Sunteți pe pagina 1din 29

CUPRINS

CAPITOLUL 1. ZONA GEOGRAFICA MARAMURES ... pag. 4


1.1. Reliefpag. 4
1.2. Climapag. 4
1.3. Flora si Fauna.pag. 5
1.4. Resurse naturale....pag. 8
1.4.1. Resursele naturale neregenerabile...................................................pag. 8
1.4.2. Resursele naturale regenerabile.......................................................pag. 8
1.4.3. Resursa de sol................................................................................ .pag. 9
1.5. Resurse antropice........................pag. 10
1.5.1. Edificii istorice....................................................................................pag. 10
1.5.2. Edificii religioase................................................................................pag. 11
1.5.3. Edificii culturale..................................................................................pag. 12
1.5.4. Monumente si lucrari de arta.............................................................pag. 13
1.5.5. Obiectivele turistice propriu-zise........................................................pag. 14
1.5.6. Patrimoniul turistic etnografic.............................................................pag. 14
CAPITOLUL 2. PREZENTAREA GENERALA A PENSIUNII...pag. 17
2.1. Detalii generale pensiune..................................................................... .. pag. 18
2.1.1 Numele pensiunii .............................................................................. .pag. 18
2.1.2 Numarul de margarete.........................................................................pag. 18
2.2 Criterii de clasificare indeplinite...................................................................pag. 18
2.3 Arhitectura, dotarea camerelor si a celorlalte incaperi.................. ............. pag. 21
2.3.1 Spatierea camerelor............................................................................ pag. 21
2.3.2 Dotarea camerelor ...............................................................................pag. 22
CAPITOLUL 3. MENIUL CU SPECIFICUL ZONEI SI PROGRAMUL
TURISTIC......pag. 24
3.1. Lista de preparate si bauturi........................................................................pag. 24
3.2. Programul turistic.........................................................................................pag.30
3.2.1. Petrecerea timpului liber la pensiune..................................................pag. 30
3.2.2. Petrecerea timpului liber in afara pensiunii.........................................pag. 31
Bibliografie.....pag. 32

CAPITOLUL 1
ZONA GEOGRAFICA MARAMURES
Judetul Maramures este situat n partea de nord - vest a trii, ntre paralelele
4702000 si 4800015 latitudine nordic si meridianele 2205230 si 2500730
longitudine estic, fiind nvecinat cu judetele Satu Mare, Slaj, Cluj, Bistrita Nsud si
Suceava. La nord este delimitat de frontiera Romniei cu Ucraina, rul Tisa formnd granita
natural pe o lungime de 62 km.
Distanta dintre punctele extreme vest si est ale judetului este de 160 km, iar
dintre cele de nord si sud este de 60 km, ceea ce confer Maramuresului o form
alungit n directie longitudinal. n limitele geografice judetul Maramures are o
suprafat de 630436 ha (2,6% din suprafata Romniei).
1.1. Relieful
Relieful judetului Maramures este variat:
- zona montan - 43 %;
- dealuri, podisuri si piemonturi - 30 %;
- depresiuni - 27 %.
Prtile joase ale depresiunilor coboar pn la 135 m pe Somes la Seini si
204 m pe Tisa. Contrastele de altitudini sunt mari: Pietrosul Rodnei (2303 m) domin
Depresiunea Maramuresului cu peste 1600 m, iar Ignisul (1307 m) se ridic peste
Depresiunea Baia Mare cu aproximativ 1000 m.
Altitudinea medie a principalelor localitti:
- Baia Mare 226 m
- Baia Sprie 358 m
- Sighetu Marmaiei 267 m
- Cavnic 580 m
- Tg. Lpus 331 m
- Viseu de Sus 491 m
- Borsa 657 m
- Somcuta Mare 205 m
- Ulmeni 171 m
- Dragomiresti 439 m
- Slistea de Sus 441 m
1.2. Clima
Judetul Maramures are un climat temperat-continental moderat, care se diferentiaza
in doua zone climatice: zona climatului montan, cu topoclimat specific de depresiuni
intramontane (Depresiunea Maramures) si zona climatului de dealuri, cu altitudini de 300
pana la 800, cu un topoclimat de depresiuni submontane.
Climatul montan, influentat de masele de aer subpolar, se caracterizeaza prin veri
scurte si ierni lungi de 7-8 luni. Temperatura medie anuala este cuprinsa intre -2 la -6 grade
Celsius in Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului si Tibles.Temperatura medie in lunile
Inuarie,-10 la -6 grade Celsius,temperatura medie in iulie, 8 la 12 grade Celsius,numarul
zilelor fara inghet de 80-120. Precipitatiile medii anuale, 1000-1400 mm sunt in cea mai mare
parte a anului sub forma de lapovita si ninsoare (la peste 1.700 m altitudine).
2

Muntii Gutai-Ignis au o clima mai moderata,sub influenta maselor de aer din vest,cu
temperaturi medii anuale de 2 la 6 grade Celsius,numarul zilelor fara inghet 120-150.
Precipitatiile medii anuale 1.000-1.200 mm, iar zilele cu strat de zapada 100-150.
Depresiunea Maramures, la adapostul Muntilor Rodnei si Maramuresului, ce formeaza un
paravan in calea curentilor de N-E, atenueaza asprimea iernilor, determinand un climat mai
moderat, temperatura medie anuala este de 8,5 grade Celsius.
1.3. Flora si fauna
n judetul Maramures au fost inventariate speciile de flora si fauna:
- 258 specii de flora (7 specii din ncrengatura Briophyta, 18 specii din ncrengatura
Pteridophyta, 11 specii din ncrengatura Gymnospermatophyta, si 222 specii din ncrengatura
Angiospermatophyta);
- 354 specii de fauna (40 specii din clasa Pisces, 14 din clasa Amphibia, 11 din clasa Reptilia,
230 specii din clasa Aves si 59 specii din clasa Mammalia).
Din punct de vedere fitogeografic, dupa S. Rivas Martmez, acest teritoriu apartine
imperiului Holarctic, regiunea Eurosiberiana, provincia Carpatica, districtul Est-Carpatic.
Compozitia floristica a acestor munti (elementele floristice) atesta raionarea lor n
aceste
unitati
floristice.
Cercetarile botanice ntreprinse pna n prezent evidentiaza ncadrarea acestui
teritoriu n complexul general al florei Carpatilor, avnd o flora caracteristica Carpatiior
Orientali, cu o biodiversitate ridicata.
n flora bogata a acestor munti exista numeroase specii, cu o raspndire foarte larga
n regiune sau n tara, nsa cuprinde si un numar nsemnat de raritati floristice.
Se remarca n teritoriul parcului numarul relativ mare al elementelor endemice (26)
caracteristice Carpatilor ca: Achillea schurii, Aconitum hosteanum, Aconitum moldavicum.
Aconitum romanicum, Armeria pocutica, Campanula carpatica, Campanula rotundifolia ssp.
polymorpha, Cardamine glanduligera, Cardammopsis neglecta, Centaurea carpatica,
Chrysosplenium alpinum, Dianthus tenuitblius, Dianthus carthusianorum ssp. floraandercoiani, Erysimum wittmannii ssp. transsilvanicum, Festuca carpatica, Genista tinctoria
ssp. oligosperma, Heracleum carpaticum, Hieracium kotschyanum. Leucanthemum
waldsteinii, Melanpyrum saxosum, Phyteuma tetramerum, Phyteunia vagnen. Poa granitica
ssp. disparillis, Pulmonaria rubra ssp. filarszkyana, Silene nutans ssp. dubia, Trisetum fuscum.
Aceste elemente sunt formate n diferite etape fitoistorice si pastrate pna n prezent.
Ele sporesc substantial valoarea botanica a acestui masiv si imprima o nuanta particulara
florei Muntilor Maramuresului.
Clima continental - temperata din zona studiata, relieful de deal si de munte pe care
s-au format n general soluri specifice - argiluvisoluri , cambisoluri si spodosoluri - au
favorizat formarea unor tipuri de padure constituite n general din fgete, goruneto fagete si
molidisuri,
precum
si
unele
specii
de
amestec.
Pe teritoriul studiat, cele mai reprezentative tipuri de padure sunt:
- fget montan pe soluri scheletice cu flora de mull
- amestec de fag si rasinoase pe soluri schelctice
- fget de deal cu flora de mull
- fget cu Festuca drymeia
- molidis cu Luzulla silvatica
- amestec de rasinoase si fag cu Festuca drymeia
- fget de deal pe soluri scheletice cu flora de mull
- gorunet cu flora de mull

- gorunet de coasta cu graminee si Luzula luzuloides


- molidis cu Vaccinum myrtililus
- bradeto-faget cu flora de mull
Analizata din punct de vedere al formatiilor de padure, situatia se prezinta astfel:
- Molidisuri pure - aproximativ 22 % din suprafata
- Amestecuri de molid, brad si fag - aproximativ 20 % din suprafata
- Bradet-fget - aproximativ 9 % din suprafata
- Fagete pure montane - aproximativ 35 % din suprafata
- Fagete pure de deal - aproximativ 7 % din suprafata
- Gorunete - aproximativ 4 % din suprafata
- Gorunete-fagete - aproximativ 3 % din suprafata
n functie de factorii determinanti - conditiile climatice, altitudinea, panta si
expozitia, tipul de sol, substratul litologic si vegetatia forestiera existenta au fost identificate
patru etaje de vegetatie semnificative: deluros de gorunete, fagete si gorunete-fagete, montanpremontan de fagete, montan de amestecuri si montan de molidisuri.
Fauna Muntilor Maramuresului este o fauna caracteristica Carpatilor Orientali, cu o
biodiversitate ridicata datorita factorilor ecologici existenti. Aceasta biodiversitate variarta
este mbogatita de o serie de specii endemice, rare n Romnia sau n Europa.
Din punct de vedere biogeografic teritoriul parcului apartine cu toate speciile caracteristice
zonei de Provincia Dacica, tinutul Carpatilor Orientali (Calinescu,1968).
Nevertebrate. Dintre diptere, familiile Dolichopodidae si Empididae s-au identificat
74 de specii dintre care 7 specii pentru prima data n Romnia:
- Rhaphium ensicome (Memgen 1824) - Repedea - Smereceni
- Rhaphium rivale (Loew, 1869) - Repedea - Smereceni
- Argyra spoliata (Kowarz 1878) - Repedea - Crligatura.
- Diaphorus halteralis (Loewl869) - Repedea
- Hilara albitarsis von Roser, 1840 - Repedea (Poiana Smereceni)
- Empis (s.str.) nuntia Meigen 1838 - Bistra - Paltin
- Empis (s.str.) planetica Collm 1927 - Repedea - (Smereceni)
n 1997, se colecteaz n aceast zon 15 specii de Coccinellidae si 35 de
Cerambycidae (Coleptera), ntre care si specia foarte rara n Romnia - Nivellia sanguinosa
(Gyllenhal 1827) - pe valea Crligatura, 17 km amonte de Repedea. Rhopalopus femoratus
(Linnaeus 1758) si Chlorophorus varius (Muller 1766) sunt semnalate pentru prima data n
Maramures.
Ihtiofauna n cursurile superioare ale rurilor si praielor este saraca n specii dar
datorita conditiilor ecologice sunt specifice, foarte valoroase calitativ, specii reofile
pretentioase la cantitatea de oxigen si foarte sensibile la gradul de poluare: pastrav indigen
(Salmo trntta fario), lipan (Thymallus thymallus), boistean (PhoxiriLis phoxinus), babete
(zglvoc)
(Cottus
gobio),
babete(Cottus
poecilopus).
n partea inferioara a rurilor de munte: Ruscova, Frumusaua, Bistra, numarul
speciilor de pesti este mai mare datorita speciilor de pesti care intra din rul principal pentru
depunerea icrelor ca: moioaga (Barbus peloponnensius petenyi), scobar (Chondrostoma
nasus) si chiar specia monnment al naturii- lostrita (Hucho hucho) sau cleanul dungat
(Leuciscus
souffia
agassizi)
specie
endemica
pentrn
Maramures.
Dintre amfibieni 8 specii sunt identitlcate cu siguranta: salamandra (Salamandra
salamandra), salamzdra de munte (Triturus alpestris), salamazdra carpatic (Triturus
montandoni) - specie endemica pentru Carpatii Orientali si Sudeti, buhai de balta (Bombina
variegata), broasca rioasa (Bufo bufo), broasca raioasa verde (Bufo viridis), broasca rosie de
padure (Rana dalmatina), broasca rosie de munte (Rana temporaria).

Reptilele sunt reprezentate pna n prezent prin 6 specii care sunt: soprla de cmp
(Lacerta agilis), soprla de munte (Lacerta vivipara), nprca (Anguis fragilis), sarpele lui
Esculap (Elaphe longissima), sarpe de casa (Natrix natrix), vipera(Vipera berus), dintre care,
doua specii sunt trecute n lista losie (Anguis fragilis) si (Elaphe longissima). Dintre reptile
cea mai frecventa si cea mai caracteristica golurilor de munte si fnetelor montane este
soprla
de
munte
(Lacerta
vivipara).
Clasa pasarilor este reprezentata prin specii caracteristice de munte, raritati faunistice
pentru Romnia - cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix), cocosul de munte(Tetrao urogallus),
ierunca(Tetrastes bonasia) ct si prin ornitofauna tipica din zona montana a fagetelor si
padurilor de amestec de rasinoase, precum si a golurilor de munte. Lnga cursurile de ape sunt
instalate specii caracteristice ca : mierla de apa (Cinclus cinclus), fluierar de munte (Tringa
hypoleucos), codobatura dc munte (Motacilla cinerea) si codobatura alba (Motacilla alba).
n fagete speciile caracteristice sunt : ciocanitoarea spate alb (Dendrocopos leucotos),
muscar gulerat (Ficedula albicollis), etc. n padurile de amestec apar si speciile specifice
paduirilor de rasinoase ca : alunarul (Nucifraga caryocatactes), pitigoiul de bradet (Parus
ater),
etc.
n padurile pure de molid speciile cele mai caracteristice sunt: cocosul de munte
(Tetrao urogallus). ciocanitoarea de munte (Picoides tridactylus), forfecuta (Loxia
curvirostra),
scatiu
(Carduelis
spinus),
etc.
Acvila de munte (Aquila crysaetos) apare pe lnga alte specii de pasari rapitoare care
cuibaresc n padurile de limita, ca: sorecarul (Buteo buteo), uliul (Accipiter gentilis), uliul
pasarar
(Accipiter
nisus),
vnturel
rosu
(Falco
tinnunculus),
etc.
Dintre speciile de pasari nca prezente n zona cu populatii viabile unele figureaza n
lista rosie ca Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Lyrurus tetrix, Bubo bubo, Pieoides
tridactylus,
Corvus
corax,
etc.
Fauna de mamifere este de asemenea completa; nu lipsesc specii trecute n Cartea
Rosie a Europei ca rsul (Lynx lynx), nurca (Mustela lutreola), lupul (Canis lupus). ursul
(Ursus arctos), vidra (Lutra lutra), care au disparut sau au devenit specii foarte rare, cu un
areal restrns, n fauna Europei.
In muntii Rodnei fauna este bogata in specii unele ocrotite cum ar fi: capra neagra,
ursul, agvila de stanca, rasul, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, altele de interes
ginegetic. In apele repezi traiesc pastravul, lipanul, si boisteanul. Aici exista pastravarii si
numeroase cabane de vanatoare pe aproape toate vaile principale.
Vegetaia i fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii n functie de
altitudine, unele avand caracter endemic munilor Rodnei. Speciile de animale sunt bine
reprezentate, prezentnd o mare varietate n funcie de altitudine: n zona alpin de capra
neagr, marmota, acvila de stnc, n jnepeni de cocoul de mesteacn, iar n pdurile de
conifere de rs, cocoul de munte, ursul brun, cerbul carpatin i altele. In rurile de munte,
Tisa, Vieu, Ruscova i Vaser, alturi de pstrav i lipan triete cea mai valoroasa specie de
salmonide, lostria.
1.4. Resurse naturale
1.4.1. Resursele naturale neregenerabile.
n judetul Maramures se gsesc acumulri de minerale cu compozitii diferite,
constituite n zcminte de substante minerale utile metalifere. Cele mai importante
resurse minerale de pe teritoriul judetului sunt reprezentate de:
- minereurile polimetalice, de la Ilba, Nistru, Bita, Herja, Baia Sprie, Suior,

Cavnic, Biut, Poiana Botizii, Tibles, Baia Borsa (Gura Bii, Colbu, Burloaia, Dealu Buctii)
si Viseu (Mcrlu, Novicior);
- mineralizatiile cuprifere de la Nistru, Poiana Botizii, Baia Borsa, Viseu (Mcrlu si
Catarama);
- mineralizatiile auro argentifere de la Ssar, Valea Rosie, Dealu Crucii, Suior, Bita;
- acumulrile de minereu de fier si mangan de la Rzoare;
- depozitele de bentonit de la Rzoare si Valea Chioarului;
- acumulri de sisturi bituminoase n raza localittilor Viseu, Borsa, Scel, Tg. Lpus;
- roci utile: andezite, amfibolite, calcare, gresii, tufuri vulcanice, folosite ca piatr spart n
diverse constructii si ca placaje decorative; pietris si nisipuri n albiile majore ale rurilor
Somes, Lpus, Viseu, Ruscova, Tisa, Iza; roci silicoase pentru abrazivi.
1.4.2. Resursele naturale regenerabile.
Resursa de ap. Regimul precipitatiilor determin, la nivelul judetului Maramures, o
retea hidrografic bogat si dens, nsumnd o lungime de peste 3100 km, n medie
0,5-0,7 km/km2.
n zona alpin scderea debitelor se datoreaz perioadelor ndelungate de
nghet (6-7 luni pe an), prezentei circurilor si vilor glaciare datorit crora pe
suprafete ntinse se dezvolt numai cursul principal al rului, ct si efectului
cumpenei de ap, unde se resimte lipsa unei retele de ruri cu scurgere permanent.
n zonele mai joase, cu depozite de versanti mai groase, ploile bogate
contribuie la o fragmentare mai intens a reliefului. Aici exist ape freatice din
abundent, care asigur alimentarea cu ap a rurilor mici. Alimentarea pluvial este
caracteristic mai ales n lunile mai iunie, cnd n regiunile depresionare au loc viituri destul
de mari.
Reteaua hidrografic se nscrie n dou bazine hidrografice distincte - Tisa si
Somes separate de lantul muntos vulcanic Guti Tibles si muntii Rodnei, care
formeaz o ax ce strbate judetul pe directia NV-SE, respectiv V-E.
Dintre principalele localitti ale judetului, Baia Mare se alimenteaz din surs
de ap de suprafat, Cavnic din surs de suprafat si partial din subteran, Sighetu
Marmatiei, Viseu de Sus, Tg. Lpus, Seini, Baia Sprie si Borsa din surse de ap
subterane.
1.4.3. Resursa de sol
nvelisul de soluri pe cuprinsul judetului Maramures este variat, el reflectnd
caracterul complex al factorilor naturali, care conditioneaz formarea sa. Se remarc
printr-o ntindere mai mare urmtoarele tipuri genetice:
- Soluri brune argilice
- Soluri brune podzolice
- Soluri podzolice argilo-iluviale
- Soluri pseudogleice
- Soluri brune acide
- Andosoluri
- Soluri gleice
- Soluri humico-silicatice
- Litosoluri
- Aluviuni si soluri aluviale

- Regosoluri
Din suprafata total a judetului de 6304,36 km2, suprafata agricol reprezint
49,4%, pdurile 45,9%, apele 0,9% si alte suprafete 3,8%.
Flora spontan este bine reprezentat pe ntreaga suprafat a judetului,
avnd o mare varietate de specii, unele fiind endemice (Opaitul muntilor Rodnei
Lychnis nivalis si Melampyrum Saxosum).
Pdurile reprezint una din principalele bogtii ale judetului. Suprafata total
a pdurilor este de 289179 ha.
Repartitia solurilor pe categorii de folosint are urmtoarea structur:
- Teren agricol: 311155 ha (49,36 %)
- arabil: 83998 ha
- psuni, fnete: 220773 ha
- vii: 230 ha
- livezi, grdini: 6154 ha
- Teren neagricol: 319281 ha (50,64%)
- pduri: 289179 ha
- suprafata construit: 11380 ha
- ape de suprafat: 5650 ha
- ci de comunicatie: 6287 ha
- altele: 6785 ha
La nivelul judetului Maramures sunt inventariate urmtoarele suprafete cu
restrictii ale calittii solurilor:
- terenuri poluate 30000 ha
- terenuri cu exces de umiditate 64800 ha
- terenuri acide (pH < 5,8) 212300 ha
- terenuri srturate 125 ha
- erodate de ap 170000 ha
- cu eroziuni de suprafat semnificative 170000 ha
- cu eroziuni de adncime 37000 ha
- altele 2100 ha

1.5. Potentialul turistic antropic


Intr-o simbioza multimilenar statornicita,cadrul natural al judetului Maramures si
locuitorii spatiului sau istorico-geografic au conlucrat la alcatuirea unui patrimoniu material si
spiritual de o mare bogatie si originalitate.
Potentialul teristic de natura antropica al judetului se compune din urmatoarele grupe
majore de obiective :
-edificii istorice
-edificii religioase
-edificii culturale
-monumente si lucrari de arta
-obiective turistice propriu-zise
-patrimoniu turistic etnografic
-obiective economice cu insusiri turistice.

1.5.1. Edificiile istorice


In municipiul resedinta de judet Baia Mare se pastreaza vestigii ale vechilor
fortificatii ce inconjoara zona medievala a orasului, ridicat in secolul al XV-lea: Bastionul
macelarilor numit si Turnul de munitii. Monetaria veche.
Piata Libertatii, vechi centru al orasului, este un complex de arhitectura modievala
ridicat in secolele XVII-XVIII, cuprinzand o succesiune de stiluri arhitecturale, gotic si baroc,
cu unele modificari suferite in timp. Cea mai veche cladire este Casa Iancu de Hunedoara ,
construita pentru sotia sa Elisabeta intre anii 1446-1486.
Cladirea din coltul de sud-est al pietei, construita in secolul al XVIII-lea a fost hanul
principal al orasului. O placa comemorativa aminteste ca Aici a poposit Petofi Sandor la 8
septembrie 1847 .
Turnul lui Stefan, cel mai reprezentativ monument de arhitectura medievala din Baia
Mare este construit din initiativa lui Iancu de Hunedoara intre anii 1446 si 1468. Peretele
sudic pastreaza un relief al cavalerului Roland, iar cel vestic stema orasului. Turnul a fost o
anexa a bisericii Sf.Stefan, construita in stil gotic si mentionata in diploma regala din 1347
perioada in care aceasta era in constructie. Biserica a dainuit pana in 1769 cand a ars.
Municipiul Sighetu Marmatiei grupeaza in centrul sau principalele edificii de interes.
Cladirea cu turnuri a fostei prefecturi este acum sediul Muzeului Maramuresan; sediul
primariei construita dupa planurile arhitectului vienez Julius Wagner, terminata in anul 1899;
sediul sectiilor de stiinte naturale si istorice ale Muzeului Maramuresan se afla in fostul
gimnaziu cu limba de predare latina construit in 1775; vechea cladire administrativa a
comitatului Maramures construita in 1690-1692 si reconstruita apoi in stilul barocului vienez,
dupa un incendiu din 1859.
In localitatea Oncesti, pe dealul Cetateaua se pastreaza resturile unui turn de piatra
medieval (sec.XIV) apartinand familiei Vancea care s-a bucurat de inalte funtii, un Stefan
Vancea devenind in anul 1238 cancelar regal, iar in anul 1243 primul cardinal al Ungariei.
Sapaturile arheologice au descoperit in localitatea Ieud resedinta Bogdanestilor si
fundatiile unei biserici de piatra (sec.al XIV-lea) apartinand aceleiasi familii.
Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului atesta prezenta omului pe aceste
meleaguri inca din comuna primitiva. Unelte,obiecte casnice si arme din epocile de piatra si
bronz s-au descoperit la Suciu de Sus, Lapus, Sighetu Marmatiei, Sarasau, Oncesti, Tautii de
Sus, Busag, Seini, Baia Mare, Hovrila, Curtuiusu Mare.

1.5.2. Edificiile religioase


Bisericile de lemn specifice acestei zone exercita o atractie remarcabila asupra
privitorilor, prin supletea etalarii pe verticala a teulelor. Ele sunt, pe de o parte, rodul
interdictiilor impuse, de autoritatile timpului, romanilor de a-si ridica salasuri de cult din
piatra, iar pe de alta parte a maiestriei, dusa pana pe culmile unei arte adevarate, a mesterilor
locului. Bisericile maramuresene, prin raportul greu de explicat intre inaltimea deosebita a
turlelor si ingustimea bazei de sustinere, sunt apreciate de multi specialisti ai domeniului ca
veritabile capodopere ale arhitecturii europene.
Deosebit de valoroase ca arta populara si vechime sunt cele din : Ieud,construita in
1364 si unde se pastreaza una din cele mai vechi carti romanesti- Zbornicul de la Ieud ; tot
in Ieud, biserica din vale, denumita Catedrala Maramuresului construita in 1717, este
considerata de specialisti ca si cea mai reusita din punct de vedere al armoniei si al
proportiilor; Harnicesti, care pastreaza trei icoane pictate pe lemn ce au facut parte din

expozitia de arta medievala romaneasca organizata in 1965-1966 la Paris, Londra, Edinburg,


Stuttgart.
Vestite sunt si bisericile din Breb (datand de la 1531 cu pictura interioara si valoroase
icoane pe lemn), Sarbi (1532 si 1700), Sat Sugatag (1642), Botiza (1699), Desesti (1770),
Susani (1667), Josani (1665), Salistea de Sus (biserica Nistorestilor construita in 1680 si
biserica Balenilor construita in 1722), Moisei (1672), Bogdan Voda (1718).
In zona Lapus-Chioar, cea mai impresionanta este biserica de lemn din Surdesti,
ridicata in anul 1767 si avand o inaltime de 54m ce o situeaza pe locul secund in Europa (intre
constructiile din lemn). Ei i se alatura bisericile din Rogoz (1633 si 1717), Cupseni
(sec.XVII), Libotin (sec.XVIII), Laschia (sedc XVIII), Plopis (1796), Draghia (1706),
Dobricu Lapusului (1600 si 1740), Libotin (1660), Cupseni (1600), Ungureni (1650),
Remetea Chioarului (1800), Culcea (1720).
Alaturi de bisericile de lemn, exista si biserici de piatra sau zidarie de o vechima si
valoare apreciabile: biserica minoritatilor construita in 1402 in stil baroc si biserica Sfanta
Treime construita de calugarii iezuiti in anii 1717-1720 in stil baroc, in municipiul Baia Mare.
La Sighetu Marmetiei se afla in centrul orasului biserica ridicata in anul 1734 de calugarii
piaristi; langa vechiul palat administrativ, biserica reformata construita in a doua jumatate a
secolului XV; biserica ortodoxa, fosta greco-catolica ridicata in anul 1892 cu iconostasul
realizat in anul 1924 de Traian Biltiu-Dancus; Marea Sinagoga construita in sec XIX. In
localitatea Sarasau, biserica de piatra cu altar pentagonal si nava dreptunghiulara dateaza din
sec.XIV-XV.
Manastirea Moisei, straveche asezare monarhala este vestita prin procesiunile ce se
desfasoara de 15 august (Adormirea Maicii Domnului). Prima biserica a a manastirii, din
lemn, a fost sfintita in anul 1672. Biserica de zid a fost construita in 1911 si renovata in 1980.
In anul 1769 manastirea Moisei era metoc al manastirii Putna, care transmite aici calugari si
psaltiri. Acest lucru face ca multe din primele texte traduse din slavona in limba romana si
identificate ulterior in manastirile din Moldova (Psaltirea Scheiana, Codicele Voronetean,
Psaltirea Hurmuzachi) sa fie atribuita calugarilor manastirii Moisei.
Manastirea Rohia, situata la 6 km de Targul Lapus este ctitorita in anul 1923 de catre
preotul Nicolae Gherman. Una din marile valori ale manastirii este biblioteca cu peste 40.000
de volume unde si-a gasit Nicolae Steinhard alinerea si bucuria.
In localitatea Barsana s-a construit incepand din 1993 un complex manastiresc din
lemn in stil traditional care include noua constructii impunatoare in care amintim: biserica
(cea mai inalta cladire din lemn din lume), poarta de intrare, staretia, trapera, casa de oaspeti.
Noua manastire s-a construit pe locul vechii manastiri atestata din anul 1390 si care a dainuit
pana in 1786.
In localitatea Sapanta se afla: Cimitirul Vesel , obiectiv turistic a carui faima a trecui
de mult granitele tarii. Aici, un hatru si inteligent creator popular, Stan Ioan Patras, si-a
amintit de credintele stramosilor nostri daci si a luat moartea in deradere. Sculptand cruci
inflorate si colorate in culori vii si scriind epitafuri in metrica versului popular, distiland, cu
fina ironie, momente din viata decedatului, a creat un unicat asaltat de vizitatori.
1.5.3. Edificii culturale
Muzeul judetean din municipiul Baia Mare este fondat in 1905. Reorganizat in
cladirea fostei monetarii cuprinde 3 sectii: de istorie, de arta, de etnografie si arta populara.
Colectiile muzeului de istorie cuprind peste 56.000 de piese, cu un bogat material arheologic
ce acopera toate perioadele din evolutia judetului. De asemenea cuprinde colectii de; tehnica
miniera, numismatica, stampe, sigilii, ceasuri. Muzeul de arta are un patrimoniu ce cuprinde

2600 lucrari reprezentative de pictura, sculptura, grafica, si arta decorativa ale clasicilor
picturii romanesti, ale artistilor plastici contemporani.
Muzeul de etnografie si arta populara cuprinde o expozitie in aer liber. Prima,
cuprinde o bogata si variata colectie de obiecte care reflecta pe de o parte cultura materiala,
fiind legata de principalile ocupatii ale populatiei judetului: agricultura, pastorit, albinarit,
viticultura, lucrul la padure, mestesuguri, pe de alta parte cuprinzand obiecte reprezentative de
arta populara incepand cu secolul al XVIII-lea: instalatii, inventar agricol, anexe gospodaresti
tehnice: mori, valtori, prese de ulei reflectand viata satului din cele patru zone etnografice:
Maramures, Lapus, Chioar, Codru. Expozitia in aer liber cuprinde 9 gospodarii mobilate si
inzestrate cu obiectele specifice zonei de unde provin,o biserica din lemn construita in 1630 si
doua instaletii termice rurale.
Muzeul de mineralogie este cel mai mare muzeu regional de acest fel din Europa.
Colectia muzeului este construita din peste 15.000 de esantioane minerale si roci, toate
provenind din regiunea Baia Mare. Dintre acestea peste 1000 sunt expuse in cadrul expozitiei
permanente.
Muzeul Maramuresului din Sighetu Marmatiei cuprinde bogate si variate elemente
de cultura materiala si arta populara dezvaluite de istoria milenara a Maramuresului fiind
organizat pe trei sectii: sectia de etnografie cuprinde colectii de masti, covoare, port popular,
cioplituri din lemn, ceramica veche, unelte si podoabe casnice; sectia de arhitectura populara
cuprinde inventar agricol, case taranesti, anexe gospodaresti, porti; sectia de stiinte naturale
cuprinde o bogata colectie de pasari si un ierbar al florei maramuresene cu peste 15.000 de
planse.
In timpul fluxurilor turistice de vara de la muzeul Maramuresan se organizeaza
ateliere care executa produse de arta populara (tesaturi, broderii, ceramica, cojocarie) de catre
mesterii populari cei mai vestiti.
Vechea inchisoare din Sighetu Marmatiei a devenit dupa 1989 Muzeu al Gandirii
Arestate si Centru International de Studii asupra Totalitarismului, loc de reculegere si omagiu
pentru numeroasele personalitati politice, istorice, culturale si bisericesti epurate datorita
ostilitatii fata de regimul instaurat in martie 1945.
De muzeul judetean apartin si casele memoriale ale unor personalitati ale culturii
romane.
In Basesti, localitatea natale a lui Gheorge Pop de Basesti, om politic si participant
activ la pregatirea si infaptuirea Unirii de la 1918 se afla casa memoriala a acestuia in care
este amenajat si muzeul de etnografie si arta populara codreneasca.
Localitatea Sisesti este legata de numele marelui luptator pentru unorea Transilvaniei
cu Romania, Vasile Lucaciu, numit parohul bisericii din localitate in 1885. Casa memoriala
Vasile Lucaciu pastreaza scoala construita in anul 1905 si casa in care a locuit.
In localitatea Giulesti este amenajata Casa memoriala Ilie Lazar , casa de lemn cu
acoperis ca de biserica, ridicata in anul 1826 si transformata intr-un pios omagiu dedicat
vrednicilor infaptuitori ai Romaniei Mari.
Casa memoriala si bustul scriitorului Petru Dulfu sunt situate in localitatea natala
Tohat.
In localitatea Baita se poate vizita Casa memoriala a poetului-erou Ion Sugariu.
In Moisei langa monumentul ridicat de Vida Gheza in memoria celor 31 de persoana
impuscate la octombrie 1944 se afla Casa memoriala ce contine documente si marturii ale
tragicelor evenimente.
In Sighet, Casa memoriala Dr.Ioan Mihalyi de Apsa este dedicata primului
academician maramuresan al Academiei Romane. Casa are la parter o galerie de arta, iar la
etaj o expozitie istorica si camere memoriale. Tot in Sighet pot fi vizitate casele memoriale
Alexandru Ivasiuc si Gheorghe Chivu , marcate de placi memoriale.

10

1.5.4. Monumente si lucrari de arta


Momumentul ostasului roman situat in parcul municipiului Baia Mare este lucrat in
calcar (1959) de sculptorul Andrei Ostap si arh. Anton Damboianu, fiind inchinat eroilor
neamului romanesc care s-au jertfit pentru eliberarea patriei.
In localitatea Moisei se afla monumentul ridicat de Vida Gheza in memoria
victimelor din 16 octombrie 1944 (31 de persoane impuscate pentru evadarea din companiile
de munca ce construisera fortificatii militare in Muntii Maramuresului) . Monumentul ridicat
in travertin si inaugurat la 13 august 1972 este construit din 12 coloane asezate in cerc,
simbolizand cultul soarelui si al luminii. Din cele 12 coloane, doua au figura umana, celelalte
fiind decorate cum asti populare.
In orasul Carei, obeliscul din blocuri de piatra, numit Piatra Tatarilor aminteste
despre luptele purtate impotriva ultimei navaliri a atatarilor, cu inscriptia Anno 1717 usque
hic fuerunt tartarie (In anul 1717 pana aici au ajuns tatarii).
In fata bisericii reformate din Sighetu Marmatiei sunt doua obeliscuri ridicate in
1887 pentru Pasoptistii Asztalos Sandor si Moriez Samu, respectiv Leovey Klara.
Tot in Sighetu Marmatiei se afla Monumentul deportatilor, ridicat in memoria celor
38.000 de evrei din Maramures, deportati in lagarele naziste in mai 1944.
La intrarea in localitatea Borsa a fost ridicat un obelisc avand ca simbol floarea de
colt a muntilor Rodnei si o gura de mina ce simbolizeaza bogatia in minereuri a subsolului.
Grupul statuar Sfatul batranilor amplasat in Baia Mare langa sediul Prefecturii,
este o replica in piatra a lucrarii in lemn apartinand sculptorului baimarean Vida Gheza.
Monumentul de lemn Arcul solar amplasat in fata cladirii Universitatii de Nord
este realizat de sculptorul Ioan Marchis.
Busturi apartinand unor mari personalitati ale istoriei si culturii romane sunt
amplasate in parcuri, in fata unor institutii de invatamant, sau case memoriale: Mihai
Eminescu, George Cosbuc, Nicolae Iorga, Vasile Lucaciu, Dragos Voda, Bogdan Voda (Baia
Mare), Ion Sugariu (Baita), Gheorghe Pop de Basesti( Basesti), Petru Dulfu (Tohat),
Vasile Lucaciu (Sisesti).
Placile comemorative readuc in actualitate mari personalitati si monumente
semnificative din istoria si cultura poporului nostru; ele au un rol important in turismul
cultural, dandu-i consistenta si multiplicandu-i obiectivele.
La Baia Mare, pe cladirea din coltul de sudest al Pietei Libertatii, o placa
comemorativa aminteste ca Aici a popsit Petofil Sandor la 8 septembrie 1847 .
La Sighet, o placa comemorativa indica, casa natala a pictorului Hollosy Simon,
creator si conducator al unei cunoscute scoli de pictura.
1.5.5. Obiectivele turistice propriu-zise
Inglobeaza elemente construite in scopul ridicarii valentelor estetice ale peisajului, a
cresterii gradului sau de accesorii menite a stimula agrementul.
Parcul orasului Baia Mare, situat intre Valea Usturoiului si Valea Rosie, numit in
perioada interbelica Regina Maria , a functionat ca statiune climaterica, cu sanatoriu si
instalatii de hidroterapie si era socotita cea mai frumoasa parte a orasului. Se intinde pe o
suprafata de 14 ha si este un parc dendrologic si de agrement cu arbori ornamentali si exotici,
unii cu varsta de peste 150 ani, declarati monumente ale naturii. In parc este amenajat un
circuit de cale ferata pentru copii, teren de tenis, un mic lac.
Langa parc se afla Gradina Zoologica si Campul Tineretului unde se afla un loc
folosit iarna ca patinuar, strandul, hanul Dealul Florilor , Muzeul de Etnografie si Arta
Populara.
11

In parcul de pe malul Izei din Sighetu Marmatiei numit Gradina Morii se afla
cativa arbori seculari, un strand natural in apele Izei, complexul hotelier Marmatia. Dealul
Solovan situat in apropierea parcului reprezinta un loc de belvedere si totodata loc propice
pentru practicarea sporturilor de iarna.
1.5.6. Patrimoniul turistic etnografic
Sub raport etnografic si folcloric in judetul Maramures se disting patru zone numite
tari : Tara Maramuresului, Tara Lapusului, Tara Chioarului, Tara Codrului. Puternic
individualizata si mai conservatoare este prima. Chioarul si Codrul pot fi considerate de
tranzitie, cu numeroase elemente comune cu centrul si sudul Transilvaniei, iar in Lapus se
face simtita influenta tinutului invecinat al Nasaudului.
Renumita prin elementele de etnografie si folclor, constituie una din putinele zone in
care s-au pastrat aproape nealterate arta populara de o pregnanta originalitate: case, porti,
unelte, tesaturi, ceramica, biserici, datini si folclor, unice prin frumusete, semnificatie,
vechime si desfasurare. Toate acestea sunt intalnite mai cu seama in asezarile de pe vaile
Marei, Cosaului si Izei, dar prezente si pe vaile Tisei si Viseului multe din ele sunt adevarate
muzee in aer liber.
Traseele cele mai frecventate pentru valorile ernografice si folclorice sunt:
a) vaile Marei si Izei
b) Sighetu Marmatiei si Sapanta, ce poate fi continuat, peste pasul Huta, in pitoreasca
si nu mai putin importanta Tara Oasului.
De mare interes turistic sunt locuintele si constructiile anexe, caracterizate prin
ingeniozitatea, eleganta liniei si varietatea decoratiei. Dintre casele taranesti declarate
monumente istorice, se mai pastreaza si azi casa de lemn a lui Codrea Ion din satul Berbesti,
nr.123 si casa de lemn a lui Tiplea Dumitru din satul Feresti, nr: 82. Localitatile care se
remarca prin frumusetea si particularitatile arhitectonice a caselor de locuit sunt cele de pe
Valea Cosaului: Feresti, Calinesti, Sarbi, Budesti.
Un element decorativ de mare originalitate al satelor maramuresene sunt
monumentalele porti durate in stejar, ornate cu frumoase motive puternic reliefate. Motivele
relativ numeroase sunt: funia impletita, pomul vietii, crucea libera si crucea inchisa in cerc,
floarea de helianthus, astragalele, steaua cu cinci raze inchisa in cerc sau intr-o coroana rotata,
cercuri concentrice cu diametre diferite, bare verticale si inclinate, vase de flori, sarpele si linii
serpuite, pasari, schita unei figuri omenesti ori maini deschise.
Numarul portilor existente in zona depaseste cifra de 785. Cele mai frumoase si
reprezentative porti se pot vedea in satele: Mara, Sat-Sugatag, Feresti, Budesti, Vadu Izei,
Nanesti, Botiza, Bogdan Voda, Ieud, Sapanta, Petrova. La Berbedesti se poate vedea troita de
lemn (situata in apropierea casei cu numarul 1), monument datand de la inceputul secolului al
XVIII-lea.
De mare atractie pentru turisti este comunta Sapanta, pastratoare de traditii, datini,
tesaturi si folclor.
Tesaturile de casa, confectionate din canepa, bumbac si lana se disting prin motivele
geometrice ale ornamentatiei, iar armonia culorilor confera covoarelor, camasilor, zadiilor si
stergarelor o mare valoare artistica.
Portul popular maramuresan, de mare originalitate, este inca bine pastrat, desi
factorii de disolutie actioneaza inevitabil si aici. El se caracterizeaza prin nota de voiciune,
compozitie unitara si armonie decorativa.
Portul femeiesc are camasa confectionata din panza de canepa sau bumbac, cu
ornamente la umar, utilizand broderia in alb sau policroma. Maneca este terminata cu o
manseta mai larga incretita in intregime si brodata. Zadiile, se pun peste poale, in fata si in

12

spate, fiind in acelasi timp un element distinctiv foarte puternic. Au dungile orizontale (rosu,
portocaliu, verde, negru, galben).
Pieptarul caracteristic pentru Maramures, scurt si stramt, se poarta neincheiat.
Decorul este realizat din solzi de lesina sau broderie de lanica dispusa in cercuri, cu tinte
metalice sau oglinjoare. Pe piept au de o parte si de alta un sir perpendicular de ciucuri,
culorile dominante fiind rosie sau visinie.
Portul Barbaresc este mult mai simplu decat cel femeiesc. Vara in Maramures, pe cap
se poarta palarie (pe crestet) cu bordul mic si aplecat in jos, care abia acopera circumferinta
capului si care are pe margine o panglica lata policroma. Pantalonii numiti gatii , sunt largi,
dar mai ingusti decat cei osenesti si mai lungi (pana la jumatatea distantei dintre glezna si
genunchi) si pot avea ciucuri obtinuti din urzeala lasata libera. O caracteristica a portului
barbatesc maramuresan este straita petrecuta pe dupa gat, fie din lana, in tesatura
policroma, fie din panza brodata in general in rosu si visiniu. Chimirul este foarte lat, pana la
30 cm. Pieptarul este fala maramuresanului, permitand o larga desfasurare ornamentala si
cromatica. Este generalizat pieptarul cu ornamentatie pe toata suprafata, Iarna se poarta
caciula, cioareci de culoarea lanei care nu au nici un element decorativ.
Portul popular din judetul Maramures si cu deosebire cel din Maramuresul istoric are
numeroase note de sobrietate, frumusete si incontestabila vechime. In afara de functia
utilitara, portul are si o funtie de recunoastere. In general este bine pastrat, mai ales cel de
sarbatoare si de aceea se recomanda ca aceasta zona sa fie vizitata de preferinta in zilele de
sarbatoare.
De mare cautare se bucura ceramica arsa la rosu si nesmaltuita, de Sacel, folosita si
azi pentru trebuintele zilnice sau ca elemente de podoaba in casa. O multitudine de
manifestari folclorice de amploare, devenite traditionale in viata cultural-artistica a populatiei
acestor locuri atrag numerosi turisti din tara si strainatate. Festivalul Datini si obiceiuri laice
de iarna are loc in fiecare an intre 22 si 28 decembrie la Sighetu Marmatiei.
Festivalul folcloric Tanjeaua de Pe Mara desfasurat la Hoteni la sfarsitul lunii
aprilie reia o veche datina (pastrata doar in trei sate: Hoteni, Harnicesti si Sat-Sugatag) care
sarbatoreste munca si harnicia gospodarului care a iesit primul cu plugul la arat.
Festivalul folcloric Sambra oilor din Pasul Huta si manifestarea pastorala
Ruptul sterpelor din localitatea Dragomiresti se desfasoara la inceputul lunii mai si
semnifica monumentul adunarii oilor in turme pentru plecarea la munte si al masurarii
drepturilor (in branza) datorate proprietarilor.
Festivalul cantecului, portului si dansului popular lapusan se desfasoara anual la
Stoiceni.
Targul cepelor se desfasoara anual la Asuaju de Sus si isi are originea intr-o
straveche manifestare folclorica la care se aduna toata populatia din satele din jur si care
oferea tinerilor prilejul de a se intalni, de a se cunoaste, de a stabili o relatie.

13

CAPITOLUL 2
PREZENTAREA GENERALA A PENSIUNII
Cladirea este o constructie noua, din caramida si lemn acoperita cu tabla, bine
intretinuta.
Amplasarea anexelor gospodaresti este separata de curtea principala si de cladirea pentru
turisti prin gard si cu acces separat in curte.
Toata incinta este imprejmuita cu garduri din lemn si gard pe soclu de beton si lemn.
Caile de acces sunt betonate iar terasele si aleile sunt pavate. De asemenea exista si un teren
de sport cu gazon, o livada si o gradina de legume.
Spatiul de joaca pentru copii este acoperit cu gazon, pe care sunt amplasate mese
pentru
diverse
jocuri,
leagane,
balansoare,
sezlonguri.
Se practica si activitati specifice fermei precum cresterea pasarilor si animalelor
domestice (gaini, prepelite, porci, vaci).
Este
disponibila
o
parcare
pentru
8
locuri,
acoperita.
Cladirea prezinta centrala proprie cu calorifere in fiecare camera, racord la reteaua de apa
potabila si canalizare proprie.
Pensiunea Vatra Haiducului va ofera cazare si masa in cele mai bune conditii si
intr-un ambient natural deosebit. Pensiunea dispune de 16 locuri de cazare (8 camere de 2
persoane din care 5 cu pat matrimonial si 3 camere cu 2 paturi simple) salon cu capacitate de
20 de locuri la masa ,curte spatioasa, parcare, loc de joaca pentru copii, gratar, bar de zi, acces
la bucatarie, living cu semineu.
Dotari parter: La parterul pensiunii se afla restaurantul ce va ofera preparate
traditionale romanesti, un mini bar unde puteti servi bauturi reci sau calde, bucataria, un
living cu semineu, o sauna, o sale de jocuri (sah, billiard, tennis de masa s.a), grup sanitar.
Dotari etaj: La etaj, pensiunea dispune de camere duble dotate cu grup sanitar propriu
cu cabina de dus, usctor de pr, apa calda permanent, incalzire centrala, TV color cu antena
satelit, terasa, acces internet wireless.
Mobilierul este din lemn de stejar in living si din lemn natur de rasinoase in camere.
n restaurant sau pe terasa pensiunii poi degusta mncruri tradiionale locale. Carnea
i brnza provin din ferma noastr din localitatea Poienia. Poi pescui singur pstrvii n ru
sau chiar n lacul special amenajat din gradina noastra.
Amatorii de micare se pot plimba cu ATV-uri, clare, n trsur sau cu bicicletele.
Poi juca un meci de tenis de mas sau poi porni n drumeii prin rezervaie pe trasee marcate.
Sauna te ateapt pentru destindere i refacerea tonusului.
Balansoarele de pe marginea elesteului sunt puse parc s completeze senzaia de
relaxare a locului. Serile mai lungi pot fi ncheiate cu un concurs de karaoke i un foc de
tabr.

14

2.1. Detalii generale pensiune


2.1.1. Numele pensiunii
Numele pensiunii l-am ales ca fiind Vatra Haiducului deoarece pensiunea noastra
reprezinta un punct forte al satului si este situata in centrul acestuia.
2.1.2. Numarul de margarete
In urma criteriilor de clasificare pensiunea noastra se incadreaza intr-un
numar de 3

2.2. Criterii de clasificare indeplinite


Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avnd o capacitate de cazare de
la 3 la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri n mediul rural. Pensiunea noastra este
dotata cu 8 camere cu un numar maxim de 16 locuri.
Pentru pensiune de 3 margarete:
1. Criterii generale:
- cldirile, inclusiv anexele gospodreti, s fie n stare foarte bun
- s se ncadreze n stilul arhitectural cu specific local
- cile de acces proprii i spaiile nconjurtoare s fie bine ntreinute
- curte proprie, cu spaii verzi
- mprejmuiri estetice i eficiente
- curte cu amenajri florale
- amenajri n aer liber pentru odihn i relaxare (chiocuri, pavilioane, terase acoperite, etc.)
2. Organizarea spaiilor:
- accesul n camerele de dormit i n grupurile sanitare s fie direct, fr a se trece prin alte
camere folosite pentru dormit
- spaii corespunztoare i igienice, pentru prepararea mesei, dotate cu echipamente de
preparare i conservare a alimentelor i inventar de servire de calitate
- spaiu pentru servirea mesei dotat cu mobilier adecvat
- camere cu grup sanitar propriu
3. Instalaii:
- nclzire central sau cu gaze la sob de teracot, mai puin la unitile sezoniere estivale
- surs de nclzire n camerele de baie (nclzire central sau alte mijloace admise de normele
P.S.I.)
- instalaie de ap curent cald/rece la buctrie
- racord la reeaua public de canalizare sau la mijloace proprii de colectare i epurare
- cldirea s fie racordat la reeaua electric public sau alte mijloace alternative de energie

15

4. Suprafaa minim a camerelor (mp)


- camer cu 1 pat 10 mp
- camer cu 2 paturi 13 mp
- dormitorul din apartamente 13 mp
- salonul din apartamente 14 mp
5. Numr maxim de paturi simple ntr-o camer: doua
6. Echipare sanitar:
- camerele dispun de grup sanitar propriu (cad sau cuv cu du, lavoar i WC)
7. Dotarea camerelor:
- pardoseli acoperite integral sau parial cu covoare sau carpete
- mobilier uniform ca stil i de calitate superioar
- pat cu somier cu saltea sau pat cu saltea relaxa
- plapum, pled sau pturi (cte dou buci de persoan)
- perne mari
- cearaf pentru pat i cearaf plic pentru pled, ptur sau plapum
- cuvertur de pat
- saltelu sau hus de protecie
- mas i scaune
- dulap sau spaii amenajate pentru haine, cu umerae
- cuier
- oglind sau toalet la dispoziia turitilor
- veioz sau aplic la captul patului
- prosoape pentru fa (1 bucat/persoan)
- prosoape pluate pentru baie (1 bucat/persoan)
- draperii sau alte mijloace obturante
- perii pentru haine i pantofi
- scrumiere (opional)
- pahare (1 bucatat/persoan)
- vaze pentru flori
- televizor n camer, garsonier i apartament
Garsonierele i apartamentele vor avea n plus:
- fotolii sau canapea
- mas sau msu
- frigider
- set de pahare
- covor
8. Dotarea buctriilor:
- plit electric sau cu gaze
- vase i ustensile de buctrie
- echipamente pentru pstrarea prin frig a alimentelor
9. Telefon la dispoziia turitilor
10. Alte criterii:

16

- anexele gospodreti pentru creterea animalelor i psrilor vor fi amplasate i ntreinute


astfel nct s nu creeze disconfort pentru turiti
- minimum o persoan s fie absolvent a unui curs de formare n domeniul turismului
Criterii suplimentare facultative altele decat criteriile obligatorii necesare categoriei
respective. Pentru pensiunea de 3 margarete sunt necesare obtinerea a cel putin 80 de puncte:
1. Construcii, aspect general i echipare exterioar
- drum carosabil pn la poarta pensiunii 3p
- semnalizare de la oseaua principal 2p
- situarea ntr-o zon nepoluat fonic, vizual sau olfactiv 6p
- iluminat exterior 3p
- ncadrarea n stilul arhitectural cu specific local 7p
- izolarea fonic a cldirii 6p
- ambiana general a exteriorului:
- aspectul construciilor 10p
- aspectul anexelor gospodreti 10p
- amenajarea spaiilor exterioare (curte, grdin, livad, spaii amenajate n aer liber pentru
divertisment) 10p
- garaj, sau adpost acoperit 10p
2. Dotarea camerelor
- izolarea fonic ntre camere i spaiile comune 8p
- salon de primire - living cu spaiu amenajat pentru deconectare, lecturare, conversaie 10p
- perdele obturante 3p
- emineu 9p
- bibliotec (cri, reviste, ziare, albume etc.) 8p
- dotare cu jocuri de societate (ah, table, remy, cri de joc etc.) 4p
- biliard 8p
- tenis de mas 8p
- aer condiionat 10p
- telefon n fiecare camer 10p
- decorarea de ansamblu a interiorului 10p
- calitatea mobilierului, armonia culorilor 10p
3. Dotarea buctriilor
- adaptarea suprafeei i a dotrilor la numrul de camere 8p
- vesel i ustensile de buctrie de bun calitate, nedesperechiate, n numr corespunztor
capacitii de cazare 6p
- aparatur electric:
- robot-mixer 3p
- cafetier 3p
- cuptor cu microunde 6p
- hot 8p
- main de splat vase 10p
4. Alte dotri i amenajri
- mas i fier de clcat 2p
- main automat de splat rufe 10p
- usctor de pr 3p
- grtar n aer liber 3p
- locuri de joac amenajate pentru copii 10p
- sal de fitness 10p

17

- saun 10p
- jacuzzi 5p
- piscin n aer liber 8p
- piscin acoperit 10p
- terenuri de sport proprii sau intermediare la teri 8p
obiecte
i
echipamente
pentru
sporturilor(schiuri,snii,biciclete,ambarcaiuni,etc.) 8p
- aparat video 2p
- DVD 5p
- anten satelit sau cablu 2p
- calculator cu acces internet 5p
- posibiliti de participare ca divertisment la unele activiti gospodreti 8p

practicarea

2.3 Arhitectura, dotarea camerelor si a celorlalte incaperi


Pensiunea este amplasata pe un teren dreptunghiular de dimensiuni mari. Accesul n
locuin se face pe faada principal a casei dar si prin partea laterala , printr-un hol generos
de care distribuie circulaiile la nivelul parterului ctre living , buctrie si sala de mese, sauna
si o sala de jocuri. Parterul este completat funcional de un grup sanitar pentru 3 persoane . La
etaj avem opt dormitoare generoase care dispun de baie proprie, televizor, incalzire centrala,
apa calda, terasa.
Detalii tehnice
Materialele folosite la realizarea i mai ales la finisarea acestei pensiuni sunt
naturale, de bun calitate. Pardoselile pe zona de parter sunt din gresie ceramic, scara este
placat cu lemn, dormitoarele cu parchet stratificat, iar balcoanele cu plci de travertin. n
rndul finisajelor interioare vopseaua lavabil n tonuri calde contribuie la obinerea unui
ambient intim, plin de cldur. Pe suprafaa terenului rmas liber se va terasa i amenaja
spaiu verde. Cea mai mare suprafa din teren dispune de gazon, iar de jur mprejurul casei
sunt alei cu pavaj, pietri i decoraiuni florale. Gardul este din beton armat placat cu piatr
natural si lemn.
La exterior
Pentru finisarea faadelor s-a folosit vopsea lavabil de exterior de culoare alb
mixat cu placaje de lambriu de lemn biuit brun nchis i soclu cu piatr natural de ru.
Acoperiul este n arpant de lemn cu nvelitoare din tabl ondulat. Tmplria este
din lemn cu geam termopan.
2.3.1 Spatierea camerelor
Pensiunea dispune de 16 locuri de cazare , 8 camere de 2 persoane din care 5 cu pat
matrimonial si 3 camere cu 2 paturi simple amenajate n stil rustic-modern . Camerele au o
suprafata care variaza intre 13mp si 16mp.
Toate cele opt camere sunt situate la etajul pensiunii, accesul in camere se face
printr-un hol de 1.90 m latime.
La prima vedere camerele par sa fie construite dupa acelasi tipar, nsa o privire mai
atenta va face sa va schimbati parerea. Contactul cu lumea exterioara si accesul la informatii
de ultima ora este posibil prin reteaua de televiziune interioara conectata la o antena de satelit.

18

Fiecare camera este dotata cu o moderna baie. Spatiul generos alocat salii de baie,
precum si designul modern al acesteia, vine sa completeze confortul deosebit al camerelor.
2.3.2. Dotarea camerelor
Camera dubla cu un pat matrimonial are o suprafata de 13 mp. Este dotata cu pat
matrimonial ,baie cu cabina de dus, usctor de pr, apa calda permanent, incalzire centrala,
televizor prin cablu, terasa, acces internet wireless.
Camera dubla cu 2 paturi are o suprafata de 16 mp. Este dotata cu 2 paturi ,baie cu
cabina de dus, usctor de pr, apa calda permanent, incalzire centrala, tv prin cablu, terasa,
acces internet wireless.
In camere paturile sunt din lemn de brad cu noptiere si cu saltele relaxa. De
asemenea in fiecare camera se afla o masuta cu cate doua sau trei scaune, un dulap cu
umerase si rafturi, cate un cuier cu etajera si o oglinda de 60x70 cm.
Camerele au grup sanitar propriu . Incalzirea in camere si bai este asigurata de
centrala proprie cladirii.
Baia, frumos amenajata este dotata cu lavoar,wc si cabina cu dus. Deasemeanea veti
mai gasi si o oglinda ,un uscator de par, 4 prosoape din care 2 sunt pentru fata si 2 prosoape
pulsate pentru baie, un dulap si un cos de gunoi.
Bucataria are o suprafata de 40 mp, la realizarea acesteia am folosit gresie si faianta
de culoare alg-galben iar mobilierul este din lemn de carpen. Este dotata cu un aragaz cu 4
ochiuri si cuptor, hota, combina frigorifica mare, congelator, cuptor cu microunde, filtru de
cafea, prajitor paine, robot-mixer, cafetiera, masina de spalat vase ,chiuveta de bucatarie, vase
si ustensile de buna calitate, vesela si tacamuri, seturi de cani si pahare,etc.
Living are o suprafata de 45 mp. Aici intalnim un spatiu amenajat pentru
deconectare, lecturare, conversatie dispunem de un numar de 13 locuri pe canapele si 3
masute. Dotat cu o biblioteca cu carti, reviste, ziare, albume ; un semineu ; televiozor LCD
prin cablu . Mobilierul este realizat din lemn de stejar.
Restaurantul se intinde pe o suprafata de 45 mp, mobilat cu piese confectionate
artizanal din lemn natur de carpen cu o capacitate de 20 de locuri. Aici gasim si un minibar de
unde poti servi bauturi calde ( ceai, cafea, cappucino..) dar si bauturi reci alcoolice sau
nealcoolice.
Receptia pensiunii este deschisa 24 de ore din 24. Este dotata cu un calculator cu
acces
la
internet
si
un
telefon.
Camerele se pregatesc pentru check-in incepand cu ora 13.00. Check-out se face in ziua
plecarii, dupa ora 12.00.
Sauna este situata la parterul pensiunii pe o suprafata de 40mp. Aici avem sauna
propriu zisa cu o capacitate de 6 persoane, 2 vestiare unul pentru femei iar altul pentru
barbati, 2 cabine de dus cu cate 2 dusuri fiecare si un hol cu oglinda.
Sauna este una din cele mai bune terapii care te pot ajuta sa te relaxezi, este un bun
remediu pentru gripa, acnee si in acelasi timp ajuta la pierderea kilogramelor in plus.
O serie completa de sauna cuprinde o faza de incalzire cuprinsa intre 80 si 120 de
grade, o faza de racire si alta de repaus. Fazele de racire si incalzire sunt de 8-12 minute
fiecare, in functie de organismul fiecarei persoane, iar faza de repaus dupeaza aproximativ 15
minute.
Sfaturi
pentru
o
sauna
fara
probleme:
Inainte
de
a
intra
in
sauna
mergi
la
toaleta
- Spala-ti bine corpul si uda-ti perul, pentru a evita sa se incinga
- Nu manca mult si nu bea alcool inainte de a merge la sauna
- Demachiaza-te si da-ti jos toate bijuteriile inainte de a intra in sauna

19

- Ia cu tine doua prosoape, pe unul vei sta si cu unul te vei acoperii.


- Daca ai probleme cu respiratia atunci ai nevoie de un al treilea prosop pentru al umezii.
Acesta
te
va
ajuta
sa
respiri.
- Nu bea nimic intre prima si a doua runda de sauna, lichidele baute pot impiedica efectul de
dezintoxicare
Caldura iti grabeste ritmul inimii si metabolismul, deci poti pierde kilograme in timp
ce te relaxezi. Muschii si corpul se vor relaxa si vei reusi in sfarsit sa scapi de celulele moarte
de pe corp si de praful din pori, care ajuta la formarea inesteticelor cosuri.
Dupa o sedinta completa de sauna vei obtine o relaxare musculara si psihica,
normalizarea presiunii arteriale si a temperaturii corporale, fortificarea sistemului imunitar,
scaderea greutatii prin eliminarea apei, eliberarea cailor respiratorii si iti va reda o stare
generala de buna dispozitie.
Foisor de gradina, din lemn, hexagonal cu latura de 2 m portivit servirii meselor in
aer liber. Este un foisor de dimensiune medie-superioara care poate adaposti pana la 14
persoane.
Spalatorie si uscatorie se intinde pe o suprafata de 9.5 mp. Este dotata cu o masina
de spalat una de uscat si o masa de calcat cu masina de calcat.
Pivnita este prevazuta cu 3 incaperi. O camera unde se depoziteaza alimentele, o
camera pentru centrala termica si o minicrama.
Gratarul este amplasat in curte, alaturi avem o masa unde se pot prepara produsele
care se vor pune pe gratar si o pompa cu apa potabila.

CAPITOLUL 3
MENIUL CU SPECIFICUL ZONEI SI PROGRAMUL TURISTIC

20

Restaurantul se intinde pe o suprafata de 45 mp, mobilat cu piese confectionate


artizanal din lemn natur de carpen cu o capacitate de 20 de locuri. Aici gasim si un minibar de
unde poti servi bauturi calde ( ceai, cafea, cappucino..) dar si bauturi reci alcoolice sau
nealcoolice.
Bucataria are o suprafata de 40 mp, la realizarea acesteia am folosit gresie si faianta
de culoare alg-galben iar mobilierul este din lemn de carpen. Este dotata cu un aragaz cu 4
ochiuri si cuptor, hota, combina frigorifica mare, congelator, cuptor cu microunde, filtru de
cafea, prajitor paine, robot-mixer, cafetiera, masina de spalat vase ,chiuveta de bucatarie, vase
si ustensile de buna calitate, vesela si tacamuri, seturi de cani si pahare.
3.1. Lista de preparate si bauturi
Specialitatile casei:
Cotlet de berbecu cu sos de ciuperci, mmligu

150gr/70gr/150gr 22,00 LEI

Pulp de ied la grtr cu mmligu


Stropit cu vin si usturoi

150gr/50gr/150gr 22,00 LEI

Sarmale cu mmligu

200gr/150gr

20,00 LEI

Gustari reci:
Gustare rneasc
120gr
8,00 LEI
Preparate tradiionale din porc (tob, jumere, caltabo, sngerete) mpreun cu brnz
telemea, servite cu ceap verde, usturoi i varz murat. La cerere, se poate alctui combinaia
dorit de ctre Dumneavoastr.
Gustare rece simpla
120gr
8,00 LEI
Mezeluri superioare (salam sibiu, unc praga, muchi file) asortate cu brnzeturi de calitate i
cu legume de sezon (roii, castravei). La cerere, se poate alctui combinaia dorit de ctre
Dumneavoastr.
Muschiule de berbecu afumat cu pine

70gr

8,00 LEI

Piftie de porc afumat cu paine

70gr

8,00 LEI

Crnati uscai Haiducul cu pine

100gr

8,00 LEI

Gustare Haiducul
20gr/20gr/20gr/20gr/20gr
Berbecu afumat, telemea, brnz burduf, slnin afumat, ceap rosie

10,00 LEI

Platou Ciobnesc ptr. 2 persoane


40gr/40gr/40gr/40gr/40gr/40gr
25,00 LEI
Afumturi: Pecie porc, Visli oaie, crnati, slnin, jumeri, brnz de burduf, telemea, ceapa
rosie
Gustari calde

21

Gustare cald simpla


120gr
8,00 LEI
Alctuit din ficei de pui, ciuperci umplute, bulete din cacaval, flori din cabanos prjit, cu
decor din legume.
Cascaval pane
120gr
7,00 LEI
Cacaval de calitate superioar, tapetat cu pesmet i prjit rapid n ulei fierbinte.
Cacaval parizian
120gr
7,00 LEI
Cacaval de calitate superioar, trecut prin un amestec de ou cu fin i prjit rapid n ulei
fierbinte.
Crncior rulat la tigaie cu mmligu

100gr/70gr

8,00 LEI

Mmligu cu brnz si smntn


200gr
10,00 LEI
Specialitate romneasc tradiional; la dorina Dumneavoastr, se poate servi cu brnz
proaspt de vaci sau cu brnz telemea.
Ficei de pui la tigaie
200gr
10,00 LEI
Ficei proaspei de pasre prjii n ulei i condimentai cu usturoi, piper i vin.
Aripi prjite de pui
200gr
Aripi condimentate de pui, prjite n ulei fierbinte, crocante.
Bulz muntenesc
Mmligu, brnz de burduf, slnin mpnat, ou

250gr

10,00 LEI
10,00 LEI

Omlet simpl
120gr
5,00 LEI
Ou proaspete de gin, btute spum i prjite rapid n ulei fierbinte. La cererea
Dumneavoatr se poate asezona cu diferite mezeluri, ciuperci sau legume.
Ochiuri cu unc
120gr
6,00 LEI
Varianta romneasc a specialitii englezeti "ham and eggs": ou proaspete de gin, prjite
sub form de ochiuri i asezonate cu unc.
Ciorbe
Ciorb de pstrv cu ardei iute si pine

80gr/320gr

10,00 LEI

Ciorb de burt cu ardei iute, smantana si pine


80gr/320gr
10,00 LEI
Preparat tradiional, obinut din burt de vac i legume fierte mpreun. Se servete dreas cu
glbenu de ou, smntn, mujdei de usturoi i lmie.
Ciorb de perioare cu ardei iute i pine

80gr/320gr/80gr

10,00 LEI

Ciorb de fasole cu afumtur, salat de ceap, pine 80gr/320gr/80gr 10,00 LEI


Ciorb trneasc de vcu cu smntn, ardei iute, pine
Preparat tradiional romnesc, din carne de vcu i legume fierte mpreun. Se servete
decorat cu tarhon i ptrunjel.
80gr/320gr/50gr 10,00 LEI

22

Ciorb acr de pui (bivoli) cu ardei iute, pine

80gr/320gr/50gr

10,00 LEI

Sup rasol de pui cu tiei cu paine


80gr/320gr
10,00 LEI
Sup cu carne de pasre i tiei de cas. Se servete decorat cu verdea.
Sup crem de legume cu paine si smantana
80gr/320gr/50gr 10,00 LEI
Crem din legume fierte i pasate. Se servete cu crutoane din pine i smntn.
Preparate din carne de berbecut
Muschiule de berbecu afumat cu pine

70gr

8,00 LEI

Pastram de berbecu cu mujdei de usturoi, mmligu 150gr/50gr/150gr 22,00 LEI


Cotlet de berbecu cu sos de ciuperci, mmligu

150gr/70gr/150gr 22,00 LEI

Preparate din carne de ied


Pulp de ied la grtr cu mmligu
Stropit cu vin si usturoi

150gr/50gr/150gr 22,00 LEI

Ied Haiducul cu mmligu


Tocni din pulp ied, usturoi, ceap, vin alb

200gr/70gr/150gr 22,00 LEI

Preparate din carne de vita


Muschi de vit la grtar cu cartofi natur

150gr/100gr

Fil mignons cu cartofi la cuptor


Muschi de vit, vin alb, piper verde, smntn

150gr/80gr

24,00 LEI
28,00 LEI

Preparate din carne de bivolita


Tocani de bivoli cu cartofi piure

200gr/70gr/150gr

Muschi de bivoli la grtr cu cartofi rnesti


Servit pe piatr ncins cu sos de mr

22,00 LEI

200gr/50gr/150gr

28,00 LEI

Preparate din carne de porc


Ceaf la grtr cu cartofi prjii

150gr/150gr

15,00 LEI

Cotlet la grtr cu cartofi prjii

150gr/150gr

15,00 LEI

Sniel de porc cu cartofi prjii

150gr/150gr

Pomana porcului cu mmligu


Pulp de porc, vin alb, usturoi

150gr/150gr

23

18,00 LEI
18,00 LEI

Crnai la tigaie cu varz clit

200gr/150gr

18,00 LEI

150gr/50gr/50gr/150gr

18,00 LEI

Tochitur cu mmligu
100gr/80gr/150gr
Pulp de porc, sos de rosii, mmlig, ou, telemea de oaie

18,00 LEI

Frigrui asortate cu cartofi prjii


Cotlet porc, crnai afumat, ceap, gogosar gras

200gr/150gr

18,00 LEI

150gr/150gr

15,00 LEI

Rulada de porc cu cartofi rnesti


Muschi de porc, pecie porc, cas, rosie

Preparate din carne de pui


Piept de pui la grtar cu cartofi prjii
Piept de pui pan cu cartofi prjii
Ostropel de pui cu cartofi piure
Piept de pui, vin alb, usturoi, sos de rosii

150gr/150gr

15,00 LEI

150gr/80gr/150gr

18,00 LEI

Preparate pentru vegetarieni


Sup crem de legume

300gr

7,00 LEI

Salat greceasc
250gr
Salat verde, ceap, ulei msline, rosii, msline, castravei, telemea

12,00 LEI

Ciuperci la cuptor

150gr

9,00 LEI

Orez cu legume

150gr

7,00 LEI

Mmligu cu brnz si smntn

200gr

12,00 LEI

Preparate de sezon
Ciuperci, dovlecei pan, vinete, ...

150gr

9,00 LEI

Garnituri
Cartofi prjii

100gr

4,00 LEI

Cartofi natur

100gr

4,00 LEI

Cartofi cu cascaval si smntn

150gr

5,00 LEI

Cartofi la cuptor cu usturoi si ptrunjel

150gr

5,00 LEI

Cartofi rnesti

150gr

5,00 LEI

24

Legume sot

100gr

5,00 LEI

Ciuperci sot

100gr

5,00 LEI

Varz clit

150gr

5,00 LEI

Salat de varz cruda

150gr

3,00 LEI

Salat de castravei murai

150gr

5,00 LEI

Salate

Salat de gogosari murai

150gr

5,00 LEI

Salat de rosii si castravei

150gr

5,00 LEI

Salat de murturi asortate

150gr

Salat de sezon

5,00 LEI

150gr

5,00 LEI

Salat de sfecl roie cu hrean


150gr
Sfecl roie i hrean,preparate cu ulei de msline,oet i zahr.

5,00 LEI

Salat greceasc
150gr
5,00 LEI
Castravei verzi,roii,ardei gras,ceap,msline,preparate cu ulei,piper i sare.Se servete cu
telemea i lmie.
Deserturi
Cltite cu branz si stafide / dulcea / ngheat

60gr/50gr

5,00 LEI

Plcint cu brnz si stafide

180gr

5,00 LEI

Plcint cu mere

180gr

5,00 LEI

Plcint cu Rabarbur

180 gr

5,00 LEI

Rulad de biscuii

100gr

6,00 LEI

Ingheat
Ingheat natural de cas fcut din lapte natural propriu

180gr

7,00 LEI

Papanasi cu smntn si dulcea


180gr
Gogosi cu branza dulce de vaci servite cu dulceata si smantana.

10,00 LEI

Platou cu fructe proaspete (pentru dou persoane)


300gr
13,00 LEI
Banane, kiwi ,portocale, struguri, pepene galben, mere. La dorina Dumneavoastr, se pot
aduga i diferite sortimente de brnzeturi.

25

Bauturi nealcoolice
Ap plat / mineral

0.5 l

2,00 LEI

Ap plat / mineral

1.00 l

3,00 LEI

Cafea

100 ml

3,00 LEI

Ceai

200 ml

3,00 LEI

Espresso

50 ml

Cappucino

200 ml

4,00 LEI

Suc de mere natural

0.33 l

4,00 LEI

1.00 l
1.00 l

20,00 LEI
20,00 LEI

3,00 LEI

Vin alb
VINUL CASEI
Sauvignon Blanc de Recas
Traminer Roze de Recas
JIDVEI
Riesling
Sauvignon Blanc
Dry Muscat
MURFATLAR
Chardonnay / Pinot Gris
Sec de Murfatlar (Sauvignon Blanc)

0.75 l
0.75 l
0.75 l

20,00 LEI
25,00 LEI
25,00 LEI

0.75 l
0.75 l

20,00 LEI
25,00 LEI

Vin rosu
VIN FIERT

0.25 l

VINUL CASEI
Cabernet Sauvignon de Recas

1.00 l

MURFATLAR
Pinot Noir
Merlot
Cabernet Sauvignon
Sec de Murfatlar (Cabernet Sauvignon)

6,00 LEI
20,00 LEI

0.75 l
0.75 l
0.75 l
0.75 l

20,00 LEI
20,00 LEI
20,00 LEI
35,00 LEI

0.5 l

4,00 LEI

Bere
Ciuc

26

Silva
Becks
Heineken
Gsser
Silva Black
Stella Artois
Stella Artois fr alcool
Weissbier (Malteser) bere german din gru

0.5 l
0.5 l
0.5 l
0.5 l
0.5 l
0.5 l
0.5 l
0.5 l

5,00 LEI
5,00 LEI
5,00 LEI
5,00 LEI
5,00 LEI
5,00 LEI
5,00 LEI
10,00 LEI

Spirtoase
uic de prune, pere
Afinat
Viinat
Zmeurat
uic fiart

30 ml
30 ml
30 ml
30 ml
30 ml

3,00 LEI
3,00 LEI
3,00 LEI
4,00 LEI
4,00 LEI

De Vnzare:
Produse naturale de cas din producie proprie - Ferma Haiducul
Costi afumat
Crncior afumat
Muschiule porc afumat
Pastram afumat
Telemea
Brnz de burduf
Brnz Tip Feta de oaie
Brnz german semitare de oaie

100 gr
100 gr
100 gr
100 gr
100 gr
100 gr
450 kg
450 gr

3 LEI
4 LEI
5 LEI
5 LEI
2 LEI
3,5 LEI
10 LEI
10 LEI

3.2. Programul turistic


3.2.1. Petrecerea timpului liber la pensiune
In pensiune aveti numeroase posibilitati de petrecere a timpului liber:
- Helesteu unde se poate pescui pastrav, iar pestele prins poate fi preparat.
- Poi juca un meci de tenis de mas. Sala de fitness, sauna te ateapt pentru destindere i
refacerea tonusului.
- Balansoarele de langa lac sunt puse parc s completeze senzaia de relaxare a locului. Serile
mai lungi pot fi ncheiate cu un concurs de karaoke i un foc de tabr.
- Sah
- Table;
- Rummy;
- Masa de fotbal;
- Biliard;
- Tenis de masa;
- Teren de tennis in curte;
- Leagan ;

27

Activitati
traditionale
prepararea
ingrijitul
plecatul
animalelor
cositul
si
recoltatul
adunatul
fructelor
taiatul
- preparatul cozonacilor de sarbatori

desfasurate:
branzeturilor
animalelor
la
munte
lucratul
fanului
mierii
de
padure
porcului

3.2.2. Petrecerea timpului liber in afara pensiunii


Conditii de sport si agrement:
- Calarie pe cai bine antrenati
- Amatorii de micare se pot plimba cu ATV-uri, clare, n trsur sau cu bicicletele
descoperind frumuseile locului;
- Pe timp de iarna se pot face plimbari cu sania;
- Drumetii pe trasee marcate
- Plimbari cu mountain-bike

BIBLIOGRAFIE

1. Cndea Melinda Potentialul turistic al Romaniei, Editura Niculescu ABC, Bucuresti,


1997
28

2. www.cjmm.multinet.ro
3. www.maramuresmuzeu.ro
4. www.gov.ro/presa/afisare-presa.php?idrubricapresa=1&tip=1
Guvernul Romanie Hotarare privind clasificarea structurilor de primire turistice
5. www.turistinfo.ro
6. www.tourismguide.ro

29