unitati de cazare si alimentatiepag. 7
3.2. Unitati de agrement si tratament..pag. 8
3.3. Tipuri de turism practicate in zona..pag. 9
4. Determinarea gradului de atractivitate al statiunii prin
intermediul metodei TECDEV..pag. 10
5. Solutii de imbunatatire a activitatii turistice....pag. 14
Bibliografie..pag. 15

1. Prezentarea generala a statiunii


1.1. Asezare geografica
.
Statiunea este situata la altitudinea de 140 m, n partea de nordvest a Romniei, n Cmpia Crisurilor, la zona de contact cu
extremitatea vestica a dealurilor de la poalele Muntilor Padurea
Craiului.
1.2. Cai de acces:
rutier: Bucuresti - Oradea pe E 60 si Oradea - Baile Felix pe E
66, Satu Mare - Oradea pe DN 19; Timisoara - Arad - Oradea pe
E 71
feroviar: Bucuresti - Oradea (650 km), Satu Mare - Oradea (135
km.),Timisoara - Oradea (178 km ). De la Oradea la Baile Felix
(9 km. ) - curse auto
aerian: Bucuresti - Oradea si curse externe speciale.
1.3. Scurt istoric.
Cea mai veche marturie legata de Baile Felix apare in anul 122.
Pe atunci, baile erau cunoscute sub denumirea de Termae Varadines.
Despre efectele tamaduitoare ale apei a scris si marele umanist
Nicolaus Olahus, in anul 1536. Intre anii 1700 si 1721, Felix Heldres
descopera izvorul Felix, de la care primeste denumirea si statiunea. In
anul 1731 se fac primele analize ale apelor din Baile Felix si ale
proprietatilor lor curative. Simbolul statiunii - "nufarul termal" sau
"floarea de lotus" - a fost descoperit, in 1789, de botanistul P. Kitaibel.
Planta a fost declarata monument al naturii in 1931. Astazi, statiunea
Baile Felix este una dintre cele mai renumite din tara pentru apele
termale si efectul lor curativ. Anual, zeci de mii de turisti isi petrec
concediile aici. Prima atestare despre statiune dateaza din anul 1763 si
contine notele unui medic privind construirea unui bazin pentru bai. n
3

1771, bazinul de lemn a fost transformat n bazin de piatra atasandu-se


si cabine de bai. Prima cladire a fost construita ntre anii 1766-1772.
2. Potentialul turistic al statiunii
2.1. Resurse turistice naturale.
Relieful. Statiunea Baile Felix este asezata intr-o zona deluroasa
acoperita cu paduri de fagi si stejari, 8 km sud de Municipiul Oradea
(resedinta Judetului Bihor), si 22 km sud-est de localitatea Bors (punct
de vama cu Ungaria).
Clima. Climat continental moderat cu caracter de crutare.
Temperatura medie anuala este de 10.C. Iernile sunt blande, fara
geruri puternice, iar verile nu sunt excesiv de calduroase. Precipitatiile
reduse (615,8 mm anual). Vnturi slabe si predominate din nord si
sud-est.
Hidrografie. Principalele ruri care scald regiunea
nconjurtoare a staiunii sunt: Crisul Repede si Crisul Negru. Bogata
in izvoare de ape minerale termale (20-48C), oligotermale,
radioactive, continand sulf, calciu, sodiu, descoperite la inceputul
mileniului.
Rezervatii si monumente ale naturii:

lac termal cu nuferi


rezervatie naturala botanica
Batar: Parc dendrologic (specii de arbori exotici valorosi)
Chiscau: Pestera Ursilor
Baile 1 Mai: rezervatie naturala cu lotus termal, relict din era
tertiara, unic in Europa
Meziad: Pestera Meziad (patru etaje, formatiuni calcaroase)
Podisul Padisului - rezervatie naturala cu fenomene carstice
unice n tara (Pietrele Boghii, Ghetarul "Focul Viu", Valea
Galbenei, Cetatile Ponorului, Platoul "Lumea Pierduta",
Cetatile Radesei)
4

Stana de Vale: punct de plecare n excursii n Muntii Apuseni,


Valea Iadului (cascade: Iadolina, Moara Dracului, lacul de
acumulare Lesu)
Vadu Crisului: punct de plecare n excursii n Muntii Padurea
Craiului, Defileul Crisul Repede, zona carstica Vadu Crisului;
Factori naturali terapeutici:
- apele minerale termale bicarbonatate, sulfatate, calcice, sodice,
silicioase: au temperaturi cuprinse intre 41-490C si o mineralizare
totala de 1 g/l. Debite ntre 40 -110 l/s.
- bioclimatul de crutare
- namolul sapropelic fosil folosit sub forma de impachetari sau bai

2.2. Resurse antropice.


Atractii turistice n zona:
- Muzeul Tarii Crisurilor ,
- Catedrala romano-catolica (cea mai mare biserica n stil baroc
din tara),
- Ruinele Cetatii Oradea (construita ntre 1114 si 1131),
- Catedrala episcopala ortodoxa romana
- "Biserica cu luna" (cu un mecanism unic n Europa ce indica
fazele lunii),
- Palatul si Pasajul "Vulturul Negru"
- Biharia: Vestigiile Cetatii Biharea, centru politic al
voievodatului lui Menumorut (sec.X)
- Chiscau: Pestera Ursilor
- Muzeul Octavian Goga
- Pesterile Meziad

Srbtori folclorice:
- Festivalul cntecului, portului si dansului popular bihorean anual, luna iulie, la Baile Felix
- Bulciugul de pe Valea Aleului - anual, n luna august, n comuna
Pietroasa
- Cojocul de Rosia (obiceiuri si dansuri arhaice n comuna Rosia)
- Trgul de la Vama Sarii - anual , n iunie, n Comuna Vadu
Crisului;
Artizanat:
- Lelesti (ceramica nesmaltuita)
- Budureasa ( lazi de zestre si mobilier rustic)
- Carpinet (ceramica)
- Chiscau (cusaturi populare, cojoace, sumane, scaune cioplite n
lemn)
- Giulesti (mobilier rustic cioplit)
- Cristiorul de Jos (ceramica rosie smaltuita)
- Meziad (mobilier traditional, lazi de zestre, port popular, sumane,
cojoace)
- Rosia (port popular, cojocarit); Vadu Crisului (ceramica alba
decorata cu motive de culoare neagra)
Specialitati gastronomice
Preparate specifice bucatariei ardelenesti: ciorbe acrite cu otet
sau zeama de varza si drese cu galbenusuri de ou, smantana si tarhon,
supa de chimen, supa de varza alba cu smantana, ciorba ardeleneasca
de porc sau vaca, ciuperci umplute, afumaturi, tocaturi cu afumatura,
budinci.

3. Baza tehnico-material a turismului


6

3.1. Uniti de cazare i alimentaie


HOTEL TERMAL *** 174 de camere cu 294 de locuri
Servicii: parcare, lift, baza de tratament, sala de gimnastica, sauna,
farmacie, coafor si cosmetica, magazin, agentie de turism, sali de
conferinte, piscina exterioara, teren de sport, plata cu credit card, casa
de schimb valutar, seif, facilitati pentru persoane cu handicap,
restaurant, restaurant terasa, room service, camere cu baie si dus,
televizor, cablu TV, aer conditionat, frigider, telefon n camera,
HOTEL INTERNATIONAL *** 221 de camere 404 de locuri
Servicii: parcare, lift, baza de tratament, magazin, coafor si cosmetica,
sali de conferinte, agentie de turism, sauna, teren de sport, facilitati
pentru persoane cu handicap, seif, plata cu credit card, restaurant,
restaurant terasa, bar, bar de noapte room service, camere cu baie
si dus, televizor, cablu TV, frigider, telefon,
HOTEL NUFARUL ** 78 de camere 150 de locuri
Servicii: parcare, baza de tratament, magazin, agentie de turism,
restaurant, restaurant terasa, bar, camere cu baie si dus, televizor, seif,
cablu Tv, telefon,
HOTEL POIENITA ** 158 de camere 302 de locuri
Servicii: parcare, lift, baza de tratament, magazin, coafor si cosmetica,
sali de conferinte, bar, seif, agentie de turism, sauna, camere cu baie si
dus, televizor, cablu TV, telefon
HOTEL LOTUS * * 210 de camere 380 de locuri
Servicii: parcare, lift, baza de tratament, magazin, coafor si cosmetica,
agentie de turism, seif, restaurant, restaurant terasa, bar, camere cu
baie si dus, televizor, cablu TV, telefon
HOTEL UNIREA * * 161 de camere 305 de locuri
Servicii: parcare, lift, baza de tratament, magazin, seif, coafor si
cosmetica, agentie de turism , sauna, restaurant, restaurant terasa, bar,
camere cu baie si dus, televizor, cablu TV, telefon
HOTEL SOMES * * 184 de camere 344 de locuri
Servicii: parcare, lift, baza de tratament, magazin, seif, coafor si
cosmetica, agentie de turism , sala de jocuri mecanice, discoteca,
7

sauna, restaurant, restaurant terasa, bar, camere cu baie si dus,


televizor, cablu TV, telefon
HOTEL MURES * * 360 de camere 650 de locuri
Servicii: parcare, lift, baza de tratament, magazin, seif, coafor si
cosmetica, agentie de turism , sauna, restaurant, restaurant terasa, bar,
camere cu baie si dus, televizor, cablu TV, telefon
HOTEL PADIS ** 728 camere 1456 locuri
Servicii: parcare, lift, baza de tratament, sala de conferinte, magazin,
seif, coafor si cosmetica, agentie de turism , restaurant, restaurant
terasa, bar, bar de noapte, camere cu baie si dus, frigider, televizor,
cablu TV, telefon
HOTEL MUNCEL ** 511 camere 1022 locuri
Servicii: parcare, lift, baza de tratament, sala de sport, bowling, sala de
conferinte, magazin, seif, coafor si cosmetica, agentie de turism
restaurant, restaurant terasa, bar, bar de noapte, camere cu baie si dus,
televizor, cablu TV, telefon
Staiunea mai dispune si de pensiuni, vile, campinguri, restaurante,
grdini de var, baruri, braserii.
3.2. Instalatii de agrement si tratament
- instalatii de tratament.
Statiunea beneficiaza de baze de tratament moderne, avand toate
dotarile necesare pentru bai in cada sau bazin cu ape minerale,
kinetoterapie in bazine cu apa minerala termala, impachetari cu namol
cald, fizioterapie, inhalatii si aerosoli etc., care permit un tratament
eficient chiar si in anotimpurile reci. Baza de tratament include si un
laborator pentru investigatii medicale si, de asemenea, tratamente cu
produse originale romanesti.
- indicatii terapeutice: afectiuni asociate (boli de nutritie si
metabolism, boli endocrine), afectiuni reumatismale inflamatorii
( poliartrita reumatoida, spondiloza anchilozanta); afectiuni
8

reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara,


poliartroza); afectiuni reumatismale abarticulare; afectiuni posttraumatice; afectiuni neurologice periferice; afectiuni neurologice
centrale; afectiuni ginecologice;
- posibilitati de agrement: Complexul din Baile Felix mai are si baze
de agrement, incluzand piscine si stranduri in aer liber, club, terenuri
de sport, sali de fitness si centre wellness.

3.3. Tipuri de turism practicate in zona


Turism balnear.
Turismul balneoclimateric este principala forma de turism
practicata in judet datorita valorii resurselor balneoturistice, respectiv
a factorilor de cura localizati in statiune. Turismul balnear da rezultate
deosebite atat pe plan economic, cat si in ceea ce priveste ameliorarea
afectiunilor respective.
Turism de vanatoare
In statiune se practica vanatoarea de mistreti si fazani.

4. Determinarea gradului de atractivitate al statiunii


prin metoda TECDEV
9

Aceasta metoda presupune parcurgerea a dou etape:


4.1. Construirea statiunii etalon
- descompunerea elementelor ofertei
Mediul natural
Structura materiala

Infrastructura
Suprastructura (interventia statului n functionarea statiunii)
Mediul economic
Mediul cultural
- indicele de atractivitate total al statiunii
I = qi * ci
I indice
qi ponderea
ci nota (nivelul calificativ)
qi= 100
i = 1,2,3,n (numarul elementelor)
ci (2 - 0)
(2 - 5)
(5 - 8)
(8 10)
4.2. Construirea statiunii real

Determinarea gradului de atractivitate al statiunii


balneoclimaterice - Baile Felix utilizand metoda TECDEV
(comparativ cu statiunea etalon statiune montana).

10

Elementele ofertei Ponderea


Nivelul
turistice
elementelor calificativ
ofertei n al statiunii
total (qi)
etalon (ci)

1
I. Mediul natural

-relief
-diversitate
-accesibilitate
-unicitate
-clim
-temp. medie
-precipitatii
-curentii de aer
-nr. zile insorite
- hidrografie
-rauri
-lacuri
-cascade
-flora
-diversitate
-estetica
-fauna
-diversitate
-grad
periculozitate
-puritate
-aer
-apa
-sol
II.
Structuri
materiale
-de cazare
-cantitativ
-diversitate
-capacitate
-amplasare
-estetica

2
40
10
3
3
4
8
3
2
1
2
5
2
2
1
6
3
3
6
4
2
5
2
2
1
25,5
10
7
1,5
2
2
1,5

Indicele de
atractivitate
al statiunii

Nivelul
calificativ
al
statiunii
reale

Indicele de

Abateri
(col. 6-4)

atractivitate
al statiunii

etalon

reale

(col. 2*3)
4

(col. 2*5)
6

3
5
4

9
15
16

8
8
9

24
24
36

15
9
20

3
5
4
3

9
10
4
6

8
6
8
8

24
12
8
16

15
2
4
10

5
2
1

10
4
1

9
6
8

18
12
8

8
8
7

5
4

15
12

8
8

24
24

9
12

4
1

16
2

9
9

36
18

20
16

5
5
4

10
10
4

10
9
8

20
18
8

10
8
4

2
4
3
2

3
8
6
3

8
9
7
8

12
18
14
12

9
10
8
9
11

-calitativ
-de alimentatie
-cantitativ
-diversitate
-capacitate
-amplasare
-specific
-calitativ
-de transport
-pe cablu
-pe roti
-de agrement
-de zi
-sportiv
-divertisment
-de noapte
III. Infrastructura
-de acces
-feroviar
-rutier
-aerian
-naval
-de alimentare
-apa
-energie
electrica
-combustibil
IV. Suprastructura
-generala
-de organizare
-de paza
-turistica
-de organizare
-de paza
V.
Mediul
economico-social
-sectorul primar
-sectorul secundar

3
4
3

15

24

1
1
0,5
0,5
1
3
2
1
8
5
3
2
3
15
7
3
3
1
0
8
3
3

3
4
3
2
3

3
4
1,5
1
3

7
8
7
8
8

7
8
3,5
4
8

4
3

8
3

0
3

0
3

4
4
2
3
5
2
0
0

5
3
3

15
6
9

6
8
5

18
16
15

3
10
6

4
5
3
0

12
15
3
0

9
8
4
7

27
24
4
0

15
9
1
0

5
5

15
15

9
9

27
27

12
12

2
10
4
2
2
6
3
3
5

12

3
3

6
6

8
6

16
12

10
6

4
4

12
12

9
7

27
21

15
9

1
1

2
1

2
1

4
5

4
5

2
4
12

-sectorul tertiar
-de consum
-de productie
VI.
Mediul
cultural
-spectacole
si
festivaluri
-muzee
si
monumente
-folclor
(specific local)
TOTAL

3
2
1
5

4
3

8
3

9
5

18
5

10
2

18

12

18

14

766,5

412

100

372,5

Concluzii.
Statiunea Baile Felix statiune balneoclimaterica, permanenta,
in judetul Bihor.
Turistii acestei staiuni sunt direct mediacentrici.
Statiunea reala (Baile Felix) este mai mare decat statiunea
etalon.
Din datele tabelate rezult faptul ca statiunea Baile Felix are un
coeficient de atractivitate (412) mai mare decat al statiunii etalon
(372,5).
Abaterile pozitive se inregistreaza in general in ceea ce priveste
potentialul natural al statiunii, precum si in cazul structurii materiale
de cazare i alimentatie. Renumele statiunii balneoclimaterice de
interes international Baile Felix se datoreaza apelor sale
termominerale cu multiple proprietati terapeutice. La acestea se
adauga un topoclimat deosebit de bland, cu efecte sanatogene
recunoscute.

5.

Solutii de imbunatatire a activitatii turistice

13

Statiunea Baile Felix este prima localitate balneoclimatica ce va


beneficia de o reabilitare completa. Si asta, intrucat SIF Transilvania,
actionarul majoritar al SC "Turism Felix" SA, doreste sa refaca
aproape in intregime statiunea. Deja au fost investite 130 de miliarde
lei, iar reprezentantii SIF au in lucru un proiect prin care sa continue
aceste proiecte. Pentru obtinerea banilor necesari pentru aceste lucrari
vor fi scoase pe piata actiunile de la "Turism Felix", bani care vor
merge in reabilitarea statiunii. SIF Transilvania va ramane cu 50 la
suta plus o actiune. Lucrarile prevazute pentru urmatorii trei ani in
Baile Felix au fost estimate de conducerea SIF Transilvania la circa
100 de milioane de euro, iar dupa reabilitare reprezentantii societatii
de investitii financiare au mentionat ca au in vedere si alte statiuni din
tara.

BIBLIOGRAFIE

Cocean, P
Vlasceanu, Gh.

- Geografia generala a turismului, Editura Meteor


Press, Bucuresti, 2003

Negoescu, B.
14

Cristureanu, C.
Neacsu, N.

- Turism international (studii de caz),


Editura Oscar Print, Bucuresti, 2002

Baltaretu, A.

Din-Iorga, F, - Ghid turistic al Romaniei, Editura Publirom


Toma, E.

Advertising, Bucuresti, 2001

Sovar, D.I.

Dinu, M
Petan, I.

Ghinea, D.

- Geografia turismului n Romania, Editura Sylvi,


Bucuresti, 2003

- Enciclopedia geografica a Romaniei, Editura


Enciclopedica, Bucuresti, 2002

15