Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proteina este o substanta organiza complexa care constituie unul din principalii
component ai tuturor organismelor vii. Practice, oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca nu
exista viata fara protein, ea fiind prezenta in tot ce ne inconjoara intr-o proportie mai mica sau
mai mare. In corpul uman protein exista in fiecare celula si este considerate a fi coloana
vertebrala a celulei, purtator al vietii.
Proteinele sunt de mai multe tipuri si joaca roluri importante in buna functionare a
organismului nostru: enzimele au rol de catalizatori in reactiile chimice si biochimice ale
celulelor vii, hormonii reglementeaza diverse procese din organism, imunoglobilinele au rol
protector, albumina transporta acizii grasi in sistemul circulator, colagenul, elastina si alte protein
structural au rolul de a mentine structurile altor component biologice, actina si miozina sunt
responsabile de miscarile muscular, unele protein au rol de receptori, altele au rol in dezvoltarea
si coordonarea activitatii celulare, un rol important joaca si proteinele cu functia de stocare de a
forma reserve de aminoacizi, si asa mai departe.
Astfel, nu exista nici un dubiu ca organismul uman are nevoie de protein zilnic pentru a
functiona la cote maxime. De unde preia organismul necesarul de protein? Bineinteles, din
alimentatia de zi cu zi. Alimentatia noastra se compune din trei principia nutritive fundamentale:
protein, zaharuri si grasimi. De ultimele doua ne putem lipsi, dar organismul nostrum nu poate
functina adecvat o perioada prea lunga fara cantitatea zilnica necesara.
Fiecare persoana in functie de parametrii pe care ii are isi poate calcula necesarul proteic
zilnic. In cazul femeilor este necesar 1 g de protein per kilogram, in cazul femeilor sportive 1,5
g/kg. In cazul barbatilor acestia au nevoie de 1,5 g/kg de protein zilnic, iar in cazul barbatilor
sportive de cel putin 2 g/kg proteina.
In cazul, persoanelor care doresc sa slabeasca necesarul zilnic de proteine e nevoie sa fie
respectat sau poate chiar deposit deoarece proteinele sunt piatra de temelie in controlul foamei.
Fiecare masa e nevoie sa tina de foame 4 sau 5 ore. Acest lucru poate fi realizat daca alimentele
consummate la o masa sunt bogate in proteine.
Cand o persoana doreste sa se ingrase e recomandat sa se focuseze pe introducerea in
alimentatie de alimente bogate in protein, protein care vor ajuta la cresterea in greutate, dar cu
masa muscular.
Proteinele reprezinta un numar mare de compusi organic constituiti din aminoacizi uniti
prin legaturi peptidice, ce formeaza organism vi si sunt esentiale pentru functionarea lor.
Descoperite in 1838, proteinele sunt acum recunoscute ca fiind principal component a celulelor
vii, insemnand mai mult din 50% din greutatea uscata a animalelor. Cuvantul protein vine din
grecescul proteinos care inseamna principal.
Moleculele proteice variaza de la fibre lungi si insolubile care formeaza tesutul de
legatura si parul, pana la globule solubile ce pot trece prin membranele celulare si pot cataliza
reactii metabolice. Sunt specific fiecarei specii si fiecarui organism. Oamenii au aproximativ
30.000 de proteine diferite, din care doar 2% au fost pe deplin analizate. Proteinele din dieta,
sunt folosite in principal pentru a construe si pentru a mentine cellule, dar descompunerea lor
chimica da de asemeni energie, apropiindu-se de cele 4 calorii pe gram, generate de
hidrocarbonati.
Pe langa functiile lor in crestere si in mentinerea celulelor, proteinele sunt de asemeni
responsabile pentru contractia muschilor. Enzimele digestive sunt protein, asa cum este insulin si
multi alti hormone, anticorpiii sistemului imunitar si hemoglobin, care transporta substante vitale
prin corp. Cromozomii, care transmit caracteristicile ereditare, sub forma de gene, sunt de
asemeneni compusi din acizi nucleici si proteine.
Rolurile proteinelor in organism sunt urmatoarele:
-
Rol structural sunt component ale tuturor celulelor, fiind necesare cresterii si refacerii
tesuturilor
Rol functional in desfasurarea proceselor metabolice. Sunt component structural ale
Proteinele din alimentatie vor fi folosite in organism nu numai pentru biosinteza proteinelor
tisulare sau inlocuirea celor distruse, ci si pentru biosinteza unor compusi azotati neproteici (baze
purinice si pirimidinice, constituienti ai nucleoproteinelor, creatinei, colinei ).
Alimentele derivate din animale, incluzand carne, peste, oua si majoritatea produselor lactate
contin protein complete. Soaia este singura planta ce contine proteine complete. Cea mai mare
valoare proteica se regaseste in lapte si oua. Proteinele incomplete nu asigura un aport adecvat de
aminoacizi. Multe plante alimentare contin cantitati considerabile de protein incomplete, cele
mai bune surse fiind cerealele si legumele. Unele alimente bogate in protein contin cantitati
importante de lipide ( carnea de oaie, porc, rata si ouale ). In general, consumand un amestec
suficient de protein complete si incomplete care nu pune probleme de sanatate.
Alimentele cu continut crescut de proteine:
-
sticate
Continutul concomitant de lipide modifica efectele proteinelor.
Alimentele ce contin proteine complete sunt:pestele, carnea de gaina, carnea de curcan, rata,
carnea de vita, carnea de oaie, carnea de porc, ouale, soaia, branza, laptele si iaurtul.
Alimentele ce contin proteine incomplete sunt : cerealele, faina, orezul, malaiul de porumb,
spaghetele, painea, fasolea, broccoli, cartofi si arahidele.
Aportul recomandat: se bazeaza pe cantitatea de proteine necesara pentru mentinerea balantei
de azot si reprezinta cantitatea de azot consumata sub forma de proteine, care trebuie sa fie egala
cu azotul eliminate zilnic prin urina si alte secretii ale organismului. Aportul total de proteine
trebuie sa fie de 10-15% ( maxim 20%) din totalul caloric, jumatate de origine animala si
jumatate de origine vegetala. Necesarul de proteine depinde de valoarea biologica a acestora.
Pentru cele cu valoare biologica mare este sufficient un aport de 0.6g/kg corp. acest necesar
creste la 0,85 g/kgcorp pentru proteinele cu valoare biologica scazuta.
Proteinele sunt acele elemente constitutionale esentiale care contribuie la dezvoltarea
tesuturilor organismului uman, pot corecta si sustin integritatea functional, sunt elementele cele
mai importante de constitutie ale tesuturilor, sunt combinatiile chimice cele mai complexe
cunoscute de om, in afara de carbon, hydrogen si oxygen, proteinele contin si azot si cantitati
mici de sulf, procesul lor oxidative determina producerea de energie.
descoperite, printre care hemoglobin S, cauza anemiei sickle-cell, boala ereditara suferite in
special de negrii.
Hormonii proteinici sunt proteine ce provin din glandele endocrine, nu functioneaza ca si
enzimele, stimuland organelle tinta in a initia si a controla actiuni importante cum ar fi rata
metabolismului si producerea de enzime digestive si de lapte. Insulina, secretata de pancreas,
regleaza nivelul de glucoza din sange. Tiroglobulina secretata de glanda tiroida, regleaza
metabolismul general, hormonal calciton, secretat tot de glanda tiroida, reduce nivelul de calciu
din sange.
Anticorpi, denumiti si imunoglobuline, desemneaza cateva mii de proteine diferite care sunt
generate de serul din sange, in reactia cu antigeni. Un singur antigen poate genera producerea
multor anticorpi, care se unesc cu diverse laturi ale molecule de antigen, neutralizand-o, si
cauzand eliminarea acesteai din sange.
ARN si AND:
Acizii nucleic, sunt molecule extreme de complexe, produse de celulele vii, si de virusi.
Numele lor vine de la pozitia lor in celulele vii. Cativa acizi nucleic insa, nu se gasesc in nucleu
ci in citoplasma celulei. Acizii nucleic au cel putin doua functii: sa treaca caracteristicile
ereditare de la o generatie la alta si sa produca proteine specifice. Cum reusesc acizii nucleic sa
efectueze aceste functii este obiectul celei mai intense cercetari ale zilelor noastre. Se crede ca sau format acum trei milioane de ani cand cele mai elementare forme de viata au aparut pe
pamant. Originea codului genetic, a fost acceptata de cercetatori ca fiind foarte apropiata de cea a
vietii insasi. Biochimistii au reusit sa descifreze codul, adica sa determine cum acizii nucleic
dicteaza structura proteinelor.
Enzimele sunt proteine globulare care se combina rapid cu alte substante, numita substrat,
pentru a cataliza numeroasele reactii chimice in corpul uman. Sunt in principal responsabile
pentru metabolism si pentru reglarea acestuia.
Unele enzime cum ar fi pepsina si tripepsina, care folosesc in digestia carnii, controleaza
multe reactii diferite, iar altele cum ar fi ureasa sunt extreme de individualizate, si pot controla o
singura reactive. Altele elibereaza energia necesara inimii pentru a bate si pentru contractile
pulmonare. Multe faciliteaza conversia zaharului si mancarurilor in diverse substante necesare
corpului pentru creearea de noi tesuturi, pentru refacerea celulelor sangelui, si pentru energia
necesara muschilor pentru a se contracta.
Se stie ca in urma infectiilor cu bacteria sau virusi, organismul animal devine imun, un timp
mai lung sau mai scurt, fata de o noua infectie cu acelasi germen pathogen. Imunitatea se
daoreaza aparitiei de anticorpi in serul animalului infectat. Substantele care determina formarea
anticorpilor, numite antigeni, sunt proteine, produse de bacterii sau provenite din acestea sau din
virusuri prin dezagregarea lor. Orice protein straina introdusa prin injective in organism
actioneaza ca antigen.
Proteinele din muschi
Muschii vertebratelor contin 15-20% proteine. Au fost izolate: miogenul, miosina, globulina
X, stroma muscular, tropomiosina si actina.
Miogenul este un amestec de cel putin 3 proteine, cu character de albumine si globuline.
Miogenul contine enzimele esentiale ale muschiului: fosforilaza, fosfoglucomutaza etc.
Miosina si actina sunt proteinele care asigura functiunea contractila a muschiului.
Tropomiosina este o proteina unitara.
Rolul proteinelor in organismul uman:
-
Plastic
Energetic prin ardere dau 4,1 kcal/g proteine; nu ard complet dand nastere unor
substante toxice ( amine toxice: indol, triptamina, histamine ) care cer un efort hepatic
suplimentar.
Edem
Scaderea in greutate
Eruptii cutanate
Descumarea pielii
Dureri muscular
Depresie
Anxietate
Tulburari de somn
Tristete
Dureri de cap
Stari de greata
Dureri abdominal
Stari de lesin
Insuficienta respiratorie
Boli de inima
Letargie
Hipoglicemie
Hipotonie
Afectiuni hepatice
Calculi biliari
Artrita
Tulburari cardiac
Deteriorarea muschilor
Deces.
Boli cauzate de deficient de proteine. Lipsa proteinelor din organism este considerate una
din cauzele majore care favorizeaza aparitia urmatoarelor afectiuni: boli cardiovasculare, cancer
de colon,cancer mamar si osteoporoza.
Deficitul congenital de proteina C sau S sta la baza afectiunilor de coagulare, determinand un
risc crescut pentru formarea cheagurilor de sange, tromboza.
Boala kwashiorkor este intalnita mai ales la bebelusii care sunt intarcati foarte tarziu.
Alimentatia copiilor mici dupa o anumita varsta trebuie sa contina inclusiv o cantitate adecavata
varstei lor de proteine. Marasmul este un alt aspect al bolii caracterizat prin diminuarea tesutului
cellular subcutanat. Nivelul redus de proteine inhiba cresterea si dezvoltarea normala a copiilor.
Ratia zilnica de proteine necesara este foarte mica si poate fi obtinuta cu usurinta dintr-o
alimentatie simpla si obisnuita