AUDIT

1. Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit?

Necesitatea Codului const n :
- necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor;
- conservarea ncrederii publicului n profesie;
- asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor beneficiari sau
utilizatori ai serviciilor acestuia;
- confirmarea de autoritate a lucrrilor efectuate de profesionitii contabili;
- necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului contabil i a
organismului din care face parte.
2. Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic?
1. Integritatea i obiectivitatea;
2. Competena profesional, grij i srguin;
3. Confidenialitate;
4. Profesionalism;
5. Respectul fa de normele tehnice i profesionale.
6. Independenta
3. Explicai principiul integritii i obiectivitii n audit.
Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci efectueaz servicii
profesionale.
Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudicii, s nu se afle n
situaii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial obiectivitatea acestuia.
Cnd se stabilesc regulile de etic referitoare la obiectivitate se va ine cont de urmtorii factori:
- profesiontii contabili sunt deseori confruntai cu situaii carei expun la riscuri susceptibile de a pune n
discuie obiectivitatea lor;
- este imposibil de a defini i de a reglementa toate situaiile generatoare de presiuni;
- trebuie evitate toate relaiile i situaiile ce implic prejudeci, influene din partea terilor, care pun n
discuie obiectivitatea;
- profesionitii contabili trebuie s se asigure c personalu nsrcinat de acetia cu prestarea serviciilor
profesionale respect principiile de obiectivitate;
- profesionitii contabili nu trebuie nici s ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate n mod
reyonabil c pot influena semnificativ i negativ raionamentul, judecata lor profesional sau a
colaboratorilor lor.
4. Explicai principiul competenei n audit.
Acest principiu presupune c profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu
competen, grij i srguin i este obligat s menin n permanen un nivel de cunotiine i de
competene profesional care s justifice ateptrile unui client sau al angajatorului. Acesta trebuie s fie
la curent cu ultimele evoluii i nouti din practica profesional, din legislaie i tehnici de lucru.
Competena profesional are dou componente:
- achiziionarea sau obinerea competenei profesionale prin studii, vechime, examen de acces, stagiu,
examen de aptitudini ;
- meninerea competenei care presupune inerea la curent cu evoluiile n profesie, cu deosebire
normele naionale i internaionale n domeniul contabilitii, auditului, legislaie, precum i adopatarea
unui program de control de calitate a serviciilor n concordan cu normele naionale i internaionale n
materie.

5. Explicai principiul confidenialitii n audit.

Acest principiu presupune c profesionistul contabil trebuie s respecte confidenialitatea
informaiilor obinute n timpul misiunilor sale i nu trebuie s le utilizeze sau s le divulge fr autorizare
scrisa, n afar de cazurile cnd obligaia divulgrii e prevzut prin lege sau norme regulamentare.
Confidenialitatea nu se refer numai la divulgarea informaiilor, ea implic faptul c informaiile primite
nu sunt folosite de profesionistul contabil n beneficiul su personal sau al unui ter. Normele profesionale
definesc acest concept de confidenialitate i furnizeaz o orientare asupra naturii i ntinderii obligaiilor
legate de confidenialitate i asupra circumstanelor n care divulgarea de informaii primite n cursul
exercitrii unei misiuni trebuie autoriza sau cerut.
Pentru a stabili dac informaiile confideniale pot fi divulgate trebuie avute n vedere urmtoarele
aspecte :
- cnd divulgarea este autorizat de client sau angajator, interesele tuturor prilor pot fi
lezate i acest aspect trebuie avut n vedere ;
- cnd divulgarea este cerut de lege sau exist obligaii profesionale de divulgare.
6. Conceptul de independen n audit.
Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber, indiferent de
natura serviciului prestat. In cazul executrii unei misiuni de audit independena devine cea mai sigur
garanie c profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu
obiectivitate.
Componentele fundamentale ale independenei sunt: independena de
spirit(raionamentul
profesional) i independena n aparen (comportamental
:
a) idependena de spirit : raionamentul profesional este caracterizat prin starea de spirit care
nlesnete obinerea unei opinii neafectate de influene care pot compromite acest raionament
profesional , permind profesionistului contabil s acioneze cu integritate, obiectivitate i cu
pruden profesional ;
b) independena n aparen : independena omportamental, se caracterizeaz prin evitarea faptelor
i circumstanelor care pot fi att de semnificative nct o ter persoan, logic i informat ar
putea ajunge la concluzia normal c integritatea, obiectivitatea i prudena profesional ale firmei
sau ale unui membru al acesteia au fost compromise.
Independena este potenial ameninat n urmtoarele situaii :
- cauze datorate interesului propriu ;
- cauze legate de slbirea autocontrolului ;
- cauze datorate renunrii la propriile convingeri ;
- cauze datorate manifestrilr de familiarism ;
- cauze datorate unor caiuni de ntindere.
7. Investigaii i sanciuni pentru nerespectarea normelor de comportament.
Sanctiunile pot fi :
- avertisment
- suspendarea practicarii profesiei liberare pe o perioada de la 3 luni la un an sau mai mult in cadrul
unei abateri majore
- neacordarea vizei de practica
- retragerea calitatii de auditor.
8.Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili din Romnia?
Cele 3 pri care compun Codul se aplic dup cum urmeaz:
partea A tuturor profesionitilor contabili;
partea B numai profesionitilor contabili liber- profesioniti;
partea C numai profesionitilor contabili angajai.

9. Obligaiile etice ale experilor contabili i contabililor autorizai, salariai.

Obligatiile etice ale experilor contabili sunt :
- sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine.
- sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament de organizare interioara ) si
ROF ( regulament de organizare si functionare )
- sa respecte programul de lucru
- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului
Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:
- a vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional
referitor la probleme contabile si de etica
- datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor
- profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire
sau experineta pe care le detine
- sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat sa
fie inteleasa in contextul ei
Conflictul de loialitate
15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si profesiei lor, si
uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unui angajat trebuie sa fie aceea
de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucreaza, cat si regulile si procedurile
redactate pentru sustinerea lor. In orice caz, unui angajat, in mod legitim nu i se poate cere:
a. sa incalce legea;
b. sa incalce regulile si standardele profesiei;
c. sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca auditori in numele
angajatorului;
d. sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele.
15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil privind
contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii angajatului, initial
cu persoana ierarhic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. In cazul unor probleme semnificative de
etica nerezolvate, acestea se analizeaza cu persoanele din conducerea superioara sau cu consiliul de
administratie.
15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un conflict intre
angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea alta solutie
decat sa recurga la demisie. Angajatii trebuie sa expuna angajatorului motivele acestei actiuni, dar datoria
lor de confidentialitate exclude in mod normal sa comunice problema respectiva si altora (fara o aprobare
legala sau profesionala pentru a actiona in acest fel).
15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea conflictelor de etica.
Sprijinirea colegilor angajati
Un profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti, trebuie sa
vegheze asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la
problemele contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de opinie cu acestia.
Competenta profesionala
Unui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se poate cere sa
execute servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau experienta. Cand executa
asemenea lucrari, profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de
3

pregatire sau experienta pe care le detine; daca este cazul, se va cere asistenta adecvata si parerea unui
expert.
Prezentarea informatiilor
18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara in intregime, cu
onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei.
18.2. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar natura
adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze intrarile
cronologic si de o maniera adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta
pentru respectarea acestei cerinte.
10. Rolul i importana dosarului exerciiului.
Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depete exerciiul
controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la sintez i formularea
raportului.
Dosarul exerciiului este indispensabil pentru:
mai buna organizare i control ale misiunii;
documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate i asigurarea c programul s-a derulat fr
omisiuni;
nlesnirea muncii n echip i supervizarea lucrrilor date la colaboratori;
justificarea opiniei emise i redactarea raportului.
11. Rolul i importana dosarului permanent.
Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi
folosite pe toat durata mandatului. Ele nu au deci nevoie s fie cercetate n fiecare an ; din acest cauz
clasarea lor ntr-un dosar separat numit dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioar dup aducerea
sa la zi. Dosarul permanent permite deci evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea de la
un exerciiu la altul a elementelor de recunoatere a intreprinderii. Elementele caracteristice coninute de
dosarul permanent sunt :
- fia de prezentare ;
- scurt istoric al ntreprinderii ;
- persoana care organizeaz ntreprinderea ;
- situaiile financiare ale ultimelor exerciii ;
- note asupra organizrii sectorului de activitate ( producie, desfacere, etc) ;
- note asupra statutului
- procesele verbale ale AGA i Consilului de Administraie ;
- lista acionarilor sau asociailor ;
- structura grupului din care fac parte ;
- contracte, asigurri.
12. Structura dosarului exerciiului.
Dosarul exerciiului cuprinde ca i coninut :
- planificarea misiunii ;
- supervizarea lucrrilor ;
- aprecierea controlului intern ;
- obinerea de elemente prbante.
Dosarul exerciiului este bine s fie mprit pe seciuni (pri) pentru a uura utilizarea sa. n general
se folosete o mprire n 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel:
- EA (dosarul exerciiului, Seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii;
- EB (dosarul exerciiului, Seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte;
- EC (dosarul exerciiului, Seciunea C) intitulat Orientare i planificare;
- ED (dosarul exerciiului, Seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control;
4

EE (dosarul exerciiului, Seciunea E) intitulat Controale substantive;

EF (dosarul exerciiului, Seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti;
EG (dosarul exerciiului, Seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice;
EH (dosarul exerciiului, Seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune;
EI (dosarul exerciiului, Seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri diverse;
EJ (dosarul exerciiului, Seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate;

13. Structura dosarului permanent.

structura dosarului permanent
Continutul DP trebuie sa fie standardizat si sa includa informatii despre client(informatii general, detaii
despre activitate, organigrama, conturi bancare si persoane cu drept de semnatura, administratori si
personal relevant, parti afiliate), detalii despre angajament (scrisoare de angajament, numirea auditorilor,
scrisoare de la auditorul precedent, autorizari), informatii si contracte sau acte cerute de lege (copie dupa
actul constitutiv al soc., acte aditionale, extrase dupa procesele verbale ale AGA, CA copii dupa contracte
de imprumut, de leasing, copii dupa evaluari de terenuri si cladiri in proprietatea firmei, deconturi asupra
impozitului pe profit, detalii privind capitalul subscris si varsat etc.), informatii despre sistemul contabil
(prezentarea registrelor si a evidentelor, sinteza sistemului contabil, prezentarea sist. Informatic, politici
contabile semnificative, etc.).
Dosarul permanent se organizeaz n seciuni (pri) care uureaz clasarea documentelor i consultarea
lor. Fiecare seciune poate fi materializat printr-un despritor comportnd un sumar al coninutului.
inerea la zi se efectueaz pe sumar, indicnd data introducerii documentului.
Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea
organismului profesional, dup cum urmeaz:
- PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulat Generaliti;
- PB (dosarul permanent, Seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern;
- PC (dosarul permanent, Seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind
exerciiile precedente;
- PD (dosarul permanent, Seciunea D) intitulat Analize permanente;
- PE (dosarul permanent, Seciunea E) intitulat Fiscal i social;
- PF (dosarul permanent, Seciunea F) intitulat Juridice;
- PG (dosarul permanent, Seciunea G) intitulat Intervenii externi;
14. Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar.
Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de
baz:
- titlul raportului ;
- destinatarul raportului ( de regul se adreseaz fie acionarilor, fie Consiliului de
Administraie) ;
- paragraful introductiv care cuprinde identificarea situaiilor financiare ausitate precum i o
meniune a responsabilitilor conducerii entitii auditate i ale auditorului ;
- paragraful cuprinznd natura i ntinderea lucrrilor de audit : cuprinde referenialul de audit
utilizat respectiv standardele internaonale de audit sau norme i practici naionale, precum i
descrierea lucrrilor de auditor. Trebuie s se precizeze c auditul a fost planificat i executat
de o manier care s asigure n mod rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii
simplificative. n acest paragraf se menioneaz c acesta s-a efectuat pe baz de sondaje , iar
elementele probante justific sumele i informaiile coninute n situaiile financiare, precum i
modalitatea de evaluare a principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaiei
financiare ;
- paragraful opiniei : se prezint clar opinia auditorului asupra faptului de a ti dac situaiile
financiare dau o imagine fidel poziiei situaiei financiare i rezultatelor obinute n acord cu
referinele contabile i dac ele sunt conforme prevederilor legale ;
- semntura auditorului (numele , nr. Autorizaiei);
- adresa auditorului ;
- data raportului.
5

15. Opinia defavorabil: motive, mod de prezentare.

O opinie defavorabila trebuie exprimat atunci cnd efectul unui dezacord este att de semnificativ i de
profund pentru situaiile financiare, nct auditorul concluzioneaz c nu este oportun exprimarea unei
opinii cu rezerve n scopul prezentrii naturii incomplete sau denaturate a situaiilor financiare (de
exemplu dezacordul asupra unor politici contabile).
Oricare ar fi natura neregularitilor, auditorul i prezint n raport opinia preciznd natura
dezacordului, postul i suma respectiv i influena asupra rezultatului net. O astfel de opinie datorat de
exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, auditorul folosind mijloacele pe care le-a considerat
necesare, a constatat o iregularitate contabil pe care conducerea ntreprinderii refuz s o corecteze.
Acest dezacord poate fi important i s influeneze certificarea.
De exemplu : Dac nota cu amortizarea la situaiile financiare acest practic nu este n acord cu
plitica financiar., rezult Dup prerea noastr. Situaiile financiare nu au o imagine fidel, contul
de profit i pierdere nu reflect cu fidelitate situaia existent.
Dup prerea noastr, datorit incidenei faptelor menionate n paragraful precedent, situaiile financiare
nu dau o imagine fidel situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, contului de profit i
pierdere, pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile legale i statutare.
16. Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare.
Imposibilitatea exprimarii unei opinii apare atunci cand efectul posibil al limitrii sferei este att de
semnificativ i cuprinztor, nct auditorul nu a putut s obin suficiente probe de audit corespunztoare
i, prin urmare, nu poate exprima o opinie asupra situaiilor financiare.
Limitarea intinderii lucrarilor consta in imposibilitatea auditorului de a folosi mijloacele pe care le-ar
considera generale si in mod special pentru obtinerea elementelor probante. O limitare a intinderii
lucrarilor poate fi impusa de client prin clauze contractuale care pot preciza ca auditorul sa nu aplice o
anumita procedura de audit desi acesta o considera necesara. In aceasta situatie auditorul intr-un paragraf
exprimat inaintea exprimarii opiniei indica imprejurarile care l-au impiedicat sa foloseaca diligentele
necesare considerate utile.
O astfel de opinie datorat limitrii ntinderii lucrrilor se poate prezenta astfel:
Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a
conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune.
Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor
anuale.
17. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.
Opinia cu rezerve trebuie exprimat atunci cnd auditorul ajunge la concluzia c nu poate fi exprimat
o opinie fr rezerve, dar c efectul oricrui dezacord cu conducerea sau limitarea sferei nu este att de
semnificativ i de profund, nct s necesite o opinie contrar sau declararea imposibilitii de a exprima o
opinie (ex: limitare a sferei activitatii auditorului)
Pot fi datorate limitarii intinderii lucrarilor sau rezerve datorate dezacordului cu condurea unitatii auditate
Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se
formuleaz astfel
Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor:
Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost desemnai
auditori ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi
am putut controla cantitile prin alte proceduri.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut
efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei
financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat
la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare.
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate:
Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat amortismente n situaiile
financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a
6

capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i
al unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de . pentru
exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin, amortismentele cumulate trebuie s se
ridice la . mil. lei, iar pierderile exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n paragraful
precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie
200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i sunt conforme cu
prevederile legale i statutare
Limitarea ntinderii lucrrilor const n imposibilitatea de a folosi mijloacele pe care le-ar considera
necesare i n special obinerea elementelor probante. O limitare a ntinderii lucrrilorpoate fi impus de
client auditorului prin clauzele contractului care pot preciza s nu aplice o anumit msur de audit, dei
acesta o consider necesar. n acest situaie auditorul ntr-un paragraf indic situaia naintea exprimrii
opiniei :
- mprejurrile l-au mpiedicat s foloseasc diligenele considerate utile ;
- imposibilitatea obinerii elementelor probante suficiente prin alte mijloace de control ;
- suma posturilor din situaiile financiare influenate de limitri ale ntinderii auditului.
18. Opinia fr rezerve: semnificaie, mod de prezentare.
O opinie fr rezerve trebuie exprimat, atunci cnd auditorul ajunge la concluzia c situaiile financiare
prezint o imagine fidel (sau prezint cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative), n concordan cu
cadrul general de raportare financiar stabilit. O opinie fr rezerve indic, de asemenea, n mod implicit,
c orice modificri ce apar n principiile contabile sau n metodele de aplicare a acestora, precum i
efectele respectivelor modificri au fost determinate i prezentate corespunztor n situaiile financiare.
Prezentare:
Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel (sau prezint n mod sincer, n toate
aspectele lor semnificative), poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200 precum i
rezultatelor acestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul nchis la aceast dat, n
conformitate cu normele internaionale (sau naionale) de contabilitate.
19. Opinia fr rezerve dar cu un paragraf de observaii: semnificaie, mod de prezentare.
n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui
obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier detaliat
n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de
preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv.
Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului;
paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie.
Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea:
Fr s exprimm o rezerv asupra situaiil;or financiare, noi atragem atenia asupra notei X din
anex. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n
care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-aciune i
audierile preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs.
Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinati, n consecin, nu au fost
constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte.
20. Paragraful opiniei: tipuri de opinie.
Trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului ca situatiile financiare dau o imagine fidela
pozitiei si rezultatelor obtinute in acord cu referintele contabile si ca ele sunt conforme cu prevederrile
legale.
ntr-o misiune de audit de baz exist dou forme de exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare care
au aceeai valoare: dau o imagine fidel sau prezint n mod sincer n toate aspectele lor
semnificative.
Exizt 4 tipuri de opinie:
- opinia fr rezerve;
7

opinia cu rezerve;
opinia defavorabil;
imposibilitatea de a exprima o opinie.

21. Paragraful privind natura i ntinderea lucrrilor de audit.

Acest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaionale de Audit
sau norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor de ctre auditor.
Raportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indicnd c ele au fost ndeplinite
conform Standardelor Internaionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naionale.
ntinderea lucrrilor d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit judecate ca
necesare n condiiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut
conform normelor i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c normele
i practicile utilizate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului.
Raportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i executat de o manier care s asigure n mod
rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative.
Raportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupunnd:
- examenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele i informaiile
coninute n situaiile financiare;
- evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaiilor financiare;
- evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situaiile financiare;
- revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare.
Raportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a expresiei de opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare:
Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaionale de Audit (sau se poate face referire la
normele sau practicile naionale).
Aceste standarde (norme) precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat i realizat n scopul de a
obine o asigurare rezonabil c, situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Un audit const
n a exprima, pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele i informaiile coninute n
situaiile financiare; el const, de asemenea, n a evalua principiile i metodele contabile folosite i
estimrile semnificative fcute de ctre conducerea entitii, pentru nchiderea situaiilor financiare, ct i
n a efectua o revedere a prezentrii de ansamblu a acestora.
Estimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a exprimrii opiniei noastre.
22. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.
In paragraful introductiv Raportul de audit trebuie s identifice situaiile financiare ale entitii, care au
fost auditate, inclusiv data i perioada acoperit de situaiile financiare.Raportul trebuie s includ o
declaraie asupra faptului c situaiile financiare constituie responsabilitatea conducerii entitii1, precum
i o declaraie privind faptul c responsabilitatea auditorului este de a exprima o opinie asupra situaiilor
financiare pe baza auditului. Trebuie sa se specifice faptul ca: Situaiile financiare constituie declaraii ale
conducerii, ntocmirea unor astfel de situaii impune din partea conducerii efectuarea estimrilor i
raionamentelor contabile semnificative, precum i determinarea principiilor i metodelor contabile
corespunztoare utilizate n pregtirea situaiilor financiare si n contrast, responsabilitatea auditorului
este de a audita aceste situaii financiare, cu scopul de a exprima o opinie asupra lor.
Acest paragraf cuprinde identificarea situaiilor financiare auditate precum i o meniune a
responsabilitilor conducerii entitii auditate i ale auditorului.
Raportul de audit trebuie s identifice situaiile financiare ale entitii, care au fcut obiectul auditului, ct
i data i perioada acoperite prin aceste documente.
Raportul trebuie s menioneze c situaiile financiare sunt n sarcina (responsabilitatea) conducerii
entitii i c responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, s exprime o opinie asupra
acestor situaii financiare.
Situaiile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. Pregtirea lor presupune c
direciunea face estimri contabile i aduce judeci care au o inciden semnificativ, c ea stabilete
1

Nivelul corespunztor al conducerii responsabile pentru situaiile financiare variaz n concordan cu prevederile sistemului legal din fiecare ar.

principiile i metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea situaiilor
financiare. Dimpotriv, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaii financiare, nct s
poat exprima asupra acestora o opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare:
Noi am procedat la auditarea situaiilor financiare ale societii X, ncheiate la 31 decembrie 200,
aa cum sunt prezentate n anexele la prezentul Raport. Aceste situaii financiare au fost stabilite sub
responsabilitatea conducerii entitii. Responsabilitatea noastr este, ca pe baza auditului nostru, s
exprimm o opinie asupra acestor conturi anuale.
23. Coninutul raportului de audit.
Raportul de audit trebuie s conin o exprimare clar, n scris, a opiniei asupra situaiilor financiare
considerate n ansamblu.
Raportul de audit trebuie s conin:
- relaia contractual de executare a misiunii de audit;
- observaiile reieite din diverse verificri;
- informaiile a cror meniune n raport este prevzut expres de lege;
- oferirea garaniei pentru acionari i teri c un personal calificat a obinut asigurarea c
situaiile financiare ofer o imagine fidel, clar i complet poziiei financiare, performanelor
i situaiei financiare generale a intreprinderii;
- meniunea c situaiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar:
- menionarea responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea intreprinderii;
- descrierea obiectivelor i natura misiunii de audit;
- situaiile care fac s apar incertitudini;
- natura i locul observaiilor n raport.
24. Rolul raportului de audit.
Raportul de audit are un triplu rol:
- instrument de comiunicare cu utilizatorii situaiilor financiare emise de entitatea auditat,
respectiv cu publicul, precum i cu acionarii pentru decizii economice;
- instrument de confirmare a ncrederii publicului i acionarilor n situaiilor financiare
prezentate de o entitate;
- instrument de identificare a responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea entitii
auditate.
Rspunderea conducerii entitii auditate se refer la ntocmirea i prezentarea
situaiilor financiare.
Responsabilitile auditorului sunt de trei naturi:
- responsabilitatea de baz; pentru opinia sa n legtur cu situaiile financiare auditate;
- responsabiliti secundare care au urmtoarele caracteristici: rezult din texte de legi,
reglementri diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesit tehnici i proceduri
diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de baz; nu presupune exprimarea unei opinii
distincte (opinia este implicit ca, de exemplu, rspunsul la obligaia legal de verificare dac
registrele contabile au fost inute corect i la zi);
- responsabiliti adiionale care au urmtoarele caracteristicii: rezult din texte de legi i alte
reglementri, pot fi abordate tehnici i proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de
baz; presupun exprimarea n mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face
separat sau poate fi integrat n raportul de audit (n cuprins sau n anexe la acesta). De
exemplu, conformitatea cu unele reglementri specifice (piaa de capital, bnci, asigurri etc.)
sau raportul asupra controlului intern.

25. Elementele posterioare nchiderii exerciiului.

Standardul Internaional de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabilete tratamentul n situaiile financiare a
evenimentelor favorabile i nefavorabile care survin dup data nchiderii exerciiului, care pot fi de dou
tipuri:
- evenimente care furnizeaz informaii n legtur cu fapte care existau la data nchiderii
exerciiului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampl confirmare a circumstanelor
existente la data nchiderii;
- evenimente care furnizeaz informaii bazate pe fapte survenite dup data nchiderii
exerciiului; sunt evenimente care indic circumstane noi, aprute dup data nchiderii.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 560 stabilete obligaiile pentru auditor de a lua n considerare
incidenele evenimentelor posterioare nchiderii exerciiului, att asupra situaiilor financiare ct i asupra
raportului su, distingndu-se trei etape:
- fapte descoperite pn la data raportului de audit;
- fapte descoperite dup data raportului de audit, dar naintea publicrii situaiilor financiare;
- fapte descoperite dup publicarea situaiilor financiare
26. Examenul situaiilor financiare: solduri de deschidere.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 510 reglementeaz procedurile i principiile fundamentale
i modul lor de aplicare n ce privete soldurile de deschidere. n misiunile iniiale de audit, auditorul
trebuie s gseasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s se asigure c:
- soldurile de deschidere nu conin anomalii care s aib o influen semnificativ asupra
situaiilor financiare ale exerciiului n curs;
- soldurile de nchidere ale exerciiului precedent au fost corect preluate sau, n cazuri deosebite,
au fost ajustate retroactiv;
- politicile de nchidere a conturilor i metodelor de evaluare folosite au fost aplicate n mod
constant, sau modificarea acestora a fost corect nregistrat i descris n notele anexe.
Elementele probante pe care le va reuni auditorul n legtur cu soldurile de deschidere depind de
urmtorii factori :
- politicile de nchidere i metodele de evaluare aplicate de ntreprindere ;
- situaiile financiare ale exerciiului precedent auditate sau nu i n caz afirmativ coninutul
raportului de audit ;
- natura conturilor i riscul de anomalii existente n situaiile fianciare ale exerciiului n curs ;
- caracterul semnificativ al soldurilor de deschidere asupra situaiilor financiare ale exerciiului
n curs.
Cnd situaiile financiare ale exerciiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul
actual poate gsi elementele probante examinnd dosarele de lucru ale auditorul precedent.
Dac situaiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune n lucru alte proceduri.
Dac prin aplicarea procedurilor specifice nu se obin elemente probante suficiente i adecvate cu privire
la soldurile de deschidere, auditorul trebuie s emit o opinie cu rezerve sau se va afla n imposibilitatea
de a emite o opinie
27. Examenul situaiilor financiare.
Pentru a-i putea exprima opinia, auditorului trebuie s confirme c situaiile financiare sunt n acord cu
concluziile sale i c ele reflect corect deciziile conducerii intreprinderii i dau o imagine fidel
activitii i situaiei financiare a intreprinderii.
Examenul situaiilor financiare are ca obiect verificarea:
- faptului c bilanul, contul de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare
sunt coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor
contabile i reglementrilor n vigoare i in cont de evenimentele posterioare datei de
nchidere;
- faptului c anexele comport toate informaiile de importan semnificativ asupra situaiei
patrimoniale, financiare i rezultatele obinute.
Tehnicile de examinare a situaiilor financiare se sprijin pe procedurile analitice prevzute de ISA 520 i
n mod deosebit pe :
10

- stabilirea ratiourilor obinuite de analiz financiar i compararea lor cu cele ale exerciiilor
precedente i ale sectorului de activitate;
- comparaiile ntre datele reieite din situaiile financiare i datele anterioare, posterioare i
previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;
- compararea n procent fa de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit i
pierdere.
Un obiectiv central al examinrii situaiilor financiare l constituie verificarea dac acestea dau o imagine
fidel clar i complet:
a) poziiei financiare intreprinderii;
- inerea corect i lazi a contabilitii ;
- existena inventarierii patrimoniului i corecta valorificare ;
- preluarea corect n balan a datelor din conturile sintetice i concordana dintre acestea i
analitice ;
- corecta evaluarea a elementelor patrimoniale ;
- corecta efectuare a operaiunilor dlegate de modificarea capitalului social.
b) Rezultatele financiare :
- ntocmirea contului de profit i pierdere pe baza datelor din contabilitate ;
- stabilirea profitului net i pe destinaii ale acestuia.
c) Situaiile financiare :
- existena graniilor pentru mprumuturile i creditele obinute ;
- existena suficient a resurselor financiare.
n cadrul aciunilor de verificare a bilanului contabil, auditorul i divizeaz diligenele verificnd i
satisfacerea unor reguli generale i particulare.
Reguli generale:
- bilanul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare;
- bilanul contabil este ntocmit sub o form comparativ;
- elementele de activ i pasiv sunt evaluate separat fr s se opereze compensaii;
- bilanul de deschidere corespunde cu bilanul de nchidere al exerciiului precedent.
Reguli particulare. Auditorul verific modul de nregistrare a: ->bilant
- capitalurilor proprii;
- mprumuturi i datorii asimilate;
- imobilizri;
- stocuri i producie n curs de execuie;
- conturile de teri;
- conturile de provizioane;
- conturile de trezorerie.
n legatur cu rezultatul exerciiului, auditorul :
- examineaz unele conturi de cheltuieli;
- examineaz bazele de impozitare stabilite n materie de taxe i impozite asupra conturilor de
venituri;
- examineaz situaia comparativ a diverselor conturi de venituri i cheltuieli.
n legatur cu anexele la situaiile financiare, auditorul examineaz informaiile furnizate de acestea,
analiznd n mod deosebit:
- evoluia conturilor prezentate de aceste anexe;
- respectarea modului i metodelor de evaluare a posturilor din bilan i din contul de profit i
pierdere;
- metodele utilizate pentru calculul amortizrii i provizioanelor i fundamentarea lor.
28. Confirmarea extern (direct).
Este o procedur care const n a cere unui ter avnd legturi de afacere cu intreprinderea verificat, s
confirme direct auditorului informaiile privind existena operaiilor, a soldurilor etc. Auditorul are
latitudinea de a determina condiiile i ntinderea acestei proceduri.
Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului; dac aceasta nu se arat
favorabil pentru o astfel de procedur, auditorul se poate gsi n una din urmtoarele dou situaii:
11

sau consider c tehnicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de prob;

sau consider c alte controale nu-l conduc la elemente probante fa de limitele impuse de
conducerea intreprinderii, care va suporta consecinele necesare cu privire la certificare.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 505 definete principalele cazuri n care auditorul are
obligaia s procedeze la folosirea tehnicii confirmrii directe:
- confirmarea unor cauze n baza crora s-au realizat unele tranzacii;
- confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor i alte informaii considerate necesare;
- confirmarea conturilor de clieni i debitori;
- confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consignaie i alte stocuri la teri;
- valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari;
- mprumuturi de la teri;
- confirmarea soldurilor costurilor de furnizori i creditori.
Confirmarea poate s fie pozitiv, atunci cnd terul solicitat i exprim acordul asupra informaiei
primit sau furnizeaz chiar el informaia, sau negativ, atunci cnd terului solicitat I se cere s nu
rspund dect n cazul n care nu este de acord cu informaia care i s-a prezentat.
Auditorul trebuie s ia n consideraie orice fapt de natur s pun n discuie fiabilitatea rspunsului
obinut la cererea de confirmare extern (direct).
Procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare, n legtur cu utilizarea de
ctre auditor a procedurii confirmrii externe (directe) ca mijloc de obinere a elementelor probante, sunt
reglementate prin Standardul Internaional de Audit (ISA) nr.505, aplicabil ncepnd cu auditul situaiilor
financiare ale anului 2001.
29. Tehnica observrii fizice.
Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ, ns ea nu aduce dect
o parte din elementele probante necesare i anume numai existena bunului respectiv; celelalte elemente
probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte tehnici.
Aceasta tehnica se foloseste de obicei la controlul stocurilor.
Ca tehnica de colectare a elementelor probante, aceasta metoda este, de regula, utilizata pentru ca
auditorul sa inteleaga mai bine cum este organizata si efectuata o anumita procedura a auditului intern
sau un anumit tip de control din cadrul procedurii respective.
Observarea fizica in cadrul organizarii, efectuarii si valorificarii rezultatului inventarierii
patrimoniului este singura tehnica ce il poate asigura pe auditor ca procedurile de inventariere au fost
respectate.
Aciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea c:
- intreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelor n condiii
de fiabilitate; aceast faz a interveniei const n studierea procedurilor de inventariere i se
situeaz deci naintea inventarierii propriuzise;
- aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz const n verificarea
faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect procedurile i se
situeaz n timpul inventarierii propriu-zise;
- lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceast faz const n a controla
dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor i se situeaz deci
dup inventarierea propriu-zisa.
30. Tehnica sondajului.
innd seama de numrul de operaii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral,
de exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El caut elementele probante pe un eantion adecvat,
utiliznd tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecrei situaii.
Sondajul este definit ca o tehnic ce const n selecionarea unui anumit numr sau pri dintr-o
mulime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obinere a elementelor probante i extrapolarea rezultatelor
obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime.
Etape:
- alegerea tehnicilor;
- determinarea taliei esantionului;
12

- selectionarea esantionului;
- studiul esantionului;
- evaluarea rezultatelor;
concluziile esantionului
Tehnica sondajului este reglementat de Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 530.
Sondajele pe care le realizeaz auditorul n cursul misiunii sale sunt de dou naturi diferite;
- n unele cazuri, n general cu ocazia verificrii funcionrii controlului intern, auditorul caut
s demonstreze c elementele care constituie masa, mulimea, prezint o caracteristic comun
(de exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumprrilor); sondajele efectuate
n astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribuiilor;
- n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s verifice valoarea
dat unei mulimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor.
Auditorul poate folosi n general dou tipuri de sondaje: sondajul statistic i sondajul nestatistic, bazat
exclusiv pe experiena sa profesional; acesta din urm, ns, nu permite o extrapolare riguroas a
rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. Alegerea ntre cele dou tipuri de
sondaje depinde de pregtirea profesional a auditorului i de gradul de credibilitate pe care acesta dorete
s l dea concluziilor sale.
Oricare ar fi ns tipul de sondaj, este important s fie respectate cteva reguli riguroase privind decizia
asupra eantionului i parcurgerea unor etape obligatorii.
Concluziile sondajului se refer asupra elementelor cheie care au fcut obiectul controlului, a anomaliilor
constatate i asupra restului muimii.
31. Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere.
Potrivit Standardelor Internaionale de Audit, elementele probante ntr-o misiune de audit (audit
evidence sau elments probants) reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la concluzii
pe care acesta i fondeaz opinia; aceste informaii constau n documente justificative i documente
contabile care stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse
Elementele probante sunt obinute printr-o combinare adecvat a testelor de procedur cu controalele
substantive sau numai prin controalele substantive. Testele de procedur sunt testele care permit obinerea
de elemente probante privind eficacitatea conceperii i funcionrii sistemelor contabile i de control
intern. Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului n contabilitatea intreprinderii i
constau n proceduri care urmresc obinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii
semnificative n situaiile financiare; ele sunt de dou tipuri:
- controale privind tranzaciile, operaiile i soldurile conturilor;
- proceduri analitice care constau n analiza tendinelor i ratiourilor (rapoartelor) semnificative,
examenul variaiilor i examene de coeren cu alte informaii.
n funcie de credibilitatea informaiilor obinute n etapele precedente, auditorul stabilete programele
de control a conturilor pe baza crora s poat obine elementele probante necesare fundamentrii opiniei
sale.
Aceast etap a misiunii are, deci, ca obiectiv reunirea elementelor probante pentru a putea exprima o
opinie motivat asupra conturilor anuale, ceea ce presupune asigurarea respectrii regulilor legale i
regulamentare de ctre intreprindere i anume:
- regulile de prezentare i de evaluare stipulate n normele legale i n cele profesionale;
- reguli de pruden;
- regulile referitoare la inventarieri;
- reguli de inere a registrelor i a contabilitii;
- existena activelor i faptul c acestea aparin intreprinderii;
- pasivele patrimoniale, veniturile i cheltuielile privesc intreprinderea n cauz.
Elementele probante trebuie s ndeplinesc cumulativ dou condiii de calitate pentru a putea s stea la
baza fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste (adecvate).
Caracterul suficient se stabilete n raport cu numrul de elemente probante colectate; caracterul just se
apreciaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinena, fiabilitatea lor. n mod normal, auditorul
consider necesar s se sprijine pe elemente probante care nu sunt concludente prin ele nsele, dar care
13

contribuie la elaborarea convingerii sale. El poate deseori s fie determinat s caute elemente probante de
surs sau natur diferit pentru a corobora o aceeai afirmaie.
Elementele probante trebuie, n ansamblul lor, s permit auditorului s-i fac o opinie cu privire la
situaiile financiare. n general, auditorul nu examineaz totalitatea informaiilor la care are acces pentru
a-i forma opinia, n msura n care el poate ajunge la o concluzie cu privire la soldul unui cont, o
categorie de operaii sau un control intern, aplicnd tehnici de sondaj bazate pe raionament profesional
sau eantion statistic.
Factorii care influeneaz raionamentul auditorului n legtur cu ceea ce constituie elemente probante
suficiente cuprind:
Importana riscului de inexactitate; acest risc poate depinde de:
- natura elementelor n cauz;
- adecvarea controlului intern;
- natura activitilor realizate;
- existena unor situaii susceptibile de a exercita o influen neobinuit asupra conducerii
intreprinderii;
- situaia financiar a intreprinderii.
Importana relativ a elementului avut n vedere, innd seama de ansamblul informaiilor bilanului
contabil.
- Experiena cptat n cursul unor auditri anterioare.
- Concluziile procedurilor de audit, n special descoperirea eventual a unor fraude sau erori.
- Tipul de informaie disponibil.
n cazul obinerii de elemente probante pornind de la testele de procedur, aspectele sistemelor contabile
i de control intern asupra crora auditorul va strnge elemente probante se refer la:
- conceperea sistemelor contabile i de control intern; sunt aceste sisteme concepute de o
manier care s previn sau s detecteze i corecteze anomalii semnificative?
- funcionarea sistemelor contabile i de control intern; aceste sisteme au funcionat de o
manier satisfctoare pe toat perioada?
n colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate, auditorul se asigur de
posibilitatea obinerii unor afirmaii n materie:
de existen: controlul intern exist?
de eficacitate: controlul intern funcioneaz eficace?
de permanen: controlul a funcionat eficace pe toat perioada n cursul creia auditorul
nelege s se sprijine pe el?
n cazul obinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul trebuie s
determine dac elementele rezultate din aceste controale precum i din testele de procedur sunt
suficiente i adecvate pentru a stabili dac la elaborarea situaiilor financiare de ctre conducerea
ntreprinderii au fost ntrunite criteriile urmtoare:
- de existen: un element al activului sau pasivului exist la un moment dat;
- de drepturi i obligaii: un element de activ este un drept al intreprinderii iar un element de
pasiv este o obligaie pentru intreprinderea dat, la un moment dat;
- de apartenen (de realitate) tranzaciile sau evenimentele se refer la intreprinderea dat i sau produs n cursul perioadei respective;
- de exhaustivitate: activele, datoriile, tranzaciile sau evenimentele au fost nregistrate i toate
faptele importante au fost menionate;
- de evaluare: nregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a fcut la valoarea lor de inventar;
- de msurare: o operaie sau un eveniment este nregistrat la valoarea sa de tranzacionare i
un venit sau o cheltuial aparin perioadei;
- de prezentare si publicitate: o informaie este prezentat, clasat i descris conform
referenialului contabil aplicabil.
Obinerea de elemente probante privind o informaie dat, de exemplu, existena de stocuri, nu
scutete obinerea de elemente probante pentru o alt afirmaie, de exemplu, evaluarea lor.
Auditorul poate obine un grad de certitudine mai ridicat atunci cnd elementele probante adunate, de
origine i de natur diferite, sunt concordante. n acest caz, auditorul poate obine un grad de certitudine
global superior celui pe care l obine din fiecare din elementele probante luate izolat. Invers, atunci cnd
14

elementele probante obinute din surse diferite nu sunt concordante ntre ele, poate fi necesar folosirea
unor proceduri suplimentare n scopul rezolvrii contradiciei.
Trebuie s existe un raport rezonabil ntre costul pentru obinerea unor elemente probante i utilitatea
informaiei obinute. Cu toate acestea, dificultile i costurile suportate pentru a controla un element
deosebit nu pot justifica valabil, prin ele nsele, omisiunea unei proceduri.
Atunci cnd auditorul are dubii legitime cu privire la o informaie care prezint o importan
semnificativ, el trebuie s se strduiasc s obin elemente probante suficiente pentru a elimina aceste
dubii. Dac nu este n msur s obin aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie s formuleze o
opinie fr rezerv.
32. Programul de control: rol, coninut, forme de prezentare.
Rolul programului de audit : de a evidenia modalitatea de control a conturilor ntruct nu exist un
program standard de control acesta depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente i de
caracteristicile fiecrei entiti.
Etapa de cunotere a ntreprinderii permite determinarea domeniilor semnificateive, a zonelor de risc i a
naturii operaiilor, iar n etapa de apreciere a contreolului intern auditorul a avut posibilitatea identificrii
existenei controlului intern pe care se poate sprijini i verificrii modulu de funcionare a acestuia.
Numai n funcie de aceste fluxuri de informaii i de gradul de fiabilitate a lor auditorul i stabilete
programul de control al conturilor care poate fi unul restrns sau extins.
Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune i foaia de sintez a
aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente.
Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care conine
rubricile urmtoare:
- lista controalelor de efectuat, ordonat pe seciunile situaiilor financiare; aceste controale
trebuie ct mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat documentele i informaiile necesare
a se solicita intreprinderii;
- ntinderea eantionului: innd seama de pragul de semnificaie i de evenimentele erori ce pot
fi descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se menioneze volumul sondajelor de
efectuat pentru controlul respectiv;
- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, avnd n vedere c,
calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceast coloan va fi completat pe
msura avansrii programului de control, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor;
- o referin pentru foaia de lucru;
- probleme ntlnite: aceast coloan se folosete pentru supervizarea lucrrilor i pentru a
stabili sinteza rezultatelor controalelor.
33. Evaluarea controlului intern: coninut, etape.
n aceast etap auditorul va aprecia evaluarea sistemului de control intern cnd estimeaz c poate s se
sprijine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita intinderea sondajelor sale i a controalelor proprii
asupra conturilor, auditorul va verifica funcionarea acestui control intern.Aciunile ntreprinse de auditor
sunt concentrate asupra a trei ntrebri care furnizeaz baza de apreciere a sistemului de control intern.
1) Care sunt procedurile efective, n funciune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern
eficient?
2) Aceste proceduri sunt aplicate?
3) n ce masur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern i deci pot conduce la
elaborarea de documente financiar-contabile corecte?
Lucrrile de apreciere ale controlului intern trebuie s scoat n eviden cele dou etape importante :
- aprecierea asupra concepiei sistemului de control intern ;
- aprecierea asupra funcionrii sistemului de control intern.
Obiectivul urmrit prin aprecierea controlului intern este de a determina n ce msur auditorul se poate
sprijini pe acest control pentru a-i putea defini natura, ntinderea, calendarul lucrrilor i interveniile
sale.
Etapele aprecierii controlului intern sunt :
15

1) nelegerea i descrierea sistemelor semnificative: auditorul trebuie s se familiarizeze cu

unele aspecte ale ntreprinderii, s cunoasc natura activitii ntreprinderii, circuitul
documentelor i informaiilor, documentele care stau la baza nregistrarii n contabilitate,
s identificei s localizeze zonele de risc. Descrierea procedurii de control intern poate fi
fcut utiliznd urmtaorele tehnici tehnica narativ( descriptiv), s existe chestionare;
diagrame.
2) confirmarea nelegerii sistemului prin testele de conformitate: are ca drept obiectiv
confirmarea nelegerii procedurii i s se asigure c ea a fost corect descris. Testele de
conformitate pot fi realizate utiliznd modalitile:
observarea direct;
confirmarea verbal a celor ce utilizeaz procedura; existena mijloacelor utilizate(
de ex. Viza CTC, fiiere, etc);
observarea ulterioar;
3) evaluarea riscurilor de eroare: auditorul se asigur c sistemul de control existent permite
ntreprinderii s se protejeze mpotriva riscurilor de eroare ce se pot produce n tratarea
datelor i a riscurilor de pierdei nregistrate. n aceast etap auditorul are posibilitatea de a
determina:
- domeniile unde controlelele sunt efectiv prevzute n cadrul procedurilor utilizate de
ntreprindere pentru a asigura fiabilitatea informaiilor financiare contabile;
- domeniile unde absena controalelor poate afecta fiabilitatea informaiilor
n urma acestei etape riscurile identificate pot fi recapitulate pe o foaie de lucru denumita Sinteza
aprecierii controlului intern care indic princomparare cu chestionarul de control intern:
slabiciunile sistemului ce antreneaz risc de eroare, incidene posibile asuptra situaiilor
financiare, incidene asupra programului de lucru.
4) Verificarea funcionrii controlului intern: este necesar pentru ndeplinirea misiunii auditorului i
necesit elaborarea unui program de lucru detaliat ce poate fi prezentat pe o foaie de lucru
denumit Program de verificare a procedurii de control. Ca tehnic de verificare se utilizeaz
tehnica sondajelor asupra funcionrii sistemelor de control urmrindu-se cele dou tipuri de
control intern: de prevenire i de detectare. Ca tehnici de care dispune auditorul n realizarea
sondajelor de verificarea a funcionrii sistemelor de control intern sunt:
- examenul evidenei controlului;
- repetarea controalelor;
- observarea executrii unui control.
5) Evaluarea preliminar prin teste de permanen :se pun n eviden punctele forte i punctele slabe
ale procedurilor sitemului contabil i de control intern. Testele de permanen au ca obiect
verificarea dac punctele forte i slabe fac obiectul unei aplicri efective i constante.
6) Evaluarea final i incidena asupra misiunii: auditorul determin i face o apreciere definitiv
asupra controluluiintern prezentnd:
- variabilelepunctelor forte;
- punctele slabe datorateconceperii defectuase a sistemului;
- punctele slabe datorate unor greeli de aplicare a procedurilor de control.
34. Planul de misiune: coninut, rol.
Planul de misiune sintetizeaz toate informaiile obinute pe baza crora s poat fi orientat i
planificat misiunea de audit. Este un instrument de lucru ce permite luarea de decizii cu privire la
lucrrile de efectuat , mijloacele necesare, datele interveniilor n teren, rapoarte i relaii de stabilit,
bugete de timp i costurile angajate.
Elementele planului de misiune sunt:
1) prezentarea ntreprinderii
2) informaiile contabile
3) definirea misiunii, natura misiunii
4) sistemele i domeniile semnificative : prag de semnificatie, conturi semnificative,
controale semnificative
5) orientarea programului de lucru : aprecierea controlului intern, confirmri, inventare, etc.
16

6) echipa i bugetul
7) planificarea
Planul de misiune permite :
- determinarea naturii i ntinderii controalelor n raport cu pragul de semnificaie ales;
- organizarea lucrrilor de audit astfel nct s fie atins obiectivul de a certifica situaiile
financiare n mod raional, cu maxim de eficacitate i n cadrul termenelor convenite cu
clientul.
Planul de misiune este n fapt programul general de munc n care sunt sintetizate toate informaiile
obinute pe baza crora s poat fi orientat i planificat misiunea de audit. Este documentul care
servete ca instrument de baz pentru toi intervenanii de-a lungul ntregii misiuni de audit.
Redactarea planului de misiune i pe aceast baz a programului de munc presupune:
- alegerea membrilor echipei n funcie de experiena i cunotinele lor n sectorul de activitate
al intreprinderii;
- repartizarea lucrrilor pe oameni, n timp i n spaiu (subuniti, filiale n ar i n strintate
etc.);
- utilizarea lucrrilor realizate de auditorul intern al intreprinderii de ali auditori externi sau
experi;
- coordonarea cu auditorii de la societile-surori i de la societatea-mam;
- solicitarea de specialiti pentru studierea sistemelor i datelor informatizate n orice alte
domenii (juridic, fiscal, tehnic etc.);
- calendarul edinelor AGA i CA;
- termenul de depunere a raportului.
Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la:
lucrrile de efectuat, mijloacele necesare, datele interveniilor n teren, rapoarte i relaii de stabilit,
bugetul de timp i costurile angajate.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 300 intitulat Planificarea lucrrilor de audit prevede
obligaia planificrii activitii de audit ca o msur de asigurare c aceast activitate se realizeaz de o
manier eficient.
IAS nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma i fondul acestuia
variind n funcie de talia intreprinderii, complexitatea auditului, metodologia i tehnologia specificat
utilizat de auditor; din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se refer la: cunoaterea
activitilor intreprinderii, nelegerea sistemului contabil i de control intern, riscul i pragul de
semnificaie, natura calendarului i ntinderea procedurilor de audit i coordonarea, conducerea,
supravegherea i revizuirea lucrrilor.
35. Orientarea i planificarea auditului.
n aceast etap auditorul obine informaii cu privire la particularitile intreprinderii, zonele sale de
risc, domeniile i sistemele semnificative, informaii care s-i permit orientarea i planificarea
controalelor astfel nct s fie prevenite lucrri inutile sau care nu vor servi realizrii obiectivelor misiunii
de audit.
Principalele lucrri din aceast etap sunt:
1) Culegerea de informaii generale asupra intreprinderii : tehnici, proceduri de lucru
2) Identificarea domeniilor i sistemelor semnificative : identificarea zonelor de risc i stabilirea
elementelor sau seciunilor asupra crora trebuie concentrat auditorul.
3) Redactarea Planului de misiune (planului de audit)
4) Elaborarea programului de munc
36. Programul de munc.
Program de munc este documentul n care sunt definite natura, calendarul i ntinderea procedurilor
de audit necesare. El reprezint un ansamblu de instruciuni puse n atenia tuturor participanilor la
misiunea de audit care permit controlul bunei execuii a lucrrilor pe tot parcursul misiunii de audit.
Programul de munc poate, de asemenea, s detalieze obiectivele auditului, precum i bugetul de timp
pentru fiecare rubric i pentru fiecare procedur de audit folosit.
17

Pentru elaborarea programului de munc auditorul va aprecia evaluarea specific a riscurilor inerente i a
riscurilor legate de control, ct i nivelul de asigurare care ar urma s fie furnizat de controalele
substantive (controalele proprii ale auditorului). Programul de munc este o detaliere a tuturor
elementelor coninute n Planul de audit (de misiune), n vederea asigurrii ndeplinirii acestuia din urm.
Coninutul tip al unui Plan de misiune este prezentat n continuare cu titlu de exemplu.
PLANUL DE MISIUNE
- coninut tip I.

Prezentarea intreprinderii:
- Denumirea
- Sediul social
- Capital social i acionari
- nregistrare
- Scurt istoric
- Consideraii succinte privind obiectivul de activitate, piaa, concurena

II.

Informaii contabile:
- Bugete i conturi previzionale
- Particularitile sistemului contabil
- Principiile contabile; permanene;comparabiliti plurianuale

III.

Definirea misiunii:
- Natura misiunii: conturi anuale; conturi consolidate; previziuni etc.
- Ali auditori, experi sau cenzori cu misiuni n intreprindere

IV.

Sisteme i domenii semnificative:

- Prag de semnificaie
- Funcii i conturi semnificative
- Zone de risc identificate
- Controale semnificative pe care ne putem sprijini

V.

Orientarea programului de lucru:

- Aprecierea controlului intern
- Lucrri deosebite
- Confirmri de obinut (interne i externe)
- Inventare fizice
- Asisten de specialitate necesar (informatic, fiscalitate etc.)
- Documente de obinut

VI.

Echipa i bugetul;

VII.

Planificarea:
- Repartizarea lucrrilor
- Datele interveniilor pe etape
- Lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare i alte documente ce urmeaz a fi emise
(cu datele limit).

37. Faze i etape n executarea unei misiuni de audit de baz.

Toate activitile i lucrrile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baz asupra situaiilor
financiare ale unei entiti pot fi grupate n trei faze i zece etape care, n succesiunea lor logic i
practic, aa cum se pot identifica n Standardele Internaionale de Audit, se prezint astfel:
1) Faza iniial are dou etape :
18

2)
3)
-

acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit

orientarea i planificarea auditului
Faza executrii lucrrilor are trei etape :
aprecierea controlului intern
controlul conturilor
examenul situaiilor financiare
Faza final are cicni etape :
evenimentele posterioare nchiderii exerciiului
utilizarea lucrrilor altor profesioniti
alte lucrri necesare nchiderii
raportul de audit
documentarea lucrrilor de audit.

38. Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.

nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul trebuie s
aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s in seama de unele reguli profesionale i
de deontologie.
Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare fundamentrii
deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la:
1) cunoaterea global a intreprinderii (existena riscurilor nu presupune c auditorul refuz
mandatul, ns decizia sa de a accepta este luat n cunotin de cauz, urmnd s ia toate
msurile necesare, n consecin);
2) examenul de independen i de absen a incompatibilitilor;
3) examenul competenei;
4) contactul cu fostul auditor sau cenzor;
5) decizia de acceptare a mandatului :dup analiza factorilor de risc auditorul poate lua
deciziile :
- accept un mandat fr riscuri aparente
- accept mandatul, dar necesit supraveghere i msuri particulare
- refuz mandatul
6) fia de acceptare a mandatului : este un actjustificativ al deciziei de acceptare a
misiunii.Obiectivele ei sunt :
- posibilitatea de a colecta informaii de baz entru identificarea ntreprinderii, conducerii,
obiectul de activitate,etc
- de a materializa lucrrile efectuate
- de a indica bugetul necesar
- de a formaliza proceduri de acceptare
- de a asigura indeplinirea obligaiilor profesionale ce decurg din acceptare.
Contractarea lucrrilor de audit
Normele legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se desfoare pe
baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre misiunile de audit legal care
presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate i misiunile
de audit contractual.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s convin
termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai intr-o Scrisoare de misiune
de audit (Lettre de mission daudit sau Angajament letter) sau n orice alt tip de contract adecvat.
n acest document ce mbrac o fprm contractual trebuie s se precizeze :
- obiectivul auditului
- responsabiltatea
- ntiderea lucrrilor
- forma raportului
- riscurile, etc.
Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecarer din
exerciiile viitoare. La primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s
19

aprecieze dac unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificai, innd seama de
evoluia semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su.
39. Ce este i ce conine scrisoarea de misiune (de angajament)?
Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul i clientul trebuie s convin
termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai ntr-o Scrisoare de misiune
de audit.
Indiferent de forma pe care o mbrac relaia contractual, din documentul respectiv nu trebuie s
lipseasc termenii i condiiile urmtoare:
- obiectivul auditului situaiilor financiare;
- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregtirea i prezentarea situaiilor
financiare;
- ntinderea lucrrilor de audit, fcnd referire la legislaia aplicabil, la reglementrile sau
recomandarea organismelor profesionale al cror membru este auditorul;
- forma oricrui raport sau alte comunicri n legatur cu rezultatele misiunii de audit;
- riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative, ca urmare a sondajelor i a altor
limite inerente oricrui sistem contabil i de control intern;
- necesitatea de a avea acces fr restricii la orice document contabil, piese justificative sau alte
informaii solicitate.
Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecare din exerciiile
viitoare.
40. Ce este expertul contabil?
Expertul contabil este un profesionist contabil abilitat s exercite profesia contabil n condiiile fixate
prin normele internaionale i prin O.G. nr. 65/1994, aprobat prin Legea nr. 42/1995 cu modificrile i
completrile ulterioare; aceste norme definesc expertul contabil ca fiind profesionistul abilitat s
revizuiasc i s aprecieze contabilitatea entitilor de care nu este legat printr-un contract de munc, i s
ateste regularitatea i sinceritatea situaiilor financiare ale unei entiti.
41. Care sunt normele de referin n auditul situaiilor financiare?
n auditul situaiilor financiare ale unei entiti sunt folosite dou categorii de norme de referin:
norme contabile i norme de audit.
42. Ce sunt i ce rol joac normele de audit?
Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional
la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
- Standardele Internaionale de Audit (ISA), Practicile Internaionale de Audit (IAPS),
Standardele Internaionale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE), Standardele
Internaionale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE), Standardele Internaionale pentru
Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit i Asigurri (IAASB) din
cadrul Federiei Internaionale a Contabililor (IFAC);
- normele naionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu.
Normele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n funcie de criterii
de calitate omogene; ele permit ns i auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin
punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.
-

20

NORME DE REFERIN N AUDIT

I.
Norme profesionale de
lucru
orientarea i planificarea
aprecierea controlului intern
elementelor

obinerea
probante
documentarea lucrrilor
etc.
NORME
CONTABILE
Sunt comune la toi cei
care:
stabilesc

conturile
controleaz

utilizeaz

II.

NORME DE AUDIT
Ansamblu de reguli
definite de o autoritate
profesional la care se
refer auditorul, pentru
calificarea muncii sale

Norme de raportare

opinii fr rezerve
opinii cu rezerve
opinie defavorabil
imposibilitatea exprimrii unei
opinii
Terilor

III. Norme generale de

comportament
profesional
independen
competen
secret profesional
calitatea muncii
acceptarea i respectarea
misiunilor
etc.

Auditorul
ui
De a avea Definirea
asigurarea scopurilor
c
de
opinia va atins prin
fi
emis n
punerea n
funcie de lucru a
criterii de
tehnicilor
calitate
potrivite
omogene

Normele (standardele) contabile(?!?) reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care
refera auditorul pentru calificarea muncii sale.
Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii
calitate omogene; ele permit auditorului si sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a cel
mai potrivite tehnici.

43. Ce sunt i ce rol au normele contabile?

Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul
contabilitii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i utilizeaz
situaiile financiare. Entitile care au obligaia de a stabili situaii financiare sunt cele prevzute la art. 1
din Legea Contabilitii. Cei care controleaz sunt prevzui prin legislaia fiecrei ri (auditori, cenzori)
i au ca referin n activitatea lor normele contabile.
Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei game largi de
utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii financiare constituie singura surs de informaii
complementare care s le satisfac nevoile.
21

Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinele urmtoare:
- standarde internaionale de raportare financiar;
- standarde sau norme contabile naionale;
- alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea
situaiilor financiare.
Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia Comitetului pentru Standarde
Internaionale de Contabilitate) i sunt denumite generic Standardele Internaionale de Raportare
Financiar (IFRS) care cuprind:
- Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS);
- Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS);
- standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
- alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.
Norma contabila reprezinta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistem de referinta pentru
productia de informatii contabile si validarea sociala a situatiilor financiare (rapoarte financiare, doc. ctb
de sinteza sau bilant contabil).
Rolul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si spatiu a relevantei si credibilitatii a
informatiilor contabile.
44. Ce este i cum se determin pragul de semnificaie?
n general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul
consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea i sinceritatea situaiilor
financiare, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului intreprinderii.
Altfel spus, pragul de semnificaie reprezint ceea ce n contabilitatea anglo-saxon poart denumirea de
materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea i interpretarea situaiilor financiare nu vor fi
afectate semnificativ.
La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar pentru a determina
domeniile i sistemele semnificative.
n cursul misiunii, pragurile de semnificaie determinate pentru controlul fiecrei seciuni din situaiile
financiare permite orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prin stabilirea mai corect a
eantioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucrri care nu vor servi la fundamentarea opiniei
asupra situaiilor financiare. Aceste praguri sunt, n general, inferioare pragului global pentru a ine cont
de cumulul posibil al erorilor constatate.
La sfritul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie
corijate sau s fac obiectul unei meniuni n raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze.
Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaie permite:
- orientarea mai bun i planificarea misiunii;
- evitarea lucrrilor inutile;
- justificarea deciziilor referitoare la opinia emis.
Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile
proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificaie permite auditorului nc de la nceputul activitii (misiunii) sale s
aprecieze mai bine sistemele i conturile susceptibile s conin erori sau inexactiti semnificative, iar la
sfritul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate n cadrul
exerciiului, n scopul de a putea emite o opinie fr rezerve.
Unele circumstane particulare trebuie avute n vedere la determinarea pragului de semnificaie:
- existena unor prevederi legale, statutare sau contractuale;
- evoluia important de la un an la altul a unor posturi;
- capitaluri proprii sau rezultate anormale.
Informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenta deciziile
economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare.
Pragul de semnificatie: depinde de marimea elementului sau a erorii, judecate in imprejurarile specifice
ale omisiunii sau declararii eronate. Pragul de semnificatie ofera mai degraba o limita, decat sa reprezinte
o carecteristica calitativa primara pe care informatia trebuie sa o aiba pentru a fi utila.
22

Auditorul impune un nivel acceptabil al pragului de semnificatie astfel incat sa poata detecta din punct de
vedere cantitativ informatiile eronate semnificative.
Pragul de semnificatie trebuie luat in considerare de auditor atunci cand:
se determina natura, durata si intinderea procedurilor de audit, si
se evalueaza efectele informatiilor eronate.
45. Riscul de audit: componente i relaiile ntre acestea.
Se disting dou categorii de riscuri :
- riscuri poteniale : dac nici un control nu este exercitat ;
- riscuri posibile : riscurile poteniale mpotriva crora ntreprinderea nu dispune de mijloace
pentru a le limita.
Categoriile de riscuri cu care se confrunt audirorul sunt :
- riscuri generale, specifice ntreprinderii ;
- riscuri legate de natura operaiilor tratate : riscuri legate de conturi ;
- riscuri legate de concepia i funcionarea sitemelor : sunt legate de conceperea sistemelor
pentru descoperirea i tratarea operaiilro i care trebuie s permit prevenirea erorilor sau
detectarea celor care s-au produs pentru a le corecta ;
- riscuri de nedescoperire cu ocazia auditului.
Riscul de audit reprezint riscul pe care auditorul l atribuie unor opinii de audit neadecvate, cnd
sistemele financiare conin informaii eronate , semnificative. Are trei coponente :
- risc inerent
- risc de control
- risc de nedetectare
Relaia dintre acestea se poate prezenta sub forma urmtoare:
RA = Ri x RC x RN
Atunci cand se dezvolta modul de abordare al auditului, auditorul considera evaluarea preliminara a
riscului de control ( impreuna cu evaluarea riscului inerent), pentru a determina riscul de nedetectare
adecvat la acceptarea asertiunilor privind situatiile financiare si pentru a determina natura, durata si
intinderea procedurilor de fond in cazul unor astfel de asertiuni.
46. Ce este riscul legat de control?
Riscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o categorie de operaiuni,
izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operaiuni, nu este nici prevenit, nici
descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control intern utilizate.
Riscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, avnd n vedere limitele inerente oricrui sistem
contabil i de control intern.
n general, auditorul fixeaz un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cnd:
- sistemele contabile i de control intern nu sunt aplicate corect;
- sistemul contabil i de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.
Cnd evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui s documenteze
elementele pe care se sprijin n concluziile sale.
47. Ce este riscul inerent?
Riscul inerent const n posibilitatea ca soldul unui cont sau c o categorie de operaiuni s comporte
erori semnificative, izolate sau mpreun cu erorile din alte conturi sau categorii de operaiuni, datorit
unui control intern insuficient. Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judeci profesionale
bazate pe evaluarea unor factori ca:
- experiena i cunotinele cadrelor de conducere, eventualele schimbri intervenite n cursul
exerciiului la nivelul conducerii;
- presiuni exercitate asupra conducerii i alte mprejurri de natur a incita la prezentarea unor
situaii financiare inexacte (numr mare de intreprinderi falite n sectorul de activitate);
- natura activitilor desfurate de intreprindere (uzura moral a tehnologiei, echipamentelor,
produselor i serviciilor, structuri neadecvate);
23

factori influennd sectorul din care face parte intreprinderea: condiii economice i
concureniale, inovaii tehnologice, evoluia cererii i practicile contabile;
- situaii financiare care pot s conin anomalii: conturi coninnd ajustri privind exerciiile
anterioare sau estimri;
- vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnri;
- nregistrarea unor operaiuni neobinuite i complexe, mai ales la sfritul exerciiului.

48. Ce este riscul de nedetectare?

Riscul de nedescoperire const n faptul c controalele declanate de auditori nu reuesc s descopere
o eroare semnificativ n soldul unui cont sau ntr-o categorie de operaiuni, izolat sau mpreun cu alte
solduri sau categorii de operaiuni.
Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului; riscul de nedetectare nu
poate fi eliminat n totalitate, oricare ar fi tehnicile i procedurile folosite de auditor.
Exist anumite relaii ntre cele trei componente ale riscului de audit.
Riscul de nedetectare este invers proporional cu cumulul riscurilor inerente i riscurile legate de control.
De exemplu, dac riscurile inerente i cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului
de nedetectare redus, astfel nct s fie redus ct mai mult riscul de audit i, invers, dac riscurile inerente
i cele legate de control sunt slabe, auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat,
reducnd astfel riscul de audit.
Pe de alt parte, trebuie sesizat i relaia de invers-proporionalitate: dintre caracterul semnificativ i
riscul de audit; cu ct pragul de semnificaie este mai mare cu att riscul de audit este mai mic i invers.
Dac, de exemplu, auditorul constat c pragul de semnificaie acceptabil este redus, riscul de audit
crete; atunci auditorul va putea:
- s reduc nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai
dezvoltate sau suplimentare;
- s reduc riscul de nedescoperire modificnd natura, calendarul i ntinderea controalelor
proprii.
Riscul de nedetectare este riscul ca procedurile fundamentale de control utilizate de auditori sa nu
detecteze o eroare existenta intr-un sold sau categorie de tranzactii, eroare ce poate fi semnificativa.
49. Dai definiia auditului n general i elementele principale ale acesteia.
Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi independeni n vederea
exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora.
Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei
opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate.
Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei.
Elementele principale care definesc auditul:
- examinarea unei informaii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional;
- scopul examinrii unei informaii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;
- opinia exprimat asupra unei informaii trebuie s fie responsabil i independent, ceea ce
presupune c persoana care face aceast examinare are anumite responsabiliti pentru
activitatea sa i trebuie s fie o persoan independent;
- examinarea trebuie s se fac nu oricum ci dup anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse ntrun standard sau norm legal sau profesional care constituie criteriu de calitate.
50. Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent
asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii
fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute
de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific
n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice
intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale,
24

legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii
(acionari, asociai).
Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt:
- profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic;
- obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale
entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor
financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil;
- scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i
complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de
entitatea auditat;
- criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie
standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile.
Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n
care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i
ateptri.
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei
resigurri referitoare la:
- acurateea declaraiilor financiare;
- continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
- existena unor fraude;
- respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;
- comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale.
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent
asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii
fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de aceasta.
51. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar?
Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea
situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau
auditul statutar.
Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de
exemplu:
- auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii;
- auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a
acestora n situaiile financiare;
- auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei
sociale;
- auditul financiar asupra situaiei fiscale;
- auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor
ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc.
Sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de audit statutar. Reglementarea
european (Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer numai la auditul statutar, adic auditul
asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de vedere, considerm c folosirea sintagmei
audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul celei de audit statutar folosit n legislaia
european este de natur a crea confuzii.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent
asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii
fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute
de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific
n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice
intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale,
legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii
(acionari, asociai).
25

Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt:

- profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic;
- obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale
entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor
financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil;
- scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i
complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de
entitatea auditat;
- criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie
standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile.
Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n
care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i
ateptri.
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei
resigurri referitoare la:
- acurateea declaraiilor financiare;
- continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
- existena unor fraude;
- respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;
- comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale.
Auditul financiar este acela de a da posibilitatea auditorului de a-si exprima opinia, daca situatiile
financiare sunt intocmite, sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru general
identificat de raportare financiara. Pentru exprimarea acestei opinii, auditorul va folosi formula ofera o
imagine fidela sau prezinta in mod corect sub toate aspectele semnificative, aceste expresii fiind
echivalente.
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent
asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii
fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de aceasta.
52. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entiti?
Obiectivele controlului intern sunt
1) protejarea activelor intreprinderii : se realizeaz prin stabilirea unei organizri adecvate a
ntreprinderii
- definirea responsabilitatilor
- separarea sarcinilor si functiilor
- descrierea functiilor
- procedura acordarii imputernicirilor
2) asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile :se ntocmee manualul de proceduri care
cuprinde :
- modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor justificative
- organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii
- organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia
- respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabile
- controalele de baza ale activitatii contabile
3) asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii
4) promovarea eficacitatii exploatarii
53. Care sunt elementele de baz ale controlului intern al unei entiti?
Elementele de baza ale controlului intern sunt:
a) existena unui plan de organizare, cuprinzand :
- definirea cat mai precisa a sarcinilor
- definirea limitelor de competenta si a raspunderilor
- circulatia informatiilor
b) competenta si integritatea personalului sunt esentiale la nivelul directiunii
26

c) existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la :

- producerea informatiilor
- arhivarea informatiilor
54. Explicai importana separrii sarcinilor n organizarea controlului intern al unei entiti.
Separarea sarcinilor este necesar a fi facut astfel nct s permit controlul reciproc al execuiei lor. Este
de dorit s se evite ca una i aceeai persoan s poat comite o eroare sau o inexactitate iregularitate avnd posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o ascunde sau fr ca
alt persoan s aib posibilitatea de a o descoperi. Separarea sarcinilor i delegarea tribuiilor nu
diminueaz sau anuleaz responsabilitatea celor ce gestioneaz patrimoniul.
Separarea funciilor, dac ele sunt mai mult sau mai puin numeroase, n funcie de mrimea
intreprinderii, trebuie s asigure ntotdeauna separarea a trei funcii care, de regul, se regsesc n mai
toate intreprinderile, respectiv cele privind:
- realizarea obiectivelor intreprinderii;
- protejarea sau conservarea patrimoniului;
- nregistrarea operaiilor sau contabilizarea lor.
respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i
erorilor, exactitatea i exhaustivitatea nregistrrilor contabile i stabilirea la timp a informaiilor
financiare.
Existena unui sistem de control intern rational conceput i corect aplicat constituie o serioas prezumie
asupra fiabilitii conturilor i a concordanei dintre datele contabilitii i realitate.
55. Definii auditul intern i controlul intern i relaia dintre acestea.
Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea profesional
efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate
n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii
(entitii).
Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri pentru
aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea eficacitii
sistemelor contabile i de control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz,
auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern se
poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul asupra
situaiilor financiare ale acestei entiti.
Controlul intern. Sistemul de control intern reperezint un ansamblu de politici i proceduri puse n
aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri
riguroase i eficiente a activitilor acesteia; implic respectarea politicilor de gestiune, protejarea
activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i exhaustivitatea nregistrrilor
contabile i stabilirea la timp a informaiilor financiare.
Existena unui sistem de control intern rational conceput i corect aplicat constituie o serioas prezumie
asupra fiabilitii conturilor i a concordanei dintre datele contabilitii i realitate.
56. Care sunt principalele obiective ale auditului intern?
Obiectivele auditului intern sunt:
1) protejarea activelor intreprinderii;
2) asigurarea fidelitii i exactitii informaiei contabile;
3) asigurarea respectrii dispoziiilor intreprinderii;
4) promovarea eficacitii exploatrii.
a) verificarea conformitii activitilor din entitatea auditat cu politicile, programele i managementul
acestuia, n conformitate cu prevederile legale;
b) evaluarea gradului de adecvare i aplicare a controalelor financiare i nefinanciare dispuse i
efectuate de ctre conducerea unitii n scopul creterii eficienei activitii entitii;
27

c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informaiilor financiare i nefinanciare destinate conducerii

pentru cunoaterea realitii din entitate:
d) protejarea elementelor patrimoniale bilaniere i extrabilaniere i identificarea metodelor de
prevenire a fraudelor i pierderilor de orice fel.

57. Tipuri de audit

Auditul operational are ca obiectiv cerinta de a face analiza riscurilor si a deficientelor existente in
vederea furnizarii de sfaturi, de recomandari, elaborarii de proceduri sau propuneri de noi strategii ; altfel
spus, auditul operational cuprinde toate misiunile care au ca obiect ameliorarea performantelor
intreprinderii. Auditorilor le este, in general, interzis sa aiba imixtiuni in gestiunea intreprinderii auditate
si, ca urmare, acestia nu pot efectua audit operational la entitatea la care fac auditul situatiilor financiare ;
pot realiza insa astfel de misiuni de audit operational, pe baza contractuala, la alte entitati.
Auditul de gestiune are ca obiectiv fie gasirea de probe ale unei fraude, fie de a aduce o judecata critica
asupra unei operatiuni de gestiune sau asupra performantelor unei entitati sau ale unui grup de entitati.
Este important de subliniat ca auditorul poate sa constate fraude si iregularitati in cadrul misiunii sale de
audit statutar, dar el nu conduce misiunea sa in mod special spre asa ceva sau intr-un spirit de suspiciune
particulara.
Auditul statutar este realizat de profesionisti contabili independenti alesi sau numiti de regula de
actionari si are ca obiectiv verificarea si certificarea situatiilor financiare.
Auditul fiscal, auditul social, auditul juridic, auditul calitatii, auditul financiar etc, este efectuat de
experti independenti numiti de conducerea intreprinderii, iar obiectivul urmarit este diagnosticul sectorial.
Auditul intern este efectuat de compartimente specializate independente de alte servicii ale
intreprinderii si are ca obiectiv diagnosticul asupra conturilor si diagnosticul sectorial
58. Categorii de auditori
Auditorul intern este salariat al entitatii auditate ; se ocupa de misiuni de audit operational, de
verificarea existentei, a grdului de adecvare si a modului de apilcare a procedurilor interne in toate
sectoarele si pe toate functiile intreprinderii.
Auditul extern este realizat de catre un auditor statutar, un functionar sau un tert, in baza unui contract cu
intreprinderea :
--- auditorul legal sau statutar este auditorul a carei misiune este descrisa in lege. Auditul statutar efectuat
de catre un auditor constituie o misiune generala sau de baza
--- un functionar al sttului poate realiza unele misiuni de audit, dar nu constituie audit statutar
--- auditorul contractual efectueaza o misiune in cadrul unui contract cu entitatea auditata prin care
aceasta fixeaza o misiune unui auditor, termenii si conditiile de realizare fiind prevazute in contract.
59. Criterii de apreciere a imaginii fidele
Criteriile de apreciere a imaginii fidele sunt :
exhaustivitatea (integralitatea) toate operatiunile care privesc intreprinderea sunt inregistrate in
contabilitate
realitatea criteriul realitatii presupune ca informatiile prezentate prin situatiile financiare trebuie
sa poata fi justificate si verificate
corecta inregistrare in contabilitate si prezentare in situatiile financiare a operatiilor presupune
ca aceste operatii trebuie
--- sa fie contabilizate in perioada corespunzatoare, urmarindu-se respectarea independentei
exercitiilor : criteriul perioadei corecte
--- sa fie corect evaluate, adica sumele sa fie bine determinate, urmarindu-se respectarea tuturor
regulilor si principiilor contabile, precum si a metodelor de evaluare : criteriul corectei evaluari
--- sa fie contabilizate in conturile corespunzatoare : criteriul corectei imputari
--- sa fie corect totalizate, centralizate, astfel incat sa li se asigure o prezentare in conturile anuale
conforma cu regulile in vigoare : criteriul corectei prezentari in conturile anuale.

28

60. Procedurile analitice

Procedurile analitice cuprind compararea informatiilor financiare cu ale intreprinderii :
cu informatii comparabile ale exercitiilor precedente
cu rezultate stabilte de intreprindere bazate pe bugete sau previziuni sau estimate de
auditor
cu informatii similare din sectorul de activitate din care face parte intreprinderea.
Procedurile analitice sunt utilizate in diferite etape ale misiunii de audit, si anume :
pentru a ajuta auditorul sa planifice natura, calendarul si intinderea altor proceduri de audit
in controalele substantive pentru gasirea elementelor probante
ca mijloc de revizuire a coerentei de ansamblu a situatiilor financiare.
Atunci cand auditorul foloseste procedurile analitice drept controale substantive trebuie sa fina seama de
unii factori precum :
obiectivele procedurilor analitice si gradul de fiabilitate al lor
disponibiltatea informatiilor si fiabilitatea lor
sursele informatiilor disponibile ; sursele externe independente sunt in general mai fiabile decat
sursele interne
caracterul comparabil al surselor disponibile
cunostintele dobandite la auditurile precedente.
61. Alte lucrari necesare incheierii misiunii: CHESTIONARUL SFARSITULUI LUCRARILOR
Chestionarul sfarsitului lucrarilor, fiind un document intern al auditorului, care constituie un instrument
de control intern al cabinetului, poate contine mai multe sau mai pitine intrebari in functie de marimea,
structura si experienta cabinetului de audit, de natura misiunii, de faptul daca este primul audit sau
clientul este mai vechi, precum si de exigentele cabinetului.
Intrebarile din chestionar tb sa recapituleze toate lucrarile care trebuie efectuate potrivit standardelor
normelor de audit si procedurilor interne ale cabinetului si se pot grupa dupa cum urmeaza :
intinderea lucrarilor
delegarea lucrarilor catre memebrii echipei si supervizarea activitatii lor
continutul bilantului contabil
raportarile
comunicarile cu conducerea intreprinderii
latura administrativa.
Acest chestionar va servi la elaborarea notei de sinteza a misiunii.
62. Alte lucrari necesare incheierii misiunii: NOTA DE SINTEZA
Pentru a exprima opinia sa privind bilantul contabil, auditorul trebuie sa examineze si sa aprecieze
concluziile trase din elementele probante colectate. Concluzia globala care rezulta din aceasta examinare
si din aceasta apreciere permite auditorului sa e asigure ca :
situatiile financiare au fost pregatite pe baza unor metode contabile acceptate si aplicate in mod
permanent
sitatiile financiare sunt conforme dispozitiilor legale si regulametare in vigoare
imaginea data de ansamblul situatiilor financiare corespunde cu cunosaterea generala pe care o are
auditorul despre intreprindere
toate punctele semnificative care contribuie la o buna prezentare a situatiilor financiare au fost
corect mentionate.
Informatiile colectate si lucrarile efectuate de la cunosterea intreprinderii pana la controlul conturilor se
vor clasa in dosare de lucru.
Pentru ca auditorul sa aiba posibilitatea sa-si faca o parere definitiva asupra situatiilor financiare sete util
sa-si stabileasca o nota de sinteza care recapituleaza toate punctele importante ale lucrarii care pot avea o
incidenta asupra deciziei finale.
Nota de sinteza este stabilita pe o foaie de lucru care presupune :
o referire la foaia de lucru in care punctul retinut ca important este dezvoltat
29

 o descriere sumara a punctului respectiv

pozitia auditorului (punctul sau de vedere)
Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurarii lucrarilor si in
special la :
problemele tehnice intalnite si maniera in care au fost rezolvate
punctele in suspensie care necesita primirea unei informatii complementare
domeniile care necesita o luare de pozitie si o decizie finala a auditorului
o lista a modificarilor propuse evidentiindu-le pe cele care au fost contabilizate si separt pe cele
care inca nu au fost acceptate de intreprindere
Poate fi utila, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor specificative care au marcat
viata intreprinderii in timpul exercitiului, ca de exemplu :
evolutia principalelor elemente din situatiile financiare
produse (activitati) noi
schimbari in strategia intreprinderii.
Nota de sinteza trebuie validata d organele ierarhic superioare din cadrul firmei de audit.
63. Alte lucrari necesare incheierii misiunii: SCRISOAREA DE AFIRMARE
Auditorul trebuie sa obtina dovada ca cei care conduc intreprinderea isi recunosc responsabilitatea in
intocmirea bilantului contabil pe care l-au hotarat si aprobat. Aceasta dovada poate fi obtinuta pornind de
la :
--- procesele verbale ale sedintelor si deliberarilor consiliului de administratie in care auditorul a prezentat
concluziile general ale auditului sau prin obtinerea :
unei scrisori de afirmare
unei copii pe situatiile financiare semnate de conducerea intreprinderii.
In cursul unui audit, conducatorii formuleaza numeroase afirmatii pentru auditor, spontan sau ca raspuns
la intrebari precise. Canda ceste afirmatii se refera la puncte semnificative ale bilantului contabil auditorul
trebuie :
--- sa caute, pornind de la surse interne sau externe intreprinderii, elemente probante cre sa confirme
aceste afirmatii ;
--- sa aprecieze daca afirmatiile primite de la conducatorii intreprinderii par a fi rezonabile si coerente cu
celelalte elemente probante obtinute din alte surs ;
--- sa aprecieze daca autorii acestor afirmatii pot fi considerati a fi bine informati asupra punctelor in
cauza.
Auditorul poate consemna in foile sale de lucru proba afirmatiilor primite de la conducatori, efectuand o
sinteza a convorbirilor sale, obtinand o scrisoare de afirmare care poate imbraca forma :
--- fie a unei scrisori emanand de la conducatori
--- fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la conducatori,
recunoscute cum se cuvine si confirmate de ei.
Posibilitatea unor neintelegeri intre auditori si conducatori este redusa atunci cand acestia din urma
confirma in scris afirmatiile orale. In plus este cazul sa se obtina o scrisoare care sa confirme afirmatiile
verbale primite cu privire la elementele semnificative ale situatiilor financiare pentru care auditorul nu se
poate astepta in mod rezonabil sa obtina elemente probante suficiente.
Cand este ceruta conducatorilor, scrisoarea de afirmare trebuie sa fie adresata auditorului, sa cuprinda
informatiile cerute si sa fie regulamentar datata si semnata.
In cazul in care conducatorii refuza sa ateste printr-o scrisoare de afirmare, afirmatiile pe care auditorul le
considera necesare, acest refuz va constitui o limitare a intinderii lucrarilor sale. Intr-un asemenea caz,
auditorul va trebui sa repuna in cauza increderea acordata celorlalte afirmatii primite de la conducatori si
sa se intrebe daca acest refuz poate avea o alta incidenta asupra raportului sau.
In cazul in care conducatorii refuza sa confirme in scris o afirmatie verbala, acest refuz va constitui o
limitare a intinderii lucrarilor auditorului, exceptand cazul cand el este convins ca exista motive fondate si
acceptabile pentru acest refuz si ca se poate sprijini pe afirmatia verbala.
Scrisoarea de afirmare permite :
clarificarea raspunderilor care vin conducatorilor intreprinderii si auditorului
30

instiintarea conducerii intreprinderii asupra modului de influentare a situatiilor financiare de catre

informatiile pe care numai ea le detine
Aceasta scrisoare de afirmare nu inlocuieste procedurile de verifiare ce trebuie efectuate de catre auditori.
64. Expilcati principiul profesionalismului in audit
Acest principiu presupune ca profesionistul contabil nu trebuie sa faca ceva care ara duce atingerea
reputatiei profesiunii contabile sau ar putea conduce la discreditarea ei ; aceasta obliga institutele membre
IFAC ca, la elaborarea regulilor de etica, sa prevada responsabilitati clare ale profesionistului contabil
vizavi de clienti, terti, angajatori, alti membri ai profesiei, public in general.
65. Explicati principiul respectului fata de normele tehnice si profesionale in audit
Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa realizeze servicii profesionale conform
normelor tehnice si profesionale aplicabile si este obligat sa urmareasca cu grija si competenta
instructiunile clientului sau angajatorului sau, in masura in care acestea sunt compatibile cu exigentele de
integritate, obiectivitate, iar in cazul profesionistilor liberali, de independenta.
In altele, profesionistul contabil trebuie sa respecte normele tehnice si profesionale publicate de :
IFAC (Standardele Internationale de Audit)
IASCF (Standardele Internationale de Raportare Financiara)
Organismul profesional membru IFAC
Legislatia in vigoare.
66. Misiuni special de audit
Misiuni de audit cu scop special se pot referi la :
Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de
raportare financiara si de norme nationale
Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile finanaciare
Respectarea clauzelor contractuale
Situatii financiare condensate.
Auditorul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile trase din elemente probante reunite in timpul
misiunii de audit speciale pentru a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale,care trebuie sa fie
scrisa si clar exprimata.
Inaintea acceptarii unei astfel de misiuni,auditorul trebuie sa se asigure de existenta unui acord cu clientul
asupra naturii precise a misiunii,formei si continutului raportului ce va fi emis.
Pentru a se asigura ca raportul nu va fi folosit in alte scopuri decat cel prevazut,auditorul poate sa
precizeze limitele la care sunt supuse difuzarea si utilizarea raportului.
Cu exceptia raportului assupra situatiilor financiare condensate,raportul auditorului trebuie sa contina
elemente de baza ale raportului misiunii de audit de baza,si anume :
--- titlul
--- destinatarul
--- paragraful de prezentare si introducere,din care nu vor lipsi : identificarea informatiilor financiare
auditate si amintirea responsabilitatilor conducerii si ale auditorului.
--- paragraful referitor la intinderea lucrarilor : referirea la Standardul International de Audit privind
misiunile de audit speciale sau la normele nationale aplicabile si descrierea procedurilor puse in lucru de
catre auditor.
--- paragraful opiniei auditorului asupra informatiilor financiare
--- data raportului
--- adresa auditorului
--- semnatura auditorului.
67. Examenul informatiilor financiare previzionale
Intr-o misiune de examinare a informatiilor financiare previzionale,practicianul ar trebui sa obtina
suficiente probe adecvate care sa sustina ca:
Presupunerile care reprezinta cele mai bune estimari ale conducerii pe care sunt bazate
informatiile financiare previzionale sunt rezonabile
31

Informatiile financiare previzionale sunt corect intocmite pe baza presupunerilor

Informatiile financiare previzionale sunt corect prezentate si toate presupunerile semnificative
sunt corect prezentate
Informatiile financiare previzionale sunt intocmite in conformitate cu situatile financiare
istorice,utilizand principia contabile adecvate.
Informatiile financiare previzionale inseamna informatiile financiare bazate pe presupuneri in legatura cu
evenimente care ar putea sa apara in viitor si actiuni posibile ale unei entitati.Ele au o natura foarte
subiectiva,iar intocmirea lor necesita exercitarea unui grad inalt de rationament.
Informatiile financiare previzionale ar putea include situatii financiare sau unul sau mai multe elemente
ale situatiilor financiare si ar putea fi intocmite:
Ca instrument intern al conducerii
Pentru distribuirea catre terti
Conducerea este responsabila pentru intocmirea si prezentarea informatiilor financiare
previzionale,inclusive pentru identificarea si prezentarea presupunerilor pe care aceasta se bazeaza.
Acceptarea misiunii
Inainte de a accepta o misiune de examinare a informatiilor financiare previzionale,prcticianul trebuie sa
ia in considerare:
Scop utilizarii informatiilor
Daca informatiile vor fi distribuite la scara larga sau intr-un grup limitat
Natura presupunerilor,adica daca ele reprezinta cele mai bune estimari sau sunt presupuneri
ipotetice
Elemente care trebuie incluse in informatii
Perioada acoperita de informatii
Practicianul nu ar trebui sa accepte sau ar trebui sa se retraga dintr-o misiune in care presupunerile sunt in
mod evident nerealiste sau atunci cand crede ca informatiile financiare previzionale nu se potrivesc cu
utilizarea pentru care au fost elaborate.
Cunoasterea activitatii
Practicianul ar trebui sa cunoasca sufficient de bine domeniul de activitate pentru a putea evalua daca
toate presupunerile semnificative cerute pentru intocmirea informatiilor financiare previzionale au fost
identificate.Prcticianul va trebui sa se familiarizeze cu procesul entitatii de intocmire informatiilor
financiare previzionale luand in considerare urmatoarele:
Controalele interne asupra sistemului utilizat pentru a intocmi informatiile financiare
previzionale,precum si cunostintele si experienta persoanelor care intocmesc informatiile
financiare previzionale
Natura documentatiei intocmite de catre entitate si care sprijina presupunerile conducerii
Masura in care sunt folosite tehnici statistice,matematice si asistate de computer
Metodele folosite pentru a elabora si a aplica presupunerile
Corectitudinea informatiilor financiare previzionale intocmite in perioadele anterioare si motivele
variatiilor importante.
Perioada acoperita
Practicianul ar trebui sa ia in considerare perioada de timp acoperita de informatia financiara previzionala.
Factorii care sunt relevant pentru perioada in calcul de catre practician a perioadei de timp acoperite
informatiile financiare previzionale:
Ciclul de exploatare
Gradul de credibilitate al previziunilor
Nevole utilizatorilor.
Proceduri de examinare
Atunci cand stabileste natura,momentul si amploarea procedurilor de examinare,analiza practicianului ar
trebui sa includa:
Probabilitatea prezentarii eronate semnificative
Cunostiintele obtinute in timpul oricaror misiuni anterioare
Competenta conducerii in ceea ce priveste intocmirea informatiilor financiare previzionale
32

 Masura in care informatiile financiare previzionale sunt afectate de rationamentul conducerii

Caracterul adecvat si credibilitatea informatiilor de baza.
Descriere si prezentare
Atunci cand se evalueaza descrierea si prezentarea de informatiilor financiare previzionale practicianul
trebuie sa ia in considerare:
Prezentarea informatiilor financiare previzionale este informative si nu induce in eroare
Politicile contabile sunt clar prezentate in notele la informatiile financiare previzionale
Previziunile sunt prezentate adecvat in notele la informatiile financiare prospective
Baza stabilirii extremelor intr-un interval este clar indicate
Sunt furnizate orice modificari ale politicii contabile de la cele mai recente situatii financiare
istorice,impreuna cu motivele modificarii si efectul acesteia asupra informatiilor financiare
previzionale
Raportul asupa examinarii informatiilor financiare previzionale
Raportul facut de practician asupra informatiilor financiare previzionale ar trebui sa contina urmatoarele:
Titlul
Destinatarul
Identificarea informatiilor financiare previzionale
O referire la standardele relevante sau la practicile aplicabile examinarii informatiilor financiare
previzionale
O declaratie cum ca cei din conducere sunt responsabili pentru informatiile financiare
previzionale, inclusiv pentru previziunile pe care se bazeaza acestea
Atunci cand este cazul,o referire la scopul si/sau distribuirea restransa a informatiilor financiare
previzionale
O declarative de certificare negativa daca presupunerile ofera sau nu o baza rezonabila pentru
informatiile financiare previzionale
O opinie daca informatiile financiare previzionale sunt sau nu correct intocmite pe baza
presupunerilor si sunt sau nu prezentate iun conformitate cu cadrul relevant de raportare financiara
Avertismentele adecvate privind posibilitatea de obtinere a rezultatelor indicate in informatiile
financiare previzionale
Data raportului care ar trebui sa fie data la care au fost incheiate procedurile
Adresa practicianului
Semnatura
Un astfel de raport ar trebui sa:
- Afirme daca, pe baza examinarii probelor care sprijina presupunerile practicianul are motive
sa creada ca previziunile nu ofera o baza rezonabila pentru informatiile financiare previzionale
- Exprime o opinie daca informatiile financiare previzionale sunt sau nu intocmite corect pe
baza previziunilor si daca sunt sau nu prezentate in conformitate cu cadrul relevant de raportare
financiara.
68. Misiuni de examen limitat al situatiilor financiare
Obiectul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat
Obiectivul unei misiuni de examen limitat este sa permita unui practician sa concluzioneze pe baza de
procedure canu nu pun in lucru toate diligentele necesare pt un audit ca nu a fost descoperit nici un fapt
semnificativ care sa-l faca sa creada ca situatiile financiare nu au fost stabilite in toate aspectele lor
semnificative conform unui referential contabil identificat.
Practicianul trebuie sa respecte regulile de etica inscrise in codul etic: independent, integritatea,
obiectivitatea, competent profesionala, cofidentialitatea, profesionalismul si respectful fata de normele
tehnice profesionale.
Termenii si conditiile realizarii unei misiuni de examen limitat se convin de practician si de clientul sau;
acestia se inscriu intr-o scrisoare de misiune sau in contract. Punctele principale care nu pot lipsi din
scrisoarea de misiune sau din contract se refera la:
Obiectivul misiunii
Responsabilitatea conducerii cu privire la situatiile financiare
33

Intnderea examenului limitat

Accesul nelimitat al practicianului la orice document sau informatii considerate necesare
Continutul raportului care va fi emis de practician
Faptul ca nu se poate astepta de la misiunea de examen limitat la descoperirea erorilor, actelor sau
faptelor ilegale, fraudelor sau altor manopere frauduloase in gestiune
Faptul ca nici un audit nu va fi efectuat si, in consecinta, nu va fi emisa o opinie de audit
Procedure de realizare
Intr-un examen limitat practicianul recurge la propriul sau rationament professional pt a determina natura,
calendarul si intinderea procedurilor de examen limitat
Procedurile examenului limitat pp etapele urmatoare:
Cunoasterea activitatilor intreprinderii si ale sectorului din care face parte
Analiza principiilor si practicilor contbile urmate de intreprinderi
Analiza procedurilor practicate de intreprindere pt contabilizarea, clasificarea si intocmirea doc de
sinteza, strangerea informatiilor ce vor fi inscrise in notele anexe si pregatirea situatiilor financiare
Primirea in lucru a procedurilor analitice destinate identificarii variatiilor, tendintelor si
elementelor neobisnuite
Raportarea
Raportul de examen limitat trebuie sa contina concluzie scrisa, clar exprimata, sub forma unei asigurari
negative.
Principalele elemente care se regasesc intr-un raport de examen limitat sunt:
Titlul
Destinatarul
Un paragraph de prezentare sau introducere care cuprinde: identificarea situatiilor financiare
supuse examenului limitat si responsabilitatile practicianului si ale conducerii intreprinderii
Paragraful intinderii examenului limitat cuprinzand: trimiterea la Standardul International pt
Misiuni de Examen Limitat nr 2400 referitor la examenele limitate; mentiunea ca examenul este
limitat la intretineri cu clientul si la procedure analitice si mentiunea ca nici un audit nu a fost
realizat, ca procedurile puse in lucru furnizeaza un nivel de asigurare mai putin ridicat decat in
cazul auditului si ca nici o opinie de audit nu este exprimata
Exprimarea unei asigurari negative
Data raportului
Adresa practicianului si semnatura.
69. Misiuni de examne pe baza de procedure convenite
Obiectivul si principiile fundamentale
Obiectivul unei misiuni de examinare pe baza de procedure convenite consta in punerea in lucru, de catre
practician, a procedurilor si tehnicilor care au fost definite in prealabil de comun accord cu intreprindereaclient si eventual cu tertii interesati, in comunicarea constatarilor rezultate din lucrarile misiunii.
Practicianul trebuie sa se asigure ca intreprinderea si ceilalti utilizatori au inteles bine procedurile
convenite:
Natura misiunii
Obiectul misiunii
Identificarea informatiilor financiare care vor fi supuse procedurilor convenite
Natura, calendarul si introducerea procedurilor specifice care vor fi aplicate
Forma raportului cuprinzand constatarile efectuate
Limitele difuzarii raportului de constatare
Definitiile si termenii misiunii sunt inscrise in scrisoarea de misiune sau in contract, din care nu pot lipsi:
Prevederi referitoare la rezumatul procedurilor convenite intre toate partile interesate
O mentuine care aminteste ca raportul de constatare nu va fi transmis decat partilor identificate
care au convenit procedurile
Modelul raportului cuprinzand constatarile.
Procedurile aplicate si raportarea
34

Din raportul asupra constatarilor reiesite intr-o misiune de examen pe baza de proceduri convenite nu pot
lipsi urmatoarele elemente:
Titlul
Destinatarul
Identificarea informatiilor financiare sau nefinanciare specifice care au fost supuse procedurilor
convenite
O mentiune precizand ca procedurile aplicate sunt cele convenite cu destinatarul raportului.
O mentiune care confirma ca misiunea s-a derulat conform standardelor sau normelor si practicilor
nationale aplicabile.
Mentiunea faptului ca practicianul nu este independent
Obiectivul misiunii
Lista procedurilor speccifice puse in lucru.
Descrierea constatarilor
O mentiune ca procedurile puse in lucru nu constittuie nici un audit.
O mentiune ca daca practicianul ar fi pus in lucru proceduri complementare ar fi efectuat un audit
sau un examen limitat.
O mentiune ca difuzarea raportului este limitata doar la partile care au convenit procedurile de pus
in lucru.
Data raportului.
Adresa si semnatura practicianului.
70. Misiuni de compilare a informatiilor financiare
Obiectivul si principiile genereale
Obiectivul unei misiuni de compilare consta in utilizarea competentelor contabile in vederea strangerii,
clasarii si efectuarii sintezei informatiilor financiare.
Aceasta misiune, consta in general, in efectuarea unei sinteze a informatiilor detaliate in scopul
prezentarii sub o forma rezumata, inteligibila.
O misiunde de compilare cuprinde in general pregatirea situatiilor financiare, dar si colectarea, clasarea si
sinteza altor informatii financiare.
Participantul trebuie sa se asigure ca nu exista nici o neintelegere cu clientul in ce priveste termenii
misiunii si de acordul clientului in ce priveste:
Natura misiunii
Faptul ca nu poate astepta ca misiunea sa descopere erori sau ilegalitati
Natura inf ce vor fi furnizate
Faptul ca conducerea intrepr este responsabila de exactitatea si exhaustivitatea inf finance
compilate
Obiectivul si difuzarea inform compilate
Forma raportului.
Procedurile si raportarea
Pt a compila informatiile financiare practicianul trebuie sa posede o cunoastere generala despre natura
operatiilor effectuate de intreprindere, documentele contabile folosite si referentialul contabil utilizat pt
prezentarea informatiilor financiare.
Raportul asupra misiunii de compilare tb sa contina elementele urmatoare:
Titlul
Destinatarul
O mentiune confirmand ca misiunea s-a derulat conform standardelor international sau normelor
si practicilor nationale
Indicarea faptului,daca este cazul, ca practicianul nu este independent de intreprindere
Identificarea inform finance
O mentiune indicand responsabilit conducerii intrepr pt inform finance compilate de catre
practician
O mentiune ca misiunea de compilare nu reprez nici un audit
35

Un paragraph, daca este cazul, pt atreagerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate
in anexe fata de referentialul contabil utilizat
Data raportului
Adresa si semnatura practicianului.

36