Sunteți pe pagina 1din 3

Relatiile intre doua personaje din basmPovestea lui Harap-Alb de I.

Creang

Ion Creanga, unul dintre scriitorii care s-au impus in literatura romana
prinoriginalitatea stilului, a lasat posteritatii o opera variata, aducand in literatura
culta,farmecul si spontaneitatea literaturii populare.
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga este un basm cult ce apare in anul 1877,
in revista Convorbiri literare.
Basmul cult este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale
unor valori simbolice, cu actiune implicand supranaturalul si supusa unor actiuni
conventionale,care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou.
Titlul, aparent simplu, precizeaza caracterul fabulos al textului, precum si
caracterulsau initiatic: Harap-Alb este numele sub care protagonistul trece prin
toate incercarile careii aduc desavarsirea umana.
Tema basmului este drumul initierii unui tanar, de la stadiul de novice, la acela de
ommaturizat, ce sta la baza temei centrale: tiumfului binelui asupra raului.
Conflictul, dezvoltat pe schema traditionala, este mai complicat decat in
cazulmodelului popular, prin implicarea unor personaje complexe si prin
dimensiunea psihologica.
Actiunea se desfasoara linear, succesiunea secventelor narative este
redata prininlantuire.Coordonatele actiunii sunt vagi, caracterizate prin
atemporalitate siaspatialitatea conventiei
: Amu cica era odata intr-o tara de craiTara in care imparatea fratele cel mare era
tocmai la o margine a pamantului, si criia istuilalt la alta margine
Reperele spatialesugereaza dificultatea aventurii eroului, care trebuie sa ajunga de
laun capat al lumii la celalalt, el parasind lumea aceasta cunoscuta, si trecand
dincolo, inlumea necunoscuta.
Incipitul se deosebeste de formula initiala a basmului folcloric care
puneevenimentele sub semnul timpului originar si al unicitatii si asaza actiunea
intr-un timpapropiat de cel realera odata, insa existenta celor doi frati, ori a celor
trei frati, ladistante uriase, intr-un spatiu neprecizat, trimit la lumea basmului
Amu cica era odata intr-o tara de crai, care avea trei feciori. Si craiul acela mai avea un
frate mai mare, careera imparat intr-o alta tara, mai indepartata .
Finalul este fericit, marcand trecerea de la lumea fabuloasa la cea reala cu
ajutorulironiei : Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca; cine se duce acolo
bea si mananca. Iar pe la noi, cine are bani bea i mnnc, iar cine nu, se uita si rabda.

Structura narativa este specifica basmului, construit din episoade care se


inlantuie.Textul porneste de la modelul basmului popular, dar are o constructie
epica articulata ca un bildungsroman, continand intamplari care modeleaza un
erou.
Eroul si totodata personajul principal al basmului este
Harap-Alb,fiul craiului cel mic,care reuseste sa-l surprinda pe tatal sau cu curajul
sau pentru a pleca la Verde-Imparat.
Prima etapa a drumului o constituie padure labirint in interiorul creia fiul de crai
se intalneste, de treo ori cu Spanul, care-i cere sa-l ia ca sluga.La a treia intalnire,
oferta fiindacceptata, Spanul il invita pe tanarul naiv sa coboare intr-o fantana
ciudata, pentru a se racori, imediat insa tranteste capacul fantanii si-l sileste pe
captiv sa accepte inversarearolurilor.Asa devine craisorul sluga Spanului, purtnd
numele de Harap-Alb.
Harap-Alb este eroul, protagonistul, reprezentand forta binelui, numele lui
sugerand dubla personalitate a eroului:cea de print si cea de sluga a Spanului.Este
caracterizat direct de catre autor, la inceputul basmului,marcandu-I statutul
social initial de fiul cel mic al craiului.
Trsaturile ce-l particularizeaza in plan psihologic sunt mentionate din perspectiva
altor personaje : Sf.Dumineca laminate craisorule prin care se dezvaluie
intelegenta tanarului. Craiul ii recunoaste si el calitatilein urma probei la care il
supunetu esti vrednic de imparatiar Spanul, avand rol deinitiator , il considera
fecior de om viclean.
Din punct de vedere moral, personajulintruneste toate calitatile necesare unui
viitor imparat:bunatatea ,milostenia ,curajul,cinsteasi demnitatea pe care fiicele
Imparatului Verde le remarca de la prima intalnire seaman a fi mult mai omenos.
Spanul este personajul secundar, reprezentand forta raului.El poate intruchipa
unajutor in parcurgerea etapelor spre maturizare, dovada fiind comportamentul sau
ilogic si juramantul depus de Harap-Alb n fntnpana vei muri si iar vei
invia.Spanul mai poate fi si intruchiparea puterii Diavolului.
Statutul sau social initial,este cel de sluga,acesta intalnindu-l pe fiul de crai in
padurea labirint unde ii cere acestuia sa-l ia caajutor.
Portretul sau moral iese la iveala in momentul in care i se infatiseaza de trei ori
sub aspect diferit, fiului de crai determinandu-l sa-l accepte ca sluga.
Rautatea Spanului il va pune in situatii dificile pe Harap-Alb, mai intai spreluanduiidentitatea prin proba fantanii unde il pune pe fiul de crai sa-I jure credinta
pana cand va muri si iar va invia,apoi supunandu-l la o serie de probe precum cea a
aducerii salatilor din gradina Ursului, aducerea pieii cerbului,btuta cu pietre

pretioase sau aducerea feteiImparatului Ros.Prin urmare,Spanul este intruchiparea


raului , avand si rolul initiatorului,cum afirma si calul nazdravan un rau necesar.
De aceea calul nazdravan nu-l ucideinainte ca initierea eroului sa fie incheiata
Si unii ca acestia sunt trebuitori pe lume cateodata, pentru ca fac pe oamnei sa prinda la
minte, i spune acesta lui Harap Alb,naintea trecerii probelor.
Trasaturile distinctive ale celor doua personaje motiveaza si incadrarea lor in
douacategorii:Harap Alb , protagonistul al basmului , reprezentant al fortelor
binelui, estecaracterizat de inocenta, bunatata si curaj;pe cand Spanul ,
personajul antagonist, esteun reprezentant al fortelor raului iar trasatura ce-l
individualizeaza esterautatea.Probele la care participa cele doua personaje sunt
relevante, atat pentru caracterulfiecaruia, cat si pentru relatia stabilita intre cei
doi.Relevant in acest sens este proba fantanii in care fiul de crai isi dovedeste
inocenta, avand incredere in cuvintele Spanuluicare il inchide in fantana
,obligandu-l sa-I jure credinta si modificandu-i statutul social sinumele. Fiul de crai
devine astfel sluga a Spanului ,purtand numele de Harap Alb.O alta scena
ilustrativa pentru relatiile dintre cele doua personaje , este ceafinala,in
care conflictul dintre cei doi ia sfarsit ;dup demascarea Spnului, acesta i
taiecapul lui Harap-Alb, eliberndu-l de jurmnt, semn ca iniierea este ncheiat.
Eroulrenvie ns, datorit ajutorului primit de la prietenii si, semn c a tiut s fie
un bun prieten, i primete mpria i fata pe care o dorea. Maturizarea eroului, la
care Spnulcontribuie n mod decisiv, este confirmat de nunt i de schimbarea
statului social.

In opinia mea, deznodamantul basmului conduce la o rezolvare a confliuctului


dintrecele doua personaje antitetice:Spanul si Harap Alb, demonstrand astfel rolul
fiecaruia inansamblul basmului.Hapar -Alb este un tanar fiu de crai, nematurizat,
care parcurge untraseu al initierii in care ,un rol major l au probele la care il
supune Spanul.Acesta isidemonstreaza astfel rolul de initiator, recunoscut si de
celelalte personaje.Astfel craiul isiavertizeaza fiul sa se feresca de omul span, iar
calul ii confirma lui Harap- Alb necesitateaunor astfel de personaje in maturizarea
unui tanar, sprijinindu-i n procesul dematurizare .Deznodamantul basmului
Poveste lui Harap- Alb de I.Creanga se incadreazaastfel in schema
basmului popular prin victoria binelui asupra raului.Valoarea intrinseca a basmului
cult,, Povestea lui Harap Alb consta in faptul ca reiamodelul basmului popular pe
care Creanga il re-creeaza intr-o forma originala, trasmitandideea ca omul este
supus unui destin prestabilit , avnd o misiune bine determinat in viata.