Sunteți pe pagina 1din 43

Cuprins

Cap. I Memoriu tehnic


1. Consideraii generale asupra prelucrrilor prin presarea la rece
2. Analiza materialului piesei

3-4

4-6

Cap. II Memoriu justificativ de calcul


1. Analiza desenului i tehnologicitii piesei

6-8

2. Stabilirea formei i dimensiunilor semifabricatului

8-12

3. Analiza utilizrii eficiente a semifabricatului. Calculul C.U.M.

13-18

4. a) Stabilirea succesiunilor prelucrrilor necesare pentru obinerea piesei 18


b) Stabilirea numrului de operaii intermediare i a dimensiunilor intermediare (la piese
ambutisate)

19-20

5. Stabilirea variantei optime de prelucrare. Justificare itinerariul tehnologic tabelar pentru


varianta optim

21-25

6. Calculul parametrilor energetici ai procesului combinat de presare F.L.P.


7. Stabilirea tipului, parametrilor geometrici i energetici ai presei
8. Calculul centrului de presiune a tanei/matriei

28

9. Calculul dimensiunilor elementelor active

29-30

10. Calculul de rezisten a elementelor active

30-32

11. Normarea tehnic a procesului tehnologic

33-40

12. Calculul preului de livrare a unei piesei 40-41


13. Desenele de executie a elementelor active 42-44
14. Desenul de ansamblu al stantei 45
15. Desenul Piesei cu Tolerante 46
Bibliografie

42

28

25-27

Tema de proiect
S se proiecteze pentru piesa prezentat n desenul anexat:

a) - procesul tehnologic de prelucrare prin deformare plastic la rece;


b) - o tan (matri) combinat utilizat n acest proces;

Fig. 1.
Material Al 99,5 STAS 7607/1 80.
Abateri limit clasa 2 STAS 11111 86

Serie de fabricaie 500.000 piese/an.


Cap. I Memoriu tehnic

1. Consideraii generale asupra prelucrrilor prin presare la rece


Toate corpurile solide au proprietatea de a se deforma sub aciunea unor forte exterioare
si a altor factori cum ar fi : - temperatura
- aciunea ndelungata a timpului,etc.
Diferite materiale supuse deformrii se comporta diferit in funcie de mrimea forelor care
acioneaz precum si de condiiile in care are loc deformarea.
Deformaia unui corp solid se compune de obicei din doua tipuri de deformaii:una de tip plastic
si o deformaie de tip elastic.
Definiia presrii la rece: Presa rea la rece este o metoda tehnologica de prelucrare mecanica
prin care,in scopul obinerii de semifabricate sau de piese finite,se realizeaz deformarea
plastica(permanenta)a materialului cu sau fara separarea acestuia,fara producere de achii,la
temperaturi inferioare celei de recristalizare
De regula presarea la rece se face la temperatura mediului ambiant.
Presarea la rece este o metoda moderna cu un grad ridicat de productivitate,frecvent aplicata in
construcia de maini.
Utilajele folosite sunt prese de diferite forme,caracteristici tehnice si dimensiuni dar si anumite
maini-unelte automate sau speciale.
Clasificarea proceselor tehnologice
Procesele tehnologice de presare se mpart in doua categorii:
- Procedee de stanare
- Procedee de matriare
Procedeele de stanare realizeaz taiere si separare de material.
Procedeele de matriare realizeaz fie deformare plastica propriu-zisa fie taiere si deformarea
plastica.
Stanele si matriele se monteaz si sunt acionate de diferite tipuri de prese sau de maini
speciale.
Avantaje si dezavantaje ale prelucrrilor prin presare la rece
Prelucrarea prin presare la rece este o metoda des ntlnita in construcia de maini si utilaje
tehnologice,in construcia de maini,in construcia de aeronave,in construcia de aparate casnice
si electrocasnice,in industria de armament,in mecanica fina.

Se poate constata ca aproape toate societile comerciale de profil mecanic au in cadrul lor o
secie sau un sector de prelucrare prin presare,proiectnd si punnd in aplicare diferite tehnologii
de presare.
Avantaje:- Procedeele de presare la rece ofer urmtoarele avantaje
1. Se obin piese cu adaosuri mici de prelucrare sau chiar fara adaosuri de prelucrare.
2. Se realizeaz o economie de material si de manopera importanta in comparaie cu
procesele de achiere sau alte metode de prelucrare.
3. Se pot obine piese intr-o gama larga de forme si dimensiuni:monede,ui de
garaj,aibe,roti dinate,filtre,cleme,elemente de caroserii auto,etc.
4. Se obin piese cu o configuraie complexa,care nu se pot realiza prin alte metode,sau se
pot realiza dar foarte greu.
5. Precizie ridicata a pieselor executate.
6. Productivitatea prelucrrii este foarte ridicata,se folosesc prese lente,rapide sau
ultrarapide. Presele lente realizeaz pana la 200 de curse duble pe minut;presele rapide au
o viteza cuprinsa intre 200 si 600 curse duble pe minut iar presele ultrarapide depesc
600 curse duble pe minut.
7. Utilajele de presare au caracter universal si,avnd stane si matrie adecvate,acoper o
gama larga de piese diferite dimensiuni.
8. Muncitorii care servesc utilajele pot avea calificare redusa.
9. Posibilitatea de mecanizare,robotizare,automatizare a proceselor.
Dezavantaje:- Singurul dezavantaj al prelucrrilor prin presare este acela ca stanele si
matriele utilizate sunt deosebit de complexe. Acest lucru are doua aspecte:
- cost ridicat al proiectrii stanei sau matriei
- cost ridicat al execuiei stanei si matriei, rezulta astfel ca stanele si matriele au pre ridicat
si exista posibilitati ridicate de aplicare a acestor procedee la serie mica.
Un procedeu de presare presupune fabricarea unui numr mare de piese astfel incat investiia
iniiala repartizata pe numrul de piese sa duca la un pre acceptabil pe unitate de produs.
Presarea la rece este specifica produciei de serie mare si masa.

2. Analiza materialului piesei


Materialul piesei este Al 99,5 STAS 7607/1 80.
Principalele domenii de utilizare: piese obinute prin ambutisare la rece, cu grad mediu de
deformare, n industria de autovehicule, maini agricole, articole de menaj.
Clasificare:
-

dup caracteristicile de ambutisare sunt table i benzi pentru ambutisare foarte adnc;

dup aspectul suprafeei sunt table i benzi cu suprafa fr zgrieturi i pori.

Notarea mrcilor de aluminiu primar se face prin simbolul Al urmat de cifre care reprezint
coninutul minim de aluminiu, n procente.

Compoziia chimic a mrcilor de aluminiu primar, conform tab. 1.


Marca

Tab.1.

Impuriti % max

Al %
min

Fe

Si

Cu

Zn

Ti

Alte

Total

impuriti

impuriti

0,03

0,50

B. Aluminiul tehnic
Al 99,5

99,5

0,40

0,30

0,02

0,07

0,03

Culorile de marcare prin vopsire, conform tab. 2.


Tab. 2.
Marca

Culorile de marcare

Al 99,5

O dung roie

Caracteristicele mecanice ale materialului utilizat sunt:


-

are o comportare mai bun la presare fa de oeluri deoarece au o rezisten la deformare


mai mic i o deformabilitate mai mare.

aliajele de aluminiu vor avea un coninut de elemente gen Fe, Si, Sn, Zn, Cu, Pb, etc n
cantiti reduse, deoarece modific radical comportarea la deformare
Caracteristici mecanice ale materialului conform tab. 3.

Tab. 3.
Tipul mat.
Al %

Starea mat.

Rez. la rupere

Limita

elastic

Alungirea

daN / mm

daN / mm

Duritatea
Brinel HB

Recopt
99,5

42

20

11

10

14

29

18

15

47

ecruisat
1-2 dur
ecruisat
dur

Cap. II. Memoriu justificativ de calcul

1. Analiza desenului i tehnologicitii piesei


Analiza formei piesei se face pentru a defini posibilitatea execuiei, a raportului de uzinat,
prin prelucrri de presare la rece. Posibilitatea execuiei se definete pe baza:
-

corelrii proprietilor tehnologice ale materialului cu deformaiile ce survin la prelucrri;

ncadrarea cerinelor constructive ale reperului n condiiile privind formele i preciziile


realizabile prin presare la rece;

Piesa suport urmtoarele operaii:


-

decupare;

ambutisare;

perforare.
Tehnologicitatea piesei reprezint mbinarea elementelor tehnice i economice pentru ca

piesa s respecte condiiile constructive i funcionale prescrise.


n concluzie, piesa trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
-

s fie asigurat cea mai economic fabricare a piesei;

respectarea condiiilor tehnice i funcionale.


Printre criteriile de baz ale tehnologicitii se pot enumera:

asigurarea unui consum minim de material;

realizarea piesei printr-un numr minim de operaii;

proiectarea formei i a parametrilor geometrici ai piesei, n aa fel nct aceasta

s fie realizat cu uurin prin tanare paralel cu respectarea condiiilor de precizie necesare.

Pentru ambutisarea ce urmeaz a fi obinut n acest caz este necesar s


se respecte urmtoarele condiii:

razele de racordare au o influen deosebit asupra tehnologicitii de ambutisare i ele

trebuie s fie mai mici dect razele minime de ndoire pentru materialul i grosimea din care se
execut piesa ambutisat:
- verificarea condiiei pentru raza R 3 mm
Condiia pe care trebuie s o verifice este urmtoarea:

9, pag.200

R 3g

R=raza de racordarea peretelui piesei .

R 3 mm

g grosimea semifabricatului
g 0,5 mm

R 1,5 mm
r1.5g , unde r = raza de racordare a peretelui lateral cu arcul.
g= grosimea tablei.
30.75
Condiia este satisfcut.
Pentru perforarea ce urmeaza a fi facuta este necesar sa respecte urmatoarele conditii:
d0.7g

[9,pag75,tab3.2]

unde d=uametrul gaurii circulare


g=grosimea
60.35 coditie indepinita

d0.7g 200.35 conditie indeplinita

=39mm
=3mm

+2

=20mm
conditie indeplinita

+2(g+ )+d

=80mm ,

=39mm , =0.5mm ,

=3mm ,

mm

conditie indeplinita

piesele cilindrice se recomand a fi executate cu o uoar conicitate pentru a putea fi

scoas de pe elementele active. Conicitatea trebuie s fie de cel puin 0,02...0,05

mm

pe

nlimea piesei.

2. Stabilirea formei i dimensiunilor semifabricatului


Dimensiunile semifabricatului plan se determin pe baza egalrii ariei suprafeei acestuia
cu a piesei finite, la care se adaug i adaosul pentru tierea marginilor dac este necesar.
La piesele de revoluie, semifabricatul este de form cilindric, un disc plan cu diametrul

Du .
Metoda egalrii ariilor:
1. Calculul ariei semifabricatului:
Aria semifabricatului se determin cu relaia:

D 2
4

mm ;

unde: D diametrul semifabricatului;

Fig. 2.

Calculul ariei piesei finite:


Aria piesei finite se determin ca suma ariilor suprafeelor piesei:
A A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7

mm

unde :
a) A1 cerc, i se calculeaz cu relaia:

A1
A1

d 2
4

33 2
4

d 40 2R 2 g 33

, unde:

854 .298

b) A2 sfert de inel sferic convex

A2

2 d r 8r
4
2

2, pag.119 , tab.6.7

d=33;

r=3.5;

A2

3,14

2 33 3.5 8 3.52 646.938


4

c) A3 cilindru
A3 d h , unde: h 40 2r g 33.5
A3 40 33 .5 4209 .734

d) A4 sfert de inel sferic concav

A4

2 d
4

r 8r 2 , unde: d1 40 2r 46

10

2, pag.119 , tab.6.7

A4

3,14

2 46 3.5 8 3.52 717.169


4

e) A5 inel plan

A5

d 22 d12 , unde: d 2 100 2 R g 93

2, pag.119 , tab.6.7

d1 40 2 R 46

A5

f)

932 462 5131

A6 sfert de inel sferic convex

A6
A6

2 d r 8r ,
4

unde: d 100 2r 2 g 93

2 93 3.5 9 3.5 1683.247


2

g) A7 cilindru

11

2, pag.119 , tab.6.7

A7 d h , unde: h 40 r g 36,5
A7 100 36,5 11466 .813

Ca urmare aria piesei finite va fi:

A 854.298 646.938 4209.734 717.169 5131 1683.247 11466.813 24710.2 mm 2


La ambutisarea din banda intacta, diametrul zonei utile a semifabricatului (Du) se
precizeaza cu relatia : Du 1.2
[2,pag. 161, tab.6.36 ]
F-aria piesei de executat
-coeficentul de subtiere a peretilor, care se ia de :=0.96...0.98 pentru ambutisarea pe
mai multe randuri.
Diametrul efectiv al semifabricatului (Ds) tine cont si de adaos pentru tundere (b),
precizat in tabelul
[2,pag. 161, tab.6.46 ]
b=2mm
Du 1.2
Du 182
Ds=Du+b
Ds=184mm

12

3. Analiza utilizrii eficiente a semifabricatului. Calculul C.U.M.


Semifabricatul individual aferent realizrii unei piese se obine din produse laminate sub
form de foi de tabl, benzi sau profile.
Prin croire se nelege dispunerea judicioas pe suprafaa semifabricatului a desfuratei
piesei.
Croirea se asigur urmrindu-se realizarea unui coeficient de utilizare maxim pentru

2, pag.14

material. (consum specific minim)


Coeficientul de utilizare a materialului se calculeaz cu relaia:

NA
BL

2, pag.14, rel.3.1 ;

unde: - N numrul de piese ce rezult din semifabricat cu dimensiunile B i L


- A aria suprafeei unei piese.

Croirea pe un singur rnd cu mpingere lateral de band

Fig. 3.

13

Din tabelele pentru grosime g 0,5 mm


-

puntia a 2.5 mm ;

puntia lateral b 3.5

Obs.

mm .

5, pag.99.tab.3.3 .

Pentru piese rotunde cu diametrul mai mare de 50mm (50

) si grosimea

materialului g1mm (0.51mm) valoarea puntitei se mareste cu 1.5mm la puntita a ,iar la


puntita b cu 2mm.
a=2.5
b=3.5
Valorile puntitelor sunt date pentru avansul manual al benzilor; in cazul avansului
automat cu valturi(role) valorile date se micsoreaza cu 20% iar la avansarea cu carlige se maresc
cu 10-20 %
Calculul limii fiei de tabl se face n funcie de dimensiunile piesei,schema de croire,
mrimea admisibil a puntielor, precizia limii benzii, precum i modul de conducere a
benzii n tan, de scheme de lucru i construcia tanei.
Calculul limii fiei de tabl
La croirea pe un singur rnd limea fiei de tabl este:
B D 2b Tl

5, pag.99 .tab.33 ;

unde: B dimensiunea nominal a semifabricatului individual plan calculat;


a,b puntiele, longitudinal a, respectiv lateral b;
T l - tolerana unilateral n minus a benzii sau fiei.

Tierea tablei n fii se face cu foarfece ghilotin de precizie normal pe foarfece


ghilotin F.G. 30, tolerana la limea fiei este TB 0.75

mm ,
5 pag.88 .tab.32 ,

B=D+2b+T1

B 184 2 3.5 0.75 191.8 192 mm

14

Alegerea dimensiunilor semifabricatului din STAS:


Tabl 0,5 x1500x1500 STAS 428/2 80

Fig. 4.
Pp=D+a =184+2.5=186.5mm
1500/186.5=8.04 8piese/fasie
1500/192=7.8 7 fasii
1500 mm 7 fii 8 piese/fie n 7 x8 56 piese/tabl

C.U .M .

An
100

unde: A= 24710.2
n=56

15

1500
1500
C.U .M .

24710.2 56
100 61,5 %
1500 1500

Tabl 0,5x1000x2000

STAS 428/2 80

Fig. 5.
2000/186.5=10.7
1000/192=5.203
1000 mm 5
2000 mm 10 piese/fie n 10x5 50 piese/tabl

C.U .M .

24710.2 50
100 41.183 %
1000x 2000

16

Tabl 0,5 x1250x1500

STAS 428/2 80

Fig. 6.
1250/192=6.5
1500/186.5=8.04
1250 mm 6 fii
1500 mm 8 piese/fie n 6 8 48 piese/tabl

C.U .M .

24710.2 48
100 63.257 % .
1250 1500

Evaluare C.U.M.

17

Dac C.U .M . 60 % , condiia este satisfcut.


n varianta I si III C.U .M . 60 % , am ales varianta III deoarece procentul este mai
mare.

4. a). Stabilirea succesiunii prelucrrilor necesare pentru obinerea piesei


Pentru obinerea piesei n condiiile date n desenul de execuie, procesul tehnologic
proiectat trebuie s conin toate prelucrrile necesare, adic att prelucrri de presare ct i
celelalte prelucrri pregtitoare, ajuttoare i de finisare.
1). Inventarierea tuturor prelucrrilor necesare obinerii piesei
a) tierea tablei n fii;
b) decuparea fiei n semifabricat circular;
c) tunderea marginilor;
d) perforarea orificiilor;
e) ambutisarea semifabricatului;
f) control tehnic de calitate.
2). Ordonarea prelucrrilor n ordinea lor tehnic fireasc
a) tierea tablei n fii;
b) decuparea fiei n semifabricat circular;
c) ambutisarea semifabricatului;
d) perforarea orificiilor: - o gaur 20 ;
- 4 guri 6 .
e) tunderea marginilor semifabricatului;
f) control tehnic de calitate.
b). Stabilirea numrului de operaii intermediare i a dimensiunilor intermediare
Pies cilindric n trepte

18

Fig.7.
Procesul de ambutisare a unui semifabricat plan de diametru D n vederea obinerii unei
piese cilindrice cu diametrul d i nlimea h depinde pe lng aceste dimensiuni i de grosimea
materialului, natura acestuia, procedeul de ambutisare, etc.
n funcie de acestea, ambutisarea se poate face ntr-una sau mai multe operaii de
deformare.
Coeficientul de ambutisare se calculeaz cu relaia:
m

d
; unde m 0... 1
D0

d diametrul piesei ambutisate;

Ds - diametrul semifabricatului plan.


Dar, fiind cazul unei piese cilindrice n trepte ambutisarea este posibil dintr-o singur operaie
dac coeficientul convenional de ambutisare m x este mai mare sau egal cu valoarea
coeficientului de ambutisare a pieselor cilindrice fr flan pentru prima operaie.
Coeficientul convenional de ambutisare se stabilete cu relaia:

19

mx

k1

d
d1
d
k 2 2 ... k n n
Ds
Ds
Ds ;
k1 k 2 ... k n 1 1

6, rel.6.46 . pag.257

unde: - k 1 - raportul nlimilor,


k1

h1 40

1
h2 40

- d 1 - diametrul tronsonului mare,

mm ,

d1 100

- Ds - diametrul semifabricatului,

Ds 184

mm ;

100
0.735
mx 184
0.367
11
2
1

Coeficientul de ambutisare pentru piesele cilindrice fr flan este:

ma1

g
100 0,271 % ,
Ds

m x m a1

0.367 0,271
Din cele menionate rezult c piesa se realizeaz dintr-o singur ambutisare.
Pies cilindric n trepte 1 ambutisare

20

5. a). Stabilirea variantei optime de prelucrare


Varianta I
1.Debitarea tablei n fii
2.Decupare ambutisare perforare
3. Decupare ambutisare perforare
4.Tunderea marginilor
5.C.T.C.
Varianta II
1. Debitarea tablei n fii
2. Decupare
3. Ambutisare
4. Perforare 1-2
5. Tunderea marginilor
6. C.T.C.
Varianta III
1. Debitarea tablei n fii
2. Decupare
3. Ambutisare
4. Perforare 1
5. Perforare 2
6. Tunderea marginilor
7. C.T.C.
Am ales varianta III de prelucrare deoarece la o producie de 500.000 piese/an, producie de
serie mijlocie, nu se justific o comprimare a operaiilor, lucru ce duce la proiectarea unei matrie
complicate cu un cost ridicat.
Precizia pe care o necesit piesa ne permite descompunerea procesului tehnologic n mai
multe operaii mai simple.

21

b. Itinerariul tehnologic tabelar pentru varianta optim


Tab.4.
Denumirea piesei

Pies

Desenul piesei

ambutisat
cilindric n
trepte
Material

Denumire

Al 99,5

STAS

Al 7607/1 80

Grosime

0,5

Tipul tablei
0,5x1000x2000

Caracteristici r 8
daN / mm 2
mecanice

STAS 428/2-80

daN / mm
2

l 42

HB 20
Nr.

Denumirea

oper.

operaiei/faz-

Schia operaiei

Masina
Unealta

ei

22

S.D.V.

Tierea

Foarfece

tablei n fii

Ghilotina

Subler

1.

Presa
2.

Decupare

Stanta de
decupat
simpla

3.

Ambutisare

Presa

Matrita de
Ambutisare

23

4.

Perforare 1

Presa
Stanta de
perforat cu
actiune
simpla

5.

Perdorare 2

Presa

Stanta de
perforat cu
actiune
simpla

6.

Tunderea

Presa

marginilor

Strung cu
cuit disc
S.N. 400

24

7.

ubler,

C.T.C.

comparator

6. Calculul parametrilor energetici ai procesului F.L.P.


Forta totala la perforare Ft

Ft F Qi 3015 .92 263 .89 3279 .81 N


unde :
F forta de perforare propriu-zisa
Qi
forta de scoatere a piesei de pe poanson
Forta de perforare propriu-zisa
F D g af k 9 1 300 3015 .92 N

25

[3, pag xx]

D diametrul perforat
D=20 mm
g grosimea semifabricatului
g=0.5 mm

af rezistena la rupere

af = 80 N/mm2
k coeficientul de majorare =1.2
Forta de scoatere a piesei de pe poanson
F D g q i i 20 0.5 28 0.3 263 .89 N
unde:
q i (0.6... 0.7) C 0.7 40 28 N / mm 2 - presiune radiala

i 0.2... 0.35 - coeficientul de frecare al materialului placii active


Calculul lucrul mecanic la perforare L
La

Ftot g
1000

[2, pag.145]

- coeficient dat n funcie de grosimea g iar pt table sub 2 mm = 0.75... 0.55


Pt g=0.5 se alege

=0,70

Ftot fora maxim la perforare


Ftot = 3279.81 N

g grosimea tablei
h = 0.5 mm
La

0,70 3279.81 0.5


=1.14 [J]
1000

[3.pg. xx]

Calculul puterii la perforare


Puterea util la perforare se determin cu relaia:

26

Pu
unde:

Ln
60 103

KW ,

3, pag.xx

L - lucrul mecanic la perforare;


Ld 1.14 J

n - numrul de curse duble efective;

n 5cd / min evacuarea se face manual


Pu

1.14 5
0.0000956 KW ;
60 10 3

Puterea necesar la perforare


Pnec

Pu

KW ,

3, pag.xx

unde:
Pu - puterea util,

- randamentul presei;

0,5...0,75 0.5 ,
a - coeficient ce ine seama de regimul de lucru;
a 1,1...1,4 1,4

Pnec

0,0000956
1,4 0,000191
0,5

KW .

7. Stabilirea tipului parametrilor geometrici i energetici ai presei


Se alege presa de acionare:
Pres hidraulic PYE 10
Cu urmtoarele caracteristici:
Tab. 5.

27

Caracteristicele tehnice principale

Valori

Unitate de msur

Fora maxim de presare F

100

KN

Viteza maxim la:

- cursa de lucru

100

mm/s

- cursa n gol

400

mm/s

Distana ntre mas i culisou H

500

mm

Cursa reglabil C pn la:

400

mm

Dimensiunile mesei A1 xB1

400x400

mm

Dimensiunile culisoului KxS

200x200

mm

Distana dintre axa culisoului i batiu R

250

mm

Orificiul din masa presei

140

mm

Orificiul din culisou d

mm

Puterea motorului

KW

8. Calculul centrului de presiune


Deoarece stana are un poanson, iar conturul prelucrat este simetric rezult c centrul de
presiune se gsete pe axa de simetrie a poansonului.
Pentru ca tana s funcioneze n bune condiii este necesar ca centrul de presiune al
acesteia s coincid cu axa cepului de fixare. n caz contrar jocurile nu vor mai fi uniforme i va
rezulta o uzur accentuat, urmat de eventuale daune ale presei.

9.Calculul dimensiunilor elementelor active la perforare


Abaterile la perforarea piesei in clasa de precizie 2 sunt conform STAS 11111/86 :

d 20 00..44 T 0.8mm

28

unde : d diametrul nominal al gaurii


T toleranta piesei
Valorile tabelare ale jocurilor diametrale pentru tane de tiere sunt:
Prin functionare elementele active ale stantei se uzeaza si in timp jocul se mareste. De
aceea la proiectare se alege jocul minim ca fiind joc optim. Un joc optim asigura o calitate
maxima a suprafetei prelucrate.
j min 0.06 g 0.06 0.5 0.03mm
j m ax 0.1 g 0.1 0.5 0.05 mm

[1,tab.4.6,pag.93]

j opt j m in 0.03 mm

Pentru perforarea formulele de calcul sunt:


Diametrul poansonului :

d p d n s p 20 0.40.2 20.4 00.2 mm


0

unde: d n 20 - diametrul nominal al gaurii de perforat


p - valoarea absoluta a abateri placii active

p 0.25 T 0.25 0.8 0.2mm

s 0.4mm - abaterea superioara a diametrului gaurii de perforat

29

[1,rel.4.9, pag.95]

Diametrul plcii active :

d pt d p jopt 20.4 0.03 20.43mm


'

-cota orientativa a placii active

'

d p - fiind cota dup ajustarea poansonului n funcie de placa activ pana la atingerea
jocului optim

10.Calculul de rezisten al elementelor active


Calculul de rezisten la compresiune a poansonului de perforare

3, pag.xx

Fc
ac
Am in

unde:
Fc fora care acioneaz asupra poansonului

Fc 3279 .81 N

Am in aria seciunii transversale minime


Am in

d m in 2
4

d m in diametrul minim al poansonului de perforare


d min 19 mm

Amin

19 2
4

283 .52 mm 2

ac - efortul unitar admisibil de compresiune pentru OSC 10


ac 1200 N / mm 2

3279.81
11.57 N/mm2 ac
283.52

30

Calculul de rezisten la strivire a poansonului de perforare


Exist plac de presiune nu se calculeaz rezistena la strivire.

Verificarea rezistenei la flambaj a poansonului de perforare

Verificarea la flambaj se face n special la poansoanlele cu diametru mic la care apare n


mod frecvent pericolul pierderii stabilitii statice la solicitare cu fora de lucru.
Verificarea la flambaj se face n funcie de mrimea coeficientului de zveltee al
poansonului care se calculeaz cu relaia:

lf
imin

[1 rel. 17.9] n care :

l f 25 mm - lungimea de flambaj
im in - raza de inerie minim

imin

I min
Amin

Imin - momentul de inerie minim

Am in - aria seciunii transversale minime


I m in
Am in

I m in

d4
64

d m in 2
4

19 4
64

6397 .11

283 .52 mm 2

6397 .11
22 .56 mm
283 .52

25
12.5 ; 12.5 90 flambaj plastic deci verificarea nu este necesar.
2

31

Verificarea la ncovoiere a PA de perforare

1,5 F
2d
(1
) ai
2
3d 0
Ha

3, pag.xx

F fora care solicit placa activ


F= 3279.81 N
Ha grosimea plcii active
Ha=7 mm

ai - rezistena admisibil de ncovoiere


ai =300 N/mm2

[4, tab.17.11, pag.401]

d=20 mm diametrul placii active


d 0 24 mm diametrul plcii pe care se reazem

1,5 3279.81
2 20
(1
) 44.62 N/mm2 ai
2
3 24
7

Verificarea la forfecare a PA de perforare

F
3279 .81

104 .41 N / mm 2 af
Af
31 .41

unde:

af 120 150N / mm2 - pt OL50


A f - aria forfecat

Af H d 0 0.5 20 31.41mm2

32

11.Normarea tehnic a procesului tehnologic


Normarea tierii pe ghilotin

N TG

Tpi
N

Tu

[2, rel.3.9,pag.27]

Tpi timpul de pregtire ncheiere


Tpi=4 min

[2, tab.3.16, pag.29]

N numrul de fii
N=6 fii
Tu timpul unitar
Tu=0,17 min

N TG

[2, tab.3.17, pag.29]

4
0,17 0,83 min/fasie
6

Cum fiecare fie are 8 semifabricate:

N TG

0,83
0,10 min/buc
8

Norma de producie pentru operaia de tiere pe ghilotin este:

N PG

1
10 buc/min
NTG
Normarea operaiei de decupare

N TD

T pi
N

Tu

[2, pag.27]

Tpi timpul de pregtire ncheiere


Tpi=Tpi1+Tpi2
Tpi1 timpul de pregtire ncheiere la lucrul pe piese
Tpi1=13 min

[2, tab.3.19, pag.30]

Tpi2 timpul pentru nlocuirea stantei


Tpi2=10 min

[2, tab.3.20, pag.30]

Tpi=13+10=23 min

33

N mrimea lotului
N=41666 piese/lun
Tu timpul unitar
Tu=(tb+ta)k2

[2, pag.30]

tb timpul de baz
tb

1
q
ncd

[2, pag.30]

ncd numrul de curse duble a presei


ncd=5 cd/min
q coeficient ce ine seama de cuplajul presei
q=1,17

[2, tab.3.21, pag.31]

1
t b 1,17 0,234 min
5
ta

t a1 nm t a 2 t a 3 t a 4 (nm 1) t a 5 t a 6 t a 7 t a 8
z s nm

ta1 timpul ajuttor pentru pornirea presei


ta1=0,018 min

[2, tab.3.23, pag.32]

ta2 timpul ajuttor pentru aducerea fiei la pres


ta2=0,023x1,3=0,031 min

[2, tab.3.24, pag.32]

ta3 timpul ajuttor pentru aezarea semifabricatului


ta3=0,025x1,3=0,032 min

[2, tab.3.25, pag.33]

ta4 timp ajuttor pentru avansarea fiei


ta4=0,015x1,3=0,019 min

[2, tab.3.26, pag53]

ta5 timp ajuttor pentru ndeprtarea deeurilor


ta5=0
ta6 timp ajuttor pentru extragerea piesei
ta6=0,021 min

[2, tab.3.36, pag.34]

ta7 timp ajuttor pentru ungerea semifabricatului


ta7=0,056 min

[2, tab.3.32, pag.35]

ta8 timp ajuttor pentru ntoarcerea fiei


ta8=0

34

zs numrul de piese obinute simultan pentru o fie la fiecare curs


dubl
zs=1 pies
nm numrul de curse duble ale presei pentru o fie
nm=8 cd/fie
0,018 7 0,031 0,032 0,019 (8 1) 0 0,021 0,056
1 8
t a 0,05 min
ta

k2 coeficient ce ine seama de timpul de adaos


k2=1,10

[2, tab.3.22, pag.31]

Tu=(0,234+0,05)1,10=0,31 min/buc

37
0,31 0,310 min/buc
41666

N tD A

Norma de producie pentru operaia de decupare este:

N PD

1
3,22 buc/min
N TD
Normarea operaiei de ambutisare

N TA

T pi
N

Tu

[2, pag.27]

Tpi=Tpi1+Tpi2
Tpi timpul de pregtire ncheiere
Tpi1 timpul de pregtire ncheiere la lucrul pe piese
Tpi1=13 min

[2, tab.3.19, pag.30]

Tpi2 timpul pentru nlocuirea matriei


Tpi2=24 min

[2,tab.3.20, pag.30]

Tpi=13+24=37 min
N mrimea lotului
N=41666 piese/lun
Tu timp unitar
Tu=(tb+ta)k2

[2, pag.30]

tb timp de baz

35

1
q
ncd

tb

[2, pag.30]

ncd numr de curse duble ale presei


ncd=5 cd/min
q coeficient ce ine seama de cuplajul presei
q=1,17

[2, tab.3.21, pag.31]

1
t b 1,17 0,234 min
5
ta=ta1+ta2+ta3+ta5+ta6+ta7

[2, pag.31]

ta1=0,018 min

[2, tab.3.23, pag.23]

ta2=0,016 min

[2, tab.3.24, pag.32]

ta3=0,022 min

[2, tab.3.25, pag.33]

ta5=0
ta6=0,011 min

[2, tab.3.36, pag.34]

ta7=0,023 min

[2, tab.3.32, pag.35]

ta=0,018+0,016+0,022+0,011+0,023=0,09 min
Tu=(0,234+0,09)1,10=0,356 min/buc

N TA

37
0,356 0,356 min/buc
41666

Norma de producie pentru operaia de ambutisare este:

N PA

1
2,80 buc/min
N TA
Normarea operaiei de perforare 1

N TA

T pi
N

Tu

[2, pag.27]

Tpi=Tpi1+Tpi2
Tpi timpul de pregtire ncheiere
Tpi1 timpul de pregtire ncheiere la lucrul pe piese
Tpi1=13 min

[2, tab.3.19, pag.30]

36

Tpi2 timpul pentru nlocuirea stantei


Tpi2=24 min

[2,tab.3.20, pag.30]

Tpi=13+24=37 min
N mrimea lotului
N=41666 piese/lun
Tu timp unitar
Tu=(tb+ta)k2

[2, pag.30]

tb timp de baz
tb

1
q
ncd

[2, pag.30]

ncd numr de curse duble ale presei


ncd=5 cd/min
q coeficient ce ine seama de cuplajul presei
q=1,17

[2, tab.3.21, pag.31]

1
t b 1,17 0,234 min
5
ta timp ajuttor
ta=ta1+ta2+ta3+ta5+ta6+ta7

[2, pag.31]

ta1=0,018 min

[2, tab.3.23, pag.32]

ta2=0,016 min

[2, tab.3.24, pag.33]

ta3=0,022 min

[2, tab.3.25, pag.33]

ta5=0,006

[2, tab.3.27, pag.34]

ta6=0,011 min

[2, tab.3.36, pag.34]

ta7=0,023 min

[2, tab.3.32, pag.35]

ta=0,018+0,016+0,022+0,006+0,011+0,023=0,096 min
Tu=(0,234+0,096)1,1=0,363 min/buc

N TP

37
0,363 0,363 min/buc
41666

Norma de producie pentru operaia de perforare este:

N PA

1
2,75 buc/min
N TA

37

Normarea operaiei de perforare 2

N TA

T pi
N

Tu

[2, pag.27]

Tpi=Tpi1+Tpi2
Tpi timpul de pregtire ncheiere
Tpi1 timpul de pregtire ncheiere la lucrul pe piese
Tpi1=13 min

[2, tab.3.19, pag.30]

Tpi2 timpul pentru nlocuirea stantei


Tpi2=24 min

[2,tab.3.20, pag.30]

Tpi=13+24=37 min
N mrimea lotului
N=41666 piese/lun
Tu timp unitar
Tu=(tb+ta)k2

[2, pag.30]

tb timp de baz
tb

1
q
ncd

[2, pag.30]

ncd numr de curse duble ale presei


ncd=5 cd/min
q coeficient ce ine seama de cuplajul presei
q=1,17

[2, tab.3.21, pag.31]

1
t b 1,17 0,234 min
5
ta timp ajuttor
ta=ta1+ta2+ta3+ta5+ta6+ta7

[2, pag.31]

ta1=0,018 min

[2, tab.3.23, pag.32]

38

ta2=0,016 min

[2, tab.3.24, pag.33]

ta3=0,022 min

[2, tab.3.25, pag.33]

ta5=0,006

[2, tab.3.27, pag.34]

ta6=0,011 min

[2, tab.3.36, pag.34]

ta7=0,023 min

[2, tab.3.32, pag.35]

ta=0,018+0,016+0,022+0,006+0,011+0,023=0,096 min
Tu=(0,234+0,096)1,1=0,363 min/buc

37
0,363 0,363 min/buc
41666

N TP

Norma de producie pentru operaia de perforare este:

N PA

1
2,75 buc/min
N TA
Normarea operaiei de tundere

NT

T pi
n

Tu

min/ buc

6, rel.16,15, pag.359

unde:
T pi - timpul de pregtire ncheiere;

6, tab.16,27 , pag.372

T pi 23 min
Tu - timp unitar pentru operaia de tundere;

6, tab.16,28, pag.373

Tu 0,32 min
n - mrimea lotului

n 41666 piese/lun
NT

23
0,32 0,32 min/ buc
41666

Norma de producie pentru operaia de tundere este:

buc / min

NP

1
NT

NP

1
3,125
0,32

6, rel.16 .19, pag.360

buc / min

Timpul total de prelucrare a unei piese din lot este:

39

N T1

TT

n1

N T2 N T3 N T4 N T5

unde:
n1 - numrul de piese de pe o fie;
n1 8

TT

0,08
0,310 0,356 0,363 0,32 1,35 min/ buc
8

12. Calculul preului de livrare al piesei


1. Cheltuieli cu materii prime i materiale

C M A sf Pu
Asf aria semifabricatului
Asf


n1 n2

lungimea semifabricatului
=1500 mm

limea semifabricatului
=1250 mm
n1 numrul semifabricatelor pe lungime
n1=8
n2 numrul semifabricatelor pe lime
n2=6

Asf

1500 1250
39062.5 mm2 0,39 m 2
86

Pu pre unitar pentru TDA Al 99,5 (g=0,5)


Pu=40 lei/m2
C M 0,39 40 15 .6

lei

2. Cheltuieli cu salariile

40

C s TT R0
TT timpul total de prelucrare a piesei
TT 1,35 min/ buc 0,0225 h

R0 retribuia muncitorului
R0 = 5 lei/h (categoria a III-a)
C s 0,1125

3. Cot asigurri sociale


C.A.S.=19.5%xCs=0,02
4. Asigurri de sntate
A.S 7% 0,5% 0,75 % C s 0,0928

5. Contribuie la fondul de omaj


C.F.S.=2,5%xCs=0,028
6. Cheltuieli cu munca vie
Cmv=Cs+C.A.S.+A.S.+C.F.S.
Cmv=0,1125+0,022+0,0928+0,028 =0,255
8. Cheltuieli directe
Cd=Cm+Cmv = 15.6+0,255 =15.8
9. Cheltuieli comune ale seciei
Ccs=(200...300)%Cmv=200%Cmv=0,51
10. Costul de secie
Csc = Cd+Ccs = 15.8+0,51 = 17.3
11. Cheltuieli generale ale ntreprinderii
Cg=25%Csc=0,766
12. Cost de uzin
Cu=Csc+Cg=17,35+0,766=18
13. Profitul
P=(5...15)%Cu=1,5
14. Pre de producie
Pp = Cu+P=18+1.5 = 19.5
15. Preul de livrare al piesei

41

PL = Pp+TVA = 3.7 19.5 23.2

42

Bibliografie

[1] TEODORESCU, M.,.a.Tehnologia presrii la rece, Editura Didactic i Pedagogic,


Bucureti, 1980.
[2] ROSINGER, S.

Procese i scule de presare la rece, Ed. Facla, Timioara,


1987.

[3] Conf. Univ. dr. ing. Butnar, L., Curs de mn


[4] MUNTEANU, I.,
[5] CIOCRDIA, A., ,a.
[6] TPLAG, I. .a.

Presarea la rece, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1991


Tehnologia presrii la rece,
Tehnologia presrii la rece, Litografia I.P. Cluj Napoca, 1980

[8] BUTNAR, L.,

Tehnologii de forfecare i tanare, Editura Risoprint, Cluj-

[9] C. Iliescu

Napoca, 2003.
Tehnologia stantarii si matritarii la rece Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1977

[7]

Colecia de STAS-uri.

43