Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi

Facultatea de Drept

Referat la disciplina drept financiar public

Controlul financiar intern

Prof. Coordonator :
Ionel Bostan

Student :
Airinei Cristina
An II, Gr. B3

Cuprins :
Cap.I : Consideratii generale privind controlul financiar:
1Notiunea de control financiar
2.Importanta si functiile controlului financiar
3. Procedurile de control financiar
4. Formele controlului financiar
5. Organizarea controlului financiar in Romania

Cap. II : Controlul financiar intern:

A.Controlul financiar intern:
1. Control financiar propriu organizat si exercitat in cadrul entitatilor
economice denumit control financiar al agentilor economici.
2. Control financiar propriu organizat si exercitat in cadrul institutiilor
publice.
B. Controlul intern:
1.Obiective generale
2.Cerintele controlului intern
C.Auditul public intern:
1.Prevederi legale privind auditul public intern
2.Organizarea auditului public internl
3.Desfurarea auditului public intern
4.Proiectul planului de audit public intern

Bibliografie

Cap.I : Consideratii generale privind controlul financiar

1. Notiunea de control financiar
Etimologic, notiunea de control provine din expresia latineasca contra
rolus, care insemna sintetic verificarea unui act original dupa duplicatul care, in
acest scop, se afla in posesia altei persoane. Fiind vorba de doua inscrisuri
distincte, confruntarea lor in scopul stabilirii veridicitatii datelor pe care le
contin se poate realiza practic oricand atata vreme cat actele respective exista. 1
Asadar, controlul este actiunea de stabilire a exactitatii unor operatiuni
materiale care se efectueaza fie anticipat executarii acestora, fie concomitent
cu derularea lor, fie la un scrut interval de timp de la desfasurarea operatiunilor.
Activitatea de control nu se rezuma doar la stabilirea unor fapte, ci ea se
extinde si la cercetarea cauzelor care au provocat deficientele constatate,
astfel ca ea nu trebuie confundata cu alte activitati similare, cum ar fi :
expertizele, reviziile, inspectiile, verificarile etc.
Controlul financiar, ca o componenta a controlului economic, are ca obiectiv
cunoasterea de catre stat a modului cum sunt administrate mijloacele materiale
si financiare de catre societatile comerciale publice, modul de realizare si
cheltuire a banului public, asigurarea echilibrului financiar, realizarea eficientei
economico-financiare, dezvoltarea economiei nationale, infaptuirea procesului
social.2
2. Importanta si functiile controlului financiar
Dincolo de importanta controlului financiar, in planul macro economic el
prezinta un rol deosebit de important si la nivel micro economic, ori la nivelul
corpurilor publice supuse activitatii de control.
Din acest punct de vedere, activitatea de control financiar determina la
nivelul organizatiei controlate o organizare mai buna a muncii, o intarire a
oridinii si disciplinei in organizarea si desfasurarea activitatilor economicosociale, o utilizare mai eficienta a mijloacelor umane, materiale si financiare de
care dispune organizatia controlata si nu in ultimul rand, o interpretare unitara si
corecta a legii in scopul intaririi respectarii legalitatii.
Rolul si importanta controlului financiar delimiteaza, in liniile lor generale si
functiile controlului financiar.
Functiile controlului financiar - indiferent de modul de organizare si
exercitare si de institutia care le exercita, prin rolul si obiectivele pe care le
urmareste, controlul financiar indeplineste mai multe functii :
1
2

MIRCEA STEFAN MINEA, Dreptul finantelor publice, Ed. Accent, Cluj-Napoca, 2005, p.293.
CONSTANTIN POPA, Drept financiar, Ed. Lumina Lex, Bucuresti., 2003, p.231.

a) Functia de evaluare controlul presupune indeplinirea unor operatiuni

de estimare a situatiei existente la un moment dat, a rezultatelor
obtinute de persoana controlata si a indeplinirii obligatiilor la
sfarsitul unei perioade, a modului de desfasurare a activitatii in
conditii de normalitate, legalitate si eficienta. Prin prisma acestei
functii, controlul trebuie sa determine dificultatile , abaterile,
cauzele care conduc la rezultatele negative si sa ofere o apreciere
completa, reala, exacta si concreta a activitatii controlate;
b) Functia preventiva se realizeaza prin masurile luate de organele de
control in vederea evitarii si eliminarii unor erori si fraude inainte de
a se produce efectele negative ale acestora, prin identificarea si
anihilarea cauzelor care le genereaza sau le favorizeaza;
c) Functia de documentare asigura cunoasterea calitativa si cantitativa
a problemelor ce fac obiectul dezvoltarii economico-sociale, controlul
participand nemijlocit la actul de conducere, furnizand date si
informatii pentru fundamentarea deciziilor economico-financiare;
d) Functia recuperatorie consta in descoperirea si recuperarea
pagubelor si luarea de masuri fata de cei vinovati de producerea
acestora.
e) Functia educativa deriva din caracterul formativ si din aptitudinea
de valorificare si generalizare a experientei pozitive. Prin aceasta
functie controlul ajuta la ridicarea nivelului de pregatire a cadrelor,
la rezolvarea de catre agentii executivi in conmditii satisfacatoare a
sarcilor ce le revin.3
3. Procedurile de control financiar
Procedura de control financiar a fost definite in literature de specialitate
ca fiind un ansamblu de acte si operatiuni privind organizarea, desfasurarea si
valorificarea rezultatelor actiunii de control. Procedura de control presupune
parcurgerea mai multor etape :
Intr-o prima etapa trebuie selectata unitatea ce urmeaza a fi
controlata, iar in cadrul acesteia trebuie stabilita si selectata
activitatea ce urmeaza a fi supusa controlului;
A doua etapa se refera la desasurarea propriu-zisa a activitatii de
control. Aceasta se efectueaza pe baza unui graphic de control si
presupune verificarea actelor si operatiunilor supuse controlului.
Verificarea se face sub aspectul legalitatii, necesitatii, oportunitatii,
economicitatii si al realizarii acestora;

VIOREL ROSU, Drept financiar, Ed. Cartea Universitara, Bucuresti, 2006, p.135.

A treia etapa are in vedere intocmirea actelor de control, cum ar fi

procesul verbal de control, nota de constatare si foaia de masuri.
Ultima etapa se refera la valorificarea rezultatelor controlului care
se concretizeaza in urmarirea modului de ducere la indeplinire a
masurilor stabilite de catre organul de control financiar.
Referindu-se la procedurile de control, legea 4 reglementeaza o serie de
modalitati de relizare a acestora, si anume :
1) Controlul prin sondaj consta in activitatea de verificare selective a
documentelor ai a operatiunilor semnificative in care sunt reflectate
modul de calcul, de evidentiere si de plata a obligatiilor fiscale
datorate bugetelor publice;
2) Controlul inopinant consta in activitatea de verificare faptica si
documentara, in principal ca urmare a unei sesizari cu privire la
existenta unor fapte de incalcare a legislatiei fiscale;
3) Controlul incrucisat consta in verificarea documentelor si
operatiunilor impozabile ale contribuabilului in corelatie cu cele
detinute de alte persoane.5

4. Formele controlului financiar

In vederea realizarii functiilor sale specifice, controlul financiar poate fi
organizat in mai multe forme. In literature de specialitate s-au exprimat chiar si
o serie de croterii de clasificare a controlului financiar. Astfel :
a) Dupa criteriul momentului in care se efectueaza controlul, distingem :
Controlul financiar preventive este un control specializat prin care
se verifica legalitatea, oportunitatea si conformitatea actelor
administrativ-financiare controlate cu regulile prestabilite pentru
acele acte, ce urmeraza a fi effectuate pe seama fondurilor publice
sau a patrimoniului public, verificare ce se face inainte de aprobarea
actelor respective
Controlul financiar concomitant este acea forma a controlului
financiar care se desfasoara relative in acelasi timp cu emiterea si
aprobarea actelor supuse controlului;
Controlul financiar ulterior este acea forma a controlului financiar
ce se desfasoara dup ace actele supuse controlului au fost emise si au
produs efecte juridice.
b) Dupa criteriul domeniului de actiune, avem :
Controlul financiar intern este acea forma a controlului financiar
efectuat de catre structuri interne din cadrul organizatiei
controlate;
4
5

CODUL DE PROCEDURA FISCALA, art.94.

CRISTINA ONET, Dreptul finantelor publice, Ed. Luimina Lex. Bucuresti, 2005, p.271-272.

Controlul financiar extern este controlul efectuat de catre organe

de control financiar cu atributii specifice in acest sens cu privire la
activitatea desfasurata de catre organizatie, indiferent daca este
persoana de drept public sau de drept privat.
c) Dupa criteriul termenului in care se efectueaza controlul :
Control financiar permanent este activitatea de control ce se
efectueaza pe durata desfasurarii activitatii controlate;
Control financiar periodic este acea activitate de control ce se
efectueaza la anumite intervale de timp, uneori cu regularitate,
alteori insa, fara sa fie indeplinite aceasta conditie.
d) Dupa criteriul ariei de curpindere a controlului :
Controlul financiar total este acea forma a controlului care se
refera la intreaga activitate financiara desfasurata de catre
organizatia controlata intr-un anumit interval de timp;
Controlul financiar partial este acea forma a controlului ce cade
numai asupra anumitor aspecte din activitatea unei organizatii ori
asupra anumitor actegorii de acte intocmite de catre acestea. 6

5. Organizarea controlului financiar in Romania

In Romania, controlulu financiar se executa in principiu de catre organelle
specializate in astfel de activitati, dar si de structuri interne ale organizatiilor
pentru acre exista obligativitatea legala de a organiza si desfasura activitati
specifice de control financiar. In literature de specialitate au fost prezentate in
mod sintetic, formele de control financiar organizate in tara noastra potrivit
dispozitiilor legale in vigoare,7 cu indicarea autoritatilor publice care au atributii
in acest sens.
A. Controlul financiar intern :
1. Controlul financiar preventive propriu;
2. Controlul intern;
3. Auditul public intern.
B. Controlul financiar extern :
1. Controlul ierarhic;
2. Controlul specializat exercitat de :
Curtea de conturi;
Structuri cu atributii de control din cadrul Ministerului
finatelor Publice :
Controlul financiar al statului (Garda Financiara);

6
7

NADIA CERASELA DARIESCU, Drept financiar, Ed. Casa de editura Venus, Iasi, 2006, p.156-159.
EMIL BALAN, Drept financiar, Editia a III-a, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004, p.284.

 Controlul fiscal (inspectiile fiscale din cadrul Agentiei

Nationale de Administrare Fiscala si din cadrul
autoritatilor publice locale);
Controlul financiar delegate (Corpul Controlorilor
delegati).

Cap. II : Controlul financiar intern

A. Controlul financiar intern

Se defineste ca o forma a controlului financiar care se organizeaza si se
exercita in cadrul unitatilor economice in scopul prevenirii, depistarii si
solutionarii efectelor unor abateri de la prevederile si normele legale. 8
Necesitatea instituirii de catre unitatile economice a propriului sistem de
control financiar rezulta din obligatia:
a)
cunoasterii de catre conducatorii unitatilor economice in orice moment
si in detaliu a starii gestiunii proprii;
b)
recuperarii prejudiciilor si stabilirii raspunderilor pentru situatii care au
afectat integritatea sau corecta administrare a gestiunii.
Functie de natura unitatii economice in cadrul careia se organizeaza si se
exercita, controlul financiar propriu poate avea urmatoarele doua forme:
A.1. Control financiar propriu organizat si exercitat in cadrul entitatilor
economice denumit control financiar al agentilor economici.
A.2. Control financiar propriu organizat si exercitat in cadrul institutiilor
publice.9
A.1. Controlul financiar al agentilor economici se exerciat la randul sau tot
prin doua forme:
A.1.1. Control financiar preventiv;
A.1.2. Control financiar de gestiume.
A.1.1. Controlul financiar preventiv al agentilor economici reprezinta o
forma a controlului financiar propriu care se efectueaza in scopul evitarii
nerespectarii prevederilor legale in vigoare ce ar genera efecte cu character
perturbator asupra activitatii economice desfasurate de catre entitatea
economica. Aceasta forma a controlului financiar preventiv se exercita in special
asupra operatiunilor care reflecta drepturile si obligatiile patrimoniale aflate in
faze de incasare si respectiv de angajare sau de plata. 10
Principalele obiective ale controlului financiar preventiv se stabilesc in
functie despecificul activitatii fiecarui agent economic si constau in
determinarea, legalitatii, realitatii, oportunitatii, eficacitatii si eficientei
anumitor categorii de operatiuni mai importante fiind:
- operatiuni din care deriva drepturi sau obligatii patrimoniale ale entitatii
economice fata de terti;
8

DAN GROSU SAGUNA, Drept financiar, Editia a II-a, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2007, p.268.
ALECU GHEORGHE, Drept financiar, Ed. Ovidyus Univerisity Press, Constanta, 2005, p.217-218.
10
EMIL BALAN, Op. cit., p.297.
9

operatiuni privind acordarea fondurilor de la buget si alte operatiuni

similare cu caracter financiar;
operatiuni de creditare, finantare si efectuare de plati ( in lei si/sau in
valuta) privind activitatea de productie, investitii, comert, etc.
trecrea pe seama cheltuielilor si a rezultatelor financiare sau pe seama
fondurilor a pierderilor, daunelor produse de calamitati si a altor daune
aduse unitatii ce nu au fost produse cu vinovatie.

Sfera de actiune a controlului financiar preventiv este formata din ansamblul

activitatilor si documentelor utilizate de entitatea economica si include atat
activitatile de natura financiar- contabila, cat si pe cele de natura tehnica si
tehnologica ce au legatura cu rezultatul economic final obtinut de agentul
economic11.
A.1.2. Controlul financiar de gestiune reprezinta o forma a controlului
financiar propriu care se efectueaza in vederea stabilirii modului de respectare a
prevederilor legale cat si a normelor interne cu privire la gestionarea de catre
entitatea economica a mijloacelor materiale si banesti.
Obiectivul principal al controlului financiar de gestiune consta in stabilirea
integritatii valorilor materiale si banesti din gestiune supuse verificarii.
Realizarea practica a obiectivului principal se efectueaza prin:
- verificarea existentei faptice a valorilor materiale si banesti;
- stabilirea exactitatii soldurilor scriptice;
- determinarea valorilor materiale fara miscare, cu miscare lenta, greu
vandabile sau deteriorate;
- verificarea exactitatii preturilor luate in calculul valorilor materiale ce fac
obiectul controlului;
- verificarea respectarii prevederilor legale privind manipularea si paza
valorilor materiale ce fac obiectul controlului;
- verificarea conditiilor de angajare a gestionarilor si a modului de
constituire si depunere a garantiilor materiale de catre acestia;
- verificarea modului de respectare a normelor privind volumul si structura
stocurilor aprovizionate care sa corespunda nivelului productiei
programate;
- verificarea modului de respectare a legalitatii si realitatii inregistrarii
operatiunilor consemnate in documentele primare s contabile;
- verificarea modului de gestionare a formularelor tipizate cu regim special;
- verificarea modului de calcul si incasare a contravalorii bunurilor distruse,
degradate sau deteriorate determinate de vinovatia unei persoane. 12
11
12

GELU MARUNTELU, Drept financiar si fiscal, Ed. Ovidyus University Press, Constanta, 2005, p.285-290.
ALECU GHOERGHE, Op. cit., p.225-227.

A.2. Controlul financiar in cadrul institutiilor publice.

In cadrul institutiilor publice se exercita de asemenea doua forme ale
controlului:
A.2.1. Controlul financiar preventiv propriu.
A.2.2. Controlul financiar intern.
A2.1. Controlul financiar preventiv propriu reprezinta activitatea prin care
se stabilesc legalitatea si regularitatea operatiunilor efectuate pe seama
fondurilor publice sau patrimoniului public.
Obiectul principal al controlului financiar preventiv propriu la institutia
publica l reprezinta stabilirea realitatii, legalitatii, regularitatii si incadrarii in
limitele aprobate pentru urmatoarele categorii de operatiuni:
- angajamente bugetare;
- deschiderea si repartizarea de credite principale;
- modificarea repartizarii pe trimester sip e subdiviziuni ale clasificatiei
bugetare a creditelor aprobate;
- ordonantarea cheltuielilor;
- efectuarea de incasari in numerar;
- vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul
privat al statului.
CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV prezinta unele trasaturi caracteristice:
-se exercita inainte de efectuarea operatiunii sau activitatii economice
-are drept scop identificarea si eliminarea operatiunilor care ar putea perturba
activitatea unitatii economice
-contribuie la realizarea unui management eficient al activitatii desfasurat de
unitate
-se organizeaza in cadrul compartimentului financiar contabil al unitatii
economice
Functie de personalul desemnat sa-l efectueze, distingem :
Control financiar preventiv exercitat de structuri proprii de control ale
unitatii
Control financiar preventiv exercitat de structuri specializate de
control apartinand statului13
Obiectivul principal al controlului financiar preventiv este de a opri inainte de
efectuare toate documentele privind operatiuni care nu sunt legale ,reale ,
13

ROSU VIOREL, Op. cit., p.137.

10

oportune, economicoase si eficiente , in faza de angajare si de plata respectiv

incasare dupa caz ;
La nivelul societatii comerciale-pot fi supuse controlului financiar preventiv
urmatoarele operatiuni :
-incheierea contractelor sau comenzilor interne de aprovizionare sau celor ce au
ca obiect executarea de lucrari sau prestari de servicii
-efectuarea de plati in lei si/sau valuta pentru produsele aprovizionate , lucrarile
executate sau serviciile prestate
-efectuarea de plati privind salariile si alte drepturi de personal
-trecerea pe seama cheltuielilor a pierderilor sau daunelor aduse gestiunii
unitatii care nu au fost produse cu vinovatie.
La nivelul instituiilor publice, ministere i alte instituii centrale, asimilate
acestora conduse de ctre de ordonatori de credite, principalele operaiuni
pentru care se stabilesc obiective de control financiar preventiv sunt:
Deschiderea, repartizarea i modificarea creditelor bugetare;
Ordonanarea cheltuielilor;
Angajamentele din care rezult direct sau indirect obligaii de plat ctre
teri;
Concesionarea, nchirierea, transferul, vanzarea i schimbul bunurilor ce
formeaz patrimoniul instituiilor publice;
Alte operaiuni stabilite de ordonatorul de credite ca i conductor de
instituie public.
Controlul financiar preventiv se efectueaz de ctre conductorul
compartimentului financiar contabil i/sau de ctre o persoan mputernicit
printr-o decizie a conductorului entitii economice. 14
A.2.2. Controlul financiar intern la institutia publica este definit ca
reprezentand ansamblul formelor de control exercitate la nivelul institutiilor
publice in scopul respectarii legislatiei privind protejarea fondurilor publice
impotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei.
B. Controlul intern
El a fost definit de lege15 ca fiind ansamblul formelor de control exercitate
la nivelul entitatii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere in

14
15

RADU STANCU, Drept financiar si fiscal, Ed. Fundatiei Romania de maine, Bucuresti,, 2007, p.213-214.
ORDONANTA GUVERNULUI NR.119/1999, republicata in 2003, art.2 lit.d).

11

concordanta cu obiectivele acesteia, si cu reglementarile legale, in vederea

asigurarii administrarii fondurilor in mod economic, eficient si eficace.
1.Obiective generale se refera la urmatoarele :
Realizarea la un nivel corespunzator de calitate a atributiilor
institutiilor publice , stabilite in concordanta cu propria lor misiune, in
conditii de regularitate, eficacitate, economicitate si eficienta;
Protejarea fondurilor publice impotriva pierderilor datorate erorii,
risipei, abuzului sau fraudei;
Respectarea legii, a reglementarilor si deciziilor conducerii;
Dezvoltarea si intretinerea unor sisteme de colectare, stocare,
prelucrare, actualizare si difuzare a datelor si informatiilor
financiare si de conducere, precum si a unor sisteme si proceduri de
informare publica adecvata prin rapoarte periodice.
2.Cerintele controlului intern sunt:
Generale :
Asigurarea indeplinirii obiectivelor generale prin evaluarea
sistematica si mentinerea la nivel considerat acceptabil a
riscurilor asociate structurilor programelor, proiectelor sau
operatiunilor;
Asigurarea unei atitudini cooperante a personalului de
conducere si de executie, acesta avand obligatia sa raspunda in
orice moment solicitarilor conducerii si sa sprijine efectiv
controlul intern;
Asigurarea integritatii si competentei personalului de
conducere si de executie, a cunoasterii si intelegerii de catre
acesta a importanetie si rolului controlului intern;
Stabilirea obiectivelor specifice ale controlului intern astefl
incat acestea sa fie adecvate, cuprinzatoare, rezonabile si
integrate misiunii institutiei si obiectivelor de ansamblu ale
acesteia;
Supravegherea continua de catre personalul ed conducere a
tuturor activititatilor si indeplinirea de catre personalul de
conducere a obligatiei de actiona corectiv, promt si rezolbail
ori de cate ori se constata incalcari ale legalitatii si
regularitatii in efectuarea unor operatiuni sau in realizarea
unor activitati in mod neeconomic, ineficare sau ineficient.
Specifice :
Reflectarea in documente scrise a organizarii controlului intern
a tuturor operatiunilor institutiei si a tuturor evenimentelor
semnificative, precum si inregistrarea si pastrarea in mod

12

adecvat a documentelor, astfel incat acestea sa fie disponibile

cu prompitudine pentru a fi examinate de catre cei in drept;
Inregistrarea de indata si in mod corect a tuturor
operatiunilor si evenimentelor semnificative;
Asigurarea aprobarii si efectuarii operatiunilor exclusiv de
catre persoane special imputernicite in acest sens;
Separarea atributiilor prin efectuarea de operatiuni intre
persoane, astfel incat atributiile de aprobare, control si
inregistrare sa fie intr-o masura adecvata incredintata unor
persoane diferite;
Asigurarea unei conduceri competente la toate nivelurile;
Accesarea reusrselor si documentelor numai de catre persoane
indreptatite si responsabile in legatura cu utilizarea si
pastrarea lor.16
Persoanele care gestioneaza fondurile publice sau patrimoniul public sunt
obligate sa utilizeze fondurile publice si sa administreze patrimoniul public cu
respectarea legalitatii, economicitatii, regularitatii, eficacitatii si eficientei. 17
Conceputl de control financiar public intern presupune intregul sistem de
control intern din sectorul public, format din instrumentele de control ale
autoritatilor publice. Controlul intern se exercita in interiorul institutiei publice
de catre conducatorul acesteia sau de catre functionarii anume desemnati de
acesta si se face fi ela cerere fie din oficiu.
Controlul finaciar intern poate fi unul general si unul specializat. Controlul
general poate fi unul ierarhic (consecinta subordonarii ierarhice) sau
propriu(specializat).18
Din cadrul controlului financiar propriu face parte auditul propriu intern.

C.Auditul public intern

1.Prevederi legale privind auditul public intern
n ara noastr cadrul legislativ care face referire la activitatea de audit
public intern este LEGEA Nr. 672 din 19 decembrie 2002, privind auditul public
16

CRISTINA ONET, Op. cit., p.280-281.

Art. 5, alin.1 din O.G. nr.111/31august1999.
18
MIRCEA STEFAN MINEA, Op. cit., p.222-223.
17

13

intern, emis de ctre Parlament, publicat n MONITORUL OFICIAL NR. 953

din 24 decembrie 2002.
Aceast lege a fost adoptat de:

Camera Deputailor n edina din 6 noiembrie 2002, cu respectarea

prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituia Romniei.

Senat n edina din 5 decembrie 2002, cu respectarea prevederilor

art. 74 alin. (2) din Constituia Romniei.
Legea 672 din 19 decembrie 2002 reglementeaz auditul public intern la
entitile publice, cu privire la formarea i utilizarea fondurilor publice i
administrarea patrimoniului public.
Audit public intern este activitatea funcional independent i obiectiv,
care d asigurri i consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor
i cheltuielilor publice, perfecionnd activitile entitii publice; ajut
entitatea public s i ndeplineasc obiectivele printr-o abordare sistematic i
metodic, care evalueaz i mbuntete eficiena i eficacitatea sistemului de
conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului i a proceselor de
administrare.19
2.Organizarea auditului public intern

Obiectivele auditului public intern sunt:

a) asigurarea obiectiv i consilierea, destinate s mbunteasc sistemele i
activitile entitii publice;
b) sprijinirea ndeplinirii obiectivelor entitii publice printr-o abordare
sistematic i metodic, prin care se evalueaz i se mbuntete eficacitatea
sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului i a proceselor
administrrii.20
Sfera auditului public intern cuprinde:
a) activitile financiare sau cu implicaii financiare desfurate de entitatea
public din momentul constituirii angajamentelor pn la utilizarea fondurilor de
ctre beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asisten extern;
b) constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea i stabilirea titlurilor
de crean, precum i a facilitilor acordate la ncasarea acestora;
c) administrarea patrimoniului public, precum i vnzarea, gajarea, concesionarea
sau nchirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unitilor
administrativ-teritoriale;

19
20

VIOREL ROS,op.cit.,p.138.
MIRCEA STEFAN MINEA,op.cit.,p.223.

14

d) sistemele de management financiar i control, inclusiv contabilitatea i

sistemele informatice aferente.21

Auditul public intern este organizat astfel:

1. Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI); s-a infiintat pe lng
Unitatea Central de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), este un
organism cu caracter consultativ, pentru a aciona n vederea definirii strategiei
i a mbuntirii activitii de audit public intern, n sectorul public.
CAPI cuprinde 11 membri, astfel:
1. preedintele Camerei Auditorilor Financiari din Romnia;
2. profesori universitari cu specialitate n domeniul auditului public intern 2
persoane;
3. specialiti cu nalt calificare n domeniul auditului public intern 3 persoane;
4. directorul general al UCAAPI;
5. experi din alte domenii de activitate, respectiv contabilitate public, juridic,
sisteme informatice - 4 persoane.
Membrii CAPI, cu excepia directorului general al UCAAPI, nu pot face
parte din structurile Ministerului Finanelor Publice, iar modul de nominalizare a
acestora se va stabili prin norme aprobate prin hotrre a Guvernului. CAPI este
condus de un preedinte ales cu majoritate simpl de voturi dintre membrii
comitetului, pentru o perioad de 3 ani; preedintele convoac ntlnirile CAPI.
Regulamentul de organizare i funcionare a CAPI este aprobat de plenul
acestuia, cu o majoritate de jumtate plus unu din voturi. Secretariatul tehnic al
CAPI este asigurat de UCAAPI. Membrii CAPI primesc o indemnizaie de edin
egal cu 20% din nivelul echivalent salariului brut al secretarilor de stat;
indemnizaia se suport din bugetul statului, prin bugetul Ministerului Finanelor
Publice.
Atribuii principale ale CAPI:
a) dezbate planurile strategice de dezvoltare n domeniul auditului public
intern i emite o opinie asupra direciilor de dezvoltare a acestuia;
b) dezbate i emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI
n domeniul auditului public intern;
c) dezbate i avizeaz raportul anual privind activitatea de audit public
intern i l prezint Guvernului;
d) avizeaz planul misiunilor de audit public intern de interes naional cu
implicaii multisectoriale;
e) dezbate i emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de
interes naional cu implicaii multisectoriale;
f) analizeaz importana recomandrilor formulate de auditorii interni n
cazul divergenelor de opinii dintre conductorul entitii publice i auditorii
21

CRISTINA ONET,op.cit.,p.284.

15

interni, emind o opinie asupra consecinelor neimplementrii recomandrilor

formulate de acetia;
g) analizeaz acordurile de cooperare ntre auditul intern i cel extern
referitor la definirea conceptelor i la utilizarea standardelor n domeniu,
schimbul de rezultate din activitatea propriu-zis de audit, precum i pregtirea
profesional comun a auditorilor;
h) avizeaz numirea i revocarea directorului general al UCAAPI.

2. Unitatea Central de Armonizare pentru Auditul Public Intern

(UCAAPI); se constituie in cadrul Ministerului Finanelor Publice Uniunea i este
structurat pe compartimente de specialitate, n subordinea direct a ministrului
finanelor publice.
UCAAPI este condus de un director general, numit de ministrul finanelor
publice, cu avizul CAPI. Directorul general este funcionar public i trebuie s
aib o nalt calificare profesional n domeniul financiar-contabil i/sau al
auditului, cu o competen profesional corespunztoare, i s ndeplineasc
cerinele Codului privind conduita etic a auditorului intern.
n realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmtoarele atribuii
principale:
a) elaboreaz, conduce i aplic o strategie unitar n domeniul auditului public
intern i monitorizeaz la nivel naional aceast activitate;
b) dezvolt cadrul normativ n domeniul auditului public intern;
c) dezvolt i implementeaz proceduri i metodologii uniforme, bazate pe
standardele internaionale, inclusiv manualele de audit intern;
d) dezvolt metodologiile n domeniul riscului managerial;
e) elaboreaz Codul privind conduita etic a auditorului intern;
f) avizeaz normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate n
domeniul auditului public intern;
g) dezvolt sistemul de raportare a rezultatelor activitii de audit public intern
i elaboreaz raportul anual, precum i sinteze, pe baza rapoartelor primite;
h) efectueaz misiuni de audit public intern de interes naional cu implicaii
multisectoriale;
i) verific respectarea normelor, instruciunilor, precum i a Codului privind
conduita etic a auditorului intern de ctre compartimentele de audit public
intern i poate iniia msurile corective necesare, n cooperare cu conductorul
entitii publice n cauz;
j) coordoneaz sistemul de recrutare i de pregtire profesional n domeniul
auditului public intern;
k) avizeaz numirea/destituirea efilor compartimentelor de audit public intern
din entitile publice;

16

l) coopereaz cu Curtea de Conturi i cu alte instituii i autoriti publice din

Romnia;
m) coopereaz cu autoritile i organizaiile de control financiar public din alte
state, inclusiv din Comisia European.

3. compartimentele de audit public intern din entitile publice.

Compartimentul de audit public intern se organizeaz astfel:
- conductorul instituiei publice sau, n cazul altor entiti publice,
organul de conducere colectiv are obligaia instituirii cadrului organizatoric i
funcional necesar desfurrii activitii de audit public intern;
la instituiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entiti
publice, auditul public intern se limiteaz la auditul de regularitate i se
efectueaz de ctre compartimentele de audit public intern ale Ministerului
Finanelor Publice;
- conductorul entitii publice subordonate poate stabili i menine un
compartiment funcional de audit public intern, cu acordul entitii publice de la
nivelul ierarhic imediat superior, iar dac acest compartiment nu se nfiineaz,
auditul entitii respective se efectueaz de ctre compartimentul de audit
public intern al entitii publice de la nivelul ierarhic imediat superior.
Compartimentul de audit public intern se constituie n subordinea direct a
conducerii entitii publice i, prin atribuiile sale, nu trebuie s fie implicat n
elaborarea procedurilor de control intern i n desfurarea activitilor supuse
auditului public intern. Conductorul compartimentului de audit public intern este
numit/destituit de ctre conductorul entitii publice, cu avizul UCAAPI; pentru
entitile publice subordonate numirea/destituirea se face cu avizul organului
ierarhic superior. Conductorul compartimentului de audit public intern este
responsabil pentru organizarea i desfurarea activitilor de audit. Funcia de
auditor intern este incompatibil cu exercitarea acestei funcii ca activitate
profesional orientat spre profit sau recompens.
Atribuiile compartimentului de audit public intern sunt:
a) elaboreaz norme metodologice specifice entitii publice n care i
desfoar activitatea, cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior, n
cazul entitilor publice subordonate;
b) elaboreaz proiectul planului anual de audit public intern;
c) efectueaz activiti de audit public intern pentru a evalua dac sistemele de
management financiar i control ale entitii publice sunt transparente i sunt
conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficien i
eficacitate;
d) informeaz UCAAPI despre recomandrile nensuite de ctre conductorul
entitii publice auditate, precum i despre consecinele acestora;

17

e) raporteaz periodic asupra constatrilor, concluziilor i recomandrilor

rezultate din activitile sale de audit;
f) elaboreaz raportul anual al activitii de audit public intern;
g) n cazul identificrii unor iregulariti sau posibile prejudicii, raporteaz
imediat conductorului entitii publice i structurii de control intern abilitate. 22

3.Desfurarea auditului public intern

Auditul public intern se exercit asupra tuturor activitilor desfurate
ntr-o entitate public, inclusiv asupra activitilor entitilor subordonate, cu
privire la formarea i utilizarea fondurilor publice, precum i la administrarea
patrimoniului public.

Tipuri de audit:
a)
auditul de sistem, care reprezint o evaluare de profunzime a
sistemelor de conducere i control intern, cu scopul de a stabili dac acestea
funcioneaz economic, eficace i eficient, pentru identificarea deficienelor i
formularea de recomandri pentru corectarea acestora;
b) auditul performanei, care examineaz dac criteriile stabilite pentru
implementarea obiectivelor i sarcinilor entitii publice sunt corecte pentru
evaluarea rezultatelor i apreciaz dac rezultatele sunt conforme cu
obiectivele;
c) auditul de regularitate, care reprezint examinarea aciunilor asupra
efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub
aspectul respectrii ansamblului principiilor, regulilor procedurale i
metodologice care le sunt aplicabile.23

Compartimentul de audit public intern auditeaz, cel puin o dat la 3 ani,

fr a se limita la acestea, urmtoarele:
a) angajamentele bugetare i legale din care deriv direct sau indirect obligaii
de plat, inclusiv din fondurile comunitare;
b) plile asumate prin angajamente bugetare i legale, inclusiv din fondurile
comunitare;
c) vnzarea, gajarea, concesionarea sau nchirierea de bunuri din domeniul privat
al statului ori al unitilor administrativ-teritoriale;
22
23

MIRCEA STEFAN MINEA,op.cit.,p.225.

VIOREL ROS,op.cit.,p.138.

18

d) concesionarea sau nchirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al

unitilor administrativ-teritoriale;
e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare i stabilire a
titlurilor de crean, precum i a facilitilor acordate la ncasarea acestora;
f) alocarea creditelor bugetare;
g) sistemul contabil i fiabilitatea acestuia;
h) sistemul de luare a deciziilor;
i) sistemele de conducere i control, precum i riscurile asociate unor astfel de
sisteme;
j) sistemele informatice.
4. Proiectul planului de audit public intern se elaboreaz de ctre
compartimentul de audit public intern, pe baza evalurii riscului asociat
diferitelor structuri, activiti, programe/proiecte sau operaiuni, precum i prin
preluarea sugestiilor conductorului entitii publice, prin consultare cu
entitile publice ierarhic superioare, innd seama de recomandrile Curii de
Conturi. Conductorul entitii publice aprob anual proiectul planului de audit
public intern. Auditorul intern desfoar audituri ad-hoc, respectiv misiuni de
audit public intern cu caracter excepional, necuprinse n planul anual de audit
public intern, n condiiile prevzute.
n realizarea misiunilor de audit auditorii interni i desfoar activitatea
pe baz de ordin de serviciu, emis de eful compartimentului de audit public
intern, care prevede n mod explicit scopul, obiectivele, tipul i durata auditului
public intern, precum i nominalizarea echipei de auditare.
Compartimentul de audit public intern notific structura care va fi
auditat, cu 15 zile nainte de declanarea misiunii de audit; n notificare se
precizeaz scopul, principalele obiective i durata misiunii de audit.
Compartimentul de audit public intern notific, de asemenea, tematica n detaliu,
programul comun de cooperare, precum i perioadele n care se realizeaz
interveniile la faa locului, conform normelor metodologice.
Auditorii interni au acces la toate datele i informaiile, inclusiv la cele
existente n format electronic, pe care le consider relevante pentru scopul i
obiectivele precizate n ordinul de serviciu. Personalul de conducere i de
execuie din structura auditat are obligaia s ofere documentele i
informaiile solicitate, n termenele stabilite, precum i tot sprijinul necesar
desfurrii n bune condiii a auditului public intern. Auditorii interni pot
solicita date, informaii, precum i copii ale documentelor, certificate pentru
conformitate, de la persoanele fizice i juridice aflate n legtur cu structura
auditat, iar acestea au obligaia de a le pune la dispoziie la data solicitat.
Totodat auditorii interni pot efectua la aceste persoane fizice i juridice orice
fel de reverificri financiare i contabile legate de activitile de control intern

19

la care acestea au fost supuse, care vor fi utilizate pentru constatarea legalitii
i a regularitii activitii respective.
Reprezentanilor
autorizai
ai
Comisiei Europene i ai Curii de Conturi Europene li se asigur drepturi similare
celor prevzute pentru auditorii interni, cu scopul protejrii intereselor
financiare ale Uniunii Europene; acetia trebuie s fie mputernicii n acest sens
printr-o autorizaie scris, care s le ateste identitatea i poziia, precum i
printrun document care s indice obiectul i scopul controlului sau al inspeciei la
faa locului. Ori de cte ori n efectuarea auditului public intern sunt necesare
cunotine de strict specialitate, conductorul compartimentului de audit public
intern poate decide asupra oportunitii contractrii de servicii de
expertiz/consultan din afara entitii publice.
Auditorii interni elaboreaz un proiect de raport de audit public intern la
sfritul fiecrei misiuni de audit public intern; proiectul de raport de audit
public intern reflect cadrul general, obiectivele, constatrile, concluziile i
recomandrile. Raportul de audit public intern este nsoit de documente
justificative. Proiectul de raport de audit public intern se transmite la structura
auditat; aceasta poate trimite, n maximum 15 zile de la primirea raportului,
punctele sale de vedere, care vor fi analizate de auditorii interni. n termen de
10 zile de la primirea punctelor de vedere compartimentul de audit public intern
organizeaz reuniunea de conciliere cu structura auditat, n cadrul creia se
analizeaz constatrile i concluziile, n vederea acceptrii recomandrilor
formulate. eful compartimentului de audit public intern trimite raportul de
audit public intern finalizat, mpreun cu rezultatele concilierii, conductorului
entitii publice care a aprobat misiunea, pentru analiz i avizare; pentru
instituia public mic, raportul de audit public intern este transmis spre avizare
conductorului acesteia. Dup avizare recomandrile cuprinse n raportul de audit
public intern vor fi comunicate structurii auditate. Structura auditat
informeaz compartimentul de audit public intern asupra modului de
implementare a recomandrilor, incluznd un calendar al acestora. eful
compartimentului de audit public intern informeaz UCAAPI sau organul ierarhic
superior, dup caz, despre recomandrile care nu au fost avizate; aceste
recomandri vor fi nsoite de documentaia de susinere.
Compartimentul de audit public intern verific i raporteaz UCAAPI sau
organului ierarhic superior, dup caz, asupra progreselor nregistrate n
implementarea recomandrilor.
Cristina onetAuditorii interni sunt funcionari publici sunt selectai i au
drepturile, obligaiile i incompatibilitile prevzute de Statutul funcionarilor
publici. Numirea sau revocarea auditorilor interni se face de ctre conductorul
entitii publice, respectiv de ctre organul colectiv de conducere, cu avizul
conductorului compartimentului de audit public intern.

20

- au un nivel de salarizare corespunztor ierarhiei acestei funcii n cadrul

sistemului de salarizare a funcionarilor publici; totodat auditorii interni
beneficiaz de un spor pentru complexitatea muncii de 25%, aplicat la salariul de
baz brut lunar.
- pentru auditorii interni care nu sunt funcionari publici selectarea,
stabilirea drepturilor i obligaiilor se fac n concordan cu regulamentele
proprii de funcionare a entitii publice, precum i cu prevederile prezentei legi.
- trebuie s i ndeplineasc atribuiile n mod obiectiv i independent, cu
profesionalism i integritate, conform prevederilor prezentei legi i potrivit
normelor i procedurilor specifice activitii de audit public intern. Pentru
aciunile lor, ntreprinse cu bun-credin n exerciiul atribuiilor i n limita
acestora, auditorii interni nu pot fi sancionai sau trecui n alt funcie.
- nu vor divulga nici un fel de date, fapte sau situaii pe care le-au
constatat n cursul ori n legtur cu ndeplinirea misiunilor de audit public intern.
- sunt responsabili de protecia documentelor referitoare la auditul public
intern desfurat la o entitate public. Rspunderea pentru msurile luate n
urma analizrii recomandrilor prezentate n rapoartele de audit aparine
conducerii entitii publice.
- trebuie s respecte prevederile Codului privind
conduita etic a auditorului intern.
au obligaia perfecionrii cunotinelor profesionale; eful
compartimentului de audit public intern, respectiv conducerea entitii publice,
va asigura condiiile necesare pregtirii profesionale, perioada destinat n acest
scop fiind de minimum 15 zile pe an.
- persoanele care sunt soi, rude sau afini pn la gradul al patrulea
inclusiv cu conductorul entitii publice nu pot fi auditori interni n cadrul
aceleiai entiti publice.
- nu pot fi desemnai s efectueze misiuni de
audit public intern la o structur/entitate public dac sunt soi, rude sau afini
pn la gradul al patrulea inclusiv cu conductorul acesteia sau cu membrii
organului de conducere colectiv.
- nu trebuie implicai n vreun fel n ndeplinirea activitilor pe care n
mod potenial le pot audita i nici n elaborarea i implementarea sistemelor de
control intern al entitilor publice.
- auditorii interni care au responsabiliti n derularea programelor i
proiectelor finanate integral sau parial de Uniunea European nu trebuie
implicai n auditarea acestor programe.
- nu trebuie s li se ncredineze misiuni de audit public intern n
sectoarele de activitate n care acetia au deinut funcii sau au fost implicai n
alt mod; aceast interdicie se poate ridica dup trecerea unei perioade de 3 ani.
24

24

CRISTINA ONET,op.cit.,p.282-283.

21

BIBLIOGRAFIE :

1.

ALECU GHEORGHE, Drept financiar, Ed. Ovidyus University Press,

Constanta, 2005.

22

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.

BALAN EMIL, Drept Finaciar, ED. All Beck, Bucuresti, 2005.

DARIESCU NADIA CERASELA , Drept financiar, Ed. Casa de editura
Venus, Iasi, 2006
MARUNTELU GELU, Drept financiar si fiscal, Ed. Ovidyus University
Press, Constanta, 2005
MINEA MIRCEA STEFAN, Dreptul finantelor publice, Ed. Accent,
Cluj-Napoca, 2005.
ONET CRISTINA, Dreptul finantelor publice, Ed. Lumina Lex,
Buxuresti. 2005.
POPA CONSTANTIN, Drept financiar, Ed. Lumina Lex, Bucuresti,
2003.
ROSU VIOREL, Drept financiar, Ed. Cartea Universitara, Bucuresti.
2006.
SAGUNA DAN GROSU, Drept financiar public, Ed. C.H.Bec,
Bucuresti, 2007.
STANCU RADU, Drept financiar si fiscal, Ed. Fundatiei Romania de
maine,Bucuresti,2007.
CODUL DE PROCEDURA FISCALA
ORDONANTA GUVERNULUI NR.119/1999, republicata in 2003.
LEGEA Nr. 672 din 19 decembrie 2002, privind auditul public intern.

23