Sunteți pe pagina 1din 114

4.1.

1 Elemente generale:
Pregtirea voiajului navei presupune parcurgerea mai multor etape, dintre care,
proiectarea i trasarea drumului preliminar ocup un loc special.
Arta planificrii voiajului este practicat din vremuri ndeprtate. Selecia drumului
optim de urmat necesit deprinderi deosebite ale navigatorului n a evalua factorii de control i
risc ai voiajului, precum i ai procesului de modificare i ajustare a drumului.
n trecut, cltoriile pe mare erau planificate pe baza cunotinelor dobndite din voiajele
parcurse anterior, precum i pe baza informaiilor meteo climatice din statisticile disponibile.

Aceste statistici, bazate pe hrile climatice, ofer un element general, ns nu in cont de


variaiile sezoniere, sau cele cu perioade mai scurte (zilnice, sptmnale).
Rutele prezentate n documentaia nautica sunt indexate portului de destinaie. Dac ruta
de parcurs nu se nscrie n una din rutele standard prezentate n aceste documente, atunci aceasta
se va extrage din documentele anexe, ori prin exploatarea informaiilor disponibile.
Distanele ce urmeaz a fi parcurse se pot extrage din urmtoarele documente nautice:
Ocean Passages for the World; Brawns Nautical Almanac.
Etapele pentru proiectarea i trasarea drumului preliminar sunt urmtoarele: studiul
amanunit al condiiilor de navigaie, utiliznd documentaia nautic cea mai recent; trasarea,
pe baza studiului efectuat, a drumului preliminar al navei; executarea atent a conducerii navei,
meninnd permanent nava pe drumul preliminar trasat.

4.1.2 Porturi de escal i de rezerv

4.1.2.1 Porturi de escal

Portul Constanta ( Romania )

a)

b)

Fig.4.1 : a)Reprezentarea schematica a portului Constanta ; b) Reprezentarea schematica a


terminaelor de tancuri chimice si petroliere.

Localizare:

- Latitudine : 4410 N ;
- Longitudine : 2839 E
Este situat pe coasta de W a Mrii Negre , la 179 Mm de Bosfor si 85 Mm de Sulina ,
respectiv gura de varsare a fluviului Dunarea n mare. Fat de capitala Romniei se afl la o
distant de 250 km spre E .
Aezarea sa n partea de S-E a Europei , i-a creat posibilitatea de a deveni un punct
nodal important intr-un lant logistic de transport spre i dinspre Europa . Situat la captul
coridorului 4 paneuropean , Portul Constana asigur legaturi cu ari din Orientul Mijlociu ,
arile transcaucaziene sau alte ri asiatice , tinznd s cstige teren in refacerea drumului
mtasii.
Date generale:
Portul Constana este cel mai mare port al Romniei , fiind in acelasi timp si cel mai
mare port al Marii Negre si al cincilea port maritim al Europei . El este punctul terminus al caii
de navigatie transeuroene Marea Nordului Rin Main Dunare Marea Neagra , fiind astfel
in legatur navigabil directa cu portul Rotterdam , cel mai mare port al Europei .
Suprafata total a portului este de 3.626 ha, din care 2.532 ha este suprafata de ap
(acvatoriul portului ).
Portul este impartit in dou :
- Constana Nord, cu o suprafat de 789 ha (484 ha teritoriu si 305 ha acvatoriu ) , 15
km cheuri , 78 dane , avnd terminale specializate pentru traficul de produse petroliere ,
minereuri , crbuni, cereale , containere , laminate , mrfuri generele ;
- Constana Sud, cu o suprafat de 2.837 ha (610ha teritoriu si 2.227 ha acvatoriu), are
terminale specializate de mrfuri generale, RO-RO, ferry-boat, containere etc. Pe danele
bazinului fluvio-matitim sunt amenajate sectoare de transbordare a minereului , cocsului si
crbunilor direct in barjele ce au acces pe Canalul Dunre Marea Neagr .
Adncimea in bazine este cuprins ntre 7-13,5 m in Portul Constana Nord i ntre 7-18
m n Portul Constana Sud .
Digurile de adpost au o lungime de peste 12 km , respectiv 6,97 km - Digul de Nord si
5,56 km Digul de Sud .
Capacitatea total de trafic este de 83,5 milioane tone pe an , din care 30 milioane tonemarfuri lichide . Traficul in 1997 era de 42.400.000 t operate .
In portul Constana Nord pot opera nave cu o capacitate de 65.000 tdw pentru mrfuri
solide si 80.000 tdw pentru mrfuri lichide , iar n portul Constana Sud , nave de pn la
150.000 tdw .

Conditii de navigatie:
a) Litoralul romnesc este orientat , n general pe directia N-S , avnd o lungime de 244
km i o naltime a falezei de 25-30 m n zona Portului Constana . Caracteristicile platformei
continentale romnesti permit o navigatie usoar i sigur , deoarece nu implic ocolirea unor
obstacole de navigatie i nici a unor insule , schimbri de drum dificile sau treceri periculoase.
b) Limita mrii teritoriale a Romniei este stabilit la 12 Mm de coast , dincolo de care
se extinde zona contigu pn la 24 Mm de la liniile de baz spre largul mrii , zona n care
Romnia exercit controlul n vederea respectrii legilor si reglementrilor sale n domeniul
vamal , sanitar i al trecerii frontierei .
c) Curentii marini nu influienteaz manevrele n rad si activitatea portuar . n rad
actioneaz curentul general N S de pe coasta de vest a Mrii Negre , a crui vitez variabil
(0,5 1,5 Nd) este n functie de intensitatea vntului din sectorul Nord . n port se inregistreaz
curenti slabi, cu antrenarea apelor spre Sud (iesirea din port) n cazul vnturilor de N si N NW
(cnd nivelul apei scade), sau antrenarea apelor spre Nord , n cazul vnturilor dinspre S si SE
(cnd nivelul apei in port crete).
d) Variatia nivelului apei pe coasta de W a Mrii Negre
Influena mareei este nensemnat (30cm) . n port variatiile nivelului apei ating uneori
scaderi de pn la 50 cm sub nivelul mediu (n cazul vnturilor de durat dinspre N NW) i
cresteri de pn la 70 cm deasupra nivelului mediu (n cazul vnturilor dinspre S SE). Aceste
situatii sunt extrem de rare si nu influenteaz utilizarea maxima a capacitii de ncrcare a
navelor .
e) Regimul vnturilor este neregulat . Vnturile dominante sunt cele de N si cele de NE ,
mai ales toamna si iarna , cnd ating uneori fora de 9-10 pe scara Beaufort. n aceste cazuri ,
din cauza valurilor puternice, staionarea n rad devine dificil i impune msuri de precauie
deosebite.
Primvara i vara sufl adesea vntul de S, care nu depete de regul fora 6-7 i nu
provoac valuri mari n rad.
f) Limitele portului Constana
Portul Constana este delimitat de digurile de aprare (de N si de S) ale acvatoriului.
g) Rada Portului Constana este delimitat de coordonatele:
44105 N - 028440 E
44065 N - 028440 E
44105 N - 028495 E
44065N - 028495 E

Meridianul de 028467 E si 028 482 E npart rada in 3 zone de ancoraj numerotate de


la W la E astfel:
- zona 1 ancoraj pentru nave de pn la 40 000 TRB (exceptnd
- zona 2 ancoraj pentru nave mai mari de 40 000 TRB (exceptnd petroliere) ;

petroliere) ;

- zona 3 ancoraj pentru petroliere, nave cistern (gaze lichefiate ), mrfuri periculoase
(indiferent de tonaj).
Rada permite un ancoraj sigur, cu adncimi cuprinse ntre 25-30 m pentru 40-50 nave
mari, cu posibilitatea de a face o rotaie complet n caz de schimbare a vntului sau a
curentilor.
Pe vreme nefavorabil, navele mici pot intra n acvatoriu portuar numai cu aprobarea
Cpitniei Portului Constana.
Controlul supravegherea si dirijarea navelor de la rad este facut de PORT CONTROL
CONSTANA pe Canalul 67 VHF. Ordinele Port Control Constana sunt obligatorii.
h) Accesul n port
Navigaia spre Portul Constana se face pe drumuri recomandate conform Avizelor
ctre navigatori, trecnd obligatoriu prin schema de separare a traficului .
Scheme de separare a traficului pentru intrarea / iesirea navelor are 3 zone:
-Pasa de intrare in port , avnd directia general NW, Da =316, pe coordonate:
4400.7N-02850.7 E
4405.3N-02844.5 E
-Zona de separaie , cu urmatoarele margini :
4404.4 N - 02843.2 E
4404.8 N - 02843.8 E
4400.8 N - 02849.9 E
4350.8 N - 02849.4 E
-Pasa de ieire din port, avnd direcia general SE, Da = 136, pe coordonatele :
4403.9 N - 02842.4 E
4359.3 N - 02848.6 E
Lungimea unei pase = 6,4 Mm

Limea unei pase = 0,8 Mm


Zona de separare a traficului = 0,5 Mm (lime)
Respectarea regulilor i semnalelor din colreg este obligatorie .
Navele care intra n port acord prioritate celor care ies, cu exceptia cazurilor de for
major Navele comerciale vor da prioritate navelor de pasageri .
Intrarea / iesirea concomitenta a doua nave este interzis .
Infrastructuri portuare:
a) Ci navigabile interioare
In Portul Constana debuseaza Canalul Dunare Marea Neagra care este o parte a
importanei ci navigabile Dunre Main Rhin . Conform standardelor EEC-UKO , Canalul
Dunre Marea Neagr se ncadreaza n clasa f de canale interioare (L = 64,4 km,
adancime = 7m , latime = 90 m , 2 ecluze , 3 porturi fluviale , convoi maxim 6 barje x 3000 t).
b) Ci rutiere
Portul este conectat la sistemul naional de transport rutier . Att portul Constana Nord
ct i cel Sud au acces direct la oseua national DN 60 care leag oraul Constana de
Bucureti i de aici cu acces la reeaua european de autostrzi . Autostrada Bucureti
Constanta va face parte din magistrala transeoropean TEM .
n interiorul portului se afl o reea vast de osele i drumuri (aprox.100 km ). Aceasta
se ntinde de-a lungul unui numr mare de dane , permind transbordul direct al marfurilor .

c) Ci ferate
Portul Constana este conectat la reeaua national de ci feroviare si prin aceasta la
reteaua europeana .Orasul Constana, care este un important nod feroviar al Romaniei , este
legat de Bucuresti printr-o linie dubl , electrificat , care face parte din viitoarea magistral EstVest (Constanta Oradea), care la randul ei va face parte din reeaua magistratelor feroviare
care vor lega N de S si E de W Europei . Reeaua de cale ferat din interiorul portului are o
lungime de 144 km i este format din triaje si linii de cale ferat care se ntind pe cheuri ,
permind transbordul direct din nave n vagoane i invers , precum i n spatele cheurilor,
permind transferarea mrfurilor din vagoane n depozite sau pe platforme i invers .
d) Transportul prin conducte
Sistemul de transport prin conducte n Portul Constana este folosit, n principal, de
industria petrolier i cea alimentar . Terminalul petrolier din port, administrat de OIL
TERMINAL, este conectat la rafinariile de la Borzesti, Ploiesti, Pitesti i Midia prin conductele
pentru petrol brut (cu diametre cuprinse ntre 14 si 28) i conductele de dimensiuni mai mici

prin care se transport produsele petrochimice si petroliere. Se apreciaza c sistemul de


transport prin conducte are o capacitate actual suficient pentru a raspunde cresterilor
semnificative din viitorul apropiat .
e) Elementele de infrastructur care asigur functia de distributie .
Pentru a-i executa funcia de distribuie (marfuri i pasageri), Portul Constana posed
elementele de infrastructur corespunzatoare unui mare port modern . Terminalele specializate
pe categorii de marf ofer toate facilitile necesare: echipamente portuare , dispozitive
specifice, forta de munc specializat, spatii de depozitare nchise si deschise i alte faciliti
care conduc la realizarea unui nivel nalt al capacitii de operare, al productivitatii si calitii
prestaiei portuare.
Terminalele de marfuri din Portul Constana pot fi mpartite astfel:

terminale pentru operarea mrfurilor vrac solide :


Terminal de minereu , crbune si cocs
Terminal de produse chimice
Terminal de ciment
Terminal de cereale
terminale pentru operarea marfurilor vrac lichide :
Terminal petrolier
Terminal de vrac lichid: ulei comestibil i melas
terminale pentru mrfuri generale
terminale pentru containere
terminale pentru maini
terminal RO-RO
terminal ferry-boat

n afara terminalelor pentru marfuri, n Portul Constana Nord exist i un terminal de


pasageri. De asemenea, se preconizeaz construirea unui terminal pentru operarea navelor de
transport al gazelor lichefiate .
Terminalul de minereu de fier , crbune si cocs
Minereul de fier , crbunele si cocsul pot fi operate la cele 13 dane cu o lungime total
de 2647 m i ale cror bazine au adncimi cuprinse ntre 4,5 si 18 m . n bazinul maritim si
bazinul fluvio-maritim (4 dane, adncimi ntre 4,5-12 m) sunt amenajate sectoare de
transbordare a minereurilor, cocsului si crbunilor direct n barje ce au acces pe Canalul Dunre
Marea Neagr .
Operarea mrfurilor se realizeaz cu: 8 poduri descarcatoare, 4 poduri ncarcatoare (la
barje) cu capacitati de 1200-2000 t/h, benzi transbordoare i benzi transportoare, macarale de
cheu, macarale plutitoare etc .
Capacitatea de depozitare este de 3 milioane tone/an .
Rutele maritime de linie asigurate:

- Constana - Derince (Turcia)


- Constana - Samsun (Turcia)
- Constana - Batumi

(Georgia)

Elementele de infrastructur care asigur funcia de depozitare


n Portul Constana , mrfurile pot fi depozitate n scop tranzitoriu prin creerea unor
stocuri de echilibrare a cantitilor mari de mrfuri descrcate de pe nave i a posibilitilor de
preluare a acestor mrfuri pn la ncrcarea ulterioar pe alte mijloace de transport n scopul
expedieri lor spre alta destinatie.
Dup natura mrfurilor depozitarea se face:

pe platforme

n incinta portuli
n magazii special amenajate
n silozuri
n alte constructii amenajate
Portul Constana are o suprafat de depozitare de cca 220 ha (190 ha descoperite si 30
ha acoperite) pentru mrfuri generale, vrac uscat, containere, produse metalurgice, materiale de
constructii, maini e.t.c.
De asemenea, are tancuri pentru petrol i produse petroliere (1,7 m ) tancuri pentru ulei
comestibil i melas (25 000 t), silozuri pentru ciment (40 000 t), silozuri pentru fosfai i
apatite (30 000 t), siloz pentru uree (25 000 t), depozite frigorifice
(10 000 t).

Construcii si reparaii navale n Portul Constana

Fig.4.2

n antierul Naval Constana se construiesc i se repar nave de pn la 200 000 tdw.


antierul are n dotare:
docuri plutitoare (unul de 8 000 tf i altul de 15 000 tf)
docuri uscate (unul pentru nave de pn la 150 000 tdw iar altul pentru nave de pn la
200 000 tdw) .
n afara SNC, n port exist i alte firme de reparaii navale care asigur o gam larg de
reparai

Firme si dane specializate pentru preluarea si depozitarea produselor chimice si


petroliere:

Fig.4.3

Petrol si melasa :
No 19 - Pier
Oil terminal
79 Deep Water Berth - Quay Oil Terminal SA Constantza
No 69 - Quay Oil Terminal SA Constantza
No 70 - Quay Oil Terminal SA Constantza
No 71 - Jetty
No 72 - Jetty Oil Terminal SA Constantza
No 73 - Quay Oil Terminal SA Constantza
No 75 - Quay Oil Terminal SA Constantza
No 76 - Quay Oil Terminal SA Constantza

Portul Anvers ( Belgia )

Fig.4.4 : Reprezentarea schematic a portului Anvers

Localizare :
Latitudine : 51 14 N
Longitudine : 004 28 E
Fus orar : GMT +1
Locatie : Portul Anwerp este situate la 75 km de Marea Nordului pe fluviul Scheldt.

Generalitati :
Antwerp este un port municipal unde manipularea marfurilor se face cu firme private. Este un
port pentru marfuri industrial variate acoperind o suprafata de peste 14000 ha cu mai mult de
4.800.000 m2 de suprafete de depozitare adapostite, 45% din marfa totala fiind doarin transit.
Annual prin acest port circula anual peste 130.000.000 t de marfuri variate cum ar fi : produse
petroliere, cereale,coal, hartie, ingrasaminte, celuloza, zahar, si fructe. Aceasta suma include
aproximativ 28.000.000 t de marfuri in vrac uscate si 33.000.000 t de lichide in vrac.

Linia de incarcare :
Se foloseste linia de incarcare de iarna in Atlanticul de Nord zona 2. Iarna de la 1 nov la
21 mar, vara de la 1 apr la 31 oct.
Masrimea maxima (nava):
Cea mai mare nava care a fost manevrata in port a fost Main Ore (bulk carrier) de
275 000 tdw

Informatii inainte de sosire:


ETA trebuie anuntat cel putin cu 6 ore inainte ca nava sa ajungala statia de pilot si inca odata cu
2 oreinainte. Mesajul de instintare trebuie sa contina : numele navei, codul de identificare,
pavilionul, portul de destinatie, ETA la statia de pilot in UTC, pesajul inmetrii si centimetrii,
tipul marfii si dimensiunile navei.
Docuumentele cerute sunt :

lista echipajului
lista pasagerilor
lista magaziilor
declaratia de vama
declaratia de sanatate

Comunicatiile :
Statiile radio Scheveningen si Ostend Radio opereaza 24 ore din 24.
Sunt posibile si comunicatiile prin satelit
VHF : Pilot Vessel Ch 06, Vlissingen Radio Ch 14, Centrale Zandvliet (informatii) Ch 12.

Vama si emigration :
Se verifica validitatea actelor fiecarei nave.Cetatenii caresunt non- europeni trebuie saaiba
viza speciala.Nu sunt restrictii in ceea ce priveste vizitele in oras de catre echipaj.

Navigatia :
Pilotajul - Firma de pilotaj se numeste : Loodswezen region Scheldemonden
-Porturile deservite sunt : Vlissingen, Terneuzen, Ghent, Antwerp.

-Contact : VHF ( Ch 64) si Cetntrul de Trafic Wandelaar (Ch 65) pot fi


contactate 24 de ore din 24.Centrul de Control al Traficului Wandelaar trebuie contactat cu 30
de min inainte de a ajunge in zona VTS.
- ETA la statia de pilot va fi transmis cu 6 ore respectiv 2 ore inainte dea
ajunge.Acest mesaj trebuie sa contina :
A. Numele navei, call sign,natinalitate
B. Timpul UTC.
I. Destinatia
J. Pilot
O.Pescajul maxim in metrii
T. Numele agentlui
U. Dimensini si tipul navei
X.Alte remarci
- Pilotajul este obligatoriu pentru toate navele cu o lungime mai mare de 60m.
- Pozitia de ambarcare a pilotului :
1. Steenbank Pilot se ambarca la 1 Mm de Schouwenbank Buoy (Racon).
2. Wandelaar Pilot se ambarca 2 Mm la Sw de Akkaert Buoy.

- Distanta de pilotaj :
Steenbank

Din zona de ancoraj


Cea mai apropiata dana
Cea mai indepartata dana

24 Mm
25 Mm
75 M

Wandelaaar
34 Mm
35 Mm
85 Mm

Ancorajul :
O zonaspeciala de ancoraj rezervata guvernului si vaselor de agreement este
situatalavest de bancul fluviului , intre pozitia de 0,65 Mm inapoia cheului Sf.Anna
( 51 13.3 N si 004 23.5 E ) si 0,65 Mm dupa aceasta.
Zona de ancoraj este divizata in 3 sectiuni ale caror limite sunt indicate cu balize la
vestul bancului.Zona central este rezervata pentru navelorguverunului.

Zona de ancoraj este indicatasi cu ajutorul gemanduilor rosii si deluminile cheului


Sf.Anna.

Mareea : Nu exista mare intre docuri. Pe fluvial Scheldt este de 4.8 m.


Denistatea apei : 1000 l/m3
Conditii meteo : Vanturi slabe , regulate din directia SW.
Harti : BA 139, 120, 325, 1406. Admirality Pilot NP28.
Remorcajul : Sunt operationale aproximativ 60 de remorchere cu o plaja de putere
intre (400 11 000 Kw)

Operare si marfa :

Fig.3.5
Facilitati : Portul este deservit de o gama variata de macarale.
Deppozaitarea : Spatiul de depozitare depasteste 4,8 mil m2.Zonele special de
depozitare includ : magazii rigorifice : 1,5 mil m3 , marfuri periculoase : 140 100
m2,silozuri de acfea : 2346 t, siloz ptgranule de plastic 293 125 m3 si rezervoarecu
un volum total de 10 ,1 mil m3
Receptia de ballast/slop : Cateva companii ofera servicii de primirea balastului
murder si slopului.
Alte facilitati :
Reparatii : se pot face tot tipul de reparatii. Este valabil si serviciul de
scafandrii.
Combustibil/Apa/Alte bunuri : Toate serviciile sunt valabile.Combustibilul
este oferit de peste 30 de firme diferite.
Probleme Medicale : Antwerp.

Transporturi : Antwerp Deurne la 10 km si Bruxelles la 40 Km.Cea mai


apropiata gara este in Antwerp.
Peste 25 de firme private care administreaza peste 80 de dane si cheuri sunt specializate in
manipularea si stocarea produselor petroliere, chimice si gazoase :
ADPO, Zuidelijk Insteekdock
- No 1111 - Quay
- No 1113 Inner - Quay
- No 1113 Outer - Jetty
Antwerp Gas
- Gas Terminal 112 - Jetty
- Gas Terminal 113 - Jetty
- No 1117 - Pier
- No 1121 - Pier
BASF
- No 751A - Jetty BASF Antwerpen
- No 757 - Jetty BASF Antwerpen
Bayer Rubber, Scheldt River
- Bayer Rubber - Pier
- Belg Ref.Co, Kanaal Dock B2
- Gas Dock 665 - Jetty
- Oil Dock 661 - Jetty
BP Chemical, Scheldt River
- BP Chemical - Pier
- Castrol, Scheldt River
- Castrol Pontoon - Jetty

City Petroleum, Scheldt River


City Petroleum North - Pier
City Petroleum South - Pier
Cleaning & Storage
Oil Dock 499 - Quay
Oil Dock 501/503 - Quay
Esso, Hansa Dock
Oil Dock 417 - Jetty Esso Belgium
Oil Dock 419 - Quay
Esso, Industrie Dock
Gas Dock 379 - Quay
Gas Dock 381 - Quay
Gas Dock 383 - Quay
Fina Olefins, Marshall Dock
MDP 5 - Quay
PC 1/2/3/4/5 - Pier
PC 6 - Pier

Fina Raffin, Marshall Dock


- MDP2 - Jetty Fina Refinery Antwerp
- MDP3 - Jetty Fina Refinery Antwerp
- MDP4 - Jetty Fina Refinery Antwerp
Fina, Hansa Dock
- Oil Dock 429 - Jetty Fina Refinery Antwerp
- Oil Dock 431 - Jetty Fina Refinery Antwerp
- Oil Dock 435 - Pier
- Oil Dock 437 - Jetty Fina Refinery Antwerp
Gamatex, Kanaal Dock B2
- No 621 - Pier
- No 623 - Jetty
- No 625 - Jetty
- No 627A - Pier
- No 627B - Pier
GTS, 4Ehavendock
- Oil Dock 273 - Quay
- Oil Dock 275/277 - Quay
- Halterman, Scheldt River
- Halterman - Jetty
- Marshall Dock
- ES 12 - Quay
- ES 15 - Quay
- ES 16 - Quay
- ES 2 - Jetty
- ES 9 - Quay
Nafta B, Kanaal Dock B2
- No 641 N - Jetty Nafta B Terminal
- No 641 S - Pier Nafta B Terminal
Noord Natie, 4Ehavendock
- No 227/241 - Jetty
- Oil Inspec, Scheldt River
- Oil Inspec - Jetty
ALTE DANE :
- No 753A
- No 753B
- No 753C
- No 759
- No 763
i la mainile i instalaiile navale, precum i la aparatura din dotare.

4.1.2.2 Porturi de rezerv

Portul Pireu ( Grecia )

Localizare:
- Latitudine: 37o57 N ;
- Logitudine: 023o38 E.
Locaie: portul Pireu este aezat n golful Sarinakos spre SE Teritoriului Greciei;
Generaliti: este unul din cele mai importante porturi din Grecia, i este portul
Oraului Atena, manipularea mrfurilor se face n propriul su port (central), portul Hercule i
subporturi;
Cifrele de trafic: aproximativ 10.000.000 tone marf, incluznd cele 426.000 TEU care
sunt circulate n port anual;
Linia de ncrcare: var;
Mrimea maxim (nav):

cea mai mare nav intrat n port a fost: Queen Elizabeth 2


cea mai mare nav intrat n antierul naval: Happy Sailor
Limitele portului:

Exceptnd zona portului Elefsis, portul Piraeus se ntinde din vecintatea lat. 37 o51 N,
long. 023o39 E pn la locul de ambarcare a pilotului pentru Piraeus aproximativ 5Mm.
NNW. Ruta principal este adnc i fr pericole n ap.
Atenie: trafic intens n apropierea portului, ambarcaiuni mici ndreptnduse n

toate direciile i numeroase nave la ancor n drum.


Navele care intr i ies din port sunt obligate s pstreze o distan ntre ele 130 m n
ineriorul canalui.
nltimea mareei: nalimea mareei 0,4m.
Principalele zone de ancoraj (n rad):
Cile din Piraeus

Lat. 370560 N, Long. 023o350 E

Ormos Falirou

Lat. 37o560 N, Long. 023o400 E

Phoros Temisthokleous:

Lat. 37o568 N, Long. 023o362 E

Portul Piraeus este compus din trei seciuni, portul Centra, portul Hercules i golfurile
nconjurtoare.

Portul Central: Are aproximativ 3800 m de cheiaj pentru uz comercial, i 3000 m


pentru traficul de pasagere.

Adncimile variaz ntre 5.0 27 m. Exist o dan pentru


containere de 450 m lungime si 12.0 m adncime i dou dane RO-RO.
Portul Hecules: Are 5400 m de cheiaj pentru nave cu linia maxim de ncrcare de pn
la 10 m i este folosit n general pentru descrcare/ncarcarea crbunilor, cerealelor, dar de
asemenea acapareaz traficul de coast i ambarcaiunile de pescuit. Portul Hecules are un
terminal pentru containere i patru dane RO-RO.
Gofurile Foron, Drapetsona, Zea i Microlimano alctuiesc grupul de golfuri ce se
altur portului Pireu.

Portul Ceuta ( Spania )

Localizare:
- Latitudine: 35o54 N
- Logitudine: 005o18 W
Portul Ceuta aparine Spaniei i este situat pe coasta de N a Marocului la SE de
Strmtoarea Gibraltar ;
Generalitai: are o intrare de 416 m cu o adncime de 14 m ;
Cifrele de trafic: aproximativ 2.600.000 tone marf i 11 000 TEU anual;
Linia de ncrcare: var;
Mrimea maxim (nav): lungime 222 m i pescaj maxim de 13,5 m;
Navigaie: geamanduri, scheme de separare a traficului i canale; nu dispune de scheme
de separare sau canale pentru intrarea n port; gura de intrare are o lime de 300 m i o
adncime de 17, 7 m i curent de maxim 1 Nd.
Pilot: pilotajul este obligatoriu; pilotul se ambarc la 0,5 Mm nord fa de intare;
Ancoraj: a) Ancorajul din partea de N a portului este delimitat de urmtoarele puncte:
(35o53 N, 005o18 W), (35o54 N, 005o20 W), (35o54 N, 005o17 W).
Zona recomandat de ancoraj este la aproximativ 0,5 Mm NW de capul digului cu adncime de
aprox. 26 m.

b) Ancorajul din partea de S a portului se caracterizeaz printr-o adncime de


aprox. 15 m sau mai mult. Este destinat pentru ancorajul navelor mici.
Maree maxim: 1,4 m
Densitatea apei: 1025
Remorcajul: remorcajul este disponibil ;

4.1.3. Condiii hidrometeorologice

1. MAREA NEAGR
Raionul la care ne referim este situat n dou zone climatice: temperate (la nord de
paralela de 44 N) i subtropical (la sud de paralela de 44 N). Pentru zona cu climat temperat
sunt caracteristice ierni relativ blnde i umede i veri calde i secetoase. Zona subtropical se
caracterizeaz prin ierni calde i destul de uscate, iar verile sunt clduroase i ploioase.
Principalii factori ce influeneaz climatul Mrii Negre sunt poziia geografic a mrii i
circulaia atmosferic. Poziia mrii pe latitudini relativ joase determin temperaturi ridicate ale
aerului. Condiiile circulaiei generale a atmosferei deasupra mrii sunt determinate de
modificarea intensitii i a locului de dispunere a centrilor barici, precum i de aciunea
atmosferei. Astfel, iarna prin extinderea unei dorsale a anticiclonului Asiatic din estul Europei
deasupra Mrii Negre se formeaz vnturi puternice i constante de la NE pn la E, care aduc
mase de aer continental rece i relativ uscat de pe latitudinile medii.
Slbirea dorsalei anticiclonice asiatice favorizeaz dezvoltarea deasupra Mrii Negre a
unei activiti ciclonice, care este nsoit de creterea temperaturii aerului i de vnturi din
sectorul sudic.

n timpul verii, Marea Neagr se afl sub influena anticicbnului subtropical. Unele
regiuni ale acestui anticiclon, ce se stabilesc deasupra Mrii Negre, creeaz deseori perioade
ndelungate de vreme linitit cu un numr mare de zile senine i uscate.
Deasupra Mrii Negre se pot deosebi urmtoarele tipuri de vreme:
TIPUL ANTICICLONIC - se caracterizeaz prin vnturi slabe cu caracter de briz de
cel mult fora 4, cu cer senin sau cu nebulozitate de timp frumos;
TIPUL CICLONIC SLAB - se caracterizeaz prin vnturi slabe i moderate cu direcii
instabile, cu nebulozitate medie din nori inferiori i mijlocii ce produc uneori ploi slabe;
TIPUL CICLONIC - este caracterizat prin vnturi slabe din sectoarele sudice i nordvestice cu fora 4-7;
TIPUL CICLONIC PUTERNIC : se deosebete de cel ciclonic prin caracteristici mult
mai puternice, cum ar fi: vnturi de furtun cu fora 8-9, precipitaii abundente insoite
de puternice rafale de vnt, n special pe coasta caucazian;
TIPUL NORD-ESTIC - se caracterizeaz prin vnturi nord-estice cu fora 6-7. in
timpul iernii la acest tip de vreme se observ o rcire nsemnat i fenomenul de
"fierbere" a mrii;
TIPUL FURTUNOS NORD-ESTIC -constituie nsprirea tipului nord-estic;
TIPUL ESTIC - se observ numai pe rmurile muntoase ale Caucazului i se
caracterizeaz prin vnturi calde i uscate dinspre muni, prin cer senin i nebulozitate
ridicat;
TIPUL SUDIC - se caracterizeaz prin vnturi sudice cu fore 4-7,prin vreme calda i
uscat i nebulozitate moderat;
TIPUL VESTIC - se caracterizeaz prin vnturi slabe din vest, prin nebulozitate
nsemnat i compact i precipitaii ndelungate.
Temperatura si umiditatea aerului. Cele mai mari deosebiri de temperatur ntre
diferitele raioane ale mrii se observ iarna, cnd temperaturile medii lunare ale aerului variaz
de la -2 pn la 9. In partea nordic a mrii, iarna, temperaturile medii lunare ale aerului
oscileaz ntre 4 i -2, pe rmul rsritean ntre 4 si 8, pe cel sudic ntre 4 i 9, iar pe cel
vestic ntre 4 i 9. Primvara temperaturile medii lunare sunt cuprinse ntre 3 si 9 n martie
i 15 i 16 n mai. Vara temperaturile medii lunare ate aerului se deosebesc printr-o stabilitate
relativ i pretutindeni sunt cuprinse ntre 20 i 24.
Trebuie subliniat c n Marea Neagr temperaturile negative ale aerului nu se menin
prea mult timp i sunt legate de vnturile puternice i reci din NE. Prin slbirea acestor vnturi
temperatura aerului crete repede.
Umezeala relativ a aerului n decursul ntregului an n toate raioanele oscileaz n
medie de 70 i 85%. Excepie face coasta sud-estic a peninsulei Crimeea, unde vara, umezeala
aerului se micoreaz pn la 60%.
Vnturile.

Iarna, n Marea Neagr, cei mai adesea bat vnturile din N i NE, iar n partea sud-estic
a mrii sunt destul de frecvente vnturile din SV iV. Vara vnturile sunt relativ instabile n
direcie. Cele mai mari viteze ale vntului se observ iarna i variaz n medie de la 3 pn la 8
m/sec. Vara viteza este mai mic i variaz n medie ntre 2 i 5 m/sec.
Furtunile se observ n special iarna, cnd n medie numrul zilelor furtunoase atinge 38 pe lun; n aceast perioad a anului ele sunt de durat mai lung. Furtunile din sud se produc
n general rar i pentru ele este caracteristic o vreme mai puin nchis; de obicei ele se observ
n partea nordic a mrii.
Toamna vnturile sunt instabile. Zilele fr vnt n aceast zon sunt rare i frecvena lor
nu depete 4-7%. Numrul mediu anual al zilelor cu furtun oscileaz de la 20 la 40, iar cea
mai mare frecven a furtunilor este iarna, cnd se observ pn la 17 zile cu furtun pe sezon.
Vnturile locale (brizele, foenurile, bora).
Pe litoralul Mrii Negre se observ brize. Cea mai mare dezvoltare a brizelor are loc n
perioada din mai pn n septembrie, dar ele pot s apar (n special pe rmul sudic) n
condiiile unui timp favorabil chiar i iarna. Briza marin ncepe de obicei dimineaa, iar la
cteva ceasuri dup apusul soarelui se schimb cu briza de la rm. Pe timpul brizei marine
umezeala aerului crete iar temperatura aerului scade. La apariia brizei de la rm are loc
fenomenul invers, adic temperatura aerului crete, iar umezeala scade. Brizele sunt bine
conturate acolo unde spre mare se deschid vi largi. Viteza brizelor de zi nu depete limitele
vnturilor moderate, iar brizele de noapte se deosebesc prin viteze i mai mici.
Ceurile.
In mare deschis ceaa se formeaz aproape totdeauna pe vreme cald. Uneori aceste
ceuri sunt transportate de brize pe uscat. Practic, vara i toamna nu se formeaz cea deasupra
mrii.
Pe litoralul mrii media anual a zilelor cu cea variaz mult.
Vizibilitatea. Distana cea mai mare de vizibilitate este vara i la nceputul toamnei, iar
cea mai mic iarna. Refracia se formeaz adesea n perioada din octombrie pn n mai la
ptrunderea n raionul dat a aerului polar, mbuntete vizibilitatea. In timpul refraciei n
partea de sud-est a mrii distana de vizibilitate ajunge la 110-160 Mm.
Nebulozitatea i precipitaiile.
Nebulozitatea medie anual este de gradul 6 fiind n cea mai mare parte a mrii maxim
iarna i minim vara .Numrul mediu anual al zilelor senine variaz de la 41 n portul Sinop, la
189 n portul Sulina. Numrul cel mai mic de zile senine se nregistreaz n timpul iernii, fiind
de 1-4 zile pe lun. Numrul zilelor mohorte ajunge la 20-23. Vara numrul zilelor nnorate nu
depete n medie 2-3 pe lun ,n timp ce numrul zilelor senine ajunge la 15-16, iar n raionul
porturilor Constana i Sulina 20-26.

Curenii
Regimul curenilor Mrii Negre este determinat de regimul vnturilor debitul
continental, variaia densitii apei, configuraia rmului i de relieful fundului. Principalul
factor care determin sistemul de cureni l constituie vnturile. Influena celorlali factori este
vizibil numai n unele raioane.
Sistemul de cureni al Mrii Negre poate fi prezentat ca o circulaie nchis unic a
maselor de ap, care are n anumite raioane litorale particulariti deosebite. Aceste
particulariti sunt determinate att de condiiile generale de formare a curenilor pentru toat
marea, ct i de condiiile fizico-geografice locale. Curentul principal al Mrii Negre se observ
bine la distana de 2-5 Mm de rm i cuprinde toat marea sub forma unui cerc cu diametrul de
la 20-50 Mm. Curenii n aceast zon se caracterizeaz printr-o mare stabilitate i viteze relativ
mari de la 0.5-1.0 Nd. La vnturi puternice vitezele curenilor pot s ating 2-3 Nd. Cel mai
adesea curentul principal al Mrii Negre are aspectul unei circulaii nchise, n care micarea are
loc n sensul invers acelor de ceasornic, paralel cu litoralul. Foarte rar curentul are direcie
invers; el este mai puin stabil i dup ncetarea vnturilor care i-au provocat se schimb
repede n curentul predominant obinuit, n golfuri, bi i la capuri se observ cureni circulari
ce se rotesc n sensul acelor de ceasornic cu viteza de 0.2-0.5 Nd. In regiunile centrale ale
prilor vestice i estice ale Mrii Negre se observ cureni circulari pe suprafee mari, cu
caracter ciclonic(n sens invers acelor de ceasornic), alturi de ei fiind vrtejuri mici i instabile.
Viteza medie a curenilor n regiunile centrale ale mrii la vnturi, slabe si moderate este de 0.20.5 Nd.
Valurile
Dimensiunile nsemnate ale Mrii Negre, adncimile mari, rmurile puin crestate i
vnturile relativ puternice i dese determin dezvoltarea unor valuri puternice att n zonele
deschise ale mrii, ct i n raioanele de litoral.
Valurile puternice n Marea Neagr se observ cel mai adesea n perioada rece a anului,
cnd frecvena lor n anumite raioane atinge 10%.
In majoritatea cazurilor n Marea Neagr se observ valuri lungi de 30-50 m, cu o
perioad de 6 sec. In raioanele de est i de sud-est ale mrii se formeaz frecvent valuri de vnt
lungi de aproximativ 100 m, cu o perioad de 10-12 sec, iar valurile de hul pn la 150-200 m
i cu perioada de 13-17 sec.
Temperatura apei n timpui iernii la suprafaa Mrii Negre este foarte diferit. De
exemplu n partea central, estic i sudic a mrii temperatura medie a apei este de 8-13, iar
n fia de litoral din partea de vest, nord-vest i strmtoarea Kerci ea coboar pn la valori
negative. La nceputul primverii temperatura apei crete pretutindeni, numai n partea nordvestic a mrii rmne cu 3-4 mai sczut dect n celelalte pri ale mrii. La sfritul
primverii temperatura apei la suprafa se egalizeaz pe ntreaga mare i este n jur de 14-16.
Vara temperatura apei pe toat suprafaa mrii este aproape aceeai n jur de 20-25.

La nceputul toamnei temperatura apei pe toat suprafaa mrii se menine ntre 20-24.
La mijlocul toamnei ntre16-20. La sfritul toamnei coboar pn la 16.
Salinitatea apei la suprafaa Mrii Negre variaz de la valori apropiate de 0, n gurile rurilor,
pn la 18.5%on raioanele centrale i estice.
Densitatea apei la suprafaa mrii, n apropierea rmurilor este de 1.0000-1.0100, iar n
raioanele de larg de 1.0180.
Transparena i culoarea apei
Transparena mrii Negre este relativ mic. In partea vestic a mrii este de 16-22 m, n
partea central 18-24 m, iar n partea estic 20-32 m. In zona de litoral transparena apei scade
pn la 6-8 m iar n partea nord-vestic a mrii i n strmtoarea Kerci ea este de 3-5 m.
Culoarea apei Mrii Negre , n funcie de suspensiile coninute n ea, variaz n limite foarte
mari. In partea nord-vestic a mrii culoarea apei are o nuan albstruie-verde iar n partea
central i estic culoarea apei are o culoare verzuie-albastr.

2. MAREA MARMARA
Zona la care ne referim este situat n zona climateric temperat, unde sunt
caracteristice ierni relative blnde i umede i veri calde i secetoase.
Principalii factori ce influeneaz climatul zonei n discuie, sunt poziia geografica a
mrii i circulaia atmosferic, poziia pe latitudini relativ joase determina
temperaturi
ridicate ale aerului. Condiiile circulaiei generale ale atmosferei deasupra mrii sunt
determinate de modificarea intensitii i a locului de dispunere a centrilor barici, precum i de
aciunea atmosferei. Astfel, iarna prin extinderea unei dorsale a anticiclonului Asiatic din Estul
Europei deasupra mrii se formeaza vnturi puternice i constante de la NE pn la E, care aduc
mase de aer continental rece i relativ uscate de pe latitudinile medii. In timpul verii Marea
Marmara se afl sub influena anticiclonului subtropical. In unele regiuni acest anticiclon
creeaz deseori perioade ndelungate de vreme linitit cu un numr de zile senine i uscate.
Temperatura i umiditatea aerului
Cele mai mari deosebiri de temperatur se observ iarna, cnd temperaturile
medii lunare ale aerului variaz de la -2 pn ia 9. In partea nordic a mrii, iarna,
temperaturile medii lunare ale aerului oscileaz intre 4 i 8, pe rmul rsritean ntre 5 i 9,
pe cel sudic ntre 7 i 11, iar pe cel vestic 4 i 8.

3. STRAMTORILE BOSFOR SI DARDANELE


Aceste zone se gsesc intr-o regiune care face trecerea de la climatul temperat
continental la un climat de tip mediteranean.

In general, clima acestor regiuni , pe timpul verii, se aseamn cu clima de pe coastele


de N ale Marii Mediteraneene, iar pe timpul iernii au loc cele mai mari variaii de temperatura.
Chiar si in S iernile sunt mai reci dect in zona Mediteranei, iar in partea de N iernile sunt foarte
geroase.
Valorile medii ale presiunii atmosferice sunt influenate mai ales de larga fluctuaie de pe
parcursul anotimpurilor, a presiunii de peste Asia.
Presiunea cea mai mare are loc pe timpul iernii, cnd maximul de presiune se gsete
deasupra Siberiei.
In timpul verii, presiunea cu cele mai mici valori are centrul in Pakistan.
In afara de fluctuaia ce are loc pe parcursul anotimpurilor, trebuie sa mai inem cont si
de o mica variaie diurna. Astfel, presiunea medie are valorile maxime in jurul orelor 10.00 si
22.00 si valorile minime in jurul orelor 04.00 si16.00.
Exceptnd partea de N in timpul iernii, este o tendina pentru fronturile reci, de a fi mai
active dect fronturile calde.Fronturile reci sunt marcate de o schimbare mai brusca sau mai
putin brusca a direciei vntului.
Fenomenul este nsoit si de o scdere puternica a temperaturii si o ridicare a valorii
presiunii. Adesea apare ploaia sau zpada. Vanturile devin puternice in vecintatea fronturilor si
trecerea lor este marcata uneori de rafale.
In partea nordica a acestei regiuni, in timpul iernii, prezenta fronturilor calde , poate fi nsoita
de ceuri dese de mica altitudine si de precipitaii.
Vnturile
Cele mai ntlnite vanturi in toate anotimpurile sunt cele de nord si nord-est. Ele
reprezint un transport de aer din regiunile Marii Negre spre Marea Egee. Cnd vanturile nu bat
din aceste direcii, in mod obinuit, se produc vanturi de sud-vest. Aceste vanturi sunt mai
frecvente iarna.
Brizele slabe din S si SW pot sufla peste malurile din sudul Bosforului, in timp ce
vanturi din NE sunt mai mult prezente in partea de N a strmtorii.
Pe timpul iernii, vanturile din N si NE sunt uneori violente si pot sufla mai multe zile la
rnd. Ele produc valuri mari in Marea Marmara, dar frecventa lor nu este prea mare ca vara si
variaz mult in timpul anului. Aceste vanturi, adesea, sunt nsoite de averse de ploaie sau de
zpada.
Vanturile de SW, care alterneaz cu cele precedente, sunt mai frecvente iarna, ele suflnd
cu mare fora. In acelai timp ele sunt nsoite de un cer acoperit si de ploi abundente. Vanturile
de SW de la intrarea in Dardanele , nu sunt observate in Marmara.

Vanturile de SE si SW din luna martie pana in septembrie sunt mult mai rare si mai putin
puternice.Vanturile de NW sunt simtite in toata perioada in Dardanele. Vara sunt destul de slabe,
iarna bat cu destula putere. Cand incep ninsorilepe coasta Europei, se anunta apropierea acestor
vanturi.

Temperatura aerului
Media pe luna a temperaturii aerului pe deasupra marii este cea mai inalta in luna iulie
sau august, iar cea mai scazuta in ianurie si februarie.
La Istanbul media zilnica maximasi minima a temperaturii in luna august, este de 28C
si respectiv 19.
In luna februarie, care este cea mai rece, valorile corespunzatoare sunt de 8 si 2.
Temperaturile maxime si minime din aceasta zona, de 41C si respectiv -9C, s-au
inregistrat in cazuri foarte rare.
Umiditatea relativa este foarte variabila. Ea depinde de anotimpuri si de ora, in plus de
vanturile ce sunt in aceasta regiune si de natura maselor de aer pe care le transporta.
Umiditatea este mai ridicata cand bat vanturile de sud si mai slaba cand bat vanturile de
nord.
S-a observat ca umiditatea este mai mare in lunile de iarna si mai scazuta in cele de vara.
Nebulozitatea este maxima iarna. Pe timpul iernii, cerul este acoperit de nori stratificati,
uneori fiind prezenta o stratificare de nori stratocumulus. Conditiile de nebulozitate sunt in
stransa legatura cu situatia sinoptica. Apropierea unei depresiuni duce la cresterea, marirea sau
micsorarea plafonului norilor.
Precipitatii
Valoarea medie a precipitatiilor variaza considerabil de la o regiune la alta.
Langa Istanbul valoarea medie anuala a precipitatiilor este de circa 750-1000 mm. Aici,
iarna este un anotimp umed si vara este destul de uscat.
In Stramtoarea Dardanele , cele mai multe precipitatii cad in timpul iernii, vara fiind
destul de uscata.
In Dardanele in general, persista o ceata slaba. Iarna este mai fecventa decat vara.

In vecinatatea Istanbulului, ceata variaza cosiderabil de la o zona la alta. In cela mai


multe locuri, ceata este mai densa intre lunile septembrie si aprilie si mai rara in luna iulie. In
aceasta regiune , ceata este mai frecventa si joasa in timpul diminetilor.
Pe mare, cea mai proasta vizibilitate, corespunde in general, la un timp calm, iar cea mai
buna pe timpul brizelor slabe sau moderate din N.
Iarna, vizibilitatea este uneori foarte limitata de aversele de zapada care insotesc rafale
de vant din sectorul nordic.

4. MAREA MEDITERAN
Bazinul Mrii Mediterane beneficiaz de climatul mediteranean ce se caracterizeaz prin
ierni blnde i bogate n precipitaii i veri secetoase i clduroase, cnd nu de puine ori
mercurul termometrelor urc dincolo de 45 C la umbr.
Marea Mediteran are aproape aceeai temperatur pe toat suprafaa.
In luna februarie(luna cea mai friguroas), temperatura este de 12C pe coasta de sud a
Franei, de 10C n nordul Mrii Egee i de 17C pe coastele Egiptului i ale Siriei. In luna cea
mai clduroas, august, temperatura ajunge la 21C n Strmtoarea Gibraltar, 22C pe coastele
Franei, 25C la Malaga, 27C pe coastele Egiptului i Siriei i 29C pe coastele Israelului.
Amplitudinea variaiei anuale este n medie de 12C (13C pe coastele Algeriei si 14C
pe coastele Siriei).
In Marea Mediteran, temperatura de suprafa n timpul verii este mai ridicat dect
temperatura Oceanului Atlantic, pe aceeai latitudine, din cauza cldurii continentale.
Temperatura este mai joas n vestul Mediteranei dect n estul aceleiai mri, datorit
schimbului de ap dintre mare i ocean prin strmtoarea Gibraltar.
Temperatura ridicat a acestei mri, chiar n timpul iernii, face climatul rilor care-o
nconjoar s fie moderat n sezonul friguros.
In Marea Mediteran, straturile adnci ofer oceanografilor un exemplu de homotermie
(temperatur constant ncepnd de la o oarecare adncime i pn Ia fund). Adncimea de la
care temperatura rmne constant(13C) este cam de 300 m.
Intre suprafa i aceast adncime se produc n cursul anului variaii termice a cror
amplitudine poate depi la suprafa valori de 10C, Vara, temperatura apelor la suprafa este
de 22C. Ea scade treptat pn la 300 m, unde msoar doar 13C; aceast temperatur se
menine pn ia fund. larna, temperatura la suprafa fiind de 13C, va exista o homotermie
aproape complet, n toat adncimea mrii.
De altfel, adncimea de la care temperatura rmne constant nu este peste tot de 300 m;
ea este de 200 m n bazinul occidental i de 400 m n bazinul oriental al Mediteranei. Nici

homotermia nu este peste tot aceeai. In bazinul Balearelor este de 12,8C, n Marea Tirenian
de 13,2C, n Marea Ionic de 13,5C, iar n Marea Mediteran oriental de 13,7C.
Fenomenul acesta de pstrare a temperaturii constante de la 300 m adncime pn la
fundul mrii se explic prin faptul c Marea Mediteran comunic cu Oceanul Atlantic prin
Strmtoarea Gibraltar, pe fundul creia se gsete un prag situat la o adncime de 350 m.
Temperatura de la suprafaa Mrii Mediterane este n general superioar aceleia din Oceanul
Atlantic, de la aceeai latitudine. De la suprafa i pn la nivelul orizontal al pragului de la
Gibraltar, temperatura scade la ambele pri ale pragului. La aceast adncime ns, temperatura
apelor Atlanticului este de 12,7C, aa c apele care trec pragul n Mediteran au tocmai aceast
temperatur (apele mai reci sunt oprite de bariera stancoas).
Temperatura pragului este determinat de apele mai calde ale Mediteranei, care, datorit
unor cureni de adncime din strmtoare, se rspndesc pn destul de departe n ocean. In
acest fel apa cald a Mediteranei nu este influenat de apa rece a Atlanticului, fapt care
contribuie la climatul dulce al coastelor acestei mri.

5. COASTA DE VEST A EUROPEI


Coasta de vest a Peninsulei Iberice este formata in cea mai mare parte din faleze abrupte
si stancoase , fiind putin crestata si oferind locuri bune de adapost doar in cateva golfuri si bai
mici din apropierea capului Sao Vicente si capului Finisterre.
Locuri mai bune de adapost de gasesc in partea de sud a peninsulei , intre stramtoarea
Gibraltar si capul Sao Vicente.
Coasta de nord a Spaniei este de asemenea abrupta si stancoasa , de-alungul ei
neexistand poturi naturale , ci numai porturi amenajate.
Costa nestica a Frantei este marginita de numeroase insule , principalele pericole de
navigatie fiind constituite de roci si bancuri de nisip.
In partea de vest a Europei , temperatura aerului este mai scazuta in partea de nord a
regiunii , decat in partea de sud , unde , in vestul si sud-vestul Peninsulii Iberice ea coboara
foarte rar sub 0 C , chiar si in iernile geroase. Temperatura aerului in partea de nord a regiunii
este influentata de masele de aer continental aduse de vanturile care bat din directii estice .
Presiunea atmosferica este influentata de anticiclonul Asiatic si anticiclonul Azoric si de
depresiunile care se formeaza in partea de NW a Insulelor Britanice.
In regiunea studiata , vanturile puternice de forta 7 sau mai mare , apar cel mai frecvent
in perioada de iarna din directii vestice . Totusi , furtuni puternice pot sa apara si in alte perioade
si din alte directii .

Nebulozitatea are o valoare mai ridicata in partea de nord a regiunii si scade odata cu
scaderea latitudinii .
Precipitatiile sub forma de ploaie sunt repartizate aproximativ uniform de-alungul
coastelor vestice ale Europei . Precipitatiile sub forma de burnita sau de ninsoare sunt comune
in partea de nord si destul de rar intalnite in sud.
Ceata si vizibilitatea redusa se intalnesc mai des in perioada de vara decat in celelalte sezoane .
Pe estuare si gurile de varsare ale raurilor , in perioada de iarna , numarul zilelor cu ceata creste
odata cu cresterea distantei de mare deschisa .
Temperatura apei marii inregistreaza cele mai scazute valori la sfarsitul perioadei de
iarna , aproximativ in luna februarie si cele mai ridicate valori la sfarsitul verii , respectiv in
luna septembrie .
Salinitatea si densitatea apei de mare creste proportional cu cresterea distantei fata de
tarm .
In partea de vest a Peninsulei Iberice si in dreptul Golfului Biscaya , mareele sunt destul
de mici , ele devenind destul de puternice in apropierea Canalului Englez si in interiorul
acestuia.
Caracterul general al curentilor cara actioneaza in partea de vest a Europei e determinat
de curentii oceanici din partea de vest a Oceanului Atlantic . Circulatia generala a acestor
curenti de suprafata reprezinta o mica parte a circulatiei curentilor din Atlanticul de Nord , din
care Curentul Nord Atlantic este cel mai important , fiind o continuare a Curentului Golfului .

6. Golful Biscaya

Temperaturile in sezonul de iarna sunt sub valoarea de +7.2 iar in zonele adapostite si
in estuare acestea coboara sub punctul de inghetare. In timpul verii, temperatura aerului la mare
deschisa este cuprinsa intre valorile de +15.6 si +21.
Vanturile sunt variabile, dar cele cuprinse in sectorul S-W si N-W sunt cele mai
frecvente in cea mai mare parte a suprafetei golfului.
Cauza principala a vanturilor puternice o constituie depresiunile care se apropie de
coasta Europei dinspre Oceanul Atlantic.
Furtunile sunt mai frecvente in perioada de iarna. Cu toate ca frecventa lor este mai
mica decat a furtunilor din W Insulelor Britanice , in unele cazuri ele sunt foarte puternice ,
putand atinge uneori forta de 12 pe scara Beaufort.

Vijeliile dinspre W si N , in iernile furtunoase , sunt violente.Grenurile pot aparea in


orice luna si pot actiona in orice directie.
Presiunea atmosferica din aceasta zona este mult influentata de anticiclonul Azoric, in
special in vara, cand axa acestei regiuni cu presiune medie ridicata se intinde aproximativ de-a
lungul paralelei de 35 N.

7. MAREA MNECII

Temperatura medie a aerului in timpul iernii se situeaza intre valurile +2- +7 iar pe
timpul verii se inregistreaza valori peste +21.
Presiunea mai ridicata din sudul regiunii este rezultatul deplasarii spre N a
anticiclonului Azoric, in special in lunile de vara. In majoritatea iernilor actioneaza anticiclonul
Siberian care aduce curenti de aer rece din regiunile E si NE.
Vanturile.
Tablele climatice arata ca vanturile predominante in tot timpul anului sunt cele cuprinse
in sectorul dintre SW si NW. Primavara, Vanturile care bat din NE ating frecventa maxima.
Atunci cand vanturile au directe S , coasta engleza cuprinsa intre Ins. Wight si Dover
este foarte expusa si este foarte greu sa se gaseasca un loc bun de adapost in aceasta zona.
Tablele climatice arat c vnturile predominante din tot timpul anului sunt cele cuprinse
n sectorul dintre sud-vest i nord-vest. Primvara, vnturile care bat din nord-est ating
frecvena lor maxim. Vnturile sud-vestice i nord-estice sunt deviate de linia coastei, iar
vnturile puternice din partea de vest a strmtorii Dover devin foarte aspre. Vnturile puternice
din alte direcii pot persista cteva zile, ele putnd crea probleme serioase navelor care
traverseaz canalul.
Atunci cnd vnturile care au direcia sudic ocup aceast regiune, coasta englez,
cuprins ntre insula Weight i Dover este foarte expus i este foarte greu s se gseasc un loc
bun de adpost n aceast zon.
De la Dover spre nord-vest, coasta englez, inclusiv estuarul Tamisei, este mult afectat
de furtunile estice. Acestea au o frecven mai ridicat n perioada cuprins ntre lunile ianuarie
i martie, ele putnd persista cteva zile.
Vnturile puternice din nord creeaz condiii aspre de-a lungul rmului european, de la
Le Havre pn n Olanda.

Furtuni
Frecvena medie a furtunilor din Marea Mnecii:

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

rare

Iulie

August

Septembri
e

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

rare

rare

8. MAREA NORDULUI

Limite geografice
Marea Nordului, care se ntinde pe o suprafa de 544 000 km 2, are hotarul vestic format
din rmul rsritean al Marii Britanii pn la insulele Orkney i Shetland. Este desprit de
Marea Norvegiei printr-o linie convenional care unete insulele Shetland cu insula Storfosen
din fiordul Trodheim. Hotarul estic coboar de-a lungul coastelor norvegiene, traverseaz
strmtoarea Skagerrak i urmeaz coastele daneze ale peninsulei Yutlanda.
Natura i forma coastelor
Apele Mrii Nordului, ncrcate cu sedimente aluvionare i rscolite de cureni, sunt
continuu agitate de valuri care ating nlimea de 4-5 m. De multe ori valurile puternice i nalte,
ajung la rm unde au fcut pagube incalculabile. Din punct de vedere morfogeografic aceast
mare este un elf, cu o adncime medie de 96 m, pe fundul platoului continental se ntlnesc
ondulaii mici, cu excepia gropii Skagerrak care se ntinde de-a lungul coastelor Norvegiei pn
la fiordul Sogne i care are adncimi cuprinse ntre 320 m i 463 m.
Strmtorile daneze fac legtura ntre Marea Nordului i Marea Baltic. Aceste strmtori
sunt: Skagerrak, Kattegat, Sund, Beltul Mare i Beltul Mic. Aceste strmtori reprezint un
complex navigabil care asigur legtura natural ntre cele dou mri sus numite ct i ntre
insulele Zeelanda, Fyn, Langeland, Langeland, Echmarn, Folster. Prima din acest complex,
navigabil dinspre Marea Nordului, este strmtoarea Skagerrak cu o lime de 60 M, lipsit de
insulele i de obstacole maritime, navigaia prin aceast strmtoare neprezentnd dificulti.
Fiordurile.

Fiordurile sunt brae ale mrii care ptrund n uscat, golfuri mici, cu care ntreaga coast
a Norvegiei este zimat. n multe din fiorduri munii coboar aproape perpendicular, pn la o
adncime considerabil. n locurile unde stncile sunt abrupte pn la suprafaa apei de obicei
se ntlnesc i adncimi mari n jur, iar n numeroasele vi cu pante nverzite care se termin cu
o plaj nisipoas apa se va adnci treptat. Multe dintre fiorduri au o adncime mai mare dect
marea deschis din apropiere.
Principalele fiorduri n aceast zon sunt:

Skudems (care se continu n interiorul rmului pn n apropiere de Stravanger,


Hardanger, Sogne, Nord i Trondheim).
Fiordul Hardanger, intr n interiorul rmului aproximativ 115 mile i este adesea
frecventat de turiti datorit poziiei sale sudice n comparaie cu celelalte fiorduri, dar
ca frumusee el este depit de Sogne i Nord.
Fiordul Sogne este cel mai adnc i cel mai ntins fiord norvegian avnd o lungime de
136 Mm i atingnd adncimea de 1243 m.
Un alt fiord remarcabil al acestei zone este Geirabger o ramur a fiordului Stor, care,
ptrunde pn n apropiere de Alesund.
Cel mai nordic fiord al Mrii Nordului, fiordul Trondheim, ptrunde n rm printr-o
intrare ngust cu pereii verticali dar i lipsete totui grandoarea fiordurilor din sudul
Norvegiei.
Temperatura

Temperatura medie a apei la suprafa n timpul verii este de +9 la latitudinea Scoiei i


de +13 la latitudinea Ostende. Iarna fenomenul este invers. n sudul Mrii Nordului
temperatura medie este de +3, pe cnd n Scoia se menine la +6C. Aceasta se datoreaz unei
ramificaii a Curentului Golfului care influeneaz clima coastelor norvegiene.
Obstacole de navigaie
La sud de linia ce unete captul nordic al insulelor Shetland i fiordul Trondheim marea
este puin adnc, totui mai n interior de coasta norvegian cu 60 M se remarc adncimi
considerabile, n ambele pri ale acestor depresiuni subacvatice se afla cteva bancuri de nisip,
din care cele mai importante sunt:

Little Fisher Bank

5655'

0620'

Great Fisher Bank

5700'

0400'

N. E. Rough

5810'

0340'

N. W. Ling Bank

5810'

0220'

Coral Bank

5830'

0255'

Scotch Bank

5845'

0310'

Kalmsmedgrunn

5850'

0520'

Bergen Bank

6000'

0200'

Viking Bank

6035'

0230'

Cureni
n Atlanticul de Nord, la est de meridianul de 40W, Curentul Golfului se manifest ca
un curent sub form de band cu limi apreciabile. De aici el se micoreaz i se lrgete lund
forma unui evantai i traverseaz oceanul Atlantic spre insulele britanice.
Fiind adiacent coastelor europene este cunoscut sub numele de curentul Atlanticului de
Nord. Partea cea mai de nord a acestui curent care antreneaz apa cu temperaturi relativ ridicate,
curge n direcia NE la deprtare de coasta Hebridelor i insulelor Shetland, atingnd coasta
Norvegiei care este situat aproximativ la latitudinea de 62N. Aici se ntlnete cu curentul de
pe coasta Norvegiei care curge de la nord de Lindesnes de-a lungul coastei vestice a Norvegiei.
Acest curent de coast este o continuare a curentului de ieire din strmtoarea Skagerrak, care se
manifesta de-a lungul coastelor de sud i sud-est a Norvegiei.
Curentul combinat urc pe direcia nord de-a lungul coastei, la nord de latitudinea de
62N. Partea exterioar a curentului Atlanticului de Nord care poart denumirea de Curentul
Atlantic Norvegian se ndreapt pe direcia NNE. Componenta interioar a curentului este mai
puin uniform ca direcie urmnd toate neregularitile coastei. Aceast component poart
denumirea de Curentul Norvegian de Coast. Partea principal a acestui curent ine direcia NW
pentru a da ocolul insulelor Lofotoyane. Aceast desprire la sud de insulele Lofotoyane la
69N, d posibilitatea ocolirii acestor insule.
Curentul Atlantic norvegian i Curentul de coast norvegian au putere mic i nu sunt
constante astfel c la nord de 62N se observ o vitez a curentului de 0,5 Nd i uneori mai
mare. La o distan de 30-60 M de rm curentul deriv navele vizibil spre N i E, aceast deriv
fiind mai vizibil iarna dect vara. De-a lungul coastei norvegiene de la Lindesnes la latitudinea
de 62N viteza medie a curentului a fost estimat la 4,5 M/zi.
Ambii cureni sunt influenai de direcia i fora vntului. Astfel, vnturile din direcia
est au tendina s dea curentului o direcie de deprtare de mal, iar vntul care bate dinspre vest
orienteaz curentul spre litoral.
Curentul de maree pe aceste coaste este neglijabil.

Gheurile
n aceast regiune datorit Curentului Golfului, temperaturile apelor sunt mai ridicate

iarna dect n alte zone ale coastelor norvegiene. Deci i gheurile se ntlnesc mai rar i doar n
iernile foarte geroase se ntmpl ca unele porturi s fie blocate de ghea.
Drumuri maritime
Drumurile maritime din aceast zon leag coasta de est a Angliei cu porturile Bergen,
Molde, Kristian Sund i Trondheim.
n afar de aceste drumuri maritime mai exist o zon de mare trafic. Aceast zon este
cuprins ntre bariera de insule i stnci i rmul norvegian. Aceast zon navigabil care se
ntinde de la Stravanger pn la Capul Nord , este cunoscut sub numele de Indrelaia.
Drumul Coasta de est a Angliei Bergen
Ruta este direct spre coasta Norvegiei fiind cea mai bun i cea mai scurt legtur cu
Bergen. Intrarea se face prin fiordul Kross (sau Kors) i deci la nord de drumul prin Indrelaia.
Alte canale de ptrundere dinspre mare sunt: fiordul Bomla la 35 km, sud de Kross i Pedjeosen
aproximativ la aceeai distan dar spre nord aceste canale duc spre Indrelaia, prin care pe rutele
din apropierea coastei se poate ajunge la Bergen.
Drumul Coasta de est a Angliei Holde
Ruta este direct ctre coastele Norvegiei i navele cu pescaj pn la 6,7 m pot intra n
Indrelaia prin Breidsunddjupet i de aici ia drum spre nord pn la Molde. Apropierea pentru
navele de mare pescaj trebuie fcut prin fiordul Nogva.
Drumul Coasta de est a Angliei Kristian Sund i Trondhelm
Drumul este direct ctre coastele norvegiene cu un mic ocol la Grovers De Kristian
Sund. Pe vreme bun farurile Svinar, Storholmen i Ona marcheaz foarte bine recifurile i
insulele mici. Canalele principale de traversare a brului de insule i stnci sunt Pugleleia,
Treflisleia i Grip-Holen aceasta din urm este cea mai bun intrare pentru navele de mare
pescaj. De la Kristian Sund pn la Jrondheim drumul este prin Indrelaia.

Drumul este determinat de punctele de schimbare de drum (WP) prezentate n tabelul de


mai jos i Anexa II.

4.2.1. Tabelul punctelor de schimbare de drum

4.2.3. Documente nautice :


1. Catalogul Hrilor
2. Hri De Navigaie
3. Rutele Oceanice Mondiale
4. Hri Rutiere Sau Hri Pilot
5. Rutele De Navigaie i Crile Pilot
6. Cartea Farurilor
7. Table De Maree
8. Atlase De Cureni De Maree
9. Avize Pentru Navigatori (Navarea, Hidrolants Hidropacs)
10. Informaii Rutiere
11. Cartea Radiofarurilor
12. Hri Climatice
13. Table De Distane
14. Instruciuni Asupra Echipamentului Electronic De Navigaie
15. Avize Radio, Locale
16. Surse Ale Armatorilor i Surse Informale
17. Pescajul Navei
18. Experiena Personal
19. Carnetul Navigatorului

1. Catalogul Hrilor
Este publicat anual de Amiralitatea Britanic (n Anglia) cu numrul NP 131 i de
Agenia Cartografic a Ministerului Aprrii (n Statele Unite ale Americii) cu seria
CATP2VO1U.
2. Hrile De Navigaie (vezi Anexa ll )
Foarte multe nave comerciale folosesc hri publicate de Amiralitatea Britanic. Oricum,
sunt unele zone ale lumii n care navigatorii consider oportun folosirea hrilor publicate
local. Obiectivul Amiralitii Engleze este de a edita toate hrile pentru zonele britanice, ale
Europei precum i pentru cteva zone din Orientul Mijlociu la o scar suficient pentru
navigaia n deplin siguran. De-a lungul a multor coaste neatinse n detaliu de hrile
britanice, navigatorii pot utiliza ou aceeai eficien hrile direciilor hidrografice ale statelor
riverane n cauz.
Pentru buna desfurare a voiajului sunt necesare urmtoarele categorii de hri :
- hri oceanice, la scri n jur de 1 / 6.000.000 , necesare pentru studiul
drumului la efectuarea traversadelor;
- hri generale, la scri cuprinse ntre 1 / 4.500.000 i 1 / 600.000 , care
servesc pentru studiul drumului, i pentru inerea navigaiei la larg sau n apropierea coastelor
lipsite de pericole de navigaie;
- hri costiere generale i hri de drum, la scri cuprinse ntre 1 / 1.000.000 i
1 / 200.000 , care conin suficiente detalii pentru a fi utilizate n apropierea coastelor lipsite de
pericole hidrografice deosebite;
- hri costiere speciale (hri de aterizare), la scri cuprinse ntre 1 / 100.000 i
1 / 60.000 , care reprezint strmtori, zone pentru acces n porturi i, n general, zone cu
navigaie dificil;
- planuri, la scri ntre 1 / 50.000 i 1 / 5.000 sau chiar mai mari, reprezentnd
rade i porturi.
Datorit modificrilor survenite ulterior editrii hrilor, autoritile hidrografice
naionale emit periodic documente pentru corectarea hrilor (Avize ctre navigatori).
3. Rutele Oceanice Mondiale (Ocean passages for The World)
Este o publicaie a Amiralitii Britanice ( NP 136 ) i conine informaii despre
planificarea marurilor oceanice, informaii oceanografice i informai ii despre cureni.
4. Hri Rutiere & Hri Pilot

Hrile rutiere sunt publicate de Amiralitatea Britanic cu numerele 51245128. Acestea


sunt similare cu hrile pilot publicate de Agenia Cartografic a Ministerului Aprrii ( SUA )
i pot fi extrase din ATLASELE NVPUB 105109 i PILOT 16, PILOT 55.
Ambele variante ofer informaii lunare despre rutele oceanice, cureni, vnturi i limite
ale gheurilor i numeroase informaii meteo.
5. Rutele De Naviga1e & Crile Pilot
Crile pilot britanice sunt publicate n 74 de volume de Amiralitate Englez i dau
informaii amnunite despre lumea ntreag.
"RUTELE DE NAVIGAIE" sunt publicate de Agenia cartografic (USA n seriile SD
PUB 121200 i sunt similare att cu "RUTELE OCEAN1 MONDIALE" Ct i cu crile pilot
britanice.
6. Cartea Farurilor i A Semnalelor De Cea
Sunt publicate de Amiralitatea Britanic n 11 volume ( NP 7484 ) dnd informaii cu
acoperire complet a ariilor mondiale n domeniu.
apte volume ale CRII FARURILOR sunt publicate de US COAST GUARD
(COMTDM 1650217 ) dnd informaii despre toate farurile coastei americane, inclusiv Marile
Lacuri. Publicaiile DMA, LLPUB 110-6 acoper ntregime restul lumii.
7. Table De Maree
Sunt publicate de Amiralitatea Britanic anual, n trei volume, acoperind
ariile mondiale n ntregime. Orele i nlrile mareelor pot fi obinute rapid prin
utilizarea
unui
program
pe
computer
publicat
de Amiralitatea
Britanic
(SHM-159A).
Tabelele de maree sunt sunt publicate de asemeni de Serviciul Naional
Oceanic American (NOSPBTT...)
8. Atlase Pentru Cureni De Maree
Publicate de Direcia Hidrografic Englez, aceste atlase acoper arii largi din NW
Europei i Hong Kong.
Tabele pentru cureni de maree sunt publicate de Serviciul Naional Oceanic (SUA)
cuprinznd coasta atlantic a Americii de Nord, i coasta pacific a Americii de Nord i a Asiei.
9. Avize Pentru Navigatori
Avizele de navigatori sunt publicate sptmnal att de direcia Hidrografic Britanic
ct i de cea American, ajutnd navele s-i in la zi, prin corectare, toate publicaiile nautice.

10. Informaii Rutiere


Sunt publicate de IMO, i dau informaii despre toate rutele mondiale, scheme de
reparare a traficului, rutele cu ape sigure, i ariile ce trebuie evitate.
Informaiile rutiere sunt, de asemeni, incluse n hri i n direciile ie navigaie.
11. Cartea Radiofarurilor
Listele amiralitii britanice cu radiofaruri const n 7 volume cuprinznd texte i 4
volume de diagrame acoperind urmtoarele arii:

VOL. 1 (1&2) staiile radio de coast, INMARSAT, GMDSS, sisteme de comunicare


navale;
VOL. 2, ajutoare radio de navigaie, staii radiogoniometrice, balize radar (RACON),
perioadele semnalelor, sisteme electronice de poziionare a punctului navei;
VOL. 3 - servicii radio de informare meteo i avertismente de navigaie ;
VOL. 4 - staii de observare meteorologic ;
VOL. 6 - (1&2) operaiuni portuare, servicii de pilotaj, conducerea traficului naval,
servicii informative.
Informaii similare pot fi extrase din US DMA publicaii RA PUB 117.
12. Informaii Climatice

Informaiile climatice sunt disponibile dintr-o larg varietate de surse incluznd crile
pilot, hrile pilot, Rutele Oceanice Mondiale, deja menionai e. Cartea Amiralitii Britanice,
Meteorologia pentru Navigatori, ofer de asemeni numeroase informaii generale.
13. Tabele De Distante
Att tabelele de distane oceanice ct i cele de distane costiere sunt disponibile dintr-o
gam variat de surse: Amiralitatea Britanic ( NP 350 ) i publicaiile US DMA, NV PUB 151
i NOSSPBPORTSDIST.
14. Instruciuni Asupra Echipamentului Electronic De Navigaie
Informaiile utilizate vor depinde de sistemul utilizat pe o anumit nav i trebuie s fie
nsoite de echipamentul indicat.
15. Avertismente Radio, Locale
Ultimele informaii disponibile referitoare la schimbri, modificri, etc, vor fi obinute
pa calea radio (inclusiv NAVTEX ) i a avertismentelor locale i trebuie ntotdeauna aduse la
cunotina celor nsrcinai cu evaluarea i planificarea marul ai. Informaiile locale sunt ades
furnizate de autoritile portuare locale.
16. Pescajul Navei

Pescajul i asieta anticipate ale navei n diferite etape ale marului vor trebui cunoscute
pentru a permite calcularea rezervei de ap sub chil n apele cu funduri mici. nlimea maxim
a navei deasupra liniei de plutire, cunoscut i sub denumi ea de pescaj emers, trebuie cunoscut
n permanen.
17. Surse Ale Armatorilor, Surse Informale
Trebuie consultate inclusiv sursele provenite din partea armatorilor navei, cnd sunt
disponibile, ca dealtfel i surse provenite de la alte nave, de la piloi i ageni, de la autoritile
portuare precum i din Ghidul Intrrilor n Porturi.
18. Experiena Personal
Experiena personal a fiecrui membru din echipajul navei care au mai fost prin unele
porturi sau zone i s-au mai confruntat cu situaii similare, poate fi de cele mai multe ori extrem
de preioas.
19. Carnetul Navigatorului
Publicat de Direcia Hidrografic Britanic, aceast carte conine informaii de interes
general pentru navigator.
Odat colectate toate aceste informaii i confruntate laolalt, comandantul mpreun cu
ofierii si va fi capabil s elaboreze o evaluare general a voiajului.

4.2.4 Tabelul farurilor de pe ruta de navigaie (vezi Anexa ll )

4.1.2 Elemente generale:


Pregtirea voiajului navei presupune parcurgerea mai multor etape, dintre care,
proiectarea i trasarea drumului preliminar ocup un loc special.
Arta planificrii voiajului este practicat din vremuri ndeprtate. Selecia drumului
optim de urmat necesit deprinderi deosebite ale navigatorului n a evalua factorii de control i
risc ai voiajului, precum i ai procesului de modificare i ajustare a drumului.
n trecut, cltoriile pe mare erau planificate pe baza cunotinelor dobndite din voiajele
parcurse anterior, precum i pe baza informaiilor meteo climatice din statisticile disponibile.
Aceste statistici, bazate pe hrile climatice, ofer un element general, ns nu in cont de
variaiile sezoniere, sau cele cu perioade mai scurte (zilnice, sptmnale).
Rutele prezentate n documentaia nautica sunt indexate portului de destinaie. Dac ruta
de parcurs nu se nscrie n una din rutele standard prezentate n aceste documente, atunci aceasta
se va extrage din documentele anexe, ori prin exploatarea informaiilor disponibile.
Distanele ce urmeaz a fi parcurse se pot extrage din urmtoarele documente nautice:
Ocean Passages for the World; Brawns Nautical Almanac.

Etapele pentru proiectarea i trasarea drumului preliminar sunt urmtoarele: studiul


amanunit al condiiilor de navigaie, utiliznd documentaia nautic cea mai recent; trasarea,
pe baza studiului efectuat, a drumului preliminar al navei; executarea atent a conducerii navei,
meninnd permanent nava pe drumul preliminar trasat.

4.1.2 Porturi de escal i de rezerv

4.1.2.1 Porturi de escal

Portul Constanta ( Romania )

b)

b)

Fig.4.1 : a)Reprezentarea schematica a portului Constanta ; b) Reprezentarea schematica a


terminaelor de tancuri chimice si petroliere.

Localizare:
- Latitudine : 4410 N ;
- Longitudine : 2839 E
Este situat pe coasta de W a Mrii Negre , la 179 Mm de Bosfor si 85 Mm de Sulina ,
respectiv gura de varsare a fluviului Dunarea n mare. Fat de capitala Romniei se afl la o
distant de 250 km spre E .

Aezarea sa n partea de S-E a Europei , i-a creat posibilitatea de a deveni un punct


nodal important intr-un lant logistic de transport spre i dinspre Europa . Situat la captul
coridorului 4 paneuropean , Portul Constana asigur legaturi cu ari din Orientul Mijlociu ,
arile transcaucaziene sau alte ri asiatice , tinznd s cstige teren in refacerea drumului
mtasii.
Date generale:
Portul Constana este cel mai mare port al Romniei , fiind in acelasi timp si cel mai
mare port al Marii Negre si al cincilea port maritim al Europei . El este punctul terminus al caii
de navigatie transeuroene Marea Nordului Rin Main Dunare Marea Neagra , fiind astfel
in legatur navigabil directa cu portul Rotterdam , cel mai mare port al Europei .
Suprafata total a portului este de 3.626 ha, din care 2.532 ha este suprafata de ap
(acvatoriul portului ).
Portul este impartit in dou :
- Constana Nord, cu o suprafat de 789 ha (484 ha teritoriu si 305 ha acvatoriu ) , 15
km cheuri , 78 dane , avnd terminale specializate pentru traficul de produse petroliere ,
minereuri , crbuni, cereale , containere , laminate , mrfuri generele ;
- Constana Sud, cu o suprafat de 2.837 ha (610ha teritoriu si 2.227 ha acvatoriu), are
terminale specializate de mrfuri generale, RO-RO, ferry-boat, containere etc. Pe danele
bazinului fluvio-matitim sunt amenajate sectoare de transbordare a minereului , cocsului si
crbunilor direct in barjele ce au acces pe Canalul Dunre Marea Neagr .
Adncimea in bazine este cuprins ntre 7-13,5 m in Portul Constana Nord i ntre 7-18
m n Portul Constana Sud .
Digurile de adpost au o lungime de peste 12 km , respectiv 6,97 km - Digul de Nord si
5,56 km Digul de Sud .
Capacitatea total de trafic este de 83,5 milioane tone pe an , din care 30 milioane tonemarfuri lichide . Traficul in 1997 era de 42.400.000 t operate .
In portul Constana Nord pot opera nave cu o capacitate de 65.000 tdw pentru mrfuri
solide si 80.000 tdw pentru mrfuri lichide , iar n portul Constana Sud , nave de pn la
150.000 tdw .
Conditii de navigatie:
a) Litoralul romnesc este orientat , n general pe directia N-S , avnd o lungime de 244
km i o naltime a falezei de 25-30 m n zona Portului Constana . Caracteristicile platformei
continentale romnesti permit o navigatie usoar i sigur , deoarece nu implic ocolirea unor
obstacole de navigatie i nici a unor insule , schimbri de drum dificile sau treceri periculoase.

b) Limita mrii teritoriale a Romniei este stabilit la 12 Mm de coast , dincolo de care


se extinde zona contigu pn la 24 Mm de la liniile de baz spre largul mrii , zona n care
Romnia exercit controlul n vederea respectrii legilor si reglementrilor sale n domeniul
vamal , sanitar i al trecerii frontierei .
c) Curentii marini nu influienteaz manevrele n rad si activitatea portuar . n rad
actioneaz curentul general N S de pe coasta de vest a Mrii Negre , a crui vitez variabil
(0,5 1,5 Nd) este n functie de intensitatea vntului din sectorul Nord . n port se inregistreaz
curenti slabi, cu antrenarea apelor spre Sud (iesirea din port) n cazul vnturilor de N si N NW
(cnd nivelul apei scade), sau antrenarea apelor spre Nord , n cazul vnturilor dinspre S si SE
(cnd nivelul apei in port crete).
d) Variatia nivelului apei pe coasta de W a Mrii Negre
Influena mareei este nensemnat (30cm) . n port variatiile nivelului apei ating uneori
scaderi de pn la 50 cm sub nivelul mediu (n cazul vnturilor de durat dinspre N NW) i
cresteri de pn la 70 cm deasupra nivelului mediu (n cazul vnturilor dinspre S SE). Aceste
situatii sunt extrem de rare si nu influenteaz utilizarea maxima a capacitii de ncrcare a
navelor .
e) Regimul vnturilor este neregulat . Vnturile dominante sunt cele de N si cele de NE ,
mai ales toamna si iarna , cnd ating uneori fora de 9-10 pe scara Beaufort. n aceste cazuri ,
din cauza valurilor puternice, staionarea n rad devine dificil i impune msuri de precauie
deosebite.
Primvara i vara sufl adesea vntul de S, care nu depete de regul fora 6-7 i nu
provoac valuri mari n rad.
f) Limitele portului Constana
Portul Constana este delimitat de digurile de aprare (de N si de S) ale acvatoriului.
g) Rada Portului Constana este delimitat de coordonatele:
44105 N - 028440 E
44065 N - 028440 E
44105 N - 028495 E
44065N - 028495 E
Meridianul de 028467 E si 028 482 E npart rada in 3 zone de ancoraj numerotate de
la W la E astfel:
- zona 1 ancoraj pentru nave de pn la 40 000 TRB (exceptnd
- zona 2 ancoraj pentru nave mai mari de 40 000 TRB (exceptnd petroliere) ;

petroliere) ;

- zona 3 ancoraj pentru petroliere, nave cistern (gaze lichefiate ), mrfuri periculoase
(indiferent de tonaj).
Rada permite un ancoraj sigur, cu adncimi cuprinse ntre 25-30 m pentru 40-50 nave
mari, cu posibilitatea de a face o rotaie complet n caz de schimbare a vntului sau a
curentilor.
Pe vreme nefavorabil, navele mici pot intra n acvatoriu portuar numai cu aprobarea
Cpitniei Portului Constana.
Controlul supravegherea si dirijarea navelor de la rad este facut de PORT CONTROL
CONSTANA pe Canalul 67 VHF. Ordinele Port Control Constana sunt obligatorii.
h) Accesul n port
Navigaia spre Portul Constana se face pe drumuri recomandate conform Avizelor
ctre navigatori, trecnd obligatoriu prin schema de separare a traficului .
Scheme de separare a traficului pentru intrarea / iesirea navelor are 3 zone:
-Pasa de intrare in port , avnd directia general NW, Da =316, pe coordonate:
4400.7N-02850.7 E
4405.3N-02844.5 E
-Zona de separaie , cu urmatoarele margini :
4404.4 N - 02843.2 E
4404.8 N - 02843.8 E
4400.8 N - 02849.9 E
4350.8 N - 02849.4 E
-Pasa de ieire din port, avnd direcia general SE, Da = 136, pe coordonatele :
4403.9 N - 02842.4 E
4359.3 N - 02848.6 E
Lungimea unei pase = 6,4 Mm
Limea unei pase = 0,8 Mm
Zona de separare a traficului = 0,5 Mm (lime)
Respectarea regulilor i semnalelor din colreg este obligatorie .

Navele care intra n port acord prioritate celor care ies, cu exceptia cazurilor de for
major Navele comerciale vor da prioritate navelor de pasageri .
Intrarea / iesirea concomitenta a doua nave este interzis .
Infrastructuri portuare:
a) Ci navigabile interioare
In Portul Constana debuseaza Canalul Dunare Marea Neagra care este o parte a
importanei ci navigabile Dunre Main Rhin . Conform standardelor EEC-UKO , Canalul
Dunre Marea Neagr se ncadreaza n clasa f de canale interioare (L = 64,4 km,
adancime = 7m , latime = 90 m , 2 ecluze , 3 porturi fluviale , convoi maxim 6 barje x 3000 t).
b) Ci rutiere
Portul este conectat la sistemul naional de transport rutier . Att portul Constana Nord
ct i cel Sud au acces direct la oseua national DN 60 care leag oraul Constana de
Bucureti i de aici cu acces la reeaua european de autostrzi . Autostrada Bucureti
Constanta va face parte din magistrala transeoropean TEM .
n interiorul portului se afl o reea vast de osele i drumuri (aprox.100 km ). Aceasta
se ntinde de-a lungul unui numr mare de dane , permind transbordul direct al marfurilor .

c) Ci ferate
Portul Constana este conectat la reeaua national de ci feroviare si prin aceasta la
reteaua europeana .Orasul Constana, care este un important nod feroviar al Romaniei , este
legat de Bucuresti printr-o linie dubl , electrificat , care face parte din viitoarea magistral EstVest (Constanta Oradea), care la randul ei va face parte din reeaua magistratelor feroviare
care vor lega N de S si E de W Europei . Reeaua de cale ferat din interiorul portului are o
lungime de 144 km i este format din triaje si linii de cale ferat care se ntind pe cheuri ,
permind transbordul direct din nave n vagoane i invers , precum i n spatele cheurilor,
permind transferarea mrfurilor din vagoane n depozite sau pe platforme i invers .
d) Transportul prin conducte
Sistemul de transport prin conducte n Portul Constana este folosit, n principal, de
industria petrolier i cea alimentar . Terminalul petrolier din port, administrat de OIL
TERMINAL, este conectat la rafinariile de la Borzesti, Ploiesti, Pitesti i Midia prin conductele
pentru petrol brut (cu diametre cuprinse ntre 14 si 28) i conductele de dimensiuni mai mici
prin care se transport produsele petrochimice si petroliere. Se apreciaza c sistemul de
transport prin conducte are o capacitate actual suficient pentru a raspunde cresterilor
semnificative din viitorul apropiat .
e) Elementele de infrastructur care asigur functia de distributie .

Pentru a-i executa funcia de distribuie (marfuri i pasageri), Portul Constana posed
elementele de infrastructur corespunzatoare unui mare port modern . Terminalele specializate
pe categorii de marf ofer toate facilitile necesare: echipamente portuare , dispozitive
specifice, forta de munc specializat, spatii de depozitare nchise si deschise i alte faciliti
care conduc la realizarea unui nivel nalt al capacitii de operare, al productivitatii si calitii
prestaiei portuare.
Terminalele de marfuri din Portul Constana pot fi mpartite astfel:

terminale pentru operarea mrfurilor vrac solide :


Terminal de minereu , crbune si cocs
Terminal de produse chimice
Terminal de ciment
Terminal de cereale
terminale pentru operarea marfurilor vrac lichide :
Terminal petrolier
Terminal de vrac lichid: ulei comestibil i melas
terminale pentru mrfuri generale
terminale pentru containere
terminale pentru maini
terminal RO-RO
terminal ferry-boat

n afara terminalelor pentru marfuri, n Portul Constana Nord exist i un terminal de


pasageri. De asemenea, se preconizeaz construirea unui terminal pentru operarea navelor de
transport al gazelor lichefiate .
Terminalul de minereu de fier , crbune si cocs
Minereul de fier , crbunele si cocsul pot fi operate la cele 13 dane cu o lungime total
de 2647 m i ale cror bazine au adncimi cuprinse ntre 4,5 si 18 m . n bazinul maritim si
bazinul fluvio-maritim (4 dane, adncimi ntre 4,5-12 m) sunt amenajate sectoare de
transbordare a minereurilor, cocsului si crbunilor direct n barje ce au acces pe Canalul Dunre
Marea Neagr .
Operarea mrfurilor se realizeaz cu: 8 poduri descarcatoare, 4 poduri ncarcatoare (la
barje) cu capacitati de 1200-2000 t/h, benzi transbordoare i benzi transportoare, macarale de
cheu, macarale plutitoare etc .
Capacitatea de depozitare este de 3 milioane tone/an .
Rutele maritime de linie asigurate:
- Constana - Derince (Turcia)
- Constana - Samsun (Turcia)
- Constana - Batumi

(Georgia)

Elementele de infrastructur care asigur funcia de depozitare


n Portul Constana , mrfurile pot fi depozitate n scop tranzitoriu prin creerea unor
stocuri de echilibrare a cantitilor mari de mrfuri descrcate de pe nave i a posibilitilor de
preluare a acestor mrfuri pn la ncrcarea ulterioar pe alte mijloace de transport n scopul
expedieri lor spre alta destinatie.
Dup natura mrfurilor depozitarea se face:
pe platforme
n incinta portuli
n magazii special amenajate
n silozuri
n alte constructii amenajate
Portul Constana are o suprafat de depozitare de cca 220 ha (190 ha descoperite si 30
ha acoperite) pentru mrfuri generale, vrac uscat, containere, produse metalurgice, materiale de
constructii, maini e.t.c.
De asemenea, are tancuri pentru petrol i produse petroliere (1,7 m ) tancuri pentru ulei
comestibil i melas (25 000 t), silozuri pentru ciment (40 000 t), silozuri pentru fosfai i
apatite (30 000 t), siloz pentru uree (25 000 t), depozite frigorifice
(10 000 t).

Construcii si reparaii navale n Portul Constana

Fig.4.2

n antierul Naval Constana se construiesc i se repar nave de pn la 200 000 tdw.


antierul are n dotare:
docuri plutitoare (unul de 8 000 tf i altul de 15 000 tf)
docuri uscate (unul pentru nave de pn la 150 000 tdw iar altul pentru nave de pn la
200 000 tdw) .
n afara SNC, n port exist i alte firme de reparaii navale care asigur o gam larg de
reparai

Firme si dane specializate pentru preluarea si depozitarea produselor chimice si


petroliere:

Fig.4.3

Petrol si melasa :
No 19 - Pier
Oil terminal
79 Deep Water Berth - Quay Oil Terminal SA Constantza
No 69 - Quay Oil Terminal SA Constantza
No 70 - Quay Oil Terminal SA Constantza
No 71 - Jetty
No 72 - Jetty Oil Terminal SA Constantza
No 73 - Quay Oil Terminal SA Constantza
No 75 - Quay Oil Terminal SA Constantza
No 76 - Quay Oil Terminal SA Constantza

Portul Anvers ( Belgia )

Fig.4.4 : Reprezentarea schematic a portului Anvers

Localizare :
Latitudine : 51 14 N
Longitudine : 004 28 E
Fus orar : GMT +1
Locatie : Portul Anwerp este situate la 75 km de Marea Nordului pe fluviul Scheldt.

Generalitati :
Antwerp este un port municipal unde manipularea marfurilor se face cu firme private. Este un
port pentru marfuri industrial variate acoperind o suprafata de peste 14000 ha cu mai mult de
4.800.000 m2 de suprafete de depozitare adapostite, 45% din marfa totala fiind doarin transit.
Annual prin acest port circula anual peste 130.000.000 t de marfuri variate cum ar fi : produse
petroliere, cereale,coal, hartie, ingrasaminte, celuloza, zahar, si fructe. Aceasta suma include
aproximativ 28.000.000 t de marfuri in vrac uscate si 33.000.000 t de lichide in vrac.

Linia de incarcare :
Se foloseste linia de incarcare de iarna in Atlanticul de Nord zona 2. Iarna de la 1 nov la
21 mar, vara de la 1 apr la 31 oct.
Masrimea maxima (nava):
Cea mai mare nava care a fost manevrata in port a fost Main Ore (bulk carrier) de
275 000 tdw

Informatii inainte de sosire:


ETA trebuie anuntat cel putin cu 6 ore inainte ca nava sa ajungala statia de pilot si inca odata cu
2 oreinainte. Mesajul de instintare trebuie sa contina : numele navei, codul de identificare,
pavilionul, portul de destinatie, ETA la statia de pilot in UTC, pesajul inmetrii si centimetrii,
tipul marfii si dimensiunile navei.
Docuumentele cerute sunt :

lista echipajului
lista pasagerilor
lista magaziilor
declaratia de vama
declaratia de sanatate

Comunicatiile :
Statiile radio Scheveningen si Ostend Radio opereaza 24 ore din 24.
Sunt posibile si comunicatiile prin satelit
VHF : Pilot Vessel Ch 06, Vlissingen Radio Ch 14, Centrale Zandvliet (informatii) Ch 12.

Vama si emigration :
Se verifica validitatea actelor fiecarei nave.Cetatenii caresunt non- europeni trebuie saaiba
viza speciala.Nu sunt restrictii in ceea ce priveste vizitele in oras de catre echipaj.

Navigatia :
Pilotajul - Firma de pilotaj se numeste : Loodswezen region Scheldemonden
-Porturile deservite sunt : Vlissingen, Terneuzen, Ghent, Antwerp.

-Contact : VHF ( Ch 64) si Cetntrul de Trafic Wandelaar (Ch 65) pot fi


contactate 24 de ore din 24.Centrul de Control al Traficului Wandelaar trebuie contactat cu 30
de min inainte de a ajunge in zona VTS.
- ETA la statia de pilot va fi transmis cu 6 ore respectiv 2 ore inainte dea
ajunge.Acest mesaj trebuie sa contina :
A. Numele navei, call sign,natinalitate
B. Timpul UTC.
I. Destinatia
J. Pilot
O.Pescajul maxim in metrii
T. Numele agentlui
U. Dimensini si tipul navei
X.Alte remarci
- Pilotajul este obligatoriu pentru toate navele cu o lungime mai mare de 60m.
- Pozitia de ambarcare a pilotului :
1. Steenbank Pilot se ambarca la 1 Mm de Schouwenbank Buoy (Racon).
2. Wandelaar Pilot se ambarca 2 Mm la Sw de Akkaert Buoy.

- Distanta de pilotaj :
Steenbank

Din zona de ancoraj


Cea mai apropiata dana
Cea mai indepartata dana

24 Mm
25 Mm
75 M

Wandelaaar
34 Mm
35 Mm
85 Mm

Ancorajul :
O zonaspeciala de ancoraj rezervata guvernului si vaselor de agreement este
situatalavest de bancul fluviului , intre pozitia de 0,65 Mm inapoia cheului Sf.Anna
( 51 13.3 N si 004 23.5 E ) si 0,65 Mm dupa aceasta.
Zona de ancoraj este divizata in 3 sectiuni ale caror limite sunt indicate cu balize la
vestul bancului.Zona central este rezervata pentru navelorguverunului.

Zona de ancoraj este indicatasi cu ajutorul gemanduilor rosii si deluminile cheului


Sf.Anna.

Mareea : Nu exista mare intre docuri. Pe fluvial Scheldt este de 4.8 m.


Denistatea apei : 1000 l/m3
Conditii meteo : Vanturi slabe , regulate din directia SW.
Harti : BA 139, 120, 325, 1406. Admirality Pilot NP28.
Remorcajul : Sunt operationale aproximativ 60 de remorchere cu o plaja de putere
intre (400 11 000 Kw)

Operare si marfa :

Fig.3.5
Facilitati : Portul este deservit de o gama variata de macarale.
Deppozaitarea : Spatiul de depozitare depasteste 4,8 mil m2.Zonele special de
depozitare includ : magazii rigorifice : 1,5 mil m3 , marfuri periculoase : 140 100
m2,silozuri de acfea : 2346 t, siloz ptgranule de plastic 293 125 m3 si rezervoarecu
un volum total de 10 ,1 mil m3
Receptia de ballast/slop : Cateva companii ofera servicii de primirea balastului
murder si slopului.
Alte facilitati :
Reparatii : se pot face tot tipul de reparatii. Este valabil si serviciul de
scafandrii.
Combustibil/Apa/Alte bunuri : Toate serviciile sunt valabile.Combustibilul
este oferit de peste 30 de firme diferite.
Probleme Medicale : Antwerp.

Transporturi : Antwerp Deurne la 10 km si Bruxelles la 40 Km.Cea mai


apropiata gara este in Antwerp.
Peste 25 de firme private care administreaza peste 80 de dane si cheuri sunt specializate in
manipularea si stocarea produselor petroliere, chimice si gazoase :
ADPO, Zuidelijk Insteekdock
- No 1111 - Quay
- No 1113 Inner - Quay
- No 1113 Outer - Jetty
Antwerp Gas
- Gas Terminal 112 - Jetty
- Gas Terminal 113 - Jetty
- No 1117 - Pier
- No 1121 - Pier
BASF
- No 751A - Jetty BASF Antwerpen
- No 757 - Jetty BASF Antwerpen
Bayer Rubber, Scheldt River
- Bayer Rubber - Pier
- Belg Ref.Co, Kanaal Dock B2
- Gas Dock 665 - Jetty
- Oil Dock 661 - Jetty
BP Chemical, Scheldt River
- BP Chemical - Pier
- Castrol, Scheldt River
- Castrol Pontoon - Jetty

City Petroleum, Scheldt River


City Petroleum North - Pier
City Petroleum South - Pier
Cleaning & Storage
Oil Dock 499 - Quay
Oil Dock 501/503 - Quay
Esso, Hansa Dock
Oil Dock 417 - Jetty Esso Belgium
Oil Dock 419 - Quay
Esso, Industrie Dock
Gas Dock 379 - Quay
Gas Dock 381 - Quay
Gas Dock 383 - Quay
Fina Olefins, Marshall Dock
MDP 5 - Quay
PC 1/2/3/4/5 - Pier
PC 6 - Pier

Fina Raffin, Marshall Dock


- MDP2 - Jetty Fina Refinery Antwerp
- MDP3 - Jetty Fina Refinery Antwerp
- MDP4 - Jetty Fina Refinery Antwerp
Fina, Hansa Dock
- Oil Dock 429 - Jetty Fina Refinery Antwerp
- Oil Dock 431 - Jetty Fina Refinery Antwerp
- Oil Dock 435 - Pier
- Oil Dock 437 - Jetty Fina Refinery Antwerp
Gamatex, Kanaal Dock B2
- No 621 - Pier
- No 623 - Jetty
- No 625 - Jetty
- No 627A - Pier
- No 627B - Pier
GTS, 4Ehavendock
- Oil Dock 273 - Quay
- Oil Dock 275/277 - Quay
- Halterman, Scheldt River
- Halterman - Jetty
- Marshall Dock
- ES 12 - Quay
- ES 15 - Quay
- ES 16 - Quay
- ES 2 - Jetty
- ES 9 - Quay
Nafta B, Kanaal Dock B2
- No 641 N - Jetty Nafta B Terminal
- No 641 S - Pier Nafta B Terminal
Noord Natie, 4Ehavendock
- No 227/241 - Jetty
- Oil Inspec, Scheldt River
- Oil Inspec - Jetty
ALTE DANE :
- No 753A
- No 753B
- No 753C
- No 759
- No 763
i la mainile i instalaiile navale, precum i la aparatura din dotare.

4.1.2.2 Porturi de rezerv

Portul Pireu ( Grecia )

Localizare:
- Latitudine: 37o57 N ;
- Logitudine: 023o38 E.
Locaie: portul Pireu este aezat n golful Sarinakos spre SE Teritoriului Greciei;
Generaliti: este unul din cele mai importante porturi din Grecia, i este portul
Oraului Atena, manipularea mrfurilor se face n propriul su port (central), portul Hercule i
subporturi;
Cifrele de trafic: aproximativ 10.000.000 tone marf, incluznd cele 426.000 TEU care
sunt circulate n port anual;
Linia de ncrcare: var;
Mrimea maxim (nav):

cea mai mare nav intrat n port a fost: Queen Elizabeth 2


cea mai mare nav intrat n antierul naval: Happy Sailor
Limitele portului:

Exceptnd zona portului Elefsis, portul Piraeus se ntinde din vecintatea lat. 37 o51 N,
long. 023o39 E pn la locul de ambarcare a pilotului pentru Piraeus aproximativ 5Mm.
NNW. Ruta principal este adnc i fr pericole n ap.
Atenie: trafic intens n apropierea portului, ambarcaiuni mici ndreptnduse n

toate direciile i numeroase nave la ancor n drum.


Navele care intr i ies din port sunt obligate s pstreze o distan ntre ele 130 m n
ineriorul canalui.
nltimea mareei: nalimea mareei 0,4m.
Principalele zone de ancoraj (n rad):
Cile din Piraeus

Lat. 370560 N, Long. 023o350 E

Ormos Falirou

Lat. 37o560 N, Long. 023o400 E

Phoros Temisthokleous:

Lat. 37o568 N, Long. 023o362 E

Portul Piraeus este compus din trei seciuni, portul Centra, portul Hercules i golfurile
nconjurtoare.

Portul Central: Are aproximativ 3800 m de cheiaj pentru uz comercial, i 3000 m


pentru traficul de pasagere.

Adncimile variaz ntre 5.0 27 m. Exist o dan pentru


containere de 450 m lungime si 12.0 m adncime i dou dane RO-RO.
Portul Hecules: Are 5400 m de cheiaj pentru nave cu linia maxim de ncrcare de pn
la 10 m i este folosit n general pentru descrcare/ncarcarea crbunilor, cerealelor, dar de
asemenea acapareaz traficul de coast i ambarcaiunile de pescuit. Portul Hecules are un
terminal pentru containere i patru dane RO-RO.
Gofurile Foron, Drapetsona, Zea i Microlimano alctuiesc grupul de golfuri ce se
altur portului Pireu.

Portul Ceuta ( Spania )

Localizare:
- Latitudine: 35o54 N
- Logitudine: 005o18 W
Portul Ceuta aparine Spaniei i este situat pe coasta de N a Marocului la SE de
Strmtoarea Gibraltar ;
Generalitai: are o intrare de 416 m cu o adncime de 14 m ;
Cifrele de trafic: aproximativ 2.600.000 tone marf i 11 000 TEU anual;
Linia de ncrcare: var;
Mrimea maxim (nav): lungime 222 m i pescaj maxim de 13,5 m;
Navigaie: geamanduri, scheme de separare a traficului i canale; nu dispune de scheme
de separare sau canale pentru intrarea n port; gura de intrare are o lime de 300 m i o
adncime de 17, 7 m i curent de maxim 1 Nd.
Pilot: pilotajul este obligatoriu; pilotul se ambarc la 0,5 Mm nord fa de intare;
Ancoraj: a) Ancorajul din partea de N a portului este delimitat de urmtoarele puncte:
(35o53 N, 005o18 W), (35o54 N, 005o20 W), (35o54 N, 005o17 W).
Zona recomandat de ancoraj este la aproximativ 0,5 Mm NW de capul digului cu adncime de
aprox. 26 m.

b) Ancorajul din partea de S a portului se caracterizeaz printr-o adncime de


aprox. 15 m sau mai mult. Este destinat pentru ancorajul navelor mici.
Maree maxim: 1,4 m
Densitatea apei: 1025
Remorcajul: remorcajul este disponibil ;

4.1.3. Condiii hidrometeorologice

1. MAREA NEAGR
Raionul la care ne referim este situat n dou zone climatice: temperate (la nord de
paralela de 44 N) i subtropical (la sud de paralela de 44 N). Pentru zona cu climat temperat
sunt caracteristice ierni relativ blnde i umede i veri calde i secetoase. Zona subtropical se
caracterizeaz prin ierni calde i destul de uscate, iar verile sunt clduroase i ploioase.
Principalii factori ce influeneaz climatul Mrii Negre sunt poziia geografic a mrii i
circulaia atmosferic. Poziia mrii pe latitudini relativ joase determin temperaturi ridicate ale
aerului. Condiiile circulaiei generale a atmosferei deasupra mrii sunt determinate de
modificarea intensitii i a locului de dispunere a centrilor barici, precum i de aciunea
atmosferei. Astfel, iarna prin extinderea unei dorsale a anticiclonului Asiatic din estul Europei
deasupra Mrii Negre se formeaz vnturi puternice i constante de la NE pn la E, care aduc
mase de aer continental rece i relativ uscat de pe latitudinile medii.
Slbirea dorsalei anticiclonice asiatice favorizeaz dezvoltarea deasupra Mrii Negre a
unei activiti ciclonice, care este nsoit de creterea temperaturii aerului i de vnturi din
sectorul sudic.

n timpul verii, Marea Neagr se afl sub influena anticicbnului subtropical. Unele
regiuni ale acestui anticiclon, ce se stabilesc deasupra Mrii Negre, creeaz deseori perioade
ndelungate de vreme linitit cu un numr mare de zile senine i uscate.
Deasupra Mrii Negre se pot deosebi urmtoarele tipuri de vreme:
TIPUL ANTICICLONIC - se caracterizeaz prin vnturi slabe cu caracter de briz de
cel mult fora 4, cu cer senin sau cu nebulozitate de timp frumos;
TIPUL CICLONIC SLAB - se caracterizeaz prin vnturi slabe i moderate cu direcii
instabile, cu nebulozitate medie din nori inferiori i mijlocii ce produc uneori ploi slabe;
TIPUL CICLONIC - este caracterizat prin vnturi slabe din sectoarele sudice i nordvestice cu fora 4-7;
TIPUL CICLONIC PUTERNIC : se deosebete de cel ciclonic prin caracteristici mult
mai puternice, cum ar fi: vnturi de furtun cu fora 8-9, precipitaii abundente insoite
de puternice rafale de vnt, n special pe coasta caucazian;
TIPUL NORD-ESTIC - se caracterizeaz prin vnturi nord-estice cu fora 6-7. in
timpul iernii la acest tip de vreme se observ o rcire nsemnat i fenomenul de
"fierbere" a mrii;
TIPUL FURTUNOS NORD-ESTIC -constituie nsprirea tipului nord-estic;
TIPUL ESTIC - se observ numai pe rmurile muntoase ale Caucazului i se
caracterizeaz prin vnturi calde i uscate dinspre muni, prin cer senin i nebulozitate
ridicat;
TIPUL SUDIC - se caracterizeaz prin vnturi sudice cu fore 4-7,prin vreme calda i
uscat i nebulozitate moderat;
TIPUL VESTIC - se caracterizeaz prin vnturi slabe din vest, prin nebulozitate
nsemnat i compact i precipitaii ndelungate.
Temperatura si umiditatea aerului. Cele mai mari deosebiri de temperatur ntre
diferitele raioane ale mrii se observ iarna, cnd temperaturile medii lunare ale aerului variaz
de la -2 pn la 9. In partea nordic a mrii, iarna, temperaturile medii lunare ale aerului
oscileaz ntre 4 i -2, pe rmul rsritean ntre 4 si 8, pe cel sudic ntre 4 i 9, iar pe cel
vestic ntre 4 i 9. Primvara temperaturile medii lunare sunt cuprinse ntre 3 si 9 n martie
i 15 i 16 n mai. Vara temperaturile medii lunare ate aerului se deosebesc printr-o stabilitate
relativ i pretutindeni sunt cuprinse ntre 20 i 24.
Trebuie subliniat c n Marea Neagr temperaturile negative ale aerului nu se menin
prea mult timp i sunt legate de vnturile puternice i reci din NE. Prin slbirea acestor vnturi
temperatura aerului crete repede.
Umezeala relativ a aerului n decursul ntregului an n toate raioanele oscileaz n
medie de 70 i 85%. Excepie face coasta sud-estic a peninsulei Crimeea, unde vara, umezeala
aerului se micoreaz pn la 60%.
Vnturile.

Iarna, n Marea Neagr, cei mai adesea bat vnturile din N i NE, iar n partea sud-estic
a mrii sunt destul de frecvente vnturile din SV iV. Vara vnturile sunt relativ instabile n
direcie. Cele mai mari viteze ale vntului se observ iarna i variaz n medie de la 3 pn la 8
m/sec. Vara viteza este mai mic i variaz n medie ntre 2 i 5 m/sec.
Furtunile se observ n special iarna, cnd n medie numrul zilelor furtunoase atinge 38 pe lun; n aceast perioad a anului ele sunt de durat mai lung. Furtunile din sud se produc
n general rar i pentru ele este caracteristic o vreme mai puin nchis; de obicei ele se observ
n partea nordic a mrii.
Toamna vnturile sunt instabile. Zilele fr vnt n aceast zon sunt rare i frecvena lor
nu depete 4-7%. Numrul mediu anual al zilelor cu furtun oscileaz de la 20 la 40, iar cea
mai mare frecven a furtunilor este iarna, cnd se observ pn la 17 zile cu furtun pe sezon.
Vnturile locale (brizele, foenurile, bora).
Pe litoralul Mrii Negre se observ brize. Cea mai mare dezvoltare a brizelor are loc n
perioada din mai pn n septembrie, dar ele pot s apar (n special pe rmul sudic) n
condiiile unui timp favorabil chiar i iarna. Briza marin ncepe de obicei dimineaa, iar la
cteva ceasuri dup apusul soarelui se schimb cu briza de la rm. Pe timpul brizei marine
umezeala aerului crete iar temperatura aerului scade. La apariia brizei de la rm are loc
fenomenul invers, adic temperatura aerului crete, iar umezeala scade. Brizele sunt bine
conturate acolo unde spre mare se deschid vi largi. Viteza brizelor de zi nu depete limitele
vnturilor moderate, iar brizele de noapte se deosebesc prin viteze i mai mici.
Ceurile.
In mare deschis ceaa se formeaz aproape totdeauna pe vreme cald. Uneori aceste
ceuri sunt transportate de brize pe uscat. Practic, vara i toamna nu se formeaz cea deasupra
mrii.
Pe litoralul mrii media anual a zilelor cu cea variaz mult.
Vizibilitatea. Distana cea mai mare de vizibilitate este vara i la nceputul toamnei, iar
cea mai mic iarna. Refracia se formeaz adesea n perioada din octombrie pn n mai la
ptrunderea n raionul dat a aerului polar, mbuntete vizibilitatea. In timpul refraciei n
partea de sud-est a mrii distana de vizibilitate ajunge la 110-160 Mm.
Nebulozitatea i precipitaiile.
Nebulozitatea medie anual este de gradul 6 fiind n cea mai mare parte a mrii maxim
iarna i minim vara .Numrul mediu anual al zilelor senine variaz de la 41 n portul Sinop, la
189 n portul Sulina. Numrul cel mai mic de zile senine se nregistreaz n timpul iernii, fiind
de 1-4 zile pe lun. Numrul zilelor mohorte ajunge la 20-23. Vara numrul zilelor nnorate nu
depete n medie 2-3 pe lun ,n timp ce numrul zilelor senine ajunge la 15-16, iar n raionul
porturilor Constana i Sulina 20-26.

Curenii
Regimul curenilor Mrii Negre este determinat de regimul vnturilor debitul
continental, variaia densitii apei, configuraia rmului i de relieful fundului. Principalul
factor care determin sistemul de cureni l constituie vnturile. Influena celorlali factori este
vizibil numai n unele raioane.
Sistemul de cureni al Mrii Negre poate fi prezentat ca o circulaie nchis unic a
maselor de ap, care are n anumite raioane litorale particulariti deosebite. Aceste
particulariti sunt determinate att de condiiile generale de formare a curenilor pentru toat
marea, ct i de condiiile fizico-geografice locale. Curentul principal al Mrii Negre se observ
bine la distana de 2-5 Mm de rm i cuprinde toat marea sub forma unui cerc cu diametrul de
la 20-50 Mm. Curenii n aceast zon se caracterizeaz printr-o mare stabilitate i viteze relativ
mari de la 0.5-1.0 Nd. La vnturi puternice vitezele curenilor pot s ating 2-3 Nd. Cel mai
adesea curentul principal al Mrii Negre are aspectul unei circulaii nchise, n care micarea are
loc n sensul invers acelor de ceasornic, paralel cu litoralul. Foarte rar curentul are direcie
invers; el este mai puin stabil i dup ncetarea vnturilor care i-au provocat se schimb
repede n curentul predominant obinuit, n golfuri, bi i la capuri se observ cureni circulari
ce se rotesc n sensul acelor de ceasornic cu viteza de 0.2-0.5 Nd. In regiunile centrale ale
prilor vestice i estice ale Mrii Negre se observ cureni circulari pe suprafee mari, cu
caracter ciclonic(n sens invers acelor de ceasornic), alturi de ei fiind vrtejuri mici i instabile.
Viteza medie a curenilor n regiunile centrale ale mrii la vnturi, slabe si moderate este de 0.20.5 Nd.
Valurile
Dimensiunile nsemnate ale Mrii Negre, adncimile mari, rmurile puin crestate i
vnturile relativ puternice i dese determin dezvoltarea unor valuri puternice att n zonele
deschise ale mrii, ct i n raioanele de litoral.
Valurile puternice n Marea Neagr se observ cel mai adesea n perioada rece a anului,
cnd frecvena lor n anumite raioane atinge 10%.
In majoritatea cazurilor n Marea Neagr se observ valuri lungi de 30-50 m, cu o
perioad de 6 sec. In raioanele de est i de sud-est ale mrii se formeaz frecvent valuri de vnt
lungi de aproximativ 100 m, cu o perioad de 10-12 sec, iar valurile de hul pn la 150-200 m
i cu perioada de 13-17 sec.
Temperatura apei n timpui iernii la suprafaa Mrii Negre este foarte diferit. De
exemplu n partea central, estic i sudic a mrii temperatura medie a apei este de 8-13, iar
n fia de litoral din partea de vest, nord-vest i strmtoarea Kerci ea coboar pn la valori
negative. La nceputul primverii temperatura apei crete pretutindeni, numai n partea nordvestic a mrii rmne cu 3-4 mai sczut dect n celelalte pri ale mrii. La sfritul
primverii temperatura apei la suprafa se egalizeaz pe ntreaga mare i este n jur de 14-16.
Vara temperatura apei pe toat suprafaa mrii este aproape aceeai n jur de 20-25.

La nceputul toamnei temperatura apei pe toat suprafaa mrii se menine ntre 20-24.
La mijlocul toamnei ntre16-20. La sfritul toamnei coboar pn la 16.
Salinitatea apei la suprafaa Mrii Negre variaz de la valori apropiate de 0, n gurile rurilor,
pn la 18.5%on raioanele centrale i estice.
Densitatea apei la suprafaa mrii, n apropierea rmurilor este de 1.0000-1.0100, iar n
raioanele de larg de 1.0180.
Transparena i culoarea apei
Transparena mrii Negre este relativ mic. In partea vestic a mrii este de 16-22 m, n
partea central 18-24 m, iar n partea estic 20-32 m. In zona de litoral transparena apei scade
pn la 6-8 m iar n partea nord-vestic a mrii i n strmtoarea Kerci ea este de 3-5 m.
Culoarea apei Mrii Negre , n funcie de suspensiile coninute n ea, variaz n limite foarte
mari. In partea nord-vestic a mrii culoarea apei are o nuan albstruie-verde iar n partea
central i estic culoarea apei are o culoare verzuie-albastr.

2. MAREA MARMARA
Zona la care ne referim este situat n zona climateric temperat, unde sunt
caracteristice ierni relative blnde i umede i veri calde i secetoase.
Principalii factori ce influeneaz climatul zonei n discuie, sunt poziia geografica a
mrii i circulaia atmosferic, poziia pe latitudini relativ joase determina
temperaturi
ridicate ale aerului. Condiiile circulaiei generale ale atmosferei deasupra mrii sunt
determinate de modificarea intensitii i a locului de dispunere a centrilor barici, precum i de
aciunea atmosferei. Astfel, iarna prin extinderea unei dorsale a anticiclonului Asiatic din Estul
Europei deasupra mrii se formeaza vnturi puternice i constante de la NE pn la E, care aduc
mase de aer continental rece i relativ uscate de pe latitudinile medii. In timpul verii Marea
Marmara se afl sub influena anticiclonului subtropical. In unele regiuni acest anticiclon
creeaz deseori perioade ndelungate de vreme linitit cu un numr de zile senine i uscate.
Temperatura i umiditatea aerului
Cele mai mari deosebiri de temperatur se observ iarna, cnd temperaturile
medii lunare ale aerului variaz de la -2 pn ia 9. In partea nordic a mrii, iarna,
temperaturile medii lunare ale aerului oscileaz intre 4 i 8, pe rmul rsritean ntre 5 i 9,
pe cel sudic ntre 7 i 11, iar pe cel vestic 4 i 8.

3. STRAMTORILE BOSFOR SI DARDANELE


Aceste zone se gsesc intr-o regiune care face trecerea de la climatul temperat
continental la un climat de tip mediteranean.

In general, clima acestor regiuni , pe timpul verii, se aseamn cu clima de pe coastele


de N ale Marii Mediteraneene, iar pe timpul iernii au loc cele mai mari variaii de temperatura.
Chiar si in S iernile sunt mai reci dect in zona Mediteranei, iar in partea de N iernile sunt foarte
geroase.
Valorile medii ale presiunii atmosferice sunt influenate mai ales de larga fluctuaie de pe
parcursul anotimpurilor, a presiunii de peste Asia.
Presiunea cea mai mare are loc pe timpul iernii, cnd maximul de presiune se gsete
deasupra Siberiei.
In timpul verii, presiunea cu cele mai mici valori are centrul in Pakistan.
In afara de fluctuaia ce are loc pe parcursul anotimpurilor, trebuie sa mai inem cont si
de o mica variaie diurna. Astfel, presiunea medie are valorile maxime in jurul orelor 10.00 si
22.00 si valorile minime in jurul orelor 04.00 si16.00.
Exceptnd partea de N in timpul iernii, este o tendina pentru fronturile reci, de a fi mai
active dect fronturile calde.Fronturile reci sunt marcate de o schimbare mai brusca sau mai
putin brusca a direciei vntului.
Fenomenul este nsoit si de o scdere puternica a temperaturii si o ridicare a valorii
presiunii. Adesea apare ploaia sau zpada. Vanturile devin puternice in vecintatea fronturilor si
trecerea lor este marcata uneori de rafale.
In partea nordica a acestei regiuni, in timpul iernii, prezenta fronturilor calde , poate fi nsoita
de ceuri dese de mica altitudine si de precipitaii.
Vnturile
Cele mai ntlnite vanturi in toate anotimpurile sunt cele de nord si nord-est. Ele
reprezint un transport de aer din regiunile Marii Negre spre Marea Egee. Cnd vanturile nu bat
din aceste direcii, in mod obinuit, se produc vanturi de sud-vest. Aceste vanturi sunt mai
frecvente iarna.
Brizele slabe din S si SW pot sufla peste malurile din sudul Bosforului, in timp ce
vanturi din NE sunt mai mult prezente in partea de N a strmtorii.
Pe timpul iernii, vanturile din N si NE sunt uneori violente si pot sufla mai multe zile la
rnd. Ele produc valuri mari in Marea Marmara, dar frecventa lor nu este prea mare ca vara si
variaz mult in timpul anului. Aceste vanturi, adesea, sunt nsoite de averse de ploaie sau de
zpada.
Vanturile de SW, care alterneaz cu cele precedente, sunt mai frecvente iarna, ele suflnd
cu mare fora. In acelai timp ele sunt nsoite de un cer acoperit si de ploi abundente. Vanturile
de SW de la intrarea in Dardanele , nu sunt observate in Marmara.

Vanturile de SE si SW din luna martie pana in septembrie sunt mult mai rare si mai putin
puternice.Vanturile de NW sunt simtite in toata perioada in Dardanele. Vara sunt destul de slabe,
iarna bat cu destula putere. Cand incep ninsorilepe coasta Europei, se anunta apropierea acestor
vanturi.

Temperatura aerului
Media pe luna a temperaturii aerului pe deasupra marii este cea mai inalta in luna iulie
sau august, iar cea mai scazuta in ianurie si februarie.
La Istanbul media zilnica maximasi minima a temperaturii in luna august, este de 28C
si respectiv 19.
In luna februarie, care este cea mai rece, valorile corespunzatoare sunt de 8 si 2.
Temperaturile maxime si minime din aceasta zona, de 41C si respectiv -9C, s-au
inregistrat in cazuri foarte rare.
Umiditatea relativa este foarte variabila. Ea depinde de anotimpuri si de ora, in plus de
vanturile ce sunt in aceasta regiune si de natura maselor de aer pe care le transporta.
Umiditatea este mai ridicata cand bat vanturile de sud si mai slaba cand bat vanturile de
nord.
S-a observat ca umiditatea este mai mare in lunile de iarna si mai scazuta in cele de vara.
Nebulozitatea este maxima iarna. Pe timpul iernii, cerul este acoperit de nori stratificati,
uneori fiind prezenta o stratificare de nori stratocumulus. Conditiile de nebulozitate sunt in
stransa legatura cu situatia sinoptica. Apropierea unei depresiuni duce la cresterea, marirea sau
micsorarea plafonului norilor.
Precipitatii
Valoarea medie a precipitatiilor variaza considerabil de la o regiune la alta.
Langa Istanbul valoarea medie anuala a precipitatiilor este de circa 750-1000 mm. Aici,
iarna este un anotimp umed si vara este destul de uscat.
In Stramtoarea Dardanele , cele mai multe precipitatii cad in timpul iernii, vara fiind
destul de uscata.
In Dardanele in general, persista o ceata slaba. Iarna este mai fecventa decat vara.

In vecinatatea Istanbulului, ceata variaza cosiderabil de la o zona la alta. In cela mai


multe locuri, ceata este mai densa intre lunile septembrie si aprilie si mai rara in luna iulie. In
aceasta regiune , ceata este mai frecventa si joasa in timpul diminetilor.
Pe mare, cea mai proasta vizibilitate, corespunde in general, la un timp calm, iar cea mai
buna pe timpul brizelor slabe sau moderate din N.
Iarna, vizibilitatea este uneori foarte limitata de aversele de zapada care insotesc rafale
de vant din sectorul nordic.

4. MAREA MEDITERAN
Bazinul Mrii Mediterane beneficiaz de climatul mediteranean ce se caracterizeaz prin
ierni blnde i bogate n precipitaii i veri secetoase i clduroase, cnd nu de puine ori
mercurul termometrelor urc dincolo de 45 C la umbr.
Marea Mediteran are aproape aceeai temperatur pe toat suprafaa.
In luna februarie(luna cea mai friguroas), temperatura este de 12C pe coasta de sud a
Franei, de 10C n nordul Mrii Egee i de 17C pe coastele Egiptului i ale Siriei. In luna cea
mai clduroas, august, temperatura ajunge la 21C n Strmtoarea Gibraltar, 22C pe coastele
Franei, 25C la Malaga, 27C pe coastele Egiptului i Siriei i 29C pe coastele Israelului.
Amplitudinea variaiei anuale este n medie de 12C (13C pe coastele Algeriei si 14C
pe coastele Siriei).
In Marea Mediteran, temperatura de suprafa n timpul verii este mai ridicat dect
temperatura Oceanului Atlantic, pe aceeai latitudine, din cauza cldurii continentale.
Temperatura este mai joas n vestul Mediteranei dect n estul aceleiai mri, datorit
schimbului de ap dintre mare i ocean prin strmtoarea Gibraltar.
Temperatura ridicat a acestei mri, chiar n timpul iernii, face climatul rilor care-o
nconjoar s fie moderat n sezonul friguros.
In Marea Mediteran, straturile adnci ofer oceanografilor un exemplu de homotermie
(temperatur constant ncepnd de la o oarecare adncime i pn Ia fund). Adncimea de la
care temperatura rmne constant(13C) este cam de 300 m.
Intre suprafa i aceast adncime se produc n cursul anului variaii termice a cror
amplitudine poate depi la suprafa valori de 10C, Vara, temperatura apelor la suprafa este
de 22C. Ea scade treptat pn la 300 m, unde msoar doar 13C; aceast temperatur se
menine pn ia fund. larna, temperatura la suprafa fiind de 13C, va exista o homotermie
aproape complet, n toat adncimea mrii.
De altfel, adncimea de la care temperatura rmne constant nu este peste tot de 300 m;
ea este de 200 m n bazinul occidental i de 400 m n bazinul oriental al Mediteranei. Nici

homotermia nu este peste tot aceeai. In bazinul Balearelor este de 12,8C, n Marea Tirenian
de 13,2C, n Marea Ionic de 13,5C, iar n Marea Mediteran oriental de 13,7C.
Fenomenul acesta de pstrare a temperaturii constante de la 300 m adncime pn la
fundul mrii se explic prin faptul c Marea Mediteran comunic cu Oceanul Atlantic prin
Strmtoarea Gibraltar, pe fundul creia se gsete un prag situat la o adncime de 350 m.
Temperatura de la suprafaa Mrii Mediterane este n general superioar aceleia din Oceanul
Atlantic, de la aceeai latitudine. De la suprafa i pn la nivelul orizontal al pragului de la
Gibraltar, temperatura scade la ambele pri ale pragului. La aceast adncime ns, temperatura
apelor Atlanticului este de 12,7C, aa c apele care trec pragul n Mediteran au tocmai aceast
temperatur (apele mai reci sunt oprite de bariera stancoas).
Temperatura pragului este determinat de apele mai calde ale Mediteranei, care, datorit
unor cureni de adncime din strmtoare, se rspndesc pn destul de departe n ocean. In
acest fel apa cald a Mediteranei nu este influenat de apa rece a Atlanticului, fapt care
contribuie la climatul dulce al coastelor acestei mri.

5. COASTA DE VEST A EUROPEI


Coasta de vest a Peninsulei Iberice este formata in cea mai mare parte din faleze abrupte
si stancoase , fiind putin crestata si oferind locuri bune de adapost doar in cateva golfuri si bai
mici din apropierea capului Sao Vicente si capului Finisterre.
Locuri mai bune de adapost de gasesc in partea de sud a peninsulei , intre stramtoarea
Gibraltar si capul Sao Vicente.
Coasta de nord a Spaniei este de asemenea abrupta si stancoasa , de-alungul ei
neexistand poturi naturale , ci numai porturi amenajate.
Costa nestica a Frantei este marginita de numeroase insule , principalele pericole de
navigatie fiind constituite de roci si bancuri de nisip.
In partea de vest a Europei , temperatura aerului este mai scazuta in partea de nord a
regiunii , decat in partea de sud , unde , in vestul si sud-vestul Peninsulii Iberice ea coboara
foarte rar sub 0 C , chiar si in iernile geroase. Temperatura aerului in partea de nord a regiunii
este influentata de masele de aer continental aduse de vanturile care bat din directii estice .
Presiunea atmosferica este influentata de anticiclonul Asiatic si anticiclonul Azoric si de
depresiunile care se formeaza in partea de NW a Insulelor Britanice.
In regiunea studiata , vanturile puternice de forta 7 sau mai mare , apar cel mai frecvent
in perioada de iarna din directii vestice . Totusi , furtuni puternice pot sa apara si in alte perioade
si din alte directii .

Nebulozitatea are o valoare mai ridicata in partea de nord a regiunii si scade odata cu
scaderea latitudinii .
Precipitatiile sub forma de ploaie sunt repartizate aproximativ uniform de-alungul
coastelor vestice ale Europei . Precipitatiile sub forma de burnita sau de ninsoare sunt comune
in partea de nord si destul de rar intalnite in sud.
Ceata si vizibilitatea redusa se intalnesc mai des in perioada de vara decat in celelalte sezoane .
Pe estuare si gurile de varsare ale raurilor , in perioada de iarna , numarul zilelor cu ceata creste
odata cu cresterea distantei de mare deschisa .
Temperatura apei marii inregistreaza cele mai scazute valori la sfarsitul perioadei de
iarna , aproximativ in luna februarie si cele mai ridicate valori la sfarsitul verii , respectiv in
luna septembrie .
Salinitatea si densitatea apei de mare creste proportional cu cresterea distantei fata de
tarm .
In partea de vest a Peninsulei Iberice si in dreptul Golfului Biscaya , mareele sunt destul
de mici , ele devenind destul de puternice in apropierea Canalului Englez si in interiorul
acestuia.
Caracterul general al curentilor cara actioneaza in partea de vest a Europei e determinat
de curentii oceanici din partea de vest a Oceanului Atlantic . Circulatia generala a acestor
curenti de suprafata reprezinta o mica parte a circulatiei curentilor din Atlanticul de Nord , din
care Curentul Nord Atlantic este cel mai important , fiind o continuare a Curentului Golfului .

6. Golful Biscaya

Temperaturile in sezonul de iarna sunt sub valoarea de +7.2 iar in zonele adapostite si
in estuare acestea coboara sub punctul de inghetare. In timpul verii, temperatura aerului la mare
deschisa este cuprinsa intre valorile de +15.6 si +21.
Vanturile sunt variabile, dar cele cuprinse in sectorul S-W si N-W sunt cele mai
frecvente in cea mai mare parte a suprafetei golfului.
Cauza principala a vanturilor puternice o constituie depresiunile care se apropie de
coasta Europei dinspre Oceanul Atlantic.
Furtunile sunt mai frecvente in perioada de iarna. Cu toate ca frecventa lor este mai
mica decat a furtunilor din W Insulelor Britanice , in unele cazuri ele sunt foarte puternice ,
putand atinge uneori forta de 12 pe scara Beaufort.

Vijeliile dinspre W si N , in iernile furtunoase , sunt violente.Grenurile pot aparea in


orice luna si pot actiona in orice directie.
Presiunea atmosferica din aceasta zona este mult influentata de anticiclonul Azoric, in
special in vara, cand axa acestei regiuni cu presiune medie ridicata se intinde aproximativ de-a
lungul paralelei de 35 N.

7. MAREA MNECII

Temperatura medie a aerului in timpul iernii se situeaza intre valurile +2- +7 iar pe
timpul verii se inregistreaza valori peste +21.
Presiunea mai ridicata din sudul regiunii este rezultatul deplasarii spre N a
anticiclonului Azoric, in special in lunile de vara. In majoritatea iernilor actioneaza anticiclonul
Siberian care aduce curenti de aer rece din regiunile E si NE.
Vanturile.
Tablele climatice arata ca vanturile predominante in tot timpul anului sunt cele cuprinse
in sectorul dintre SW si NW. Primavara, Vanturile care bat din NE ating frecventa maxima.
Atunci cand vanturile au directe S , coasta engleza cuprinsa intre Ins. Wight si Dover
este foarte expusa si este foarte greu sa se gaseasca un loc bun de adapost in aceasta zona.
Tablele climatice arat c vnturile predominante din tot timpul anului sunt cele cuprinse
n sectorul dintre sud-vest i nord-vest. Primvara, vnturile care bat din nord-est ating
frecvena lor maxim. Vnturile sud-vestice i nord-estice sunt deviate de linia coastei, iar
vnturile puternice din partea de vest a strmtorii Dover devin foarte aspre. Vnturile puternice
din alte direcii pot persista cteva zile, ele putnd crea probleme serioase navelor care
traverseaz canalul.
Atunci cnd vnturile care au direcia sudic ocup aceast regiune, coasta englez,
cuprins ntre insula Weight i Dover este foarte expus i este foarte greu s se gseasc un loc
bun de adpost n aceast zon.
De la Dover spre nord-vest, coasta englez, inclusiv estuarul Tamisei, este mult afectat
de furtunile estice. Acestea au o frecven mai ridicat n perioada cuprins ntre lunile ianuarie
i martie, ele putnd persista cteva zile.
Vnturile puternice din nord creeaz condiii aspre de-a lungul rmului european, de la
Le Havre pn n Olanda.

Furtuni
Frecvena medie a furtunilor din Marea Mnecii:

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

rare

Iulie

August

Septembri
e

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

rare

rare

8. MAREA NORDULUI

Limite geografice
Marea Nordului, care se ntinde pe o suprafa de 544 000 km 2, are hotarul vestic format
din rmul rsritean al Marii Britanii pn la insulele Orkney i Shetland. Este desprit de
Marea Norvegiei printr-o linie convenional care unete insulele Shetland cu insula Storfosen
din fiordul Trodheim. Hotarul estic coboar de-a lungul coastelor norvegiene, traverseaz
strmtoarea Skagerrak i urmeaz coastele daneze ale peninsulei Yutlanda.
Natura i forma coastelor
Apele Mrii Nordului, ncrcate cu sedimente aluvionare i rscolite de cureni, sunt
continuu agitate de valuri care ating nlimea de 4-5 m. De multe ori valurile puternice i nalte,
ajung la rm unde au fcut pagube incalculabile. Din punct de vedere morfogeografic aceast
mare este un elf, cu o adncime medie de 96 m, pe fundul platoului continental se ntlnesc
ondulaii mici, cu excepia gropii Skagerrak care se ntinde de-a lungul coastelor Norvegiei pn
la fiordul Sogne i care are adncimi cuprinse ntre 320 m i 463 m.
Strmtorile daneze fac legtura ntre Marea Nordului i Marea Baltic. Aceste strmtori
sunt: Skagerrak, Kattegat, Sund, Beltul Mare i Beltul Mic. Aceste strmtori reprezint un
complex navigabil care asigur legtura natural ntre cele dou mri sus numite ct i ntre
insulele Zeelanda, Fyn, Langeland, Langeland, Echmarn, Folster. Prima din acest complex,
navigabil dinspre Marea Nordului, este strmtoarea Skagerrak cu o lime de 60 M, lipsit de
insulele i de obstacole maritime, navigaia prin aceast strmtoare neprezentnd dificulti.
Fiordurile.

Fiordurile sunt brae ale mrii care ptrund n uscat, golfuri mici, cu care ntreaga coast
a Norvegiei este zimat. n multe din fiorduri munii coboar aproape perpendicular, pn la o
adncime considerabil. n locurile unde stncile sunt abrupte pn la suprafaa apei de obicei
se ntlnesc i adncimi mari n jur, iar n numeroasele vi cu pante nverzite care se termin cu
o plaj nisipoas apa se va adnci treptat. Multe dintre fiorduri au o adncime mai mare dect
marea deschis din apropiere.
Principalele fiorduri n aceast zon sunt:

Skudems (care se continu n interiorul rmului pn n apropiere de Stravanger,


Hardanger, Sogne, Nord i Trondheim).
Fiordul Hardanger, intr n interiorul rmului aproximativ 115 mile i este adesea
frecventat de turiti datorit poziiei sale sudice n comparaie cu celelalte fiorduri, dar
ca frumusee el este depit de Sogne i Nord.
Fiordul Sogne este cel mai adnc i cel mai ntins fiord norvegian avnd o lungime de
136 Mm i atingnd adncimea de 1243 m.
Un alt fiord remarcabil al acestei zone este Geirabger o ramur a fiordului Stor, care,
ptrunde pn n apropiere de Alesund.
Cel mai nordic fiord al Mrii Nordului, fiordul Trondheim, ptrunde n rm printr-o
intrare ngust cu pereii verticali dar i lipsete totui grandoarea fiordurilor din sudul
Norvegiei.
Temperatura

Temperatura medie a apei la suprafa n timpul verii este de +9 la latitudinea Scoiei i


de +13 la latitudinea Ostende. Iarna fenomenul este invers. n sudul Mrii Nordului
temperatura medie este de +3, pe cnd n Scoia se menine la +6C. Aceasta se datoreaz unei
ramificaii a Curentului Golfului care influeneaz clima coastelor norvegiene.
Obstacole de navigaie
La sud de linia ce unete captul nordic al insulelor Shetland i fiordul Trondheim marea
este puin adnc, totui mai n interior de coasta norvegian cu 60 M se remarc adncimi
considerabile, n ambele pri ale acestor depresiuni subacvatice se afla cteva bancuri de nisip,
din care cele mai importante sunt:

Little Fisher Bank

5655'

0620'

Great Fisher Bank

5700'

0400'

N. E. Rough

5810'

0340'

N. W. Ling Bank

5810'

0220'

Coral Bank

5830'

0255'

Scotch Bank

5845'

0310'

Kalmsmedgrunn

5850'

0520'

Bergen Bank

6000'

0200'

Viking Bank

6035'

0230'

Cureni
n Atlanticul de Nord, la est de meridianul de 40W, Curentul Golfului se manifest ca
un curent sub form de band cu limi apreciabile. De aici el se micoreaz i se lrgete lund
forma unui evantai i traverseaz oceanul Atlantic spre insulele britanice.
Fiind adiacent coastelor europene este cunoscut sub numele de curentul Atlanticului de
Nord. Partea cea mai de nord a acestui curent care antreneaz apa cu temperaturi relativ ridicate,
curge n direcia NE la deprtare de coasta Hebridelor i insulelor Shetland, atingnd coasta
Norvegiei care este situat aproximativ la latitudinea de 62N. Aici se ntlnete cu curentul de
pe coasta Norvegiei care curge de la nord de Lindesnes de-a lungul coastei vestice a Norvegiei.
Acest curent de coast este o continuare a curentului de ieire din strmtoarea Skagerrak, care se
manifesta de-a lungul coastelor de sud i sud-est a Norvegiei.
Curentul combinat urc pe direcia nord de-a lungul coastei, la nord de latitudinea de
62N. Partea exterioar a curentului Atlanticului de Nord care poart denumirea de Curentul
Atlantic Norvegian se ndreapt pe direcia NNE. Componenta interioar a curentului este mai
puin uniform ca direcie urmnd toate neregularitile coastei. Aceast component poart
denumirea de Curentul Norvegian de Coast. Partea principal a acestui curent ine direcia NW
pentru a da ocolul insulelor Lofotoyane. Aceast desprire la sud de insulele Lofotoyane la
69N, d posibilitatea ocolirii acestor insule.
Curentul Atlantic norvegian i Curentul de coast norvegian au putere mic i nu sunt
constante astfel c la nord de 62N se observ o vitez a curentului de 0,5 Nd i uneori mai
mare. La o distan de 30-60 M de rm curentul deriv navele vizibil spre N i E, aceast deriv
fiind mai vizibil iarna dect vara. De-a lungul coastei norvegiene de la Lindesnes la latitudinea
de 62N viteza medie a curentului a fost estimat la 4,5 M/zi.
Ambii cureni sunt influenai de direcia i fora vntului. Astfel, vnturile din direcia
est au tendina s dea curentului o direcie de deprtare de mal, iar vntul care bate dinspre vest
orienteaz curentul spre litoral.
Curentul de maree pe aceste coaste este neglijabil.

Gheurile
n aceast regiune datorit Curentului Golfului, temperaturile apelor sunt mai ridicate

iarna dect n alte zone ale coastelor norvegiene. Deci i gheurile se ntlnesc mai rar i doar n
iernile foarte geroase se ntmpl ca unele porturi s fie blocate de ghea.
Drumuri maritime
Drumurile maritime din aceast zon leag coasta de est a Angliei cu porturile Bergen,
Molde, Kristian Sund i Trondheim.
n afar de aceste drumuri maritime mai exist o zon de mare trafic. Aceast zon este
cuprins ntre bariera de insule i stnci i rmul norvegian. Aceast zon navigabil care se
ntinde de la Stravanger pn la Capul Nord , este cunoscut sub numele de Indrelaia.
Drumul Coasta de est a Angliei Bergen
Ruta este direct spre coasta Norvegiei fiind cea mai bun i cea mai scurt legtur cu
Bergen. Intrarea se face prin fiordul Kross (sau Kors) i deci la nord de drumul prin Indrelaia.
Alte canale de ptrundere dinspre mare sunt: fiordul Bomla la 35 km, sud de Kross i Pedjeosen
aproximativ la aceeai distan dar spre nord aceste canale duc spre Indrelaia, prin care pe rutele
din apropierea coastei se poate ajunge la Bergen.
Drumul Coasta de est a Angliei Holde
Ruta este direct ctre coastele Norvegiei i navele cu pescaj pn la 6,7 m pot intra n
Indrelaia prin Breidsunddjupet i de aici ia drum spre nord pn la Molde. Apropierea pentru
navele de mare pescaj trebuie fcut prin fiordul Nogva.
Drumul Coasta de est a Angliei Kristian Sund i Trondhelm
Drumul este direct ctre coastele norvegiene cu un mic ocol la Grovers De Kristian
Sund. Pe vreme bun farurile Svinar, Storholmen i Ona marcheaz foarte bine recifurile i
insulele mici. Canalele principale de traversare a brului de insule i stnci sunt Pugleleia,
Treflisleia i Grip-Holen aceasta din urm este cea mai bun intrare pentru navele de mare
pescaj. De la Kristian Sund pn la Jrondheim drumul este prin Indrelaia.

Drumul este determinat de punctele de schimbare de drum (WP) prezentate n tabelul de


mai jos i Anexa II.

4.2.1. Tabelul punctelor de schimbare de drum

4.2.3. Documente nautice :


1. Catalogul Hrilor
2. Hri De Navigaie
3. Rutele Oceanice Mondiale
4. Hri Rutiere Sau Hri Pilot
5. Rutele De Navigaie i Crile Pilot
6. Cartea Farurilor
7. Table De Maree
8. Atlase De Cureni De Maree
9. Avize Pentru Navigatori (Navarea, Hidrolants Hidropacs)
10. Informaii Rutiere
11. Cartea Radiofarurilor
12. Hri Climatice
13. Table De Distane
14. Instruciuni Asupra Echipamentului Electronic De Navigaie
15. Avize Radio, Locale
16. Surse Ale Armatorilor i Surse Informale
17. Pescajul Navei
18. Experiena Personal
19. Carnetul Navigatorului

1. Catalogul Hrilor
Este publicat anual de Amiralitatea Britanic (n Anglia) cu numrul NP 131 i de
Agenia Cartografic a Ministerului Aprrii (n Statele Unite ale Americii) cu seria
CATP2VO1U.
2. Hrile De Navigaie (vezi Anexa ll )
Foarte multe nave comerciale folosesc hri publicate de Amiralitatea Britanic. Oricum,
sunt unele zone ale lumii n care navigatorii consider oportun folosirea hrilor publicate
local. Obiectivul Amiralitii Engleze este de a edita toate hrile pentru zonele britanice, ale
Europei precum i pentru cteva zone din Orientul Mijlociu la o scar suficient pentru
navigaia n deplin siguran. De-a lungul a multor coaste neatinse n detaliu de hrile
britanice, navigatorii pot utiliza ou aceeai eficien hrile direciilor hidrografice ale statelor
riverane n cauz.
Pentru buna desfurare a voiajului sunt necesare urmtoarele categorii de hri :
- hri oceanice, la scri n jur de 1 / 6.000.000 , necesare pentru studiul
drumului la efectuarea traversadelor;
- hri generale, la scri cuprinse ntre 1 / 4.500.000 i 1 / 600.000 , care
servesc pentru studiul drumului, i pentru inerea navigaiei la larg sau n apropierea coastelor
lipsite de pericole de navigaie;
- hri costiere generale i hri de drum, la scri cuprinse ntre 1 / 1.000.000 i
1 / 200.000 , care conin suficiente detalii pentru a fi utilizate n apropierea coastelor lipsite de
pericole hidrografice deosebite;
- hri costiere speciale (hri de aterizare), la scri cuprinse ntre 1 / 100.000 i
1 / 60.000 , care reprezint strmtori, zone pentru acces n porturi i, n general, zone cu
navigaie dificil;
- planuri, la scri ntre 1 / 50.000 i 1 / 5.000 sau chiar mai mari, reprezentnd
rade i porturi.
Datorit modificrilor survenite ulterior editrii hrilor, autoritile hidrografice
naionale emit periodic documente pentru corectarea hrilor (Avize ctre navigatori).
3. Rutele Oceanice Mondiale (Ocean passages for The World)
Este o publicaie a Amiralitii Britanice ( NP 136 ) i conine informaii despre
planificarea marurilor oceanice, informaii oceanografice i informai ii despre cureni.
4. Hri Rutiere & Hri Pilot

Hrile rutiere sunt publicate de Amiralitatea Britanic cu numerele 51245128. Acestea


sunt similare cu hrile pilot publicate de Agenia Cartografic a Ministerului Aprrii ( SUA )
i pot fi extrase din ATLASELE NVPUB 105109 i PILOT 16, PILOT 55.
Ambele variante ofer informaii lunare despre rutele oceanice, cureni, vnturi i limite
ale gheurilor i numeroase informaii meteo.
5. Rutele De Naviga1e & Crile Pilot
Crile pilot britanice sunt publicate n 74 de volume de Amiralitate Englez i dau
informaii amnunite despre lumea ntreag.
"RUTELE DE NAVIGAIE" sunt publicate de Agenia cartografic (USA n seriile SD
PUB 121200 i sunt similare att cu "RUTELE OCEAN1 MONDIALE" Ct i cu crile pilot
britanice.
6. Cartea Farurilor i A Semnalelor De Cea
Sunt publicate de Amiralitatea Britanic n 11 volume ( NP 7484 ) dnd informaii cu
acoperire complet a ariilor mondiale n domeniu.
apte volume ale CRII FARURILOR sunt publicate de US COAST GUARD
(COMTDM 1650217 ) dnd informaii despre toate farurile coastei americane, inclusiv Marile
Lacuri. Publicaiile DMA, LLPUB 110-6 acoper ntregime restul lumii.
7. Table De Maree
Sunt publicate de Amiralitatea Britanic anual, n trei volume, acoperind
ariile mondiale n ntregime. Orele i nlrile mareelor pot fi obinute rapid prin
utilizarea
unui
program
pe
computer
publicat
de Amiralitatea
Britanic
(SHM-159A).
Tabelele de maree sunt sunt publicate de asemeni de Serviciul Naional
Oceanic American (NOSPBTT...)
8. Atlase Pentru Cureni De Maree
Publicate de Direcia Hidrografic Englez, aceste atlase acoper arii largi din NW
Europei i Hong Kong.
Tabele pentru cureni de maree sunt publicate de Serviciul Naional Oceanic (SUA)
cuprinznd coasta atlantic a Americii de Nord, i coasta pacific a Americii de Nord i a Asiei.
9. Avize Pentru Navigatori
Avizele de navigatori sunt publicate sptmnal att de direcia Hidrografic Britanic
ct i de cea American, ajutnd navele s-i in la zi, prin corectare, toate publicaiile nautice.

10. Informaii Rutiere


Sunt publicate de IMO, i dau informaii despre toate rutele mondiale, scheme de
reparare a traficului, rutele cu ape sigure, i ariile ce trebuie evitate.
Informaiile rutiere sunt, de asemeni, incluse n hri i n direciile ie navigaie.
11. Cartea Radiofarurilor
Listele amiralitii britanice cu radiofaruri const n 7 volume cuprinznd texte i 4
volume de diagrame acoperind urmtoarele arii:

VOL. 1 (1&2) staiile radio de coast, INMARSAT, GMDSS, sisteme de comunicare


navale;
VOL. 2, ajutoare radio de navigaie, staii radiogoniometrice, balize radar (RACON),
perioadele semnalelor, sisteme electronice de poziionare a punctului navei;
VOL. 3 - servicii radio de informare meteo i avertismente de navigaie ;
VOL. 4 - staii de observare meteorologic ;
VOL. 6 - (1&2) operaiuni portuare, servicii de pilotaj, conducerea traficului naval,
servicii informative.
Informaii similare pot fi extrase din US DMA publicaii RA PUB 117.
12. Informaii Climatice

Informaiile climatice sunt disponibile dintr-o larg varietate de surse incluznd crile
pilot, hrile pilot, Rutele Oceanice Mondiale, deja menionai e. Cartea Amiralitii Britanice,
Meteorologia pentru Navigatori, ofer de asemeni numeroase informaii generale.
13. Tabele De Distante
Att tabelele de distane oceanice ct i cele de distane costiere sunt disponibile dintr-o
gam variat de surse: Amiralitatea Britanic ( NP 350 ) i publicaiile US DMA, NV PUB 151
i NOSSPBPORTSDIST.
14. Instruciuni Asupra Echipamentului Electronic De Navigaie
Informaiile utilizate vor depinde de sistemul utilizat pe o anumit nav i trebuie s fie
nsoite de echipamentul indicat.
15. Avertismente Radio, Locale
Ultimele informaii disponibile referitoare la schimbri, modificri, etc, vor fi obinute
pa calea radio (inclusiv NAVTEX ) i a avertismentelor locale i trebuie ntotdeauna aduse la
cunotina celor nsrcinai cu evaluarea i planificarea marul ai. Informaiile locale sunt ades
furnizate de autoritile portuare locale.
16. Pescajul Navei

Pescajul i asieta anticipate ale navei n diferite etape ale marului vor trebui cunoscute
pentru a permite calcularea rezervei de ap sub chil n apele cu funduri mici. nlimea maxim
a navei deasupra liniei de plutire, cunoscut i sub denumi ea de pescaj emers, trebuie cunoscut
n permanen.
17. Surse Ale Armatorilor, Surse Informale
Trebuie consultate inclusiv sursele provenite din partea armatorilor navei, cnd sunt
disponibile, ca dealtfel i surse provenite de la alte nave, de la piloi i ageni, de la autoritile
portuare precum i din Ghidul Intrrilor n Porturi.
18. Experiena Personal
Experiena personal a fiecrui membru din echipajul navei care au mai fost prin unele
porturi sau zone i s-au mai confruntat cu situaii similare, poate fi de cele mai multe ori extrem
de preioas.
19. Carnetul Navigatorului
Publicat de Direcia Hidrografic Britanic, aceast carte conine informaii de interes
general pentru navigator.
Odat colectate toate aceste informaii i confruntate laolalt, comandantul mpreun cu
ofierii si va fi capabil s elaboreze o evaluare general a voiajului.

4.2.4 Tabelul farurilor de pe ruta de navigaie (vezi Anexa ll )

4.1.3 Elemente generale:


Pregtirea voiajului navei presupune parcurgerea mai multor etape, dintre care,
proiectarea i trasarea drumului preliminar ocup un loc special.
Arta planificrii voiajului este practicat din vremuri ndeprtate. Selecia drumului
optim de urmat necesit deprinderi deosebite ale navigatorului n a evalua factorii de control i
risc ai voiajului, precum i ai procesului de modificare i ajustare a drumului.
n trecut, cltoriile pe mare erau planificate pe baza cunotinelor dobndite din voiajele
parcurse anterior, precum i pe baza informaiilor meteo climatice din statisticile disponibile.
Aceste statistici, bazate pe hrile climatice, ofer un element general, ns nu in cont de
variaiile sezoniere, sau cele cu perioade mai scurte (zilnice, sptmnale).
Rutele prezentate n documentaia nautica sunt indexate portului de destinaie. Dac ruta
de parcurs nu se nscrie n una din rutele standard prezentate n aceste documente, atunci aceasta
se va extrage din documentele anexe, ori prin exploatarea informaiilor disponibile.
Distanele ce urmeaz a fi parcurse se pot extrage din urmtoarele documente nautice:
Ocean Passages for the World; Brawns Nautical Almanac.

Etapele pentru proiectarea i trasarea drumului preliminar sunt urmtoarele: studiul


amanunit al condiiilor de navigaie, utiliznd documentaia nautic cea mai recent; trasarea,
pe baza studiului efectuat, a drumului preliminar al navei; executarea atent a conducerii navei,
meninnd permanent nava pe drumul preliminar trasat.

4.1.2 Porturi de escal i de rezerv

4.1.2.1 Porturi de escal

Portul Constanta ( Romania )

c)

b)

Fig.4.1 : a)Reprezentarea schematica a portului Constanta ; b) Reprezentarea schematica a


terminaelor de tancuri chimice si petroliere.

Localizare:
- Latitudine : 4410 N ;
- Longitudine : 2839 E
Este situat pe coasta de W a Mrii Negre , la 179 Mm de Bosfor si 85 Mm de Sulina ,
respectiv gura de varsare a fluviului Dunarea n mare. Fat de capitala Romniei se afl la o
distant de 250 km spre E .

Aezarea sa n partea de S-E a Europei , i-a creat posibilitatea de a deveni un punct


nodal important intr-un lant logistic de transport spre i dinspre Europa . Situat la captul
coridorului 4 paneuropean , Portul Constana asigur legaturi cu ari din Orientul Mijlociu ,
arile transcaucaziene sau alte ri asiatice , tinznd s cstige teren in refacerea drumului
mtasii.
Date generale:
Portul Constana este cel mai mare port al Romniei , fiind in acelasi timp si cel mai
mare port al Marii Negre si al cincilea port maritim al Europei . El este punctul terminus al caii
de navigatie transeuroene Marea Nordului Rin Main Dunare Marea Neagra , fiind astfel
in legatur navigabil directa cu portul Rotterdam , cel mai mare port al Europei .
Suprafata total a portului este de 3.626 ha, din care 2.532 ha este suprafata de ap
(acvatoriul portului ).
Portul este impartit in dou :
- Constana Nord, cu o suprafat de 789 ha (484 ha teritoriu si 305 ha acvatoriu ) , 15
km cheuri , 78 dane , avnd terminale specializate pentru traficul de produse petroliere ,
minereuri , crbuni, cereale , containere , laminate , mrfuri generele ;
- Constana Sud, cu o suprafat de 2.837 ha (610ha teritoriu si 2.227 ha acvatoriu), are
terminale specializate de mrfuri generale, RO-RO, ferry-boat, containere etc. Pe danele
bazinului fluvio-matitim sunt amenajate sectoare de transbordare a minereului , cocsului si
crbunilor direct in barjele ce au acces pe Canalul Dunre Marea Neagr .
Adncimea in bazine este cuprins ntre 7-13,5 m in Portul Constana Nord i ntre 7-18
m n Portul Constana Sud .
Digurile de adpost au o lungime de peste 12 km , respectiv 6,97 km - Digul de Nord si
5,56 km Digul de Sud .
Capacitatea total de trafic este de 83,5 milioane tone pe an , din care 30 milioane tonemarfuri lichide . Traficul in 1997 era de 42.400.000 t operate .
In portul Constana Nord pot opera nave cu o capacitate de 65.000 tdw pentru mrfuri
solide si 80.000 tdw pentru mrfuri lichide , iar n portul Constana Sud , nave de pn la
150.000 tdw .
Conditii de navigatie:
a) Litoralul romnesc este orientat , n general pe directia N-S , avnd o lungime de 244
km i o naltime a falezei de 25-30 m n zona Portului Constana . Caracteristicile platformei
continentale romnesti permit o navigatie usoar i sigur , deoarece nu implic ocolirea unor
obstacole de navigatie i nici a unor insule , schimbri de drum dificile sau treceri periculoase.

b) Limita mrii teritoriale a Romniei este stabilit la 12 Mm de coast , dincolo de care


se extinde zona contigu pn la 24 Mm de la liniile de baz spre largul mrii , zona n care
Romnia exercit controlul n vederea respectrii legilor si reglementrilor sale n domeniul
vamal , sanitar i al trecerii frontierei .
c) Curentii marini nu influienteaz manevrele n rad si activitatea portuar . n rad
actioneaz curentul general N S de pe coasta de vest a Mrii Negre , a crui vitez variabil
(0,5 1,5 Nd) este n functie de intensitatea vntului din sectorul Nord . n port se inregistreaz
curenti slabi, cu antrenarea apelor spre Sud (iesirea din port) n cazul vnturilor de N si N NW
(cnd nivelul apei scade), sau antrenarea apelor spre Nord , n cazul vnturilor dinspre S si SE
(cnd nivelul apei in port crete).
d) Variatia nivelului apei pe coasta de W a Mrii Negre
Influena mareei este nensemnat (30cm) . n port variatiile nivelului apei ating uneori
scaderi de pn la 50 cm sub nivelul mediu (n cazul vnturilor de durat dinspre N NW) i
cresteri de pn la 70 cm deasupra nivelului mediu (n cazul vnturilor dinspre S SE). Aceste
situatii sunt extrem de rare si nu influenteaz utilizarea maxima a capacitii de ncrcare a
navelor .
e) Regimul vnturilor este neregulat . Vnturile dominante sunt cele de N si cele de NE ,
mai ales toamna si iarna , cnd ating uneori fora de 9-10 pe scara Beaufort. n aceste cazuri ,
din cauza valurilor puternice, staionarea n rad devine dificil i impune msuri de precauie
deosebite.
Primvara i vara sufl adesea vntul de S, care nu depete de regul fora 6-7 i nu
provoac valuri mari n rad.
f) Limitele portului Constana
Portul Constana este delimitat de digurile de aprare (de N si de S) ale acvatoriului.
g) Rada Portului Constana este delimitat de coordonatele:
44105 N - 028440 E
44065 N - 028440 E
44105 N - 028495 E
44065N - 028495 E
Meridianul de 028467 E si 028 482 E npart rada in 3 zone de ancoraj numerotate de
la W la E astfel:
- zona 1 ancoraj pentru nave de pn la 40 000 TRB (exceptnd
- zona 2 ancoraj pentru nave mai mari de 40 000 TRB (exceptnd petroliere) ;

petroliere) ;

- zona 3 ancoraj pentru petroliere, nave cistern (gaze lichefiate ), mrfuri periculoase
(indiferent de tonaj).
Rada permite un ancoraj sigur, cu adncimi cuprinse ntre 25-30 m pentru 40-50 nave
mari, cu posibilitatea de a face o rotaie complet n caz de schimbare a vntului sau a
curentilor.
Pe vreme nefavorabil, navele mici pot intra n acvatoriu portuar numai cu aprobarea
Cpitniei Portului Constana.
Controlul supravegherea si dirijarea navelor de la rad este facut de PORT CONTROL
CONSTANA pe Canalul 67 VHF. Ordinele Port Control Constana sunt obligatorii.
h) Accesul n port
Navigaia spre Portul Constana se face pe drumuri recomandate conform Avizelor
ctre navigatori, trecnd obligatoriu prin schema de separare a traficului .
Scheme de separare a traficului pentru intrarea / iesirea navelor are 3 zone:
-Pasa de intrare in port , avnd directia general NW, Da =316, pe coordonate:
4400.7N-02850.7 E
4405.3N-02844.5 E
-Zona de separaie , cu urmatoarele margini :
4404.4 N - 02843.2 E
4404.8 N - 02843.8 E
4400.8 N - 02849.9 E
4350.8 N - 02849.4 E
-Pasa de ieire din port, avnd direcia general SE, Da = 136, pe coordonatele :
4403.9 N - 02842.4 E
4359.3 N - 02848.6 E
Lungimea unei pase = 6,4 Mm
Limea unei pase = 0,8 Mm
Zona de separare a traficului = 0,5 Mm (lime)
Respectarea regulilor i semnalelor din colreg este obligatorie .

Navele care intra n port acord prioritate celor care ies, cu exceptia cazurilor de for
major Navele comerciale vor da prioritate navelor de pasageri .
Intrarea / iesirea concomitenta a doua nave este interzis .
Infrastructuri portuare:
a) Ci navigabile interioare
In Portul Constana debuseaza Canalul Dunare Marea Neagra care este o parte a
importanei ci navigabile Dunre Main Rhin . Conform standardelor EEC-UKO , Canalul
Dunre Marea Neagr se ncadreaza n clasa f de canale interioare (L = 64,4 km,
adancime = 7m , latime = 90 m , 2 ecluze , 3 porturi fluviale , convoi maxim 6 barje x 3000 t).
b) Ci rutiere
Portul este conectat la sistemul naional de transport rutier . Att portul Constana Nord
ct i cel Sud au acces direct la oseua national DN 60 care leag oraul Constana de
Bucureti i de aici cu acces la reeaua european de autostrzi . Autostrada Bucureti
Constanta va face parte din magistrala transeoropean TEM .
n interiorul portului se afl o reea vast de osele i drumuri (aprox.100 km ). Aceasta
se ntinde de-a lungul unui numr mare de dane , permind transbordul direct al marfurilor .

c) Ci ferate
Portul Constana este conectat la reeaua national de ci feroviare si prin aceasta la
reteaua europeana .Orasul Constana, care este un important nod feroviar al Romaniei , este
legat de Bucuresti printr-o linie dubl , electrificat , care face parte din viitoarea magistral EstVest (Constanta Oradea), care la randul ei va face parte din reeaua magistratelor feroviare
care vor lega N de S si E de W Europei . Reeaua de cale ferat din interiorul portului are o
lungime de 144 km i este format din triaje si linii de cale ferat care se ntind pe cheuri ,
permind transbordul direct din nave n vagoane i invers , precum i n spatele cheurilor,
permind transferarea mrfurilor din vagoane n depozite sau pe platforme i invers .
d) Transportul prin conducte
Sistemul de transport prin conducte n Portul Constana este folosit, n principal, de
industria petrolier i cea alimentar . Terminalul petrolier din port, administrat de OIL
TERMINAL, este conectat la rafinariile de la Borzesti, Ploiesti, Pitesti i Midia prin conductele
pentru petrol brut (cu diametre cuprinse ntre 14 si 28) i conductele de dimensiuni mai mici
prin care se transport produsele petrochimice si petroliere. Se apreciaza c sistemul de
transport prin conducte are o capacitate actual suficient pentru a raspunde cresterilor
semnificative din viitorul apropiat .
e) Elementele de infrastructur care asigur functia de distributie .

Pentru a-i executa funcia de distribuie (marfuri i pasageri), Portul Constana posed
elementele de infrastructur corespunzatoare unui mare port modern . Terminalele specializate
pe categorii de marf ofer toate facilitile necesare: echipamente portuare , dispozitive
specifice, forta de munc specializat, spatii de depozitare nchise si deschise i alte faciliti
care conduc la realizarea unui nivel nalt al capacitii de operare, al productivitatii si calitii
prestaiei portuare.
Terminalele de marfuri din Portul Constana pot fi mpartite astfel:

terminale pentru operarea mrfurilor vrac solide :


Terminal de minereu , crbune si cocs
Terminal de produse chimice
Terminal de ciment
Terminal de cereale
terminale pentru operarea marfurilor vrac lichide :
Terminal petrolier
Terminal de vrac lichid: ulei comestibil i melas
terminale pentru mrfuri generale
terminale pentru containere
terminale pentru maini
terminal RO-RO
terminal ferry-boat

n afara terminalelor pentru marfuri, n Portul Constana Nord exist i un terminal de


pasageri. De asemenea, se preconizeaz construirea unui terminal pentru operarea navelor de
transport al gazelor lichefiate .
Terminalul de minereu de fier , crbune si cocs
Minereul de fier , crbunele si cocsul pot fi operate la cele 13 dane cu o lungime total
de 2647 m i ale cror bazine au adncimi cuprinse ntre 4,5 si 18 m . n bazinul maritim si
bazinul fluvio-maritim (4 dane, adncimi ntre 4,5-12 m) sunt amenajate sectoare de
transbordare a minereurilor, cocsului si crbunilor direct n barje ce au acces pe Canalul Dunre
Marea Neagr .
Operarea mrfurilor se realizeaz cu: 8 poduri descarcatoare, 4 poduri ncarcatoare (la
barje) cu capacitati de 1200-2000 t/h, benzi transbordoare i benzi transportoare, macarale de
cheu, macarale plutitoare etc .
Capacitatea de depozitare este de 3 milioane tone/an .
Rutele maritime de linie asigurate:
- Constana - Derince (Turcia)
- Constana - Samsun (Turcia)
- Constana - Batumi

(Georgia)

Elementele de infrastructur care asigur funcia de depozitare


n Portul Constana , mrfurile pot fi depozitate n scop tranzitoriu prin creerea unor
stocuri de echilibrare a cantitilor mari de mrfuri descrcate de pe nave i a posibilitilor de
preluare a acestor mrfuri pn la ncrcarea ulterioar pe alte mijloace de transport n scopul
expedieri lor spre alta destinatie.
Dup natura mrfurilor depozitarea se face:
pe platforme
n incinta portuli
n magazii special amenajate
n silozuri
n alte constructii amenajate
Portul Constana are o suprafat de depozitare de cca 220 ha (190 ha descoperite si 30
ha acoperite) pentru mrfuri generale, vrac uscat, containere, produse metalurgice, materiale de
constructii, maini e.t.c.
De asemenea, are tancuri pentru petrol i produse petroliere (1,7 m ) tancuri pentru ulei
comestibil i melas (25 000 t), silozuri pentru ciment (40 000 t), silozuri pentru fosfai i
apatite (30 000 t), siloz pentru uree (25 000 t), depozite frigorifice
(10 000 t).

Construcii si reparaii navale n Portul Constana

Fig.4.2

n antierul Naval Constana se construiesc i se repar nave de pn la 200 000 tdw.


antierul are n dotare:
docuri plutitoare (unul de 8 000 tf i altul de 15 000 tf)
docuri uscate (unul pentru nave de pn la 150 000 tdw iar altul pentru nave de pn la
200 000 tdw) .
n afara SNC, n port exist i alte firme de reparaii navale care asigur o gam larg de
reparai

Firme si dane specializate pentru preluarea si depozitarea produselor chimice si


petroliere:

Fig.4.3

Petrol si melasa :
No 19 - Pier
Oil terminal
79 Deep Water Berth - Quay Oil Terminal SA Constantza
No 69 - Quay Oil Terminal SA Constantza
No 70 - Quay Oil Terminal SA Constantza
No 71 - Jetty
No 72 - Jetty Oil Terminal SA Constantza
No 73 - Quay Oil Terminal SA Constantza
No 75 - Quay Oil Terminal SA Constantza
No 76 - Quay Oil Terminal SA Constantza

Portul Anvers ( Belgia )

Fig.4.4 : Reprezentarea schematic a portului Anvers

Localizare :
Latitudine : 51 14 N
Longitudine : 004 28 E
Fus orar : GMT +1
Locatie : Portul Anwerp este situate la 75 km de Marea Nordului pe fluviul Scheldt.

Generalitati :
Antwerp este un port municipal unde manipularea marfurilor se face cu firme private. Este un
port pentru marfuri industrial variate acoperind o suprafata de peste 14000 ha cu mai mult de
4.800.000 m2 de suprafete de depozitare adapostite, 45% din marfa totala fiind doarin transit.
Annual prin acest port circula anual peste 130.000.000 t de marfuri variate cum ar fi : produse
petroliere, cereale,coal, hartie, ingrasaminte, celuloza, zahar, si fructe. Aceasta suma include
aproximativ 28.000.000 t de marfuri in vrac uscate si 33.000.000 t de lichide in vrac.

Linia de incarcare :
Se foloseste linia de incarcare de iarna in Atlanticul de Nord zona 2. Iarna de la 1 nov la
21 mar, vara de la 1 apr la 31 oct.
Masrimea maxima (nava):
Cea mai mare nava care a fost manevrata in port a fost Main Ore (bulk carrier) de
275 000 tdw

Informatii inainte de sosire:


ETA trebuie anuntat cel putin cu 6 ore inainte ca nava sa ajungala statia de pilot si inca odata cu
2 oreinainte. Mesajul de instintare trebuie sa contina : numele navei, codul de identificare,
pavilionul, portul de destinatie, ETA la statia de pilot in UTC, pesajul inmetrii si centimetrii,
tipul marfii si dimensiunile navei.
Docuumentele cerute sunt :

lista echipajului
lista pasagerilor
lista magaziilor
declaratia de vama
declaratia de sanatate

Comunicatiile :
Statiile radio Scheveningen si Ostend Radio opereaza 24 ore din 24.
Sunt posibile si comunicatiile prin satelit
VHF : Pilot Vessel Ch 06, Vlissingen Radio Ch 14, Centrale Zandvliet (informatii) Ch 12.

Vama si emigration :
Se verifica validitatea actelor fiecarei nave.Cetatenii caresunt non- europeni trebuie saaiba
viza speciala.Nu sunt restrictii in ceea ce priveste vizitele in oras de catre echipaj.

Navigatia :
Pilotajul - Firma de pilotaj se numeste : Loodswezen region Scheldemonden
-Porturile deservite sunt : Vlissingen, Terneuzen, Ghent, Antwerp.

-Contact : VHF ( Ch 64) si Cetntrul de Trafic Wandelaar (Ch 65) pot fi


contactate 24 de ore din 24.Centrul de Control al Traficului Wandelaar trebuie contactat cu 30
de min inainte de a ajunge in zona VTS.
- ETA la statia de pilot va fi transmis cu 6 ore respectiv 2 ore inainte dea
ajunge.Acest mesaj trebuie sa contina :
A. Numele navei, call sign,natinalitate
B. Timpul UTC.
I. Destinatia
J. Pilot
O.Pescajul maxim in metrii
T. Numele agentlui
U. Dimensini si tipul navei
X.Alte remarci
- Pilotajul este obligatoriu pentru toate navele cu o lungime mai mare de 60m.
- Pozitia de ambarcare a pilotului :
1. Steenbank Pilot se ambarca la 1 Mm de Schouwenbank Buoy (Racon).
2. Wandelaar Pilot se ambarca 2 Mm la Sw de Akkaert Buoy.

- Distanta de pilotaj :
Steenbank

Din zona de ancoraj


Cea mai apropiata dana
Cea mai indepartata dana

24 Mm
25 Mm
75 M

Wandelaaar
34 Mm
35 Mm
85 Mm

Ancorajul :
O zonaspeciala de ancoraj rezervata guvernului si vaselor de agreement este
situatalavest de bancul fluviului , intre pozitia de 0,65 Mm inapoia cheului Sf.Anna
( 51 13.3 N si 004 23.5 E ) si 0,65 Mm dupa aceasta.
Zona de ancoraj este divizata in 3 sectiuni ale caror limite sunt indicate cu balize la
vestul bancului.Zona central este rezervata pentru navelorguverunului.

Zona de ancoraj este indicatasi cu ajutorul gemanduilor rosii si deluminile cheului


Sf.Anna.

Mareea : Nu exista mare intre docuri. Pe fluvial Scheldt este de 4.8 m.


Denistatea apei : 1000 l/m3
Conditii meteo : Vanturi slabe , regulate din directia SW.
Harti : BA 139, 120, 325, 1406. Admirality Pilot NP28.
Remorcajul : Sunt operationale aproximativ 60 de remorchere cu o plaja de putere
intre (400 11 000 Kw)

Operare si marfa :

Fig.3.5
Facilitati : Portul este deservit de o gama variata de macarale.
Deppozaitarea : Spatiul de depozitare depasteste 4,8 mil m2.Zonele special de
depozitare includ : magazii rigorifice : 1,5 mil m3 , marfuri periculoase : 140 100
m2,silozuri de acfea : 2346 t, siloz ptgranule de plastic 293 125 m3 si rezervoarecu
un volum total de 10 ,1 mil m3
Receptia de ballast/slop : Cateva companii ofera servicii de primirea balastului
murder si slopului.
Alte facilitati :
Reparatii : se pot face tot tipul de reparatii. Este valabil si serviciul de
scafandrii.
Combustibil/Apa/Alte bunuri : Toate serviciile sunt valabile.Combustibilul
este oferit de peste 30 de firme diferite.
Probleme Medicale : Antwerp.

Transporturi : Antwerp Deurne la 10 km si Bruxelles la 40 Km.Cea mai


apropiata gara este in Antwerp.
Peste 25 de firme private care administreaza peste 80 de dane si cheuri sunt specializate in
manipularea si stocarea produselor petroliere, chimice si gazoase :
ADPO, Zuidelijk Insteekdock
- No 1111 - Quay
- No 1113 Inner - Quay
- No 1113 Outer - Jetty
Antwerp Gas
- Gas Terminal 112 - Jetty
- Gas Terminal 113 - Jetty
- No 1117 - Pier
- No 1121 - Pier
BASF
- No 751A - Jetty BASF Antwerpen
- No 757 - Jetty BASF Antwerpen
Bayer Rubber, Scheldt River
- Bayer Rubber - Pier
- Belg Ref.Co, Kanaal Dock B2
- Gas Dock 665 - Jetty
- Oil Dock 661 - Jetty
BP Chemical, Scheldt River
- BP Chemical - Pier
- Castrol, Scheldt River
- Castrol Pontoon - Jetty

City Petroleum, Scheldt River


City Petroleum North - Pier
City Petroleum South - Pier
Cleaning & Storage
Oil Dock 499 - Quay
Oil Dock 501/503 - Quay
Esso, Hansa Dock
Oil Dock 417 - Jetty Esso Belgium
Oil Dock 419 - Quay
Esso, Industrie Dock
Gas Dock 379 - Quay
Gas Dock 381 - Quay
Gas Dock 383 - Quay
Fina Olefins, Marshall Dock
MDP 5 - Quay
PC 1/2/3/4/5 - Pier
PC 6 - Pier

Fina Raffin, Marshall Dock


- MDP2 - Jetty Fina Refinery Antwerp
- MDP3 - Jetty Fina Refinery Antwerp
- MDP4 - Jetty Fina Refinery Antwerp
Fina, Hansa Dock
- Oil Dock 429 - Jetty Fina Refinery Antwerp
- Oil Dock 431 - Jetty Fina Refinery Antwerp
- Oil Dock 435 - Pier
- Oil Dock 437 - Jetty Fina Refinery Antwerp
Gamatex, Kanaal Dock B2
- No 621 - Pier
- No 623 - Jetty
- No 625 - Jetty
- No 627A - Pier
- No 627B - Pier
GTS, 4Ehavendock
- Oil Dock 273 - Quay
- Oil Dock 275/277 - Quay
- Halterman, Scheldt River
- Halterman - Jetty
- Marshall Dock
- ES 12 - Quay
- ES 15 - Quay
- ES 16 - Quay
- ES 2 - Jetty
- ES 9 - Quay
Nafta B, Kanaal Dock B2
- No 641 N - Jetty Nafta B Terminal
- No 641 S - Pier Nafta B Terminal
Noord Natie, 4Ehavendock
- No 227/241 - Jetty
- Oil Inspec, Scheldt River
- Oil Inspec - Jetty
ALTE DANE :
- No 753A
- No 753B
- No 753C
- No 759
- No 763
i la mainile i instalaiile navale, precum i la aparatura din dotare.

4.1.2.2 Porturi de rezerv

Portul Pireu ( Grecia )

Localizare:
- Latitudine: 37o57 N ;
- Logitudine: 023o38 E.
Locaie: portul Pireu este aezat n golful Sarinakos spre SE Teritoriului Greciei;
Generaliti: este unul din cele mai importante porturi din Grecia, i este portul
Oraului Atena, manipularea mrfurilor se face n propriul su port (central), portul Hercule i
subporturi;
Cifrele de trafic: aproximativ 10.000.000 tone marf, incluznd cele 426.000 TEU care
sunt circulate n port anual;
Linia de ncrcare: var;
Mrimea maxim (nav):

cea mai mare nav intrat n port a fost: Queen Elizabeth 2


cea mai mare nav intrat n antierul naval: Happy Sailor
Limitele portului:

Exceptnd zona portului Elefsis, portul Piraeus se ntinde din vecintatea lat. 37 o51 N,
long. 023o39 E pn la locul de ambarcare a pilotului pentru Piraeus aproximativ 5Mm.
NNW. Ruta principal este adnc i fr pericole n ap.
Atenie: trafic intens n apropierea portului, ambarcaiuni mici ndreptnduse n

toate direciile i numeroase nave la ancor n drum.


Navele care intr i ies din port sunt obligate s pstreze o distan ntre ele 130 m n
ineriorul canalui.
nltimea mareei: nalimea mareei 0,4m.
Principalele zone de ancoraj (n rad):
Cile din Piraeus

Lat. 370560 N, Long. 023o350 E

Ormos Falirou

Lat. 37o560 N, Long. 023o400 E

Phoros Temisthokleous:

Lat. 37o568 N, Long. 023o362 E

Portul Piraeus este compus din trei seciuni, portul Centra, portul Hercules i golfurile
nconjurtoare.

Portul Central: Are aproximativ 3800 m de cheiaj pentru uz comercial, i 3000 m


pentru traficul de pasagere.

Adncimile variaz ntre 5.0 27 m. Exist o dan pentru


containere de 450 m lungime si 12.0 m adncime i dou dane RO-RO.
Portul Hecules: Are 5400 m de cheiaj pentru nave cu linia maxim de ncrcare de pn
la 10 m i este folosit n general pentru descrcare/ncarcarea crbunilor, cerealelor, dar de
asemenea acapareaz traficul de coast i ambarcaiunile de pescuit. Portul Hecules are un
terminal pentru containere i patru dane RO-RO.
Gofurile Foron, Drapetsona, Zea i Microlimano alctuiesc grupul de golfuri ce se
altur portului Pireu.

Portul Ceuta ( Spania )

Localizare:
- Latitudine: 35o54 N
- Logitudine: 005o18 W
Portul Ceuta aparine Spaniei i este situat pe coasta de N a Marocului la SE de
Strmtoarea Gibraltar ;
Generalitai: are o intrare de 416 m cu o adncime de 14 m ;
Cifrele de trafic: aproximativ 2.600.000 tone marf i 11 000 TEU anual;
Linia de ncrcare: var;
Mrimea maxim (nav): lungime 222 m i pescaj maxim de 13,5 m;
Navigaie: geamanduri, scheme de separare a traficului i canale; nu dispune de scheme
de separare sau canale pentru intrarea n port; gura de intrare are o lime de 300 m i o
adncime de 17, 7 m i curent de maxim 1 Nd.
Pilot: pilotajul este obligatoriu; pilotul se ambarc la 0,5 Mm nord fa de intare;
Ancoraj: a) Ancorajul din partea de N a portului este delimitat de urmtoarele puncte:
(35o53 N, 005o18 W), (35o54 N, 005o20 W), (35o54 N, 005o17 W).
Zona recomandat de ancoraj este la aproximativ 0,5 Mm NW de capul digului cu adncime de
aprox. 26 m.

b) Ancorajul din partea de S a portului se caracterizeaz printr-o adncime de


aprox. 15 m sau mai mult. Este destinat pentru ancorajul navelor mici.
Maree maxim: 1,4 m
Densitatea apei: 1025
Remorcajul: remorcajul este disponibil ;

4.1.3. Condiii hidrometeorologice

1. MAREA NEAGR
Raionul la care ne referim este situat n dou zone climatice: temperate (la nord de
paralela de 44 N) i subtropical (la sud de paralela de 44 N). Pentru zona cu climat temperat
sunt caracteristice ierni relativ blnde i umede i veri calde i secetoase. Zona subtropical se
caracterizeaz prin ierni calde i destul de uscate, iar verile sunt clduroase i ploioase.
Principalii factori ce influeneaz climatul Mrii Negre sunt poziia geografic a mrii i
circulaia atmosferic. Poziia mrii pe latitudini relativ joase determin temperaturi ridicate ale
aerului. Condiiile circulaiei generale a atmosferei deasupra mrii sunt determinate de
modificarea intensitii i a locului de dispunere a centrilor barici, precum i de aciunea
atmosferei. Astfel, iarna prin extinderea unei dorsale a anticiclonului Asiatic din estul Europei
deasupra Mrii Negre se formeaz vnturi puternice i constante de la NE pn la E, care aduc
mase de aer continental rece i relativ uscat de pe latitudinile medii.
Slbirea dorsalei anticiclonice asiatice favorizeaz dezvoltarea deasupra Mrii Negre a
unei activiti ciclonice, care este nsoit de creterea temperaturii aerului i de vnturi din
sectorul sudic.

n timpul verii, Marea Neagr se afl sub influena anticicbnului subtropical. Unele
regiuni ale acestui anticiclon, ce se stabilesc deasupra Mrii Negre, creeaz deseori perioade
ndelungate de vreme linitit cu un numr mare de zile senine i uscate.
Deasupra Mrii Negre se pot deosebi urmtoarele tipuri de vreme:
TIPUL ANTICICLONIC - se caracterizeaz prin vnturi slabe cu caracter de briz de
cel mult fora 4, cu cer senin sau cu nebulozitate de timp frumos;
TIPUL CICLONIC SLAB - se caracterizeaz prin vnturi slabe i moderate cu direcii
instabile, cu nebulozitate medie din nori inferiori i mijlocii ce produc uneori ploi slabe;
TIPUL CICLONIC - este caracterizat prin vnturi slabe din sectoarele sudice i nordvestice cu fora 4-7;
TIPUL CICLONIC PUTERNIC : se deosebete de cel ciclonic prin caracteristici mult
mai puternice, cum ar fi: vnturi de furtun cu fora 8-9, precipitaii abundente insoite
de puternice rafale de vnt, n special pe coasta caucazian;
TIPUL NORD-ESTIC - se caracterizeaz prin vnturi nord-estice cu fora 6-7. in
timpul iernii la acest tip de vreme se observ o rcire nsemnat i fenomenul de
"fierbere" a mrii;
TIPUL FURTUNOS NORD-ESTIC -constituie nsprirea tipului nord-estic;
TIPUL ESTIC - se observ numai pe rmurile muntoase ale Caucazului i se
caracterizeaz prin vnturi calde i uscate dinspre muni, prin cer senin i nebulozitate
ridicat;
TIPUL SUDIC - se caracterizeaz prin vnturi sudice cu fore 4-7,prin vreme calda i
uscat i nebulozitate moderat;
TIPUL VESTIC - se caracterizeaz prin vnturi slabe din vest, prin nebulozitate
nsemnat i compact i precipitaii ndelungate.
Temperatura si umiditatea aerului. Cele mai mari deosebiri de temperatur ntre
diferitele raioane ale mrii se observ iarna, cnd temperaturile medii lunare ale aerului variaz
de la -2 pn la 9. In partea nordic a mrii, iarna, temperaturile medii lunare ale aerului
oscileaz ntre 4 i -2, pe rmul rsritean ntre 4 si 8, pe cel sudic ntre 4 i 9, iar pe cel
vestic ntre 4 i 9. Primvara temperaturile medii lunare sunt cuprinse ntre 3 si 9 n martie
i 15 i 16 n mai. Vara temperaturile medii lunare ate aerului se deosebesc printr-o stabilitate
relativ i pretutindeni sunt cuprinse ntre 20 i 24.
Trebuie subliniat c n Marea Neagr temperaturile negative ale aerului nu se menin
prea mult timp i sunt legate de vnturile puternice i reci din NE. Prin slbirea acestor vnturi
temperatura aerului crete repede.
Umezeala relativ a aerului n decursul ntregului an n toate raioanele oscileaz n
medie de 70 i 85%. Excepie face coasta sud-estic a peninsulei Crimeea, unde vara, umezeala
aerului se micoreaz pn la 60%.
Vnturile.

Iarna, n Marea Neagr, cei mai adesea bat vnturile din N i NE, iar n partea sud-estic
a mrii sunt destul de frecvente vnturile din SV iV. Vara vnturile sunt relativ instabile n
direcie. Cele mai mari viteze ale vntului se observ iarna i variaz n medie de la 3 pn la 8
m/sec. Vara viteza este mai mic i variaz n medie ntre 2 i 5 m/sec.
Furtunile se observ n special iarna, cnd n medie numrul zilelor furtunoase atinge 38 pe lun; n aceast perioad a anului ele sunt de durat mai lung. Furtunile din sud se produc
n general rar i pentru ele este caracteristic o vreme mai puin nchis; de obicei ele se observ
n partea nordic a mrii.
Toamna vnturile sunt instabile. Zilele fr vnt n aceast zon sunt rare i frecvena lor
nu depete 4-7%. Numrul mediu anual al zilelor cu furtun oscileaz de la 20 la 40, iar cea
mai mare frecven a furtunilor este iarna, cnd se observ pn la 17 zile cu furtun pe sezon.
Vnturile locale (brizele, foenurile, bora).
Pe litoralul Mrii Negre se observ brize. Cea mai mare dezvoltare a brizelor are loc n
perioada din mai pn n septembrie, dar ele pot s apar (n special pe rmul sudic) n
condiiile unui timp favorabil chiar i iarna. Briza marin ncepe de obicei dimineaa, iar la
cteva ceasuri dup apusul soarelui se schimb cu briza de la rm. Pe timpul brizei marine
umezeala aerului crete iar temperatura aerului scade. La apariia brizei de la rm are loc
fenomenul invers, adic temperatura aerului crete, iar umezeala scade. Brizele sunt bine
conturate acolo unde spre mare se deschid vi largi. Viteza brizelor de zi nu depete limitele
vnturilor moderate, iar brizele de noapte se deosebesc prin viteze i mai mici.
Ceurile.
In mare deschis ceaa se formeaz aproape totdeauna pe vreme cald. Uneori aceste
ceuri sunt transportate de brize pe uscat. Practic, vara i toamna nu se formeaz cea deasupra
mrii.
Pe litoralul mrii media anual a zilelor cu cea variaz mult.
Vizibilitatea. Distana cea mai mare de vizibilitate este vara i la nceputul toamnei, iar
cea mai mic iarna. Refracia se formeaz adesea n perioada din octombrie pn n mai la
ptrunderea n raionul dat a aerului polar, mbuntete vizibilitatea. In timpul refraciei n
partea de sud-est a mrii distana de vizibilitate ajunge la 110-160 Mm.
Nebulozitatea i precipitaiile.
Nebulozitatea medie anual este de gradul 6 fiind n cea mai mare parte a mrii maxim
iarna i minim vara .Numrul mediu anual al zilelor senine variaz de la 41 n portul Sinop, la
189 n portul Sulina. Numrul cel mai mic de zile senine se nregistreaz n timpul iernii, fiind
de 1-4 zile pe lun. Numrul zilelor mohorte ajunge la 20-23. Vara numrul zilelor nnorate nu
depete n medie 2-3 pe lun ,n timp ce numrul zilelor senine ajunge la 15-16, iar n raionul
porturilor Constana i Sulina 20-26.

Curenii
Regimul curenilor Mrii Negre este determinat de regimul vnturilor debitul
continental, variaia densitii apei, configuraia rmului i de relieful fundului. Principalul
factor care determin sistemul de cureni l constituie vnturile. Influena celorlali factori este
vizibil numai n unele raioane.
Sistemul de cureni al Mrii Negre poate fi prezentat ca o circulaie nchis unic a
maselor de ap, care are n anumite raioane litorale particulariti deosebite. Aceste
particulariti sunt determinate att de condiiile generale de formare a curenilor pentru toat
marea, ct i de condiiile fizico-geografice locale. Curentul principal al Mrii Negre se observ
bine la distana de 2-5 Mm de rm i cuprinde toat marea sub forma unui cerc cu diametrul de
la 20-50 Mm. Curenii n aceast zon se caracterizeaz printr-o mare stabilitate i viteze relativ
mari de la 0.5-1.0 Nd. La vnturi puternice vitezele curenilor pot s ating 2-3 Nd. Cel mai
adesea curentul principal al Mrii Negre are aspectul unei circulaii nchise, n care micarea are
loc n sensul invers acelor de ceasornic, paralel cu litoralul. Foarte rar curentul are direcie
invers; el este mai puin stabil i dup ncetarea vnturilor care i-au provocat se schimb
repede n curentul predominant obinuit, n golfuri, bi i la capuri se observ cureni circulari
ce se rotesc n sensul acelor de ceasornic cu viteza de 0.2-0.5 Nd. In regiunile centrale ale
prilor vestice i estice ale Mrii Negre se observ cureni circulari pe suprafee mari, cu
caracter ciclonic(n sens invers acelor de ceasornic), alturi de ei fiind vrtejuri mici i instabile.
Viteza medie a curenilor n regiunile centrale ale mrii la vnturi, slabe si moderate este de 0.20.5 Nd.
Valurile
Dimensiunile nsemnate ale Mrii Negre, adncimile mari, rmurile puin crestate i
vnturile relativ puternice i dese determin dezvoltarea unor valuri puternice att n zonele
deschise ale mrii, ct i n raioanele de litoral.
Valurile puternice n Marea Neagr se observ cel mai adesea n perioada rece a anului,
cnd frecvena lor n anumite raioane atinge 10%.
In majoritatea cazurilor n Marea Neagr se observ valuri lungi de 30-50 m, cu o
perioad de 6 sec. In raioanele de est i de sud-est ale mrii se formeaz frecvent valuri de vnt
lungi de aproximativ 100 m, cu o perioad de 10-12 sec, iar valurile de hul pn la 150-200 m
i cu perioada de 13-17 sec.
Temperatura apei n timpui iernii la suprafaa Mrii Negre este foarte diferit. De
exemplu n partea central, estic i sudic a mrii temperatura medie a apei este de 8-13, iar
n fia de litoral din partea de vest, nord-vest i strmtoarea Kerci ea coboar pn la valori
negative. La nceputul primverii temperatura apei crete pretutindeni, numai n partea nordvestic a mrii rmne cu 3-4 mai sczut dect n celelalte pri ale mrii. La sfritul
primverii temperatura apei la suprafa se egalizeaz pe ntreaga mare i este n jur de 14-16.
Vara temperatura apei pe toat suprafaa mrii este aproape aceeai n jur de 20-25.

La nceputul toamnei temperatura apei pe toat suprafaa mrii se menine ntre 20-24.
La mijlocul toamnei ntre16-20. La sfritul toamnei coboar pn la 16.
Salinitatea apei la suprafaa Mrii Negre variaz de la valori apropiate de 0, n gurile rurilor,
pn la 18.5%on raioanele centrale i estice.
Densitatea apei la suprafaa mrii, n apropierea rmurilor este de 1.0000-1.0100, iar n
raioanele de larg de 1.0180.
Transparena i culoarea apei
Transparena mrii Negre este relativ mic. In partea vestic a mrii este de 16-22 m, n
partea central 18-24 m, iar n partea estic 20-32 m. In zona de litoral transparena apei scade
pn la 6-8 m iar n partea nord-vestic a mrii i n strmtoarea Kerci ea este de 3-5 m.
Culoarea apei Mrii Negre , n funcie de suspensiile coninute n ea, variaz n limite foarte
mari. In partea nord-vestic a mrii culoarea apei are o nuan albstruie-verde iar n partea
central i estic culoarea apei are o culoare verzuie-albastr.

2. MAREA MARMARA
Zona la care ne referim este situat n zona climateric temperat, unde sunt
caracteristice ierni relative blnde i umede i veri calde i secetoase.
Principalii factori ce influeneaz climatul zonei n discuie, sunt poziia geografica a
mrii i circulaia atmosferic, poziia pe latitudini relativ joase determina
temperaturi
ridicate ale aerului. Condiiile circulaiei generale ale atmosferei deasupra mrii sunt
determinate de modificarea intensitii i a locului de dispunere a centrilor barici, precum i de
aciunea atmosferei. Astfel, iarna prin extinderea unei dorsale a anticiclonului Asiatic din Estul
Europei deasupra mrii se formeaza vnturi puternice i constante de la NE pn la E, care aduc
mase de aer continental rece i relativ uscate de pe latitudinile medii. In timpul verii Marea
Marmara se afl sub influena anticiclonului subtropical. In unele regiuni acest anticiclon
creeaz deseori perioade ndelungate de vreme linitit cu un numr de zile senine i uscate.
Temperatura i umiditatea aerului
Cele mai mari deosebiri de temperatur se observ iarna, cnd temperaturile
medii lunare ale aerului variaz de la -2 pn ia 9. In partea nordic a mrii, iarna,
temperaturile medii lunare ale aerului oscileaz intre 4 i 8, pe rmul rsritean ntre 5 i 9,
pe cel sudic ntre 7 i 11, iar pe cel vestic 4 i 8.

3. STRAMTORILE BOSFOR SI DARDANELE


Aceste zone se gsesc intr-o regiune care face trecerea de la climatul temperat
continental la un climat de tip mediteranean.

In general, clima acestor regiuni , pe timpul verii, se aseamn cu clima de pe coastele


de N ale Marii Mediteraneene, iar pe timpul iernii au loc cele mai mari variaii de temperatura.
Chiar si in S iernile sunt mai reci dect in zona Mediteranei, iar in partea de N iernile sunt foarte
geroase.
Valorile medii ale presiunii atmosferice sunt influenate mai ales de larga fluctuaie de pe
parcursul anotimpurilor, a presiunii de peste Asia.
Presiunea cea mai mare are loc pe timpul iernii, cnd maximul de presiune se gsete
deasupra Siberiei.
In timpul verii, presiunea cu cele mai mici valori are centrul in Pakistan.
In afara de fluctuaia ce are loc pe parcursul anotimpurilor, trebuie sa mai inem cont si
de o mica variaie diurna. Astfel, presiunea medie are valorile maxime in jurul orelor 10.00 si
22.00 si valorile minime in jurul orelor 04.00 si16.00.
Exceptnd partea de N in timpul iernii, este o tendina pentru fronturile reci, de a fi mai
active dect fronturile calde.Fronturile reci sunt marcate de o schimbare mai brusca sau mai
putin brusca a direciei vntului.
Fenomenul este nsoit si de o scdere puternica a temperaturii si o ridicare a valorii
presiunii. Adesea apare ploaia sau zpada. Vanturile devin puternice in vecintatea fronturilor si
trecerea lor este marcata uneori de rafale.
In partea nordica a acestei regiuni, in timpul iernii, prezenta fronturilor calde , poate fi nsoita
de ceuri dese de mica altitudine si de precipitaii.
Vnturile
Cele mai ntlnite vanturi in toate anotimpurile sunt cele de nord si nord-est. Ele
reprezint un transport de aer din regiunile Marii Negre spre Marea Egee. Cnd vanturile nu bat
din aceste direcii, in mod obinuit, se produc vanturi de sud-vest. Aceste vanturi sunt mai
frecvente iarna.
Brizele slabe din S si SW pot sufla peste malurile din sudul Bosforului, in timp ce
vanturi din NE sunt mai mult prezente in partea de N a strmtorii.
Pe timpul iernii, vanturile din N si NE sunt uneori violente si pot sufla mai multe zile la
rnd. Ele produc valuri mari in Marea Marmara, dar frecventa lor nu este prea mare ca vara si
variaz mult in timpul anului. Aceste vanturi, adesea, sunt nsoite de averse de ploaie sau de
zpada.
Vanturile de SW, care alterneaz cu cele precedente, sunt mai frecvente iarna, ele suflnd
cu mare fora. In acelai timp ele sunt nsoite de un cer acoperit si de ploi abundente. Vanturile
de SW de la intrarea in Dardanele , nu sunt observate in Marmara.

Vanturile de SE si SW din luna martie pana in septembrie sunt mult mai rare si mai putin
puternice.Vanturile de NW sunt simtite in toata perioada in Dardanele. Vara sunt destul de slabe,
iarna bat cu destula putere. Cand incep ninsorilepe coasta Europei, se anunta apropierea acestor
vanturi.

Temperatura aerului
Media pe luna a temperaturii aerului pe deasupra marii este cea mai inalta in luna iulie
sau august, iar cea mai scazuta in ianurie si februarie.
La Istanbul media zilnica maximasi minima a temperaturii in luna august, este de 28C
si respectiv 19.
In luna februarie, care este cea mai rece, valorile corespunzatoare sunt de 8 si 2.
Temperaturile maxime si minime din aceasta zona, de 41C si respectiv -9C, s-au
inregistrat in cazuri foarte rare.
Umiditatea relativa este foarte variabila. Ea depinde de anotimpuri si de ora, in plus de
vanturile ce sunt in aceasta regiune si de natura maselor de aer pe care le transporta.
Umiditatea este mai ridicata cand bat vanturile de sud si mai slaba cand bat vanturile de
nord.
S-a observat ca umiditatea este mai mare in lunile de iarna si mai scazuta in cele de vara.
Nebulozitatea este maxima iarna. Pe timpul iernii, cerul este acoperit de nori stratificati,
uneori fiind prezenta o stratificare de nori stratocumulus. Conditiile de nebulozitate sunt in
stransa legatura cu situatia sinoptica. Apropierea unei depresiuni duce la cresterea, marirea sau
micsorarea plafonului norilor.
Precipitatii
Valoarea medie a precipitatiilor variaza considerabil de la o regiune la alta.
Langa Istanbul valoarea medie anuala a precipitatiilor este de circa 750-1000 mm. Aici,
iarna este un anotimp umed si vara este destul de uscat.
In Stramtoarea Dardanele , cele mai multe precipitatii cad in timpul iernii, vara fiind
destul de uscata.
In Dardanele in general, persista o ceata slaba. Iarna este mai fecventa decat vara.

In vecinatatea Istanbulului, ceata variaza cosiderabil de la o zona la alta. In cela mai


multe locuri, ceata este mai densa intre lunile septembrie si aprilie si mai rara in luna iulie. In
aceasta regiune , ceata este mai frecventa si joasa in timpul diminetilor.
Pe mare, cea mai proasta vizibilitate, corespunde in general, la un timp calm, iar cea mai
buna pe timpul brizelor slabe sau moderate din N.
Iarna, vizibilitatea este uneori foarte limitata de aversele de zapada care insotesc rafale
de vant din sectorul nordic.

4. MAREA MEDITERAN
Bazinul Mrii Mediterane beneficiaz de climatul mediteranean ce se caracterizeaz prin
ierni blnde i bogate n precipitaii i veri secetoase i clduroase, cnd nu de puine ori
mercurul termometrelor urc dincolo de 45 C la umbr.
Marea Mediteran are aproape aceeai temperatur pe toat suprafaa.
In luna februarie(luna cea mai friguroas), temperatura este de 12C pe coasta de sud a
Franei, de 10C n nordul Mrii Egee i de 17C pe coastele Egiptului i ale Siriei. In luna cea
mai clduroas, august, temperatura ajunge la 21C n Strmtoarea Gibraltar, 22C pe coastele
Franei, 25C la Malaga, 27C pe coastele Egiptului i Siriei i 29C pe coastele Israelului.
Amplitudinea variaiei anuale este n medie de 12C (13C pe coastele Algeriei si 14C
pe coastele Siriei).
In Marea Mediteran, temperatura de suprafa n timpul verii este mai ridicat dect
temperatura Oceanului Atlantic, pe aceeai latitudine, din cauza cldurii continentale.
Temperatura este mai joas n vestul Mediteranei dect n estul aceleiai mri, datorit
schimbului de ap dintre mare i ocean prin strmtoarea Gibraltar.
Temperatura ridicat a acestei mri, chiar n timpul iernii, face climatul rilor care-o
nconjoar s fie moderat n sezonul friguros.
In Marea Mediteran, straturile adnci ofer oceanografilor un exemplu de homotermie
(temperatur constant ncepnd de la o oarecare adncime i pn Ia fund). Adncimea de la
care temperatura rmne constant(13C) este cam de 300 m.
Intre suprafa i aceast adncime se produc n cursul anului variaii termice a cror
amplitudine poate depi la suprafa valori de 10C, Vara, temperatura apelor la suprafa este
de 22C. Ea scade treptat pn la 300 m, unde msoar doar 13C; aceast temperatur se
menine pn ia fund. larna, temperatura la suprafa fiind de 13C, va exista o homotermie
aproape complet, n toat adncimea mrii.
De altfel, adncimea de la care temperatura rmne constant nu este peste tot de 300 m;
ea este de 200 m n bazinul occidental i de 400 m n bazinul oriental al Mediteranei. Nici

homotermia nu este peste tot aceeai. In bazinul Balearelor este de 12,8C, n Marea Tirenian
de 13,2C, n Marea Ionic de 13,5C, iar n Marea Mediteran oriental de 13,7C.
Fenomenul acesta de pstrare a temperaturii constante de la 300 m adncime pn la
fundul mrii se explic prin faptul c Marea Mediteran comunic cu Oceanul Atlantic prin
Strmtoarea Gibraltar, pe fundul creia se gsete un prag situat la o adncime de 350 m.
Temperatura de la suprafaa Mrii Mediterane este n general superioar aceleia din Oceanul
Atlantic, de la aceeai latitudine. De la suprafa i pn la nivelul orizontal al pragului de la
Gibraltar, temperatura scade la ambele pri ale pragului. La aceast adncime ns, temperatura
apelor Atlanticului este de 12,7C, aa c apele care trec pragul n Mediteran au tocmai aceast
temperatur (apele mai reci sunt oprite de bariera stancoas).
Temperatura pragului este determinat de apele mai calde ale Mediteranei, care, datorit
unor cureni de adncime din strmtoare, se rspndesc pn destul de departe n ocean. In
acest fel apa cald a Mediteranei nu este influenat de apa rece a Atlanticului, fapt care
contribuie la climatul dulce al coastelor acestei mri.

5. COASTA DE VEST A EUROPEI


Coasta de vest a Peninsulei Iberice este formata in cea mai mare parte din faleze abrupte
si stancoase , fiind putin crestata si oferind locuri bune de adapost doar in cateva golfuri si bai
mici din apropierea capului Sao Vicente si capului Finisterre.
Locuri mai bune de adapost de gasesc in partea de sud a peninsulei , intre stramtoarea
Gibraltar si capul Sao Vicente.
Coasta de nord a Spaniei este de asemenea abrupta si stancoasa , de-alungul ei
neexistand poturi naturale , ci numai porturi amenajate.
Costa nestica a Frantei este marginita de numeroase insule , principalele pericole de
navigatie fiind constituite de roci si bancuri de nisip.
In partea de vest a Europei , temperatura aerului este mai scazuta in partea de nord a
regiunii , decat in partea de sud , unde , in vestul si sud-vestul Peninsulii Iberice ea coboara
foarte rar sub 0 C , chiar si in iernile geroase. Temperatura aerului in partea de nord a regiunii
este influentata de masele de aer continental aduse de vanturile care bat din directii estice .
Presiunea atmosferica este influentata de anticiclonul Asiatic si anticiclonul Azoric si de
depresiunile care se formeaza in partea de NW a Insulelor Britanice.
In regiunea studiata , vanturile puternice de forta 7 sau mai mare , apar cel mai frecvent
in perioada de iarna din directii vestice . Totusi , furtuni puternice pot sa apara si in alte perioade
si din alte directii .

Nebulozitatea are o valoare mai ridicata in partea de nord a regiunii si scade odata cu
scaderea latitudinii .
Precipitatiile sub forma de ploaie sunt repartizate aproximativ uniform de-alungul
coastelor vestice ale Europei . Precipitatiile sub forma de burnita sau de ninsoare sunt comune
in partea de nord si destul de rar intalnite in sud.
Ceata si vizibilitatea redusa se intalnesc mai des in perioada de vara decat in celelalte sezoane .
Pe estuare si gurile de varsare ale raurilor , in perioada de iarna , numarul zilelor cu ceata creste
odata cu cresterea distantei de mare deschisa .
Temperatura apei marii inregistreaza cele mai scazute valori la sfarsitul perioadei de
iarna , aproximativ in luna februarie si cele mai ridicate valori la sfarsitul verii , respectiv in
luna septembrie .
Salinitatea si densitatea apei de mare creste proportional cu cresterea distantei fata de
tarm .
In partea de vest a Peninsulei Iberice si in dreptul Golfului Biscaya , mareele sunt destul
de mici , ele devenind destul de puternice in apropierea Canalului Englez si in interiorul
acestuia.
Caracterul general al curentilor cara actioneaza in partea de vest a Europei e determinat
de curentii oceanici din partea de vest a Oceanului Atlantic . Circulatia generala a acestor
curenti de suprafata reprezinta o mica parte a circulatiei curentilor din Atlanticul de Nord , din
care Curentul Nord Atlantic este cel mai important , fiind o continuare a Curentului Golfului .

6. Golful Biscaya

Temperaturile in sezonul de iarna sunt sub valoarea de +7.2 iar in zonele adapostite si
in estuare acestea coboara sub punctul de inghetare. In timpul verii, temperatura aerului la mare
deschisa este cuprinsa intre valorile de +15.6 si +21.
Vanturile sunt variabile, dar cele cuprinse in sectorul S-W si N-W sunt cele mai
frecvente in cea mai mare parte a suprafetei golfului.
Cauza principala a vanturilor puternice o constituie depresiunile care se apropie de
coasta Europei dinspre Oceanul Atlantic.
Furtunile sunt mai frecvente in perioada de iarna. Cu toate ca frecventa lor este mai
mica decat a furtunilor din W Insulelor Britanice , in unele cazuri ele sunt foarte puternice ,
putand atinge uneori forta de 12 pe scara Beaufort.

Vijeliile dinspre W si N , in iernile furtunoase , sunt violente.Grenurile pot aparea in


orice luna si pot actiona in orice directie.
Presiunea atmosferica din aceasta zona este mult influentata de anticiclonul Azoric, in
special in vara, cand axa acestei regiuni cu presiune medie ridicata se intinde aproximativ de-a
lungul paralelei de 35 N.

7. MAREA MNECII

Temperatura medie a aerului in timpul iernii se situeaza intre valurile +2- +7 iar pe
timpul verii se inregistreaza valori peste +21.
Presiunea mai ridicata din sudul regiunii este rezultatul deplasarii spre N a
anticiclonului Azoric, in special in lunile de vara. In majoritatea iernilor actioneaza anticiclonul
Siberian care aduce curenti de aer rece din regiunile E si NE.
Vanturile.
Tablele climatice arata ca vanturile predominante in tot timpul anului sunt cele cuprinse
in sectorul dintre SW si NW. Primavara, Vanturile care bat din NE ating frecventa maxima.
Atunci cand vanturile au directe S , coasta engleza cuprinsa intre Ins. Wight si Dover
este foarte expusa si este foarte greu sa se gaseasca un loc bun de adapost in aceasta zona.
Tablele climatice arat c vnturile predominante din tot timpul anului sunt cele cuprinse
n sectorul dintre sud-vest i nord-vest. Primvara, vnturile care bat din nord-est ating
frecvena lor maxim. Vnturile sud-vestice i nord-estice sunt deviate de linia coastei, iar
vnturile puternice din partea de vest a strmtorii Dover devin foarte aspre. Vnturile puternice
din alte direcii pot persista cteva zile, ele putnd crea probleme serioase navelor care
traverseaz canalul.
Atunci cnd vnturile care au direcia sudic ocup aceast regiune, coasta englez,
cuprins ntre insula Weight i Dover este foarte expus i este foarte greu s se gseasc un loc
bun de adpost n aceast zon.
De la Dover spre nord-vest, coasta englez, inclusiv estuarul Tamisei, este mult afectat
de furtunile estice. Acestea au o frecven mai ridicat n perioada cuprins ntre lunile ianuarie
i martie, ele putnd persista cteva zile.
Vnturile puternice din nord creeaz condiii aspre de-a lungul rmului european, de la
Le Havre pn n Olanda.

Furtuni
Frecvena medie a furtunilor din Marea Mnecii:

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

rare

Iulie

August

Septembri
e

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

rare

rare

8. MAREA NORDULUI

Limite geografice
Marea Nordului, care se ntinde pe o suprafa de 544 000 km 2, are hotarul vestic format
din rmul rsritean al Marii Britanii pn la insulele Orkney i Shetland. Este desprit de
Marea Norvegiei printr-o linie convenional care unete insulele Shetland cu insula Storfosen
din fiordul Trodheim. Hotarul estic coboar de-a lungul coastelor norvegiene, traverseaz
strmtoarea Skagerrak i urmeaz coastele daneze ale peninsulei Yutlanda.
Natura i forma coastelor
Apele Mrii Nordului, ncrcate cu sedimente aluvionare i rscolite de cureni, sunt
continuu agitate de valuri care ating nlimea de 4-5 m. De multe ori valurile puternice i nalte,
ajung la rm unde au fcut pagube incalculabile. Din punct de vedere morfogeografic aceast
mare este un elf, cu o adncime medie de 96 m, pe fundul platoului continental se ntlnesc
ondulaii mici, cu excepia gropii Skagerrak care se ntinde de-a lungul coastelor Norvegiei pn
la fiordul Sogne i care are adncimi cuprinse ntre 320 m i 463 m.
Strmtorile daneze fac legtura ntre Marea Nordului i Marea Baltic. Aceste strmtori
sunt: Skagerrak, Kattegat, Sund, Beltul Mare i Beltul Mic. Aceste strmtori reprezint un
complex navigabil care asigur legtura natural ntre cele dou mri sus numite ct i ntre
insulele Zeelanda, Fyn, Langeland, Langeland, Echmarn, Folster. Prima din acest complex,
navigabil dinspre Marea Nordului, este strmtoarea Skagerrak cu o lime de 60 M, lipsit de
insulele i de obstacole maritime, navigaia prin aceast strmtoare neprezentnd dificulti.
Fiordurile.

Fiordurile sunt brae ale mrii care ptrund n uscat, golfuri mici, cu care ntreaga coast
a Norvegiei este zimat. n multe din fiorduri munii coboar aproape perpendicular, pn la o
adncime considerabil. n locurile unde stncile sunt abrupte pn la suprafaa apei de obicei
se ntlnesc i adncimi mari n jur, iar n numeroasele vi cu pante nverzite care se termin cu
o plaj nisipoas apa se va adnci treptat. Multe dintre fiorduri au o adncime mai mare dect
marea deschis din apropiere.
Principalele fiorduri n aceast zon sunt:

Skudems (care se continu n interiorul rmului pn n apropiere de Stravanger,


Hardanger, Sogne, Nord i Trondheim).
Fiordul Hardanger, intr n interiorul rmului aproximativ 115 mile i este adesea
frecventat de turiti datorit poziiei sale sudice n comparaie cu celelalte fiorduri, dar
ca frumusee el este depit de Sogne i Nord.
Fiordul Sogne este cel mai adnc i cel mai ntins fiord norvegian avnd o lungime de
136 Mm i atingnd adncimea de 1243 m.
Un alt fiord remarcabil al acestei zone este Geirabger o ramur a fiordului Stor, care,
ptrunde pn n apropiere de Alesund.
Cel mai nordic fiord al Mrii Nordului, fiordul Trondheim, ptrunde n rm printr-o
intrare ngust cu pereii verticali dar i lipsete totui grandoarea fiordurilor din sudul
Norvegiei.
Temperatura

Temperatura medie a apei la suprafa n timpul verii este de +9 la latitudinea Scoiei i


de +13 la latitudinea Ostende. Iarna fenomenul este invers. n sudul Mrii Nordului
temperatura medie este de +3, pe cnd n Scoia se menine la +6C. Aceasta se datoreaz unei
ramificaii a Curentului Golfului care influeneaz clima coastelor norvegiene.
Obstacole de navigaie
La sud de linia ce unete captul nordic al insulelor Shetland i fiordul Trondheim marea
este puin adnc, totui mai n interior de coasta norvegian cu 60 M se remarc adncimi
considerabile, n ambele pri ale acestor depresiuni subacvatice se afla cteva bancuri de nisip,
din care cele mai importante sunt:

Little Fisher Bank

5655'

0620'

Great Fisher Bank

5700'

0400'

N. E. Rough

5810'

0340'

N. W. Ling Bank

5810'

0220'

Coral Bank

5830'

0255'

Scotch Bank

5845'

0310'

Kalmsmedgrunn

5850'

0520'

Bergen Bank

6000'

0200'

Viking Bank

6035'

0230'

Cureni
n Atlanticul de Nord, la est de meridianul de 40W, Curentul Golfului se manifest ca
un curent sub form de band cu limi apreciabile. De aici el se micoreaz i se lrgete lund
forma unui evantai i traverseaz oceanul Atlantic spre insulele britanice.
Fiind adiacent coastelor europene este cunoscut sub numele de curentul Atlanticului de
Nord. Partea cea mai de nord a acestui curent care antreneaz apa cu temperaturi relativ ridicate,
curge n direcia NE la deprtare de coasta Hebridelor i insulelor Shetland, atingnd coasta
Norvegiei care este situat aproximativ la latitudinea de 62N. Aici se ntlnete cu curentul de
pe coasta Norvegiei care curge de la nord de Lindesnes de-a lungul coastei vestice a Norvegiei.
Acest curent de coast este o continuare a curentului de ieire din strmtoarea Skagerrak, care se
manifesta de-a lungul coastelor de sud i sud-est a Norvegiei.
Curentul combinat urc pe direcia nord de-a lungul coastei, la nord de latitudinea de
62N. Partea exterioar a curentului Atlanticului de Nord care poart denumirea de Curentul
Atlantic Norvegian se ndreapt pe direcia NNE. Componenta interioar a curentului este mai
puin uniform ca direcie urmnd toate neregularitile coastei. Aceast component poart
denumirea de Curentul Norvegian de Coast. Partea principal a acestui curent ine direcia NW
pentru a da ocolul insulelor Lofotoyane. Aceast desprire la sud de insulele Lofotoyane la
69N, d posibilitatea ocolirii acestor insule.
Curentul Atlantic norvegian i Curentul de coast norvegian au putere mic i nu sunt
constante astfel c la nord de 62N se observ o vitez a curentului de 0,5 Nd i uneori mai
mare. La o distan de 30-60 M de rm curentul deriv navele vizibil spre N i E, aceast deriv
fiind mai vizibil iarna dect vara. De-a lungul coastei norvegiene de la Lindesnes la latitudinea
de 62N viteza medie a curentului a fost estimat la 4,5 M/zi.
Ambii cureni sunt influenai de direcia i fora vntului. Astfel, vnturile din direcia
est au tendina s dea curentului o direcie de deprtare de mal, iar vntul care bate dinspre vest
orienteaz curentul spre litoral.
Curentul de maree pe aceste coaste este neglijabil.

Gheurile
n aceast regiune datorit Curentului Golfului, temperaturile apelor sunt mai ridicate

iarna dect n alte zone ale coastelor norvegiene. Deci i gheurile se ntlnesc mai rar i doar n
iernile foarte geroase se ntmpl ca unele porturi s fie blocate de ghea.
Drumuri maritime
Drumurile maritime din aceast zon leag coasta de est a Angliei cu porturile Bergen,
Molde, Kristian Sund i Trondheim.
n afar de aceste drumuri maritime mai exist o zon de mare trafic. Aceast zon este
cuprins ntre bariera de insule i stnci i rmul norvegian. Aceast zon navigabil care se
ntinde de la Stravanger pn la Capul Nord , este cunoscut sub numele de Indrelaia.
Drumul Coasta de est a Angliei Bergen
Ruta este direct spre coasta Norvegiei fiind cea mai bun i cea mai scurt legtur cu
Bergen. Intrarea se face prin fiordul Kross (sau Kors) i deci la nord de drumul prin Indrelaia.
Alte canale de ptrundere dinspre mare sunt: fiordul Bomla la 35 km, sud de Kross i Pedjeosen
aproximativ la aceeai distan dar spre nord aceste canale duc spre Indrelaia, prin care pe rutele
din apropierea coastei se poate ajunge la Bergen.
Drumul Coasta de est a Angliei Holde
Ruta este direct ctre coastele Norvegiei i navele cu pescaj pn la 6,7 m pot intra n
Indrelaia prin Breidsunddjupet i de aici ia drum spre nord pn la Molde. Apropierea pentru
navele de mare pescaj trebuie fcut prin fiordul Nogva.
Drumul Coasta de est a Angliei Kristian Sund i Trondhelm
Drumul este direct ctre coastele norvegiene cu un mic ocol la Grovers De Kristian
Sund. Pe vreme bun farurile Svinar, Storholmen i Ona marcheaz foarte bine recifurile i
insulele mici. Canalele principale de traversare a brului de insule i stnci sunt Pugleleia,
Treflisleia i Grip-Holen aceasta din urm este cea mai bun intrare pentru navele de mare
pescaj. De la Kristian Sund pn la Jrondheim drumul este prin Indrelaia.

Drumul este determinat de punctele de schimbare de drum (WP) prezentate n tabelul de


mai jos i Anexa II.

4.2.1. Tabelul punctelor de schimbare de drum

4.2.3. Documente nautice :


1. Catalogul Hrilor
2. Hri De Navigaie
3. Rutele Oceanice Mondiale
4. Hri Rutiere Sau Hri Pilot
5. Rutele De Navigaie i Crile Pilot
6. Cartea Farurilor
7. Table De Maree
8. Atlase De Cureni De Maree
9. Avize Pentru Navigatori (Navarea, Hidrolants Hidropacs)
10. Informaii Rutiere
11. Cartea Radiofarurilor
12. Hri Climatice
13. Table De Distane
14. Instruciuni Asupra Echipamentului Electronic De Navigaie
15. Avize Radio, Locale
16. Surse Ale Armatorilor i Surse Informale
17. Pescajul Navei
18. Experiena Personal
19. Carnetul Navigatorului

1. Catalogul Hrilor
Este publicat anual de Amiralitatea Britanic (n Anglia) cu numrul NP 131 i de
Agenia Cartografic a Ministerului Aprrii (n Statele Unite ale Americii) cu seria
CATP2VO1U.
2. Hrile De Navigaie (vezi Anexa ll )
Foarte multe nave comerciale folosesc hri publicate de Amiralitatea Britanic. Oricum,
sunt unele zone ale lumii n care navigatorii consider oportun folosirea hrilor publicate
local. Obiectivul Amiralitii Engleze este de a edita toate hrile pentru zonele britanice, ale
Europei precum i pentru cteva zone din Orientul Mijlociu la o scar suficient pentru
navigaia n deplin siguran. De-a lungul a multor coaste neatinse n detaliu de hrile
britanice, navigatorii pot utiliza ou aceeai eficien hrile direciilor hidrografice ale statelor
riverane n cauz.
Pentru buna desfurare a voiajului sunt necesare urmtoarele categorii de hri :
- hri oceanice, la scri n jur de 1 / 6.000.000 , necesare pentru studiul
drumului la efectuarea traversadelor;
- hri generale, la scri cuprinse ntre 1 / 4.500.000 i 1 / 600.000 , care
servesc pentru studiul drumului, i pentru inerea navigaiei la larg sau n apropierea coastelor
lipsite de pericole de navigaie;
- hri costiere generale i hri de drum, la scri cuprinse ntre 1 / 1.000.000 i
1 / 200.000 , care conin suficiente detalii pentru a fi utilizate n apropierea coastelor lipsite de
pericole hidrografice deosebite;
- hri costiere speciale (hri de aterizare), la scri cuprinse ntre 1 / 100.000 i
1 / 60.000 , care reprezint strmtori, zone pentru acces n porturi i, n general, zone cu
navigaie dificil;
- planuri, la scri ntre 1 / 50.000 i 1 / 5.000 sau chiar mai mari, reprezentnd
rade i porturi.
Datorit modificrilor survenite ulterior editrii hrilor, autoritile hidrografice
naionale emit periodic documente pentru corectarea hrilor (Avize ctre navigatori).
3. Rutele Oceanice Mondiale (Ocean passages for The World)
Este o publicaie a Amiralitii Britanice ( NP 136 ) i conine informaii despre
planificarea marurilor oceanice, informaii oceanografice i informai ii despre cureni.
4. Hri Rutiere & Hri Pilot

Hrile rutiere sunt publicate de Amiralitatea Britanic cu numerele 51245128. Acestea


sunt similare cu hrile pilot publicate de Agenia Cartografic a Ministerului Aprrii ( SUA )
i pot fi extrase din ATLASELE NVPUB 105109 i PILOT 16, PILOT 55.
Ambele variante ofer informaii lunare despre rutele oceanice, cureni, vnturi i limite
ale gheurilor i numeroase informaii meteo.
5. Rutele De Naviga1e & Crile Pilot
Crile pilot britanice sunt publicate n 74 de volume de Amiralitate Englez i dau
informaii amnunite despre lumea ntreag.
"RUTELE DE NAVIGAIE" sunt publicate de Agenia cartografic (USA n seriile SD
PUB 121200 i sunt similare att cu "RUTELE OCEAN1 MONDIALE" Ct i cu crile pilot
britanice.
6. Cartea Farurilor i A Semnalelor De Cea
Sunt publicate de Amiralitatea Britanic n 11 volume ( NP 7484 ) dnd informaii cu
acoperire complet a ariilor mondiale n domeniu.
apte volume ale CRII FARURILOR sunt publicate de US COAST GUARD
(COMTDM 1650217 ) dnd informaii despre toate farurile coastei americane, inclusiv Marile
Lacuri. Publicaiile DMA, LLPUB 110-6 acoper ntregime restul lumii.
7. Table De Maree
Sunt publicate de Amiralitatea Britanic anual, n trei volume, acoperind
ariile mondiale n ntregime. Orele i nlrile mareelor pot fi obinute rapid prin
utilizarea
unui
program
pe
computer
publicat
de Amiralitatea
Britanic
(SHM-159A).
Tabelele de maree sunt sunt publicate de asemeni de Serviciul Naional
Oceanic American (NOSPBTT...)
8. Atlase Pentru Cureni De Maree
Publicate de Direcia Hidrografic Englez, aceste atlase acoper arii largi din NW
Europei i Hong Kong.
Tabele pentru cureni de maree sunt publicate de Serviciul Naional Oceanic (SUA)
cuprinznd coasta atlantic a Americii de Nord, i coasta pacific a Americii de Nord i a Asiei.
9. Avize Pentru Navigatori
Avizele de navigatori sunt publicate sptmnal att de direcia Hidrografic Britanic
ct i de cea American, ajutnd navele s-i in la zi, prin corectare, toate publicaiile nautice.

10. Informaii Rutiere


Sunt publicate de IMO, i dau informaii despre toate rutele mondiale, scheme de
reparare a traficului, rutele cu ape sigure, i ariile ce trebuie evitate.
Informaiile rutiere sunt, de asemeni, incluse n hri i n direciile ie navigaie.
11. Cartea Radiofarurilor
Listele amiralitii britanice cu radiofaruri const n 7 volume cuprinznd texte i 4
volume de diagrame acoperind urmtoarele arii:

VOL. 1 (1&2) staiile radio de coast, INMARSAT, GMDSS, sisteme de comunicare


navale;
VOL. 2, ajutoare radio de navigaie, staii radiogoniometrice, balize radar (RACON),
perioadele semnalelor, sisteme electronice de poziionare a punctului navei;
VOL. 3 - servicii radio de informare meteo i avertismente de navigaie ;
VOL. 4 - staii de observare meteorologic ;
VOL. 6 - (1&2) operaiuni portuare, servicii de pilotaj, conducerea traficului naval,
servicii informative.
Informaii similare pot fi extrase din US DMA publicaii RA PUB 117.
12. Informaii Climatice

Informaiile climatice sunt disponibile dintr-o larg varietate de surse incluznd crile
pilot, hrile pilot, Rutele Oceanice Mondiale, deja menionai e. Cartea Amiralitii Britanice,
Meteorologia pentru Navigatori, ofer de asemeni numeroase informaii generale.
13. Tabele De Distante
Att tabelele de distane oceanice ct i cele de distane costiere sunt disponibile dintr-o
gam variat de surse: Amiralitatea Britanic ( NP 350 ) i publicaiile US DMA, NV PUB 151
i NOSSPBPORTSDIST.
14. Instruciuni Asupra Echipamentului Electronic De Navigaie
Informaiile utilizate vor depinde de sistemul utilizat pe o anumit nav i trebuie s fie
nsoite de echipamentul indicat.
15. Avertismente Radio, Locale
Ultimele informaii disponibile referitoare la schimbri, modificri, etc, vor fi obinute
pa calea radio (inclusiv NAVTEX ) i a avertismentelor locale i trebuie ntotdeauna aduse la
cunotina celor nsrcinai cu evaluarea i planificarea marul ai. Informaiile locale sunt ades
furnizate de autoritile portuare locale.
16. Pescajul Navei

Pescajul i asieta anticipate ale navei n diferite etape ale marului vor trebui cunoscute
pentru a permite calcularea rezervei de ap sub chil n apele cu funduri mici. nlimea maxim
a navei deasupra liniei de plutire, cunoscut i sub denumi ea de pescaj emers, trebuie cunoscut
n permanen.
17. Surse Ale Armatorilor, Surse Informale
Trebuie consultate inclusiv sursele provenite din partea armatorilor navei, cnd sunt
disponibile, ca dealtfel i surse provenite de la alte nave, de la piloi i ageni, de la autoritile
portuare precum i din Ghidul Intrrilor n Porturi.
18. Experiena Personal
Experiena personal a fiecrui membru din echipajul navei care au mai fost prin unele
porturi sau zone i s-au mai confruntat cu situaii similare, poate fi de cele mai multe ori extrem
de preioas.
19. Carnetul Navigatorului
Publicat de Direcia Hidrografic Britanic, aceast carte conine informaii de interes
general pentru navigator.
Odat colectate toate aceste informaii i confruntate laolalt, comandantul mpreun cu
ofierii si va fi capabil s elaboreze o evaluare general a voiajului.

4.2.4 Tabelul farurilor de pe ruta de navigaie (vezi Anexa ll )