Sunteți pe pagina 1din 265
PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTEC Ţ IA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDA Ţ IILOR, SCENARII DE AMENAJARE

PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECŢIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDAŢIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPAŢIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL

MASURI ÎN SPA Ţ IUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL “PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROT ECTIA SI DIMINUAREA
CUPRINS I.0. 4 I.1. DESCRIEREA GENERAL Ă A ZONEI 12 I.1.1. LIMITE, SITUA Ţ IA

CUPRINS

I.0.

4

I.1.

DESCRIEREA GENERALĂ A ZONEI

12

I.1.1.

LIMITE, SITUAŢIA ŞI ÎMPĂRŢIREA

12

I.1.2.

CARACTERISTICI

16

I.1.3.

CLIMATOLOGIE ŞI

19

I.1.4.

35

I.1.5.

ANALIZA

54

I.1.6.

STRUCTURI HIDRAULICE PREZENTE ÎN

92

I.1.7.

DATE SOCIO-ECONOMICE. UTILIZĂRI ALE

93

I.2.

DESCRIEREA GENERALĂ FLUVIUL

95

I.3.

INUNDAŢII ISTORICE

99

I.3.1.

PROBLEMATICA GENERALĂ A INUNDAŢIILOR ÎN SPAŢIUL HIDROGRAFIC ABADL 99

I.3.2.

ZONE CU RISC SPECIAL DE

100

I.3.3.

EPISOADELE CELE MAI IMPORTANTE DE INUNDAŢII

101

I.3.4.

HARTA INUNDAŢIILOR

109

I.4.

INUNDAŢII ISTORICE FLUVIUL

111

I.5.

DATE

121

I.6. MODELE HIDRAULICE ŞI HIDROLOGICE ŞI APLICAREA ACESTORA ÎN BAZINE ŞI

121

 

I.6.1.

MODEL HIDROLOGIC (MIKE

121

I.6.2.

MODELE

135

I.7.

IDENTIFICAREA

154

I.7.1.

REALIZAREA HĂRŢILOR DE RISC DE INUNDAŢIE

154

I.7.2.

IDENTIFICARE

162

I.7.3.

PROPUNEREA SCENARIILOR

162

I.8.

PROPUNEREA

163

I.8.1.

163

I.8.2.

MĂSURI NESTRUCTURALE

164

I.8.3. M Ă SURI 217 I.8.4. M Ă SURI NESTRUCTURALE Ş I STRUCTURALE PE FLUVIUL

I.8.3.

MĂSURI

217

I.8.4.

MĂSURI NESTRUCTURALE ŞI STRUCTURALE PE FLUVIUL

232

I.8.5.

CLASIFICAREA MĂSURILOR DUPĂ TERMENUL DE

235

I.8.6.

RAPORTUL

237

I.8.7.

PRIORITIZAREA MĂSURILOR

246

I.0. INTRODUCERE La 6 noiembrie 2007 a fost publicat ă în Jurnalul Oficial al Uniunii

I.0.

INTRODUCERE

La 6 noiembrie 2007 a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii (denumită în continuare "Directiva privind inundaţiile") şi a intrat în vigoare la douăzeci de zile de la data publicării sale.

Aceasta urmăreşte să stabilească un cadru pentru evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii, cu scopul de a reduce consecinţele negative pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniu cultural şi activitati economice, consecinte asociate cu inundaţiile în Uniunea Europeană. Directiva de inundaţii ia în considerare, de asemenea, viitoarele modificări ale riscului la inundaţii, ca urmare a schimbărilor climatice.

Elaborarea de planuri hidrologice bazinale în temeiul Directivei Cadru a Apei (2000/60/CE, denumita în continuare "DCA") şi planurile de management al riscului la inundaţii în temeiul Directivei de Inundatii, sunt componente ale managementului integrat al bazinului hidrografic, şi, prin urmare, in dezvoltarea acestuia ar trebui să se utilizeze sinergiile şi beneficiile comune, ţinând cont de obiectivele de mediu ale DCA şi garantand eficienţa şi utilizarea înţeleaptă a resurselor de apă.

Directiva de inundaţii include mai multe etape de punere în aplicare a acesteia în statele membre şi un calendar pentru implementare si pentru prezentarea de rapoarte Comisiei Europene.

Prima dintre aceste etape este transpunerea Directivei de Inundaţii in sistemul juridic din fiecare stat membru. Pe data de 19 februarie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial din România, Hotararea de Urgenţă nr. 3 care transpune Directiva in sistemul juridic roman.

Următoarele etape ale punerii în aplicare a Directivei la Inundaţii, sunt:

- Desemnarea Autorităţilor competente şi a Unităţilor de gestionare. Autorităţile competente şi unităţile de gestionare desemnate în temeiul Directivei de inundaţii pot fi diferite de cele desemnate de DCA. Termenul limită pentru această fază a fost 26 mai 2010.

- Realizarea evaluarii preliminare a riscului la inundaţii (EPRI), şi identificarea zonelor cu risc potenţial de inundatii semnificativ (ZRPIS) pe bazine

hidrografice sau pe unitatea de gestiune. Termenul limit ă pentru aceast ă faz ă a

hidrografice sau pe unitatea de gestiune. Termenul limită pentru această fază a fost 22 decembrie 2011. Pe de altă parte, EPRI ar trebui să fie actualizate la 22 decembrie 2018 şi, ulterior, trebuie respectat un ciclu de actualizare de şase ani.

- Elaborarea de hărţi de hazard la inundaţii şi hărţi de risc la inundaţii pentru zonele identificate ca ZRPIS. Hărţile de hazard acoperă zonele geografice cu potenţial de a fi inundate conform a trei scenarii, cu perioade de revenire diferite. Hărţile de risc arată potenţialele consecinţe negative asociate inundatiei pentru scenariile utilizate la Hartile de hazard. Termenul de finalizare a hărţilor este 22 decembrie 2013. Revizuirea şi actualizarea hărţilor trebuie să fie făcută pe 22 decembrie 2019 şi ulterior la fiecare şase ani.

- Stabilirea de Planuri de gestionare a riscului de inundaţii (PGRI) pentru zonele identificate ca ZRPIS. Aceste planuri vor stabili obiectivele pentru managementul riscului la inundaţii şi vor include măsuri ce vor trebui a fi urmarite. Vor acoperi, de asemenea, toate aspectele de gestionare a riscurilor la inundaţii, axandu-se pe prevenirea, protecţia şi pregătirea, şi luând în considerare caracteristicile bazinului sau sub-bazinului hidrografic considerat. Pot include promovarea practicilor de utilizare durabilă a solului, îmbunătăţirea retenţiei de apă şi inundarea controlată a anumitor zone în caz de inundaţii. Termenul limită pentru finalizarea şi publicarea planurilor de gestionare a riscului la inundaţii, este de 22 decembrie 2015. Revizuirea şi actualizarea planurilor trebuie să fie făcută pe 22 decembrie 2021 şi ulterior la fiecare şase ani.

STRATEGIA NATIONALA de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung: Propunerea unei

STRATEGIA NATIONALA de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung:

Propunerea unei noi strategii a aparut ca necesara, deoarece, dupa elaborarea in anul 2005 a Strategiei nationale de management al riscului la inundatii, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1.854/2005 pentru aprobarea Strategiei nationale de management al riscului la inundatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 26 ianuarie 2006, a fost adoptata Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea si gestionarea riscurilor la inundatii.

Ca urmare, Romania ca stat membru al Uniunii Europene are obligativitatea de a implementa in legislatia sa directiva mentionata mai sus si trebuie sa se conformeze prevederilor acesteia.

1. Necesitatea strategiei

Luandu-se in considerare evolutia si tendintele in producerea fenomenului de inundatii si, mai ales, consecintele acestui fenomen, a rezultat clar ca se impun schimbari in modul de abordare a problemei apararii impotriva inundatiilor, trecand de la formele defensive de actiune la cele de gestionare, de management al riscului la inundatii. Experienta a numeroase lucrari cu rol de aparare, inclusiv a unora executate in Romania, al caror scop a fost acela al unei protectii garantate impotriva inundatiilor, arata ca ele au avut si au efecte negative asupra zonelor din aval, cat si a celor din amonte si din zonele adiacente. Coridoarele cursurilor de apa au fost adesea fragmentate, zonele ripariene, dar si zonele umede au fost despartite de cursurile de apa. Efectele nu au intarziat sa apara. Undele de viitura sunt dezatenuate, creste cantitatea de nutrienti si substante organice in apa raului, creste temperatura apei, echilibrul cursului de apa este rupt, numarul habitatelor este redus si, ca urmare, are loc reducerea numarului de specii si a biodiversitatii.

Astazi se cunoaste cu precizie faptul ca activitatile umane, cu interventiile antropice in procesele naturale, au modificat considerabil situatia in aproape toate bazinele hidrografice. Desi inundatiile constituie un fenomen natural, ele pot fi intensificate ca urmare a deteriorarii mediului inconjurator, ca, de exemplu, modificarea sistemelor de colectare a apelor prin urbanizare, practici agricole inadecvate, despaduriri. Este una dintre cauzele pentru care, in multe situatii, impactul inundatiilor, exprimat in termeni de viata, si sanatate umana, dar si in pierderi economice, a crescut. In ultimii ani, s-a impus tot mai mult un nou mod de

abordare a problemei apararii impotriva inundatiilor. Aceasta abordare implica nu numai luarea in considerare a

abordare a problemei apararii impotriva inundatiilor. Aceasta abordare implica nu numai luarea in considerare a intregului bazin hidrografic al raului, ci si o planificare interdisciplinara (intersectoriala) a intregului bazin hidrografic, cooperarea interinstitutionala, iar in cazul raurilor transfrontiera, cooperarea internationala. In aceasta abordare, determinarea pericolului potential la inundatii si prevenirea inundatiilor nu se mai pot limita doar la acele inundatii cu frecventa mare de aparitie, ci trebuie avute in vedere in special inundatiile cu frecventa medie de aparitie, avand o probabilitate de depasire de 1% si evenimentele rare, acestea fiind cele mai periculoase pentru viata umana.

Aceasta abordare se impune cu atat mai mult cu cat, in ultimii 30-40 de ani, au avut loc o serie de schimbari dramatice in mediul inconjurator. Aceste schimbari nu pot sa nu influenteze solutiile ingineresti, care trebuie sa ia in considerare si sa inteleaga relatia dintre procesele fizice si biologice si masurile care afecteaza cursurile de apa. Printre factorii de comanda si presiune majori care au modificat regimul pluviometric si hidrologic si, respectiv, au determinat cresterea riscului la inundatii ca urmare a cresterii frecventei si amplitudinii pulsurilor hidrologice extreme se situeaza modificarea configuratiei structurale a sistemelor lotice (cursuri de apa si luncile inundabile) si a bazinelor hidrogeografice ale acestora si modificarile climei.

Oamenii vor trebui sa invete sa convietuiasca cu raurile, fara a pierde din vedere scopul nostru principal, de a proteja viata si proprietatea de impactul devastator al inundatiilor. Acest deziderat implica realizarea unui echilibru, astfel incat sa se obtina beneficii de mediu, iar acolo unde nu este posibila o alta solutie, mediul sa fie cat mai putin afectat.

Aceasta nu inseamna a renunta la a construi, nici ca zonele urbane sau terenurile cultivate din vaile cursurilor de apa sa revina la statutul de mlastini. Dar trebuie definite corect restrictiile ce se impun pentru ca obiectivul de restaurare sau reconfigurare structurala a sistemelor lotice in vederea recuperarii integritatii multifunctionale a acestora sa nu fie periclitat. De aceea se impune realizarea unui echilibru adecvat intre dezvoltare si protectia mediului. De aici nu este greu de ajuns la conceptul de dezvoltare durabila a carei definitie este astazi foarte cunoscuta si, mai departe, la protectia durabila impotriva inundatiilor, adica includerea managementului riscului la inundatii intr-un cadru mai larg, arhicunoscut, al conceptului de gestiune integrata a apelor la nivel de bazin hidrografic. Un bun management al riscului la inundatii trebuie sa fie rezultatul unor activitati intersectoriale si interdisciplinare care cuprind managementul

apelor, amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbana, protectia naturii, dezvoltarea agricola si silvica, protectia

apelor, amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbana, protectia naturii, dezvoltarea agricola si silvica, protectia infrastructurii de transport, protectia constructiilor si protectia zonelor turistice, protectia comunitara si individuala, fiecarui sector revenindu-i atributii in realizarea unor activitati specifice. In acest context, trebuie avuta in vedere asigurarea unui echilibru intre masurile structurale si cele de protectie a mediului lotic, de reorganizare a infrastructurii biofizice a capitalului natural din bazinele hidrografice, in vederea refacerii capacitatii de control a fluxurilor hidrologice la nivelul acestora.

2. Scopul strategiei

Avand in vedere consecintele inundatiilor, multitudinea de factori care le influenteaza, prezenta strategie are ca scop definirea cadrului pentru orientarea coordonata, intersectoriala a tuturor actiunilor, in vederea prevenirii si reducerii consecintelor inundatiilor asupra activitatilor socioeconomice, a vietii si sanatatii oamenilor si a mediului. Ea vizeaza o gestionare integrata a apei si a resurselor adiacente: amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbana, protectia naturii, dezvoltarea agricola si silvica, protectia infrastructurii de transport, a constructiilor si a zonelor turistice, protectia individuala etc.

Pentru gestionarea riscului la inundatii prezenta strategie stabileste aplicarea unor politici, proceduri si practici avand ca obiective identificarea riscurilor, analiza si evaluarea lor, tratarea, monitorizarea si reevaluarea riscurilor in vederea reducerii acestora, astfel incat comunitatile umane si toti cetatenii sa poata trai, munci si sa isi satisfaca nevoile si aspiratiile intr-un mediu fizic si social durabil.

In cadrul prezentei strategii, riscul la inundatii este caracterizat prin natura si probabilitatea sa de producere, gradul de expunere a receptorilor (numarul populatiei si al bunurilor), susceptibilitatea la inundatii a receptorilor si valoarea acestora. Pentru reducerea riscului, prezenta strategie propune o serie de actiuni care sa modifice aceste caracteristici ale sale, in sensul obtinerii unei reduceri a riscului la inundatii. Problema esentiala la care managementul riscului la inundatii s-a adresat este aceea a riscului acceptat de populatie si decidenti, stiut fiind ca nu exista o protectie totala impotriva inundatiilor (risc zero), dupa cum nu exista niciun consens asupra riscului acceptabil. In consecinta, riscul acceptabil adoptat in prezenta strategie este rezultatul unui echilibru intre riscul si beneficiile atribuite unei activitati ca urmare a reducerii riscului la inundatii sau a unei reglementari guvernamentale. Pentru localitati se adopta conceptul ca, pe termen lung, acestea vor fi aparate la viituri cu o perioada medie de revenire de cel putin 1 la 100 de

ani, in functie de rangul localitatilor (definite conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de

ani, in functie de rangul localitatilor (definite conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a IV-a - Reteaua de localitati, cu modificarile si completarile ulterioare) pentru a asigura o dezvoltare durabila.

Diminuarea pagubelor si a pierderilor de vieti omenesti ca urmare a inundatiilor nu depinde numai de actiunile de raspuns intreprinse in timpul inundatiilor, actiuni abordate uneori separat, sub denumirea de managementul situatiilor de urgenta. Diminuarea consecintelor inundatiilor propusa prin prezenta strategie este rezultatul unei combinatii ample dintre masurile si actiunile premergatoare producerii fenomenului, cele de management din timpul desfasurarii inundatiilor si cele intreprinse dupa inundatii (de reconstructie si invataminte deprinse ca urmare a producerii fenomenului).

In concluzie, prezenta strategie cuprinde un ansamblu de actiuni la nivel national si bazinal, care include: planificare, programe, politici-cadru, coordonare, facilitare, sporirea constientizarii si consolidarea sociala, rezilienta. Se propun, de asemenea, actiuni locale, cum ar fi: educarea populatiei din zonele cu risc, formarea, reglementarea prin planuri de protectie impotriva inundatiilor locale (la nivelul localitatilor si unitatilor), raportarea, prognoza, alarmarea-avertizarea si informarea populatiei din zonele cu risc la inundatii. Se adauga la acestea asigurarea, evaluarea, finantarea si reabilitarea.

Intr-o abordare comprehensiva, principalele activitati ale gestionarii riscului la inundatii constau din:

a) Activitati preventive (de prevenire, de protectie si de pregatire)

Aceste actiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potentiale generate de inundatii la nivelul bazinelor hidrografice in vederea cresterii rezilientei (Rezilienta este definita ca fiind capacitatea de revenire la o stare de echilibru a unui sistem - grup sau individ, care a fost afectat de un dezastru) prin masuri integrate:

1. evitarea constructiei de locuinte si de obiective sociale, culturale si/sau economice in zonele potential inundabile, cu prezentarea in documentatiile de urbanism a datelor privind efectele inundatiilor anterioare; adaptarea dezvoltarilor viitoare la conditiile de risc la inundatii;

2. realizarea de masuri structurale de protectie (baraje, diguri, derivatii de ape mari, consolidari de maluri, zone umede etc.);

3. realizarea de masuri nestructurale (controlul utilizarii albiilor minore, elaborarea planurilor bazinale de re ducere

3. realizarea de masuri nestructurale (controlul utilizarii albiilor minore, elaborarea planurilor bazinale de reducere a riscului la inundatii si a programelor de masuri; introducerea sistemelor de asigurari, sisteme de avertizare/alarmare, informarea publicului etc.);

4. identificarea de detaliu, delimitarea geografica a zonelor de risc natural la inundatii de pe teritoriul unitatii administrativ- teritoriale, inscrierea acestor zone in planurile de urbanism general si prevederea in regulamentele locale de urbanism a masurilor specifice privind prevenirea si atenuarea riscului la inundatii, realizarea constructiilor si utilizarea terenurilor;

5. promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor cu referire la terenurile agricole si silvice, respectiv prin evitarea dezgolirii solurilor si, in mod special, a versantilor; cresterea suprafetei de padure in bazinele hidrografice torentiale; impadurirea terenurilor degradate; infiintarea perdelelor forestiere de protectie, corectarea torentilor, precum si aplicarea celor mai bune practici agricole;

6. implementarea sistemelor de prognoza, avertizare si alarmare pentru cazuri de inundatii;

7. intretinerea infrastructurilor existente de protectie impotriva inundatiilor si a albiilor cursurilor de apa;

8. executia lucrarilor de protectie impotriva afuirilor albiilor raurilor in zona podurilor si podetelor existente;

9. comunicarea cu populatia si educarea ei in privinta riscului la inundatii si a modului ei de a actiona in situatii de urgenta.

b) Activitati de management operativ (managementul situatiilor de urgenta) ce se intreprind in timpul desfasurarii fenomenului de inundatii:

1. colectarea datelor in timp real, validarea si crearea sistemelor de back-up pentru informare operativa;

2. detectarea posibilitatii formarii viiturilor si a inundatiilor probabile;

3. prognozarea evolutiei si propagarii viiturilor in lungul cursurilor de apa;

4. avertizarea autoritatilor si a populatiei asupra intinderii, severitatii si a timpului de aparitie a inundatiilor;

5. organizarea si actiuni de raspuns ale autoritatilor si ale populatiei pentru situatii de urgenta;

5.

organizarea si actiuni de raspuns ale autoritatilor si ale populatiei pentru situatii de urgenta;

6.

asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judetean pentru interventia operativa;

7.

activarea institutiilor operationale, mobilizarea resurselor etc.;

 

8.

adaptarea

exploatarii

coordonate

a

acumularilor

si

a

altor

lucrari

hidrotehnice, indiferent de detinator, la caracteristicile estimate ale

evenimentelor hidrologice, respectandu-se regulamentele de exploatare.

c) Activitati ce se intreprind dupa trecerea fenomenului de inundatii:

1.

ajutorarea pentru satisfacerea necesitatilor imediate ale populatiei afectate de dezastru si revenirea la viata normala;

2.

reconstructia cladirilor avariate, a infrastructurilor si a celor din sistemul de protectie impotriva inundatiilor;

3.

revizuirea

activitatilor

de

management

al

inundatiilor

in

vederea

imbunatatirii procesului de planificare a interventiei pentru a face fata unor

evenimente viitoare in zona afectata, precum si in alte zone;

4. reconsiderarea zonelor de vulnerabilitate si de risc dupa fiecare viitura istorica.

Prezenta strategie defineste, de asemenea, responsabilitatile specifice autoritatilor administratiei publice centrale si locale, ale populatiei si modul lor de cooperare, care sa permita un acord comun, concentrat asupra complexelor probleme asociate inundatiilor si o implicare autentica a tuturor in cadrul responsabilitatilor ce le revin.

I.1. I.1.1. DESCRIEREA GENERAL Ă A ZONEI ABADL LIMITE, SITUA Ţ IA Ş I ÎMP

I.1.

I.1.1.

DESCRIEREA GENERALĂ A ZONEI ABADL

LIMITE, SITUAŢIA ŞI ÎMPĂRŢIREA TERITORIALĂ

Bazinul hidrografic din Dobrogea Litoral este situat în sud-estul României. Se învecinează la vest cu bazinul Buzau-Ialomita şi într-o mică parte din nord-est cu bazinul Prutului. La est, se învecinează cu Marea Neagră şi la sud cu graniţa cu Bulgaria.

Mai mult de jumătate din cursurile de apă, majoritatea având regim de curgere torenţială către Dobrogea de Sud, îşi au izvoarele în Bulgaria.

c ă tre Dobrogea de Sud, î ş i au izvoarele în Bulgaria. Figura.1 Localizarea bazinului

Figura.1 Localizarea bazinului Dobrogea Litoral

Suprafaţa bazinului Dobrogea – Litoral, este de 11.809 km 2 . Este format din judeţele Constanţa, Tulcea şi insula mare a Brăilei. Aici locuiesc aproximativ 959.000 locuitori, având o densitate a populaţiei de 81 locuitori/km 2 .

Figura.2 Jude ţ ele bazinului Dobrogea Litoral. Sursa: Administra ţ ia Na ţ ional ă
Figura.2 Jude ţ ele bazinului Dobrogea Litoral. Sursa: Administra ţ ia Na ţ ional ă

Figura.2 Judeţele bazinului Dobrogea Litoral. Sursa: Administraţia Naţională Apele Române

         

% populatie

% suprafata

raportat la

Nr.Crt.

Judet

Suprafata(Km2)

hidrografica

Populatie

suprafata

hidrografica

1

Constanta

7.071

42,68

718.330

73,76

2

Tulcea

3.742

22,59

235.641

20,20

3

Braila

996

6,01

4.895

0,50

Total

11.809

71,28

958.866

98,46

Figura.3 Caracteristici administrative şi demografice ale spaţiului hidrografic din Dobrogea

Re ţ eaua hidrografic ă este format ă din 1624 kilometri de c ă i

Reţeaua hidrografică este formată din 1624 kilometri de căi navigabile interioare.

Lacurile naturale au o suprafaţă totală de 15.500 hectare. Este vorba de lacurile situate în Insula mare a Brăilei, pe malul drept al Dunării şi lacurilor costiere, dintre care iese în evidenţă lacul Techirghiol.

O componentă foarte importantă a peisajului este reprezentată de plajele Mării

Negre, cu o suprafaţă de aprox. 230 ha.

O importanţă deosebită o au lucrările de protecţie a bazinului Mării Negre, care au

o lungime de 64,7 km.

În ceea ce priveşte lucrările de apărare în albiile râurilor, acestea au o lungime totală de 163,2 kilometri, din care 18,2 km ţin de bazinul Dunării şi 145,0 kilometri de Marea Neagră.

Bazinul administrativ al Dobrogea - Litoral are 5 lacuri permanente cu 28,2 milioane de metri cubi, 23 lacuri nepermanente cu 27 milioane metri cubi pentru protecţia Canalului Dunăre-Marea Neagră şi, în sfârşit, 3 lacuri cu 1 milion metri cubi, de protecţie a lacului Techirghiol. În timpul fazei II a proiectului “Protecţia şi îmbunătăţirea lacului Techirghiol", în 1980, s-au executat cinci linii de forare, 4 staţii de pompare şi canale de drenaj.

În scopul sprijinirii activităţii operaţionale şi menţinerii lucrărilor hidraulice, ca şi prezervării şi protecţiei mediului înconjurător, Administrația Bazinală Dobrogea - Litoral se împarte în două sisteme de gospodărire a apelor (Constanţa şi Tulcea),

cu 2 sisteme hidrotehnice (Dunărea şi Tulcea)

DATE GENERALE CLIMA Zona cu resurse hidrice sărace Precipitaţii medii anuale 70% teritoriu: 400-500 FACTOR
DATE GENERALE CLIMA Zona cu resurse hidrice sărace Precipitaţii medii anuale 70% teritoriu: 400-500 FACTOR
DATE GENERALE
CLIMA
Zona cu resurse hidrice sărace
Precipitaţii
medii
anuale
70% teritoriu: 400-500
FACTOR
DATE
(l/m2)
30% teritoriu: <400
11.809
km2
(în
unele
Suprafaţă
surse
apare
ca
10.240
km2)
Constanta (7.071 km2)
Precipitaţii
medii
anuale
şi
0.25-0.65
ETP
Judeţe
Tulcea (3.742 km2)
Braila (996 km2)
1623 kilometri
660 km lungime cursuri de
apă permanente
Reţea hidrografică
2 bazine hidrografice mari:
Dunărea şi Marea Neagră
Cursuri de apă mai importante
Casimcea, Tăiţa, Topolog
Teliţa şi Hamangia
Temperatura medie anuală
Mín: 9º C
Suprafaţa lacurilor naturale
15.500 hectare
Max: >11ºC
Rezervoare
35
UTILIZAREA SOLULUI
RELIEF
Masivul din nordul Dobrogei.
Grupa Măcinului
Culturi
64%
467 m
Colina Allah-Bair. 300-350 m.
Păduri
15%
(
nod hidrografic în care apele
Podișul Casimcea
se deschid în abanic până la
sud-vest, sud şi sud-est)
Arbuşti
5%
Culturi perene
8%
O fâşie de aprox. 30 km.
Limite:
Utilizare urbană
8%
Podişul Tortomanului
V: Dunărea
E: Marea Neagră
Total
100%
Înălţime: între 200 şi 10 m
GEOLOGIE 80 % din teritoriu: roci silice 20% din teritoriu: roci calcaroase Figura.4 Caracteristicile generale

GEOLOGIE

80 % din teritoriu: roci silice

20% din teritoriu: roci calcaroase

Figura.4 Caracteristicile generale ale bazinului

I.1.2.

CARACTERISTICI FIZIOGRAFICE

I.1.2.1 Relief

Relieful spaţiului hidrografic Dobrogea este influenţat de structura tectonică a zonei, delimitându-se două mari unităţi de relief: Masivul Dobrogei de nord şi Podişul Dobrogei de sud.

Grupa Măcinului, din masivul Dobrogei de nord, cea mai înaltă formă de relief, atinge 467 m în culmea Pricopan. Podisul Casimcea, cu topografia cea mai înalta a zonei reprezentată de dealul Alah – Bair (300-350m) reprezintă nodul orografic de unde apele se răsfiră spre sud-vest, sud şi sud-est.

Pe sectorul Dobrogei de sud se delimitează ca unitate morfologică semnificativă Podişul Tortomanului, care ocupă o faşie lată de cca. 30 km, delimitate la vest de culoarul Dunării, iar la est de Marea Neagră. Înălţimile sunt cuprinse între 200 m şi 10 m.

Sectorul vestic al Dobrogei de sud este compartimentat astfel:

Podişul Topraisar – situate la sud de Constanţa până la graniţa cu Bulgaria, se înscrie morfologic în relief printr-o denivelare de 20 – 4 m faţă de Podişul Cobadin. Altitudinea medie a podişului este de 60 – 70 m.

Podişul Cobadin – ocupa partea centrală a Dobrogei de sud şi prezintă cote cuprinse între 150 – 170 m cu înclinare spre est şi sud.

Figura.5 Principalele unit ăţ i ale reliefului. Sursa: “Planul de management bazinal Dobrogea Litoral I.1.2.2
Figura.5 Principalele unit ăţ i ale reliefului. Sursa: “Planul de management bazinal Dobrogea Litoral I.1.2.2

Figura.5 Principalele unităţi ale reliefului. Sursa: “Planul de management bazinal Dobrogea Litoral

I.1.2.2 Geologia

Dobrogea este constituită din trei blocuri structurale importante: Dobrogea de sud, Dobrogea centrală şi Dobrogea de nord separate prin făliile Capidava - Ovidiu şi Peceneaga - Camena. Pe mai mult de 80 % din teritoriul Dobrogei apar la zi rocile silicioase. Dobrogea de nord constituie o unitate tectonică, ce prezinta o structură complexă formată din unităţile: Munţii Măcin, zona triasică a Tulcei şi bazinul Babadagului. La zi apar roci predominant silicioase, calcarele corespunzând zonei triasice a Tulcei şi bazinului Babadag. În Dobrogea centrală, apare la zi fundamentul alcătuit din roci silicioase, (seria sisturilor verzi) peste care s-au depus depozite jurasice şi cretacice de calcare (aliniament sudic).

În Dobrogea de Sud apar la suprafa ţă predominant roci silicioase, reprezentate de roci de

În Dobrogea de Sud apar la suprafaţă predominant roci silicioase, reprezentate de roci de vârsta sarmaţiana şi loessuri cuaternare, iar pe văi se întâlnesc roci calcaroase Barremian – Jurasice.

ă i se întâlnesc roci calcaroase Barremian – Jurasice. Figura.6 Principalele unit ăţ i geologice. Sursa:

Figura.6 Principalele unităţi geologice. Sursa: “Planul de management bazinal Dobrogea Litoral”

I.1.3. CLIMATOLOGIE Ş I HIDROLOGIE În spa ţ iul hidrografic Dobrogea climatul este temperat continental,

I.1.3.

CLIMATOLOGIE ŞI HIDROLOGIE

În spaţiul hidrografic Dobrogea climatul este temperat continental, pe alocuri excesiv, astfel ca media temperaturii anuale este în jurul valorii de +10 oC. Datorita poziţiei geografice a spaţiului hidrografic Dobrogea, situat între Marea Neagra şi Dunăre, precipitaţiile sunt influenţate de aceste două mari bazine acvatoriale. Precipitaţiile au valori cuprinse între 350 – 400 mm/an, în zonele nordice, scăzând la aproximativ 200 mm/an în sectorul sudic.

sc ă zând la aproximativ 200 mm/an în sectorul sudic. Figura.7 Harta cu localizarea sta ț

Figura.7 Harta cu localizarea stațiilor meteorologice

Prin Sistemul de Clasificarea Bioclimatică Mondială din cadrul Universităţii Complutense din Madrid, aflăm informaţii legate de staţia meteorologică din Constanţa.

CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m Date Diagnoza climatice
CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m Date Diagnoza climatice
CONSTANTA
Longitudine: 28º 40’ E
Latitudine: 44º 11’ N
Altitudine: 30 m
Date
Diagnoza
climatice
bioclimatica

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL”

Pag. 20 / 265

CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m Grafic Date hidro
CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m Grafic Date hidro
CONSTANTA
Longitudine: 28º 40’ E
Latitudine: 44º 11’ N
Altitudine: 30 m
Grafic
Date hidro
bioclimatic

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL”

Pag. 21 / 265

CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m Parametri de Grafic
CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m Parametri de Grafic
CONSTANTA
Longitudine: 28º 40’ E
Latitudine: 44º 11’ N
Altitudine: 30 m
Parametri
de
Grafic hidro
precipitatii

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL”

Pag. 22 / 265

CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m Parametri Parametri de
CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m Parametri Parametri de
CONSTANTA
Longitudine: 28º 40’ E
Latitudine: 44º 11’ N
Altitudine: 30 m
Parametri
Parametri
de
sezonieri
precipitatii

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL”

Pag. 23 / 265

CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m Parametri Climograma bioclimatici
CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m Parametri Climograma bioclimatici
CONSTANTA
Longitudine: 28º 40’ E
Latitudine: 44º 11’ N
Altitudine: 30 m
Parametri
Climograma
bioclimatici

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL”

Pag. 24 / 265

CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m Diagrama Diagrama Temperatura
CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m Diagrama Diagrama Temperatura
CONSTANTA
Longitudine: 28º 40’ E
Latitudine: 44º 11’ N
Altitudine: 30 m
Diagrama
Diagrama
Temperatura
Ombrotermica

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL”

Pag. 25 / 265

CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m Índice Índice bioclimatic
CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m Índice Índice bioclimatic
CONSTANTA
Longitudine: 28º 40’ E
Latitudine: 44º 11’ N
Altitudine: 30 m
Índice
Índice
bioclimatic I
bioclimático II

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL”

Pag. 26 / 265

CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m Rezultat de clasificare
CONSTANTA Longitudine: 28º 40’ E Latitudine: 44º 11’ N Altitudine: 30 m Rezultat de clasificare
CONSTANTA
Longitudine: 28º 40’ E
Latitudine: 44º 11’ N
Altitudine: 30 m
Rezultat de clasificare
Sursa: Sistema de Clasificación Bioclimática Mundial. Universitatea Complutense de Madrid

Figura.8 Clasificarea Bioclimatică Mondială Constanta

“PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, SCENARII DE AMENAJARE SI PRIORIZARE MASURI ÎN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL”

Pag. 27 / 265

I.1.3.1 Resurse de ap ă Spa ţ iul hidrografic Dobrogea este foate s ă rac

I.1.3.1 Resurse de apă

Spaţiul hidrografic Dobrogea este foate sărac în resurse proprii de suprafaţă, acestea sunt formate din câteva râuri de suprafaţă (până în prezent nu există nici o folosinţă pe râuri, datorită debitelor mici de apă cu caracter permanent) şi din lacurile litorale şi cele aferente Dunării. Stocul mediu multianual al râurilor din spaţiul hidrografic Dobrogea, este de circa 145 mil.mc/an (4,59 mc/s), ceea ce arată ca Dobrogea este zona cea mai săracă din ţară în resurse de apă de suprafaţă.

Lacurile naturale însumeaza un volum de apă de 1500 mil.mc. Cele mai importante sunt lacurile Taşaul (V = 57 mil.mc), Siutghiol (V = 88 mil.mc), Tatlăgeac (V = 14 mil.mc), Techirghiol (V = 42 mil.mc), Corbu (V = 25 mil.mc), Bugeac (V = 41 mil.mc), Oltina (V = 60 mil.mc), Dunăreni (V = 52 mil.mc). Apele acestor lacuri nu au caracteristicile necesare pentru a fi utilizate în scop potabil. Principalele folosinţe care pot beneficia de apă acestor lacuri sunt piscicultura, irigaţiile, agrementul nautic şi pescuitul sportiv. Lacul Techirghiol are proprietăţi curative atât prin conţinutul specific bogat în săruri a apei, cât şi prin nămolurile terapeutice de pe fundul lor. Resursele de apă subterană aferente spaţiului hidrografic Dobrogea (până la adâncimea de 0- 300 m) totalizează circa 3172 mil.mc/an (100,6 mc/s), din care 84,8 mc/s – din straturile de adâncime, de foarte bună calitate şi 15,8 mc/s – apă potabilă cu o mineralizare mai ridicată, provenind din freatic. Din acest total, în Dobrogea de Sud, resursa exploatabilă este de 8,95 mc/s din straturile de adâncime şi 0,2 mc/s din freatic, iar în Dobrogea de Nord şi Centrală, resursele sunt de 2,15 mc/s din adâncime şi 0,85 mc/s din freatic.

(Document ataşat: “Planul de management bazinal Dobrogea Litoral”)

I.1.3.2 Categorii de ape de suprafa ţă Au fost identificate 16 râuri de suprafa ţă

I.1.3.2 Categorii de ape de suprafaţă

Au fost identificate 16 râuri de suprafaţă de peste 10 km, 18 lacuri naturale şi 4 lacuri de peste 0,5 km. (Sursa: “Planul de management bazinal Dobrogea Litoral”)

Râuri

           

Debit

Precipitatii minime medii lunare

Nr

Rau

Statia

Lungime

Suprafata

Altitudine

mediu

(km2)

anual

 

hidrologica

(km)

(m3/s)

80%

90%

95%

 

Bazinul hidrografic Litoral

 

1

Telița

Poșta

14

58

60

0,070

0,010

0,006

0,004

2

Taița

Hamcearca

12

102

87

0,064

0,005

0,004

0,003

3

Taița

Satu Nou

45

565

4

0,474

0,100

0,075

0,055

 

Slava

Ceamurlia

35

350

5

0,186

0,028

0,016

0,010

5

Hamangia

Baia

24

218

11

0,241

0,064

0,045

0,034

6

Nuntași

Nuntași

14

145

10

0,473

0,280

0,200

0,140

7

Săcele

Săcele

5

32

31

0,113

0,020

0,009

0,005

8

Corbu

Corbu

7

26

10

0,084

0,007

0,005

0,004

9

Casimcea

Cheia

41

500

34

0,690

0,450

0,430

0,420

10

Râmnic

Pantelimonu

19

87

62

0,085

0,021

0,013

0,006

11

Cartal

Pantelimonu

21

127

73

0,101

0,018

0,011

0,006

12

Casimcea

Casimcea

15

78

133

0,143

0,011

0,006

0,003

13 V. Neagr ă Lumina 4 17 7 0,080 0,002 0,002 0,001 14 V. Albe

13

V.

Neagră

Lumina

4

17

7

0,080

0,002

0,002

0,001

14

V.

Albești

Albești

16

349

13

0,155

0,061

0,020

0,005

15

V.

Biruința

Biruința

10

47

5

0,086

0,032

0,024

0,019

   

V.

               

16

Urlichioi

Biruința

6

22

4

0,025

0,008

0,004

0001

17

Agi Cabul

Cuza-Vodă

15

105

15

0,302

0,180

0,160

0,145

 

Bazinul hidrografic Dunare

 

1

V.

Irisului

Pietreni

4

6

89

       
   

V.

               

2

Dunărea

Băltăgești

11

110

36

0,108

0,012

0,011

0,009

   

V.

               

3

Topologu

Saraiu

31

264

26

0,342

0,013

0,006

0,003

Figura.9 Caracteristicile principale ale cursurilor de apa

Caracteristici lacuri naturale Suprafata (km 2 ) Adancimea medie Altitudine Nume lac (m) “PLANUL PENTRU
Caracteristici lacuri naturale Suprafata (km 2 ) Adancimea medie Altitudine Nume lac (m)
Caracteristici lacuri naturale
Suprafata
(km 2 )
Adancimea medie
Altitudine
Nume lac
(m)
Ape subterane Figura.10 Corpuri de ap ă subteran ă . Dobrogea Litoral. Sursa “Planul de

Ape subterane

Ape subterane Figura.10 Corpuri de ap ă subteran ă . Dobrogea Litoral. Sursa “Planul de management

Figura.10

Corpuri de apă subterană. Dobrogea Litoral. Sursa “Planul de management bazinal Dobrogea Litoral”

Re ţ eaua de monitorizare a apelor de suprafa ţă Figura.11 Re ţ eaua de

Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă

Re ţ eaua de monitorizare a apelor de suprafa ţă Figura.11 Re ţ eaua de monitorizare

Figura.11

Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă

Re ţ eaua de monitorizare a apelor de suprafa ţă Figura.12 Re ţ eaua de

Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă

Re ţ eaua de monitorizare a apelor de suprafa ţă Figura.12 Re ţ eaua de monitorizare

Figura.12

Reţeaua de monitorizare a apelor subterane. Sursa: Planul de management bazinal Dobrogea Litoral”

I.1.4. PRECIPITA Ţ II Pentru realizarea studiului hidrologic ş i pentru ob ţ inerea datelor

I.1.4.

PRECIPITAŢII

Pentru realizarea studiului hidrologic şi pentru obţinerea datelor meteorologice, s-a realizat o listă cu staţiile meteorologice prezente în zona de studiu sau aflate în apropiere de aceasta.

I.1.4.1 Localizarea şi tipologia pluviometrelor

Prezentăm în continuare o listă cu staţiile meteorologice prezente în zonă.

Cod

Nume statie

x

y

Altitudine

Judet

348826

ALBESTI-CT

776294.128

261387.512

40

CT

349835

MANGALIA

788279.614

263760.744

6

CT

358504

URLUI

505350.502

274063.892

65

TR

400830

BIRUINTA

780697.834

283830.826

40

CT

406805

PIETRENI

746866.838

293580.458

89

CT

408800

ADAMCLISI

740058.988

297032.336

158

CT

412721

CALARASI

687839.335

302718.797

19

CL

413838

CONSTANTA

790306.483

308365.385

13

CT

415816

MEDGIDIA

760868.278

310817.282

70

CT

417819

CUZA VODA-CT

764708.021

314682.254

20

CT

418834

LUMINA

784572.826

317383.345

12

CT

421803

CERNAVODA

743150.577

321248.726

87

CT

422751

FETESTI

727144.375

322517.569

58

IL

Cod Nume statie x y Altitudine Judet 424839 CORBU-CT 790717.190 328786.274 13 CT

Cod

Nume statie

x

y

Altitudine

Judet

424839

CORBU-CT

790717.190

328786.274

13

CT

429812

BALTAGESTI

754518.292

336521.072

34

CT

429838

SACELE

788973.192

337981.240

50

CT

431826

CHEIA-CT

772913.745

340986.426

40

CT

432839

NUNTASI

790046.823

343593.967

2

CT

433724

SLOBOZIA

690679.379

341718.127

51

IL

434823

PANTELIMON

768707.307

346371.665

75

CT

441757

HIRSOVA

733825.322

357978.324

38

CT

441900

GURA PORTITEI

817020.914

361570.532

2

TL

443639

URZICENI

630718.021

358738.558

60

IL

443809

SARAIU

749528.981

362281.188

27

CT

443823

CASIMCEA

768007.238

363031.345

132

-

444820

CORUGEA

763971.016

364717.176

219

TL

444840

BAIA

790359.202

365865.251

20

TL

445844

CEAMURLIA DE JOS

795550.630

367958.880

4

-

446853

JURILOVCA

807331.428

380371.773

38

TL

454936

SF. GHEORGHE-DELTA

863172.408

388165.513

1

TL

457841

SATU NOU-TL

790575.743

389987.303

100

TL

502832

IZVOARELE-TL

778338.966

398710.610

25

-

Cod Nume statie x y Altitudine Judet 505904 MAHMUDIA 820053.528 406251.751 168 TL

Cod

Nume statie

x

y

Altitudine

Judet

505904

MAHMUDIA

820053.528

406251.751

168

TL

507747

UNIREA-BR-POST

718950.347

405642.687

-

BR

507823

HAMCEARCA

766136.020

407456.802

86

-

507838

POSTA

785794.519

408316.930

67

-

509940

SULINA

866817.741

416223.469

12

TL

511849

TULCEA

799857.303

416389.984

4

TL

511912

GORGOVA

829960.323

417896.028

3

TL

512755

BRAILA

729099.914

415271.711

15

BR

516828

ISACCEA

771968.322

424395.888

50

TL

524812

GRINDU-TL

750461.690

438334.730

6

TL

525918

CHILIA

836420.600

444220.202

5

TL

530801

GALATI

735696.998

448884.968

69

GL

 

ISPERIH

647601.087

248002.823

 

BULGARIA

 

SILISTRA

681581.441

293124.657

 

BULGARIA

 

DOBRICH

728498.374

234334.675

 

BULGARIA

Figura.13

Staţiile meteorologice prezente în zonă

În tabelul următor, sunt indicate staţiile meteorologice din bazinul Dobrogea Litoral şi din apropiere, ca şi perioada în care sunt conţinute datele.

  OBJECTID Name Data period   277 STATIE METEOROLOGICA JURILOVCA 01/01/1961 a 01/07/2011
 

OBJECTID

Name

Data period

 

277

STATIE METEOROLOGICA JURILOVCA

01/01/1961 a 01/07/2011 01/01/1985 a 01/12/2000

283

STATIE METEOROLOGICA CHILIA VECHE

308

STATIA METEOROLOGICA FETESTI

309

STATIA METEOROLOGICA CALARASI

281

STATIA METEOROLOGICA ADAMCLISI

01/01/1961 a 01/07/2011 01/07/1985 a 01/07/2011

280

STATIA METEOROLOGICA CERNAVODA

278

STATIA METEOROLOGICA JURILOVCA

 

Statii meteorologice din Dobrogea

279

STATIE METEOROLOGICA CORUGEA

01/01/1961 a 01/07/2011

282

STATIA METEOROLOGICA MEDGIDIA

284

STATIE METEOROLOGICA MAHMUDIA

01/07/1992 a 01/07/2011 01/01/1961 a 01/07/2011 01/01/1961 a 01/07/2011

286

STATIA METEOROLOGICA HIRSOVA

287

STATIE METEOROLOGICA GORGOVA

500

STATIA RADAR MEDGIDIA

498

STATIA METEOROLOGICA MANGALIA

01/07/1931 a 01/07/2011 01/01/1896 a 01/07/2011

499

STATIA METEOROLOGICA CONSTANTA

501

STATIA METEOROLOGICA TULCEA

502

STATIA METEOROLOGICA SF.GHEORGHE

503

STATIA METEOROLOGICA SULINA

01/01/1896 a 01/07/2011 01/05/1985 a 01/07/2011 01/01/1961 a 01/07/2011 01/01/1961 a 01/07/2011 01/01/1961 a 01/07/2011 01/01/1971 a 01/06/2009 01/01/1898 a 01/07/2011 01/01/1981 a 01/07/2011 01/02/1961 a 01/12/2000 01/01/1929 a 01/07/2011 01/01/1888 a 01/07/2011 01/01/1896 a 01/07/2011

504

STATIA HIDROLOGICA GURA PORTITEI

 

505

STATIA RADAR MEDGIDIA

285

STATIE METEOROLOGICA SFANTU GHEORGHE

289

STATIE METEOROLOGICA TULCEA

512

STATIA METEOROLOGICA FETESTI

513

STATIA METEOROLOGICA CALARASI

320

STATIA METEOROLOGICA SLOBOZIA

 

306

STATIA METEOROLOGICA DILGA

Statii din jurul Dobrogei

316

STATIA METEOROLOGICA GRIVITA

311

STATIA METEOROLOGICA BRAILA

222

STATIA METEOROLOGICA GALATI

447

POST PLUVIOMETRIC SENDRENI

464

POST PLUVIOMETRIC GHIMIA

 

307

STATIA METEOROLOGICA URZICENI STATION SILISTRA (BULGARIA) STATION DOBRICH (BULGARIA)

01/01/1961 a 01/07/2011

Statii din

Bulgaria

 

STATION ISPERIH (BULGARIA)

I.1.4.2 Analiza statistic ă ş i frecven ţ a precipita ţ iilor Odata identificate statiile

I.1.4.2 Analiza statistică şi frecvenţa precipitaţiilor

Odata identificate statiile meteorologice care vor fi parte componenta a studiului hidrologic, a fost necesar studiul continutului datelor de la aceste statii.

Pentru fiecare statie, exista disponibile doua tipuri de date:

1. Precipitatii maxime anuale in 24 de ore pentru perioada 1961 - 2011

2. Precipitatii zilnice pentru perioadele cu inundatii istorice

Analiza seriei de date maxime anuale pe 24 de ore

Pentru analiza seriilor de date maxime anuale de precipitatii pe 24 de ore s-a utilizat metoda dublei acumulari. Aceasta metoda consta in reprezentarea unor perechi de puncte pe axele X si Y. Perechile de puncte sunt obtinute prin compuneri succesive de cate doua serii de date apartinand aceluiasi interval temporar.

Cele mai intalnite cazuri care se obtin din reprezentarea grafica a metodei compunerii duble sunt:

Perechile de puncte se aliniaza pentru a genera o dreapta. In acest caz, exista corelare intre datele celor doua serii reprezentate, ceea ce indica lipsa erorilor.

 Perechile de puncte se aliniaza pe doua segmente de dreapta, cu panta diferita. Aceasta
 Perechile de puncte se aliniaza pe doua segmente de dreapta, cu panta diferita. Aceasta

Perechile de puncte se aliniaza pe doua segmente de dreapta, cu panta diferita. Aceasta indica faptul ca intr-una din serii exista o eroare sistematica la o anume data. In acest caz, rezolvarea consta aflarea statiei si zonei care contine eroarea. Daca este asa, se poate presupune ca cea mai luna zona este cea corecta. Totusi, este posibil ca ambele zone sa aiba acelasi numar de puncte. In acest caz, se poate presupune ca cea mai recenta zona este cea corecta.

 Perechile de puncte se aliniaza pe trei segmente de dreapta, cu particularitatea ca primul
 Perechile de puncte se aliniaza pe trei segmente de dreapta, cu particularitatea ca primul

Perechile de puncte se aliniaza pe trei segmente de dreapta, cu particularitatea ca primul si al treilea segment sunt paralele. In acest caz, exista o eroare sistematica in cea de-a doua linie, care a fost detectata si corectata. Dupa corectie valorile inregistrate au redevenit corecte.

Dupa corectie valorile inregistrate au redevenit corecte. “PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA
Pentru identificarea statiilor meteorologice din Dobrogea, au fost definite 6 grupe de statii meteorologice bazate

Pentru identificarea statiilor meteorologice din Dobrogea, au fost definite 6 grupe de statii meteorologice bazate pe vecinatate si valorile medii inregistrate. Cele 7 grupe sunt:

Grupa 1

     

Total ani

 

Statie

Total ani

disponibili

Medie

Mangalia

51

51

49.8

Adamclisi

51

51

42.3

Calarasi

51

51

42.1

Constanta

51

51

44.7

Medgidia

51

51

42.6

Cernavoda

51

26

41.6

Fetesti

51

48

41.5

Grupa 2

     

Total ani

 

Statie

Total ani

disponibili

Medie

Slobozia

51

31

39.4

Hirsova

51

51

38.8

Urziceni

51

51

42.0

Corugea

51

51

42.4

Grupa 3       Total ani   Statie Total ani disponibili Medie SFGheorge 51

Grupa 3

     

Total ani

 

Statie

Total ani

disponibili

Medie

SFGheorge

51

51

40.9

Jurilovca

51

51

36.3

Gura Portitei

51

26

36.7

Grupa 4

   

Total ani

 

Statie

Total ani

disponibili

Medie

Braila

51

37

38.6

Tulcea

51

51

43.4

Galati

51

51

47.0

Grupa 5

   

Total ani

 

Statie

Total ani

disponibili

Medie

SFGheorge

51

51

40.9

Chilia

51

16

36.0

Sulina

51

51

30.8

Gura

   

Portitei

51

26

36.7

Grupa 6       Total ani   Statie Total ani disponibili Medie Gorgova 51

Grupa 6

     

Total ani

 

Statie

Total ani

disponibili

Medie

Gorgova

51

51

39.6

Tulcea

51

51

43.4

Jurilovca

51

51

36.3

Mahmudia

51

19

45.8

Grupa 7

     

Total ani

 

Statie

Total ani

disponibili

Medie

Calarasi

72

51

42.1

Silistra

72

72

41.0

Dobrich

72

37

42.7

Isperih

72

72

44.0

Pentru fiecare grupa am reprezentat grafic acumularea dubla dintre fiecare statie apartinand unui grup si valoarea medie a statiilor apartinatoare aceluiasi grup.

In continuare prezentam un exemplu care ilustreaza dubla acumulare dintre valorile statiei Adamclisi si media statiilor din grupa din care apartine aceasta statie, respectiv grupa 1.

Dupa obtinerea tuturor reprezentarilor grafice mentionate anterior, am observat ca exista o buna corelare intre
Dupa obtinerea tuturor reprezentarilor grafice mentionate anterior, am observat ca exista o buna corelare intre

Dupa obtinerea tuturor reprezentarilor grafice mentionate anterior, am observat ca exista o buna corelare intre datele statiilor care apartin aceluiasi grupe, drept pentru care putem concluziona ca nu exista erori semnificative in datele inregistrate la statiile meteorologice.

- Generarea ploilor:

Odata identificate si verificate seriile de date meteorologice, urmeaza definirea conditiilor de ploaie pentru fiecare scenariu hidro-meteorologic:

Inundatii istorice.

Probabilitatea de aparitie a cantitatilor de precipitatii maxime/24 ore:

0,1%, 0,2%, 0,5%, 1%, 5% si 10%

Definirea conditilor de ploaie au fost realizate cu ajutorul:

1) Estimarii volumelor de precipitatii pe 24 de ore de la fiecare statie meteorologica. 2)

1) Estimarii volumelor de precipitatii pe 24 de ore de la fiecare statie meteorologica. 2) Distributiei spatiale ale precipitatiilor zilnice in arealul Dobrogea, prin izohiete. 3) Definirea duratelor cu precipitatii. 4) Distributia temporala a volumelor de precipitatii (Histograma). 5) Obtinerea histogramei nete utilizand metoda coeficientului Curve Number.

Pentru probabilitatile de aparitie:

Odata analizate precipitatiile maxime anuale pe 24 de ore, au fost obtinute cuantilele care vor fi utilizate pentru reprezentarea hartilor de precipitatii distribuite in spatiul Dobrogea. Cuantilele incluse in studiu, sunt de 0,1%, 0,2%, 0,5%, 1%, 5% si 10% si se refera la probabilitatile de aparitie de :

1000, 500, 200, 100, 20 si 10 ani.

Procedura pentru obtinerea perioadelor de revenire mentionate mai sus consta

in aplicarea diferitelor frecvente pentru a observa care se apropie cel mai mult

de seria de date pentru precipitatii. Avand in vedere ca se lucreaza cu serii de date pentru precipitatii maxime anuale, datele pot fi adaptate mai bine pentru valori extreme in sistemele de distributie.

A fost folosit un software specific in calculul hidro-meteorologic, pentru a

incadra seriile de date cu precipitatiile pe diferite functii de distributie. Acest

software se numeste CHAC si a fost creat de CEDEX (Centrul de Studii Experimentale pentru Lucrari Publice, Ministerul Lucrarilor Publice din Spania). CHAC poate fi downloadat gratuit la adresa urmatoare:

http://hercules.cedex.es/IngSis/chac.htm

Regulile pentru frecventa si metodele de adaptare pe care CHAC le foloseste sunt prezentate mai jos:

Figura.14 Metodele de adaptare pe care CHAC “PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR,
Figura.14 Metodele de adaptare pe care CHAC “PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR,

Figura.14

Metodele de adaptare pe care CHAC