Sunteți pe pagina 1din 8

Conditia umana in literatura

Oamenii sunt acele fiinte ce cauta neintrerupt depasirea “conditiei umane”, depasirea

limitelor impuse de societatea restrictiva in care isi duc traiul. Viata, pe intregul ei,

dispusa in fata omului, reprezinta doar un sir de incercari de a afla tot si despre toate.

Cutumele ce ne guverneaza trairile si simtirile, normele eticii si ale societatii fata de care

nu ne-am putea afla telul, idealul spre care tindem, sunt in acelasi timp elementele ce

opresc aflarea sufletului persoanei, facand din fiecare doar un alter ego al modelului

socialmente educat.

Ceea ce mira la “conditia umana” reprezinta incercarea continua de a o depasi.

Neajunsul acesteia in cotidian duce omul la o dorinta apriga de autodepasire,

autoconstruire, autoeducare. “Conditia umana” nu poate fi depasita, fiind conditia

omului de a trai si de a fi mai presus de orice alta fiinta vie, de a crea valori spirituale si

capabil a umaniza realitatea in care isi duce existenta.

Omul are o existenta naturala, el fiind ceea ce se face. “Conditia” in care se afla este conditia pe care si-o creeaza in timp, o perioada insuficienta pentru a reusi sa descopere aceste fapte.

Cine sunt? Incotro ma indrept? Ce pot sa stiu? Ce imi este ingaduit sa sper? Ce trebuie sa fac? Ce este omul?

Intrebari la care doar timpul are un raspuns, ca o replica la “conditia umana” de a nu sti incotro se indreapta. Prin acesta, individul afla adevarul uitat in negura timpului:

“Conditia umana” reprezinta intru totul constructul pe care fiecare individ il desavarseste asupra fiintei sale, un proces de umanizare pe care il traverseaza sau nu fiecare pe durata existentei sale.

Citate:

E cert, orice am gândi şi cu oricâtă amărăciune despre cer şi pământ, despre condiţia umană, despre clipă şi fatum, inima cu bătăile ei aplaudă existenţa.

Fiecare om poartă forma întreagă a condiţiei umane.

Biografie

Giacomo Leopardi (Recanati, 1798-Napoli, 1837) este reprezentantul cel mai autentic al romantismului italian și unul dintre cele mai remarcabile Europene. Lucrarea Sa se bazează pe influența puternică a clasicilor, dar, de asemenea, iese cu modernitatea ei literare în țara sa, o schimbare de estetică, în special cu poezii ale lui Canti (Cantece), dar și cu ei revulsiv

cred.

Timpuriu începe să învețe autori greci și latini, iubitul

lor Antichi - dar în curând alte lecturi bibliotecă patern bogat,

abilitățile lor și poliglot lor închise și viața de familie complexe în

palat, a produs un amalgam din care rasada o nouă timp literar și

tocmai într-un moment în istoria țării sale este zguduită de factori

externi, cum ar fi Revoluția Franceză (de asemenea, decisivă mai

devreme ca un alt poet Hölderlin) și mai ales de ocupare

napoleoniene din Italia .

continuare, din cauza valorilor și rezultatele muncii sale enorme

în diferite genuri (poezie, teatru, ficțiune, eseu, jurnal, scrisori),

personalitatea bogată de Leopardi, călătorie târziu și prietenii cu

liberalii din timpul său, și-a exprimat o mare dorință de libertate

care a umplut viața lui scurt, la un moment, cu descoperiri mari și

contestatarii frustrante și drumuri filosofării lui, cu un nihilism,

care ar exploda în sale eseuri, dialoguri și gândurile și

experiențial, timpul ultimelor sale zile în Neapole .

O personalitate literară ca Giacomo Leopardi, egalat numai în

panorama literatura italiană, marii maestri care l-au influentat

(Dante, Petrarca) și poeți alte state europene, contemporanii săi

(Novalis, Hölderlin, Keats , Shelley), care l-au însoțit pe sarcina

descurajanta de a aduce noi cuvinte timp o literatură nouă, o

lumină nouă și cunoștințe, cu versurile ei, o mai clară și se simt

excitat.

Poet și prozator italian. Abordează o lirică în care

străbat ca motive centrale : meditația filozofică pe tema

efemerității vieții și-a iubirii, imposibilitatea atingerii

fericirii, conștiința durerii cosmice și a neantului.

Scrie Cântece și mici opere morale, dialoguri și eseuri, în

proză.

Traduce din poeți consacrați ai antichității eline și latine.

Poezia lui, ca și a celorlalți mari romantici, respiră o

generoasă dragoste de oameni.

ț ii eline ș i latine. Poezia lui, ca ș i a celorlal ț i mari

CÂNTECE (Canti)

1831 - 1835

În Către Italia, poetul realizează o odă spre slava

patriotismului și a libertății:

(Canti) 1831 - 1835 În Către Italia , poetul realizează o odă spre slava patriotismului ș

Cuprins

1.

Definitie despre conditia umana

2.

Citate

 

3.

Personalitati :

4.

Ernest Hemingway

5.Opera:Batrinul si Marea

6.Giacomo Leopardi

Batrinul si Marea de Ernest Hemingway

Batrinul si Marea de Ernest Hemingway Ernest Hemingway este un faimos nuvelist american, realizator de po

Ernest Hemingway este un faimos nuvelist american, realizator de po vestiri care impresioneaza cititorul prin impactul emotional si imaginativ asupra acestuia.Povestea “Batranul si marea” este inspirata din viata unui pescar trecut de tinerete pe nume Santiago care duce o framantare interioara. Batranul si marea de Ernest Hemingway

Această nuvelă (considerată de unii critici un scurt roman), ultima operă cu adevărat importantă a lui Hemingway, reprezintă încununarea creației scriitorului atât prin sensurile ei profund umane, cât și prin măreția sobră a mijloacelor de expresie.

Bătrânul Santiago, pescar sărac dintr-un sat de pe coasta Cubei, se pregătește să iasă din nou in larg, la pescuit, după aproape trei luni de trudă zadarnică. Cititorul este introdus direct in subiect:

“Singur într-o barcă pescuia bătrânul pe Gulf-Stream și trecuseră optzeci si patru de zile fără să-i cadă vreun pește. In primele patruzeci de zile îi ținuse tovărașie un băiat. Dar când s-a împlinit sorocul acesta și pește tot n-au prins părinții i-au spus băiatului, fără doar și poate, bătrânul e un salao, adică un om mai ocolit de noroc nici că se mai afla și, la porunca lor, băiatul a trecut pe altă barcă ce din prima săptămână a prins trei pești mari.”

In cea de-a optzeci si cincea zi se prinde in undița bătrânului un marlin, un pește spadă uriaș. Două zile si două nopți durează lupta îndârjită dintre

om si pește care trage barca după el în larg. În sfârșit răpus, marlinul este prea mare ca să poată fi ridicat la bord si Santiago îl leagă de barcă lăsându-l în apă, dar, pe drumul de întoarcere, rechinii îl devorează cu toată împotrivirea disperată a batranului, care revine la tarm epuizat si reprezintă in realitate o adevarată parabolă a condiției umane invincibilitații asta am fost facut.”aducand cu el doar scheletul peștelui. Această povestire aparent simplă

Lupta cu peștele simbolizează bătălia omului cu existența, încordare surdă (ca atunci când bătrânul strânge în mâinile rănite frânghia de care trage din răsputeri uriașul venit din adâncuri), înfruntarea pe față (ca la uciderea marlinului sau la lupta cu rechinii), iar rarele momente de destindere înseamnă mai ales efort cotidian, bucuria, victoria si măreția înfrângerii. Impulsul îl constituie câștigarea traiului de zi cu zi, dar lupta ajunge să semnifice, dincolo de satisfacerea necesitaților materiale, dorința omului de a-și afirma propria valoare, ca justificare a existenței.

ș i afirma propria valoare, ca justificare a existen ț ei. E o carte de Hemingway

E o carte de Hemingway pe care am terminat-o de citit zilele astea. E o sursă de inspiraţie pentru cei care încă nu sunt convinşi că poţi munci enorm pentru o cauză şi că, în ciuda efortului şi pasiunii depuse, poţi eşua

E un fragment din viaţa unui pescar bătrân care de 84 de zile nu mai

prinsese nici un peşte. Pleacă în larg în a 85-a zi pentru a prinde ceva. Prinde un peşte mare, cel mai mare prins vreodată şi după 3 zile de anduranţă reuşeşte să-l doboare. Pentru că peştele e mai mare decât barca, îl ancorează de ea şi încearcă să ajungă la ţărm. Rechinii însă îl atacă şi, în mai multe rânduri, smulg părţi din pradă.

E o carte de Hemingway pe care am terminat-o de citit zilele astea. E o sursă de inspiraţie pentru cei care încă nu sunt convinşi că poţi munci enorm pentru o cauză şi că, în ciuda efortului şi pasiunii depuse, poţi eşua

E un fragment din viaţa unui pescar bătrân care de 84 de zile nu mai

prinsese nici un peşte. Pleacă în larg în a 85-a zi pentru a prinde ceva. Prinde un peşte mare, cel mai mare prins vreodată şi după 3 zile de

anduranţă reuşeşte să-l doboare.