Sunteți pe pagina 1din 78

SUPORT DE CURS

MARTIE 2007

DESCRIEREA OCUPAIEI

Inspectorul de protecie a muncii (conform C.O.R.) este specialistul care


lucreaz n cadrul unei uniti - instituie bugetar, societate comercial, cooperatist,
organizaie, asociaie cu obiect de activitate divers -urmrind organizarea, coordonarea
i monitorizarea activitii de asigurare a securitii i sntii n munc, n
conformitate cu legislaia specific n vigoare.

1. COMUNICAREA

Comunicarea este o caracteristic fundamental a existenei. Toate funciile


manageriale sunt realizate cu ajutorul comunicrii, ca un proces de nelegere ntre
oameni cu ajutorul transferului de informaie.
De aici rezult cele trei aspecte semnificative ale comunicrii:

MESAJ: ideea, informaia care trebuie transmis receptorului.

EMITOR - RECEPTOR: comunicarea implic prezena a cel puin dou


persoane fr de care nu are sens.

CUVNT - NELEGERE: utilizarea cuvintelor astfel nct s fie nelese de


ctre participanii la procesul comunicrii.

A. CARACTERISTICILE UNUI PROCES DE COMUNICARE

Procesul de comunicare cuprinde urmtoarele elemente:

1. Emitorul
2. Mesajul
3. Mijlocul de comunicare
4. Limbajul comunicrii
5. Receptorul
6. Contextul

1. EMITORUL: este iniatorul comunicrii, cel care elaboreaz mesajul. El alege


mijlocul de comunicare i limbajul astfel nct receptorul s-i neleag mesajul
formulat. Emitorul are dreptul de a alege receptorul cu care dorete s comunice.

2. MESAJUL: reprezint forma fizic n care emitorul codific informaia, poate fi un


ordin, o idee, un gnd. Mesajul are ca obiectiv informarea, convingerea,
impresionarea, amuzarea, obinerea unei aciuni.
Mesajul este supus unui proces de codificare i decodificare dintre cele dou
persoane, emitorul codific mesajul trimis, iar receptorul decodific mesajul primit.
Mesajul este elementul care conine simbolurile verbale i non-verbale, are un "text" care este vizibil i are "muzica" - care poate conine o ameninare nedorit.

3. MIJLOCUL DE COMUNICARE sau canalul de comunicare: este drumul parcurs


de mesaj dinspre emitor spre receptor.
Mijlocul de comunicare cuprinde discuia de la om la om (corespondena oficial,
edine, telefon, fax, internet, etc).

4. LIMBAJUL DE COMUNICARE poate fi:


-verbal -cu cuvinte,
- non-verbal prin limbajul corpului, timpului, spaiului, lucrurilor, mbrcminii
- paraverbal-prin folosirea tonalitii,accenturii,ritmului de vorbire
5. RECEPTORUL este persoana care primete mesajul, dar ascultarea mesajului este
la fel de important ca i transmiterea ei.

6. CONTEXTUL este foarte important pentru c aceleai cuvinte vor suna altfel ntr-un
birou dect pe strad. Orice comunicare are contextul ei.

B. RELAIA EMITOR-RECEPTOR N COMUNICAREA MANAGERIAL

Comunicarea managerial implic doi parteneri: managerul i subordonatul sau


colaboratorul acestuia. Ambii parteneri pot fi emitori sau receptori i urmresc n
egal msur ca prin comunicare s se faciliteze atingerea obiectivelor stabilite.
Personalitatea managerului inhib n multe cazuri comunicarea dintre cei doi
parteneri. Este important s se determine ce rol joac fiecare n procesul de comunicare
i care sunt obligaiile ce le revin.

OBIECTIVELE COMUNICRII MANAGERIALE sunt:


1. receptarea corect a mesajului
2. nelegerea corect a mesajului
3. acceptarea mesajului
4. provocarea unei reacii (o schimbare de comportament sau de atitudine)

3. FUNCIILE COMUNICRII MANAGERIALE

Indiferent de sistemul social, ntr-o organizaie comunicarea ndeplinete opt


funcii: informarea, socializarea, motivaia, dialogul, educaia, promovarea culturii,
distracia, integrarea.
Funciile comunicrii manageriale:

1. INFORMAREA
2. TRANSMITEREA DECIZIILOR

3.

INFLUENAREA RECEPTORULUI

4. INSTRUIREA ANGAJAILOR
5. CREAREA DE IMAGINE
6. MOTIVAREA ANGAJAILOR
7. PROMOVAREA CULTURII ORGANIZAIONALE

Funcia de baz a comunicrii manageriale este INFORMAREA.


Conducerea organizaiei primete i selecteaz informaiile primite de la surse
numeroase, pe care le interpreteaz i le transform n ndrumri sau decizii i le
transmite mai departe.
Managerii trebuie s controleze calitatea cilor de comunicare i s verifice
rspunsurile i reaciile la mesajele trimise.

Comunicarea eficient
PREZENTA
ASCULTARE ACTIV
PUNEREA DE NTREBRI

OBSERVARE _

EVALUARE

C
O
M

ELEMENTE ALE
MESAJULUI
NONVERBAL

N
I
C
A
R
E
A

PARALIMBAJ +
(INTONAIE, VITEZ,
DICIE, PAUZ,
INTERJECII)

EMPATIE

E
AUTOEVALUARE

ECOUL (oglinda celui cu


care comunicm)

F
I
C
I
E
N

+ PARAFRAZARE

MEDIERE

MONOTONIZARE

ACORDARE
DE FEEDBACK

ASERTIVITATE

SUMARIZARE

A citi i a scrie sunt forme de comunicare. La fel vorbirea i ascultarea. De fapt, acestea sunt cele
patru modaliti de comunicare. Dac dorii s v nsuii cu succes comunicarea interpersonal
trebuie s v cultivai aptitudinea unei ascultri empatice, ntemeiate pe un caracter care s inspire
ncredere, s trezeasc dorina n cellalt de a se deschide.

Pag. 7 / 78

2. SISTEMUL LEGISLATIV AL SECURITATII SI SANATATII IN


MUNCA
Directiva cadru din 12.06.1989 a marcat o noua etapa in constructia prevenirii riscurilor
profesionale si constituie pilonul central al politicii europene privind protectia sanatatii si securitatii
lucratorilor si o noua abordare a gestiunii securitatii si sanatatii la locurile de munca.
Prevenirea riscurilor profesionale in noua abordare are la baza 3 elemente fundamentale.
Referentialul juridic constituit din directiva cadru si directivele specifice emise in
baza art. 137 al Tratatului;
Definirea mai clara a rolului si misiunilor care revin fiecarui participant la procesul de
munca : angajator, lucratori, reprezentanti ai lucratorilor, servicii de prevenire si
protectie, servicii de control, si mai ales afirmarea rolului preponderent al
angajatorilor a caror raspundere fata de prevenirea riscurilor este totala;
Importanta evaluarii riscurilor. Analiza factorilor potentiali de risc care precede
procedura de evaluare este obiectul unui inventar precis al starii locurilor de munca
la nivelul unitatii de munca
Directiva cadru intareste noua abordare a securitatii si sanatatii lucratorilor prin:
1.
Atribuirea intregii responsabilitati a asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul
de munca, angajatorilor.
2.
Intarirea drepturilor lucratorilor.
3.
Atribuirea de obligatii clare guvernelor.
Drepturile pe care directiva le acorda lucratorilor determina o mai profunda constientizare a
acestora privind rolul si importanta participarii lor atat la luarea deciziilor in materie de sanatate si
securitate in munca cat si la aplicarea masurilor dispuse in scopul ameliorarii conditiilor de munca.
In aceeasi masura lucratorii devin responsabili pentru felul in care isi insusesc si aplica
instructiunile pe care le primesc, reglementarile legale si bunele practici la locurile lor de munca.
Drepturile lucratorilorimportante sunt:

dintre drepturile pe care directiva cadru le da lucratorilor cele mai

sa fie informati si consultati in aplicarea masurilor


privind SSM;
sa participe la luarea si aplicarea deciziilor SSM
sa-si aleaga reprezentanti in comitetele SSM
sa paraseasca locul de munca daca este un risc grav si
iminent fara a fi penalizati din cauza acestei actiuni.
Cel mai important element prin care directiva intervine la locurile de munca in scopul
imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca il constituie responsabilizarea totala a angajatorilor in
materie de SSM.
Obligatiile angajatorilor

- cele mai importante obligatii ale angajatorilor mentionate in


directiva se refera la:
Prevenirea riscurilor
Angajatorii trebuie sa gestioneze foarte atent toate riscurile la
care pot fi supusi lucratorii, prin parcurgerea a trei faze:
1. Identificarea pericolelor
Pag. 8 / 78

2. Evaluarea riscurilor
3. Adoptarea, pe baza evaluarii, de masuri de prevenire si
protectie pentru a asigura securitatea si santatea lucratorilor la
nivelele cerute de reglementarile in domeniu
Instruire si informare
Angajatorul trebuie sa se asigure ca lucratorii sunt:
1. instruiti;
2. dispun de instructiuni si informatii pe care le inteleg;
3. controlati.
Intreruperea lucrului
Angajatorul trebuie sa opreasca lucrul imediat in situatia unui
pericol grav si iminent pentru lucratori.
Obligatiile guvernelor

- directiva impune guvernelor atributiile urmatoare:


Sa dezvolte si sa revada o politica nationala
coerenta in domeniul SSM consultandu-se cu
angajatorii si cu organizatiile sindicale
Sa stabileasca autoritatea competenta care sa
implementeze legislatia si celelalte reglementari
Sa stabileasca drepturile si obligatiile angajatorilor si
lucratorilor
Sa asigure un sistem de inspectie cu mijloace
adecvate pentru locurile de munca cu prevederea
de masuri corective si penalitati corespunzatoare.
Sa stabileasca mecanisme pentru coordonare
intersectoriala pe langa autoritati.

n ara noastr, armonizarea legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca in urma
semnarii tratatului de Asociere de catre Romania s-a facut pe etape in contextul transformarilor care
s-au produs in plan politic, social si economic.
In acest moment integrarea Romaniei in familia tarilor europene a impus transpunerea in
totalitate a directivei cadru si a directivelor specifice in legislatia nationala intr-un sistem legislativ care
contine Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, Hotarari de guvern care preiau directive
specifice si normele metodologice pentru aplicarea unitara a legii aprobate prin H.G. nr. 1425/2006.
Sistemul legislativ referitor la securitatea i sntatea n munc reprezint o component a
sistemului de reglementri naionale pentru asigurarea proteciei segmentului de populaie activ
mpotriva riscurilor de accidentare sau mbolnvire profesional, ca urmare a unor disfuncii ale
sistemului de munc.
Securitatea i sntatea n munc reprezint un ansamblu de norme avnd ca obiect
reglementarea relaiilor sociale formate n cadrul organizrii, desfurrii i controlului procesului de
munc pentru asigurarea condiiilor optime la nivelul standardelor moderne de aprare a vieii i
sntii participanilor la acest proces, al prevenirii accidentelor de munc i mbolnvirilor
profesionale.
Unitatea trebuie s identifice toate obligaiile legale ce i revin n privina securitii i sntii n
munc. Pentru actualizarea permanent a obligaiilor ce i revin din punct de vedere legal, unitatea
trebuie s stabileasc o procedur de identificare, documentare i actualizare a prevederilor legale
dar i a altor cerine pe care unitatea dorete s le adopte.

Pag. 9 / 78

LEGISLAIE
CONEX

ELEMENT GENERATOR
CONSTITUIA
LEGISLAIA PRIMAR
(principii)
CODUL MUNCII
LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN
MUNCA

LEGEA
SNTII
MEDIULUI
ASIGURRILOR
SOCIALE

LEGISLAIE SECUNDAR
(masuri de prevenire; reguli de aplicare)
NORMEMETODOLOGICEDIRECTIVE EUROPENEHG
de implementare
STANDARDEDE SECURITATEDE PRODUS

LEGISLATIE TERIAR
(msuri de prevenire detaliate)
I N S T R U C I U N I P R O P R I I D E S E C U R I TATE A
MUNCII

Pag. 10 / 78

EMITENT

PARLAMENT

Guvern
MMSS
Inspecia
Muncii

Organiza
tii

LEGEA NR. 319/2006 A SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

Directiva cadru 89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea securitatii si


sanatatii lucratorului constituie pilonul central al politicii europene in acest domeniu. Integrarea tarii
noastre in familia tarilor europene a impus preluarea in totalitate a directivei in Legea nr.
319/14.07.2006 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I nr. 646/26.07.2006 si care a intrat
in vigoare la 1.10.2006.
Legea securitatii si sanatatii in munca indeplineste rolul de lege fundamentala in domeniu si
stabileste cadrul general, principiile si regulile de baza pentru promovarea securitatii si sanatatii
lucratorilor la locul de munca.
Avand cel mai mare nivel de aplicabilitate, legea este elementul generator pentru toate
prevederile normative din domeniul securitatii si sanatatii in munca si marcheaza o etapa importanta
in construirea prevenirii riscurilor profesionale si a unei noi abordari a gestiunii acestora.
Prevenirea riscurilor profesionale se bazeaza pe 3 elemente fundamentale:
refentialul juridic constituit din directiva cadru pe care aceasta lege a transpus-o;
definirea precisa a rolului si misiunilor care revin fiecarui participant la procesul de munca
(patroni, lucratori, reprezentanti ai lucratorilor, servicii de protectie si prevenire, servicii de
control) si mai ales afirmarea rolului preponderent al angajatorului in domeniul prevenirii
riscurilor profesionale si a responsabilitatilor;
importanta evaluarii sistematice a riscurilor. Analiza factorilor potentiali de risc care precede
procedura de evaluare este obiectul unui inventar precis a starii locurilor de munca. Acest
inventar se face la nivelul locurilor de munca si al unitatii de munca.
Domeniul de aplicare
Legea constituie actul normativ aplicabil intr-un domeniu foarte larg si urmareste punerea in
practica a masurilor vizand promovarea ameliorarii securitatii si sanatatii lucratorilor in munca.
Domeniul de aplicare al legii vizeaza ansamblul situatiilor de munca private si publice. Totusi
legea exclude anumite activitati ale serviciilor publice a caror natura este intervetionista si ale caror
misiuni nu sunt compatibile cu dispozitiile prezentei legi (fortele armate, politia, sau serviciile de
securitate civile). Este de notat ca aceste excluderi nu trebuie sa fie un obstacol la garantarea unui
nivel de prevenire a riscurilor profesionale. Legea aduce o definitie precisa termenilor importanti in
domeniul securitatii si sanatatii in munca. Termenul de lucrator include si studentii si elevii in perioada
de practica precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca cu exceptia persoanelor care
presteaza activitati casnice.
Obligatiile angajatorului
Obligatiile angajatorului sunt tratate in capitolul 3 al legii. Mai intai angajatorul are obligatia
generala de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor. Este un principiu absolut, care nu va fi pus
in cauza nici prin organizarea in intreprindere a unui serviciu intern de prevenire, nici prin interventia
unui serviciu extern avand ca misiune generala prevenirea riscurilor in intreprindere. Totusi acest
principiu general de responsabilitate poate sa nu fie aplicat in situatii circumstantiale, anormale sau
Pag. 11 / 78

imprevizibile sau a evenimentelor cu caracter exceptional (cazuri de forta majora).


De asemenea angajatorului ii revine obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea
securitatii, sanatatii, prevenirea riscurilor profesionale, informarea si instruirea lucratorilor, asigurarea
cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca. Aceasta obligatie
trebuie sa fie asigurata pe baza principiilor generale ale prevenirii:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, n special n ceea ce privete proiectarea posturilor de munca, alegerea
echipamentelor de munca, a metodelor de munca i de producie, n vederea reducerii monotoniei
muncii, a muncii cu ritm predeterminat i a diminurii efectelor acestora asupra sntii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puin
periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprind tehnologiile, organizarea muncii,
condiiile de munca, relaiile sociale i influenta factorilor din mediul de munca;
h) adoptarea, n mod prioritar, a msurilor de protecie colectiv fata de msurile de protecie
individual;
i) furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor.
O mare responsabilitate pentru angajator o constituie evaluarea riscurilor legate de
echipamentele alese, substantele si preparatele puse in lucru si de amenajarea locurilor de munca.
Este important de precizat ca riscurile profesionale, care fac obiectul unei evaluari de catre angajatori,
nu sunt determinate o data pentru totdeauna si evolueaza in functie mai ales de dezvoltarea
progresiva a conditiilor de munca si de cercetarile stiintifice in materie de riscuri profesionale. In urma
evaluarii efectuate angajatorul elaboreaza un plan de actiune pentru activitatile de prevenire precum
si pentru metodele de munca si de productie care sa garanteze un nivel mai bun securitatii si sanatatii
in munca a lucratorilor.
Activitatile de prevenire, metodele de munca si de productie trebuie sa fie integrate in
anasamblul activitatii intreprindeii la toate nivelele de incadrare .
Angajatorului i se cere sa ia masurile corespunzatoare pentru :
evaluarea riscurilor
luarea in considerare a capacitatii lucratorilor atunci cand li se incredinteaza sarcini
planificarea introducerii progresului tehnic
punerea la dispozitia lucratorilor a instructiunilor adecvate pentru accesul in zonele cu riscuri
organizarea coordonarii activitatii intreprinderilor in cadrul unor situatii de coactivitate intre una
sau mai multe intreprinderi exterioare care intervin in acelasi loc de munca.
Masurile prinvind securitatea sanatatea si igiena muncii nu trebuie sa comporte obligatii financiare
pentru lucrator.
Servicii de prevenire si protectie
Punerea in opera a unor servicii de protectie si prevenire este o obligatie pe care Legea o
impune angajatorului in situatii bine precizate in normele metodologice.
Aceste servicii pot fi compuse din: lucratori din intreprindere sau poate fi un prestator exterior
daca resursele interne nu sunt suficiente. Acest serviciu poate sa aibe la dispozitie un cod de bune
practici cu principii clare in beneficiul lucratorilor respectivi. Lucratorii desemnati nu pot fi prejudiciati
Pag. 12 / 78

din cauza responsabilitatilor pe care le au.


Daca angajatorul face apel la competente externe, persoane sau servicii, acestea trebuie sa
fie informate despre factorii cunoscuti sau suspectati de a avea efecte asupra securitatii si sanatatii
lucratorilor
Legea stabileste ca in cazul intreprinderilor mici in care se desfasoara activitati fara riscuri
deosebite angajatorul poate el insusi sa-si asume atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in
munca daca are capacitatea necesara.
Organizarea primului ajutor si evacuarii lucratorilor.
Stingerea incendiilor
Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare si adaptate la natura si marimea intreprinderii
pentru organizarea primului ajutor. El trebuie de asemenea sa organizeze relatiile cu serviciile externe
insarcinate cu asistenta medicala de urgenta si cu lupta impotriva incendiilor.
Angajatorul desemneaza lucratorii care vor forma echipa de prim ajutor, de stingere a
incendiilor si de evacuare a lucratorilor. Insituatiile de pericol grav si iminent angajatorul trebuie sa
raspunda mai multor obligatii:
- sa informeze lucratorii susceptibili sa fie expusi la un risc de pericol grav si imediat, asupra
riscului si dispozitiilor luate pentru asigurarea protectiei lor;
- sa ia masuri si sa dea instructiuni pentru oprirea lucrului si pentru a se pune in siguranta
- sa se abtina sa ceara lucratorilor sa reia lucrul in caz de persistenta a pericolului
- sa se abtina sa creeze un prejudiciu lucratorilor care au parasit locul de munca in cazurile de
pericol iminent si grav;
- sa asigure lucratorilor posibilitatea ca in caz de absenta a sefilor ierarhici sa ia masuri
corespunzatoare pentru evitarea consecintelor unui astfel de pericol
Potrivit legii, angajatorul mai are si alte obligatii dupa cum urmeaza:
-

in domeniul organizarii prevenirii:


sa dispuna de evaluarea riscurilor
sa determine masurile de prevenire
sa tina lista accidentelor de munca
sa stabileasca rapoartele privind accidentele de munca cerute de autoritatea nationala
competenta
in domeniul informarii lucratorilor:
sa ia masurile corespunzatoare pentru ca lucratorii sa primeasca informatiile necesare privind
riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor si masurile de prevenire stabilite
sa ia masuri pentru organizarea primului ajutor
in situatii de coactivitate a mai multor intreprinderi care intervin in acelasi loc de munca:
sa organizeze informarea fiecarei intreprinderi privind riscurile profesionale si masurile de
prevenire dispuse
sa ia masuri pentru organizarea primului ajutor
in cazul lucratorilor cu functii specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca:
sa organizeze accesul la evaluarea riscurilor si a masurilor retinute
sa organizeze accesul la rapoartele asupra accidenteleor de munca
sa organizeze accesul la informarea provenita de la Inspectia Muncii si serviciile externe de
prevenire.
Pag. 13 / 78

Consultarea si drepturile reprezentantilor lucratorilor


Angajatorii trebuie sa consulte lucratorii sau pe reprezentantii lor si sa permita participarea lor
in cadrul tuturor chestiunilor care se refera la securitatea si sanatatea lor. Aceasta implica consultarea
lucratorilor, dreptul acestora si a reprezentantilor lor de a face propuneri. Lucratorii sau reprezentantii
lor, avand functii specifice in materie, vor participa intr-un mod echilibrat si sunt consultati in prealabil
si in timp util asupra oricarei actiuni susceptibila sa aiba efecte substantiale asupra securitatii si
sanatatii in munca, asupra organizarii serviciilor de prevenire, de prim ajutor si de lupta contra
incendiilor, asupra obligatiilor angajatorilor privind formarea lucratorilor in domeniu.
Reprezentantii lucratorilor
-

Reprezentantii lucratorilor au, potrivit legii, urmatoarele drepturi:


pot cere angajatorilor sa ia masuri corespunzatoare si sa ii faca propuneri pentru eliminarea si
reducerea riscurilor;
nu pot fi prejudiciati din cauza activitatii lor
trebuie sa beneficieze de un timp de munca suficient fara pierdere la salariu si de mijloacele
necesare din partea angajatorului pentru exercitarea drepturilor si functiilor care decurg din
lege
pot face apel la autoritatea competenta daca estimeaza ca masurile luate si mijloacele
angajate de patron nu pot fi suficiente pentru garantarea securitatii si sanatatii lucratorilor
au dreptul unei formari corespunzatoare, organizata in timpul de munca in, sau in afara
intreprinderii fara a i se pune in sarcina plata acestuia.

Lucratorii au dreptul la o formare suficienta si adecvata, mai ales sub forma informarilor si
instructiunilor specifice axate pe postul de munca si functie care sa fie organizata in timpul
programului de munca fara a le fi pusa in sarcina plata:
- la angajare
- la mutare sau schimbarea functiei
- la introducerea sau schimbarea unui echipament de munca
- la introducerea unei noi tehnologii
Asceasta formare trebuie sa fie repetata periodic si sa fie adaptata evolutiei riscurilor si aparitiei de
noi riscuri.
Obligatiile lucratorilor
Legea stabilieste obligatii de prevenire a riscurilor profesionale pentru lucratori.
Acestia trebuie sa abia grija de securitatea si sanatatea lor precum si a celorlalte persoane
care ar putea suferi din cauza actelor sau omisiunilor in munca. Aceasta obligatie se bazeaza pe
instructiunile angajatorului si pe formarea lucratorilor. In acest scop lucratorii trebuie:
- sa utilizeze corect masinile, utilajele si substantele periculoase, echipamentele individuale de
protectie puse la dispozitia lor
- sa nu scoata din functie si sa nu schimbe sau deplaseze dispozitivele de securitate pe care
trebuie sa le utilizeze corect
- sa semnaleze imediat angajatorului sau lucratorului cu functie in materie de securitate si
sanatate in munca orice situatie de munca daca are un motiv rezonabil de a se gandi ca
aceasta constituie un pericol grav si imediat pentru securitate si sanatate
Pag. 14 / 78

sa concure la eliminarea / diminuarea riscurilor profesionale


sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari
Supravegherea sanatatii lucratorilor

Lucratorii vor face obiectul unei supravegheri a sanatatii lor dupa o periodicitate stabilita prin
reglementari. Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata prin medicii de medicina a muncii.
Conmunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor
Conducatorul locului de munca si orice persoana care are cunostinta de producerea unui
eveniment trebuie sa-l comunice de indata angajatorului. Angajatorul are obligatia sa comunice
evenimentul de indata, dupa cum urmeaza:
- inspectoratelor teritoriale de munca toate evenimentele;
- asiguratorului, potrivit Legii 346/2002, privind asigurarea pentru accidente de munca si boli
profesionale, evenimentele urmate de incapacitate temporata de munca, invaliditate sau
deces, la confirmarea acestora;
- organelor de urmarire penala dupa caz.
Legea stabileste si obligatia medicilor, inclusiv a medicilor de medicina a muncii de a semnala,
obligatoriu, suspiciunea de boala profesionala, sau legata de profesiune, depistata cu prilejul
prestatiilor medicale.
Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza de catre:
- angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca;
- inspectoratele teritoriale de munca in cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta
sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul evenimentelor care
au produs incapacitate temporara de munca, lucratorilor, la angajatorii persoane fizice, precum
si in situatii cu persoane date disparute;
- Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective generate de unele evenimente deosebite
precum avariile sau exploziile;
- autoritatile de sanatate publica teritoriale si a municipiului Bucuresti, in cazul suspiciunilor de
boli profesionale sau de boli legate de profesiune.
In capitolele 8 si 9 ale legii sunt definite infractiunile si contraventiile, precum si sanctiunile si
persoanele care pot aplica sanctiunile, respectiv, inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
Autoritati competente
Autoritatile compentente in domeniul securitatii si sanatatii in munca si institutiile cu atributii in
domeniu sunt definite in capitolul 10 al legii.
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei este autoritatea competenta in domeniul
securitatii si sanatatii in munca si in aceasta calitate elaboreaza politica si strategia nationala in acest
domeniu, in colaborare cu Ministerul Sanatatii Publice si prin consultare cu alte institutii cu atributii in
domeniu.
Ministerul Sanatatii Publice, ca autoritate centrala in domeniul asistentei de sanatate publica,
coordoneaza activitatea de medicina muncii la nivel national si supravegheaza starea de sanatate a
lucratorilor.
Inspectia Muncii reprezinta autoritatea competenta in ceea ce proveste controlul aplicarii
legislatiei referitoare le securitatea si sanatatea in munca.
Pag. 15 / 78

Legea stabileste pentru aceste autoritati principalele atributii. De mentionat ca Legea stabileste
si principalele atributii ale asiguratorului pentru accidentele de munca si bolile profesionale, precum si
ale Institutului National de Cercetare, Dezvoltare pentru Protectia Muncii.

NORMELE METODOLOGICE
PENTRU APLICAREA LEGII SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA APROBATE
PRIN H.G. 1425 DIN 30.10.2006
Scopul

- scopul Normelor metodologice este de a reglementa procedurile de


aplicare a principiilor pe care Legea nr.319/2006 le statueaza si anume:
autorizarea functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in
munca;
serviciile de prevenire si protectie;
organizarea si functionarea comitetelor de securitate si sanatate in
munca;
instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
pericol grav si iminent si zone cu risc ridicat si specific;
comunicarea si cercetarea evenimentelor, inregistrarea si evidenta
accidentelor de munca si a incidentelor periculoase, semnalizarea,
cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale.

Primul capitol al Normelor metodologice este destinat definirii termenilor si expresiilor utilizate
in norme.

Autorizarea
Autorizarea functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca este
reglementata in capitolul 2 si constituie procedura prin care inspectoratele teritoriale de munca,
in baza cererii depusa de angajator, insotita de declaratia tip pe proprie raspundere si de
copiile de pe actele de infiintare, acorda certificatul constatator in baza caruia se pot desfasura
activitatile pentru care a fost solicitata autorizarea.

Servicii de prevenire si protectie


In capitolul 3 al Normelor intitulat Servicii de prevenire si protectie sunt stabilite cerintele
minime pentru activitatile de prevenire a riscurilor profesionale, protectia lucratorilor la locul de
munca, organizarea activitatilor de prevenire si protectie in cadrul intreprinderii, a serviciilor
externe de prevenire si protectie, precum si statutul de reprezentant al lucratorilor cu
raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Activitati de prevenire
Pag. 16 / 78

Articolul 14 al normelor stabileste modurile in care angajatorul poate realiza activitatile


de prevenire si protectie, respectiv:
prin asumarea de catre angajator a atributiilor;
prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori;
prin infiintarea unui serviciu intern;
prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie.

Activitatile de prevenire sunt:


1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.

Indentificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta


a sistemului de munca.
Elaborarea si actualizarea planului de prevenire si protectie.
Elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea
reglementarilor de securitate si sanatate in munca in vigoare.
Propunerea atributiilor si raspunderilor in domeniul S.S.M. ce revin
lucratorilor corespunzatori functiilor exercitate.
Verificarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor
prevazute in planul de prevenire si protectie.
Intocmirea necesarului de documentatii cu caracter tehnic de informare si
instruire.
Elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii
instruirii, asigurarea informarii si instruirii lucratorilor si verificarea
cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite.
Elaborarea programului de instruire-testare.
Asigurarea intocmirii planului de actiune in caz de pericol grav si iminent,
instruirea lucratorilor.
Evidenta zonelor cu risc ridicat si specific.
Stabilirea zonelor care necesita semnalizare, stabilirea tipului de
semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor HG 271/2006 a
semnalizarii corespunzatoare.
Evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica pentru
care este necesara autorizarea exercitarii lor.
Evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare.
Evidenta posturilor de lucru care necesita testarea aptitudinilor sau control
psihologic periodic.

15.

Monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a


aparaturii de masura si control si a instalatiilor de ventilare sau altor
instalatii pentru controlul noxelor in mediul de munca.

16.

Verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare avertizare,


semnalizare de urgenta precum si a sistemelor de siguranta.

17.

Informarea angajatorului in scris asupra deficientelor constatate in timpul


controalelor efectuate la locul de munca si propunerea de masuri de
prevenire si protectie.
Pag. 17 / 78

18.

Intocmirea rapoartelor.

19.

Evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice


sau incercarile acestora sa fie efectuate de persoane competente.

20.

Identificarea EIP necesare pentru posturile de lucru.

21.

Urmarirea intretinerii, manipularii si depozitarii adecvate a EIP si inlocuirii


lor la termenele stabilite.

22.

Participartea la cercetarea evenimentelor conform competentelor.

23.

Intocmirea evidentelor conform competentelor.

24.

Elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca.

25.

Urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca

26.

Colaborarea cu lucratorii sau reprezentantii lucratorilor cu serviciile externe


de prevenire si protectie, cu medicul de medicina muncii, in vederea
coordonarii masurilor de prevenire si protectie.

27.

Colaborarea cu lucratorii desemnati si/sau serviciile externe ale altor


angajatori in situatia cand mai multi angajatori isi desfasoara activitatea in
acelasi loc de munca.

28.

Urmarirea actualizarii planului de avertizare a celui de prevenire si protectie


si a celui de evacuare.

29.

Propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori pe criteriul indeplinirii


atributiilor in domeniul SSM

30.

Propunerea de clauze privind SSM la incheierea contractelor de prestari de


servicii.

31.

Intocmirea necesarului de mijloace materiale pentru desfasurarea


activitatilor.

Norma stabileste conditiile in care se vor organiza aceste activitati si nivelul de pregatire al
celor chemati sa efectueze activitatile, respectiv lucratorii desemnati, lucratorii din serviciile interne si
din serviciile externe.
Un instrument important prin care angajatorul este chemat sa indeplineasca cerintele legale
privind imbunatatirea conditiilor de munca il constituie Planul de prevenire si protectie (art.13 lit b din
Legea nr.319/2006) care trebuie revizuit ori de cate ori intervin modificari ale conditiilor de munca sau
noi riscuri.
Planul de prevenire si protectie contine masuri de natura tehnica, organizatorica, igienicosanitara si de alta natura, necesare organizarii securitati si sanatatii lucratorilor, iar masurile se
stabilesc in urma evaluarii riscurilor pentru fiecare loc de munca.
Pentru activitatile de prevenire si protectie sunt trei nivele de pregatire necesare pentru care in
norma sunt stabilite cerintele minime.
Pag. 18 / 78

Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca


sunt alesi de catre lucratori, tinand cont de numarul angajatilor si trebuie sa indeplineasca cerintele
minime de pregatire pentru a-si duce la indeplinire atributiile inscrise in norme.

Comitetul de Securitate si Sanatate in Munca


Organizarea si functionarea Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca este
obligatorie in unitatile care au un numar de cel putin 50 de lucratori sau chiar un numar mai
mic, la cererea inspectorului de munca.
Secretariatul Comitetului este asigurat de lucratorul desemnat sau reprezentantul
serviciul intern de prevenire si protectie.
In norme sunt stabilite modalitatea de desemnare a reprezentantilor lucratorilor si modul
de functionare a Comitetului.

Instruirea lucratorilor
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca are ca scop insusirea
cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca.
Norma stabileste ca instruirea se efectueaza in timpul programului de lucru, iar
perioada de timp utilizata in acest scop se considera timp de munca.
Instruirea lucratorilor cuprinde trei faze:
instruirea introductiv generala;
instruirea la locul de munca;
instruirea periodica.
Angajatorul are obligatia sa asigure baza materiala corespunzatoare unei instruiri adecvate, iar
la instruire vor fi folosite mijloace, metode si tehnici de instruire ca: expunerea, demonstratia, studiul
de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiectii, instruire asistata de calculator.
Angajatorul trebuie sa dispuna de un program de instruie testare, pe meserii sau activitati.
Rezultatul instruirii lucratorilor se consemneaza obligatoriu in fisele individuale de instruire.
Norma prevede categoriile de lucratori pentru care se face fiecare faza a instructajului, scopul,
problemele care se expun, durata, conditiile si cine executa instruirea.
Pericol grav si iminent si zone cu risc ridicat si specific
Definiia: Starea de pericol grav si iminent de accidentare poate fi constatata de catre orice lucrator
din intreprindere, lucrator al serviciului extern si de catre inspectorii de munca.
La constatarea starii de pericol grav si iminent de accidentare, norma impune luarea
urmatoarelor masuri de securitate:
oprirea echipamentului de munca si activitatea;
evacuarea personalului din zona periculoasa;
anuntarea conducatorilor ierarhici;
Pag. 19 / 78

eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii de pericol grav si iminent.


Realizarea acestor masuri il obliga pe angajator sa desemneze lucratorii care trebuie sa
actioneze si pe care trebuie sa-i instruiasca. De asemenea, angajatorul trebuie sa intocmeasca si sa
afiseze Planul de evacuare a lucratorilor si sa instruiasca lucratorii pentru ca acestia sa contacteze
serviciile specializate si sa anunte operativ nivelele ierarhice superioare si sa aiba capacitatea
necesara pentru a elimina starea de pericol grav si iminent.
Angajatorul este obligat sa evidentieze zonele cu risc ridicat si masurile stabilite in urma
evaluarii riscurilor care vor fi aduse la cunostinta conducatorilor locurilor de munca si a lucratorilor
expusi.
Comunicarea si cercetarea evenimentelor, inregistrarea si evidenta accidentelor de
munca si a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor
profesionale.
Normele metodologice reglementeaza procedurile, metodele si mijloacele privind
comunicarea, cercetarea, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase
si a bolilor profesionale.
Art. 116 din Norme enumera informatiile care formeaza obiectul comunicarii oricarui
eveniment.
La producerea unui eveniment, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru a nu se
modifica starea de fapt pana la primirea acordului din partea organelor care efectueaza cercetarea,
cu exceptia cazurilor in care mentinerea acestei stari ar genera producerea altor evenimente. Daca
totusi se impune schimbarea starii de fapt rezultata din producerea evenimentului este obligatoriu sa
se faca schite, fotografii ale locului si sa se conserve probe care pot contribui la elucidarea cauzelor si
imprejurarilor evenimetelor.
Sunt stabilite in Norme si obligatiile pe care le au unitatile sanitare, unitatile medicale si cele de
expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca, atunci cand evenimentele produse impun
interventia acestora.
Cercetarea evenimentelor
Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea imprejurarilor si a cauzelor care au condus la
producerea acestora, a reglementarilor legale incalcate, a raspunderilor si a masurilor legale
incalcate, a raspunderilor si a masurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri
similare si respectiv, pentru determinarea caracterului accidentului.
Normele stabilesc cine face cercetarea evenimentelor in functie de gravitatea acestora,
respectiv:
angajatorul la care s-a produs evenimentul atunci cand acesta a avut drept urmare
incapacitatea temporara de munca;
inspectoratul teritorial de munca, cazul evenimentelor care au antrenat deces,
invaliditate evidenta, accident colectiv, persoane disparute, incidentele periculoase,
incapacitatile temporare de munca devenite invaliditati;
precum si durata cercetarii si cazurilor de prelungire a acesteia.
Pag. 20 / 78

Avizarea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul


securitatii si sanatatii in munca.
Normele metodologice stabilesc tipurile de documentatii cu caracter tehnic de informare si
instruire in domeniul social si/sau in munca care se supun avizarii, cerintele pe care acestea trebuie
sa le indeplineasca si procedurile de avizare.

Documentatiile pentru care este necesara avizarea sunt:


filmele cu subiecte din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
afisele, pliantele, brosurile din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
modulele de curs destinate instruirii;
diapozitivele, diafilmele.
Cerintele generale pentru realizarea documentatiilor sunt:
continutul sa fie in concordanta cu legislatia in domeniul securitatii si sanatatii in munca
in vigoare;
sa prezinte informatia intr-o forma accesibila, completa si usor de asimilat;
continutul si realizarea sa fie in concordanta cu nivelul de pregatire al subiectilor carora
li se adreseaza.
Normele stabilesc si cerinte specifice pentru fiecare tip de documentatie.
Pentru avizarea documentatiilor solicitantii se adreseaza Comisiei de abilitare a serviciilor
externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si
instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca din judetul unde isi are sediul elaboratorul.

Pag. 21 / 78

L I S T A
HOTARARILOR DE GUVERN APLICABILE IN DOMENIUL
SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

1. Hotarrea nr. 1.218/06.09.2006


privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate n munca pentru asigurarea
protectiei lucratorilor mpotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici
2. Hotarrea nr. 1.146/30.08.2006
privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea n munca de catre lucratori a
echipamentelor de munca
3. Hotarrea nr. 1.136/30.08.2006
privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri
generate de cmpuri electromagnetice
4. Hotarrea nr. 1.135/30.08.2006
privind cerintele minime de securitate si sanatate n munca la bordul navelor de pescuit
5. Hotarrea nr. 1.093/16.08.2006
privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor
mpotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca
6. Hotarrea nr. 1.092/16.08.2006
privind protectia lucratorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici n
munca
7. Hotarrea nr. 1.091/16.08.2006
privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
8. Hotarrea nr. 1.058/09.08.2006
privind cerintele minime pentru mbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care
pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive
9. Hotarrea nr.1.051/09.08.2006
privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care
prezinta riscuri pentru lucratori, n special de afectiuni dorsolombare
10. Hotarrea nr. 1.050/09.08.2006
privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria
extractiva de foraj
11. Hotarrea nr. 1.049/09.08.2006
Pag. 22 / 78

privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria
extractiva de suprafata sau subteran
12. Hotarrea nr. 1.048/09.08.2006
privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a
echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
13. Hotarrea nr. 1.028/09.08.2006
privind cerintele minime de securitate si sanatate n munca referitoare la utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare
14. Hotarrea nr. 1.007/02.08.2006
privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul
navelor
15. Hotarrea nr. 971/26.07.2006
privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de
munca
16. Hotarrea nr. 461/12.04. 2006
pentru modificarea Hotarrii Guvernului nr. 752/2004 privind stabilirea conditiilor pentru
introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii n atmosfere
potential explozive
17. Hotarrea nr. 300/02.03.2006
privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile
18. Hotarrea nr. 1.876/22.12.2005
privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la
riscurile generate de vibratii
19. Hotarrea nr. 1.875/22.12.2005
privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest

Pag. 23 / 78

HOTARAREA DE GUVERN NR. 1218/2006


privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca
pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor
chimici la locul de munca

Prezenta hotarare transpune in legislatia romana prevederile Directivei 98/24/CE, Directivei


91/322/CEE, Directivei 2000/39/CE, Directivei 2006/15/CE.
Obiectivul hotararii este de a stabili cerintele minime pentru protectia lucratorilor impotriva
riscurilor pentru securitatea si sanatatea lor, care provin sau pot proveni din efectele agentilor chimici
prezenti la locul de munca ori ca rezultat al oricarei activitati profesionale care implica agenti chimici.
Hotararea stabileste intelesul termenilor urmatori: agent chimic; agent chimic periculos;
activitati care implica agenti chimici; valoarea limita biologica; supravegherea sanatatii; pericol; risc.
Obligatiile angajatorilor
Angajatorul trebuie sa ia pe langa riscurile prevazute in art. 7 alin (1) (3) din Legea
nr.319/2006 si urmatoarele masuri din prezenta hotarare:
- sa se asigure ca riscul pentru securitatea si sanatatea lucratorilor in procesul de munca,
indus de un agent chimic periculos, este eliminat sau redus la minimum, tinand cont de
valorile limita de expunere profesionala si de valorile limita admise ;
- atunci cand constata prezenta agentilor chimici periculosi la locul de munca, angajatorul
trebuie sa evalueze orice risc referitor la securitatea si sanatatea lucratorilor care decurge
din prezenta agentilor, luand in considerare:
proprietatile lor periculoase;
informatiile puse la dispozitie de furnizori cum ar fi fisele de securitate ;
nivelul, tipul si durata expunerii;
conditiile in care se desfasoara lucrul in prezenta unor altfel de agenti,
inclusiv cantitatile acestora;
valorile limita de expunere profesionala sau valorile limita biologice
nationale ;
efectul masurilor preventive luate sau care urmeaza sa fie luate;
concluziile care rezulta in urma supravegherii starii de sanatate a lucratorilor.

Principii generale pentru prevenirea riscurilor asociate cu agenti chimici periculosi


Masurile prin care angajatorul elimina sau reduce la minimum riscurile datorate agentilor
chimici periculosi, potrivit evaluarii de risc, mentionate de hotarare, sunt:
a) proiectarea si organizarea sistemelor de lucru;
b) dotarea cu echipament corespunzator pentru lucrul cu agenti chimici, elaborarea si
implementarea procedurilor de intretinere, care sa asigure securitatea si sanatatea
lucratorilor in procesul de munca;
c) reducerea la minimum a numarului de lucratori expusi sau care pot fi expusi ;
d) - reducerea la minimum a duratei si intensitatii de expunere ;
Pag. 24 / 78

e) masuri corespunzatoare de igiena;


f) reducerea cantitatii de agenti chimici prezenti la locul de munca minim necesar pentru
tipul de activitate respectiva ;
g) proceduri adecvate de lucru care includ in special reglementari tehnice privind
manipularea, depozitarea si transportul in conditii de siguranta la locul de munca al
agentilor chimici periculosi si ale deseurilor care contin asemenea agenti chimici.
Masuri specifice de protectie si prevenire
Hotararea de guvern stabileste masurile specifice de protectie si prevenire dupa cum urmeaza:
- angajatorul recurge la substituirea unui agent chimic periculos, inlocuindu-l cu un agent sau
proces chimic care in conditiile utilizarii, nu este periculos sau este mai putin periculos
pentru securitate si sanatate;
- atunci cand substituirea nu este posibila, angajatorul ia in ordinea prioritatii masurile:
a) proiectarea unor procese de munca si control tehnic adecvate si utilizarea
echipamentelor si materialelor potrivite, astfel incat sa se evite sau sa se reduca la
minim, emiterea de agenti chimici periculosi care pot prezenta un risc pentru
siguranta si sanatatea lucratorilor la locul de munca;
b) aplicarea unor masuri de protectie colectiva la sursa riscului, cum ar fi ventilatia
adecvata si masurile potrivite de organizare;
c) aplicarea unor masuri de protectie individuala, inclusiv asigurarea echipamentului
individual de protectie daca expunerea nu poate fi prevenita cu alte mijloace.
Angajatorul este obligat sa efectueze masurari ale agentilor chimici care pot prezenta risc
pentru sanatatea lucratorilor la locul de munca in mod regulat si ori de cate ori se produce expunerea
lucratorilor la agenti chimici, in special cu privire la valorile limita de expunere profesionala.
Atunci cand o valoare limita de expunere profesionala stabilita efectiv la nivel national a fost
depasita, angajatorul ia masuri imediat pentru remedierea situatiei prin aplicarea de masuri de
prevenire si de protectie.
Masurile catre trebuie luate pot fi masuri tehnice sau organizatorice potrivite cu natura
operatiunii inclusiv de depozitare, manipulare si separare a agentilor chimici incompatibili.
Masuri aplicabile in cazul producerii de accidente, incidente sau urgente
Angajatorul stabileste masuri sau planuri de actiune care pot fi aplicate atunci cand se produce
un eveniment. Aceste planuri trebuie sa includa exercitii la intervale regulate si pentru care se asigura
mijloacele adecvate de prim ajutor.
Atunci cand un eveniment se produce, angajatorul ia imediat masuri pentru reducerea
efectelor evenimentului si pentru informarea lucratorilor interesati.
Pentru a readuce situatia la normal angajatorul trebuie:
sa aplice masurile de remediere a situatiei;
sa permita sa lucreze in zona afectata numai lucratorilor care sunt indispensabili
pentru efectuarea reparatiei.
Lucratorilor care lucreaza in zona afectata li se asigura imbracaminte de protectie potrivita,
echipamente individuale de protectie si instalatiile pe care trebuie sa le utilizeze pana la revenirea
situatiei la normal.
Angajatorul asigura disponibilitatea informatiilor cu privire la masurile aplicabile in caz de
urgenta, care implica agenti chimici periculosi.
Informarea si instruirea lucratorilor
Angajatorul se asigura ca lucratorii sau reprezentantii lor primesc:
datele referitoare la existenta oricarui agent periculos la locul de munca si informatii
suplimentare de cate ori au loc schimbari majore la locul de munca;
Pag. 25 / 78

informatii despre agenti chimici periculosi la locul de munca, riscurile pentru


securitate si sanatate, valorile limita de expunere profesionala si prevederi legale;
instruire si informare privind precautiile necesare si actiunile ce trebuie intreprinse
pentru a se proteja pe ei insisi si pe alti lucratori la locul de munca;
acces la orice fisa tehnica de securitate.

Interdictii. Supravegherea starii de sanatate


In art. 34 al hotararii se interzice producerea, fabricarea sau utilizarea la locul de munca a
agentilor chimici prevazuti in anexa 3 a hotararii, in conditiile prevazute in anexa pentru a preveni
expunerea lucratorilor la riscurile pentru sanatate pe care le pot prezenta anumiti agenti chimici sau
anumite activitati care implica agenti chimici.
Se pot permite exceptiile urmatoare:
pentru scopul exclusiv al cercetarii stiintifice si testarii;
pentru activitatile prin care se elimina agentii chimici care sunt prezenti sub forma de
produse secundare sau deseuri;
pentru producerea agentilor chimici pentru a fi folositi ca produse intermediare in
conditii specificate de hotarare.
Obtinerea derogarii obliga angajatorul sa prezinte la MMSSF urmatoarele date:
motivul pentru care solicita derogarea;
cantitatile de agent chimic ce va fi folosita anual;
activitatile si/sau reactiile sau procesele implicate;
numarul lucratorilor care vor fi implicati;
masurile prevazute pentru protejarea securitatii si sanatatii lucratorilor implicati;
masurile tehnice si organizatorice luate pentru a preveni expunerea lucratorilor.
Supravegherea starii de sanatate
Supravegherea starii de sanatate se efectueaza atunci cand sunt indeplinite simultan
urmatoarele conditii:
1.
expunerea lucratorului la agentul chimic periculos este de asa natura incat se poate
stabili o legatura intre o boala identificabila sau un efect negativ al expunerii asupra
sanatatii;
2.
exista posibilitatea ca boala sau efectul sa apara in conditiile specifice de la locul de
munca al lucratorului;
3.
tehnica de investigare prezinta un risc scazut pentru lucratori.
In situatia in care este stabilita o valoare limita biologica tolerabila obligatorie, supravegherea
starii de sanatate este obligatorie daca se desfasoara o activitate cu respectivul agent chimic
periculos.
Hotararea interzice utilizarea unor agenti chimici, respective a carbonatului basic de plumb
(ceruza), sulfatului de plumb, oxidului de plumb, la vapoare, cu exceptia unor activitati mentionate.
Dosarele medicale cu privire la starea de sanatate a lucratorilor supravegheati trebuie sa
contina un rezumat al rezultatelor supravegherii starii de sanatate si al tuturor datelor reprezentative
obtinute prin monitorizarea expunerii persoanei respective la agentul chimic periculos.
Lucratorii au acces la dosarele lor medicale.
Atunci cand in urma supravegherii medicale se releva faptul ca un lucrator sufera de o boala
sau o afectiune legata de expunerea la un agent chimic periculos la locul de munca sau daca o
valoare biologica admisa a fost depasita, lucratorul trebuie sa fie informat despre acest lucru de
medicul care ii da informatiile si il consiliaza asupra starii sanatatii sale.
Angajatorul trebuie sa revada evaluarea riscurilor si masurile prevazute pentru suprimarea sau
reducerea acestor riscuri tinand cont de avizul medicului de medicina muncii.

Pag. 26 / 78

HOTARAREA DE GUVERN NR. 1146/2006


privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori
a echipamenetelor de munca

Prezenta hotarare transpune in legislatia romana prevederile Directivei 89/655/CEE privind


cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a
echipamenetelor de munca
Scopul: Hotararea are scopul de a stabili cerintele minime pentru asigurarea securitatii si
sanatatii lucratorilor care utilizeaza la locul de munca echipamante de munca
Hotararea precizeaza regulile aplicabile la montarea si utilizarea echipamentelor de munca de catre
lucratori.
Obiectivul principal al hotararea este de a pune in opera masurile concrete minimale vizand
promovarea securitatii si sanatatii in munca pentru utilizarea echipamentelor de munca.
Aceasta hotarare fixeaza obligatiile angajatorilor privind alegerea echipamanetelor de munca
in functie de lucrarile de efectuat si de riscurile la care vor fi supusi lucratorii. Ea stabileste de
asemenea, regulile de informare si formare adecvate in beneficiul lucratorilor pusi sa monteze si sa
utilizeze echipament de munca.
Hotararea fixeaza principiile de verificare initiale si periodice a echipamentului in functie de
criteriile de periculozitate si de conditiile de punere in functiune a echipamentelor.
Pentru amenajarea posturilor de munca si aplicarea prescriptiilor minimale de securitate
trebuie luate in considerare si aplicate principiile ergonomice.
Reprezentantii lucratorilor trebuie sa fie consultati si asociati in ansamblul demersurilor care se
refera la aplicarea prescriptiilor din hotarare.
Definitii
Echipamentul de munca este orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita la locul de
munca.
Zona periculoasa este orice zona din interiorul si din jurul echipamentului de munca in care
prezenta unui lucrator expus il supune pe acesta unui risc pentru sanatatea si securitatea sa.
Obligatiile angajatorului sunt de mai multe naturi.
Alegerea echipamentelor in functie de tipul de munca si riscuri.
Angajatorii sunt obligati sa aleaga echipamentele de munca in functie de caracteristicile
specifice ale muncii si de riscurile pentru muncitori cu scopul eliminarii sau pentru minimalizarea
riscurilor.
Conditiile specifice de aplicare
Echipamentele puse pentru prima data la dispozitia lucratorilor dupa aplicarea prezentei
hotarari trebuie sa satisfaca prescriptiile minimale prevazute in anexe.
Gestiunea echipamanetelor specifice Utilizarea, repararea sau mentenanta echipamentelor de
munca la riscuri specifice sunt rezervate lucratorilor abilitati special.
Obligatiile privind informarea si formarea pentru utilizare sigura.
Pag. 27 / 78

Angajatorul trebuie sa furnizeze lucratorilor informatiile adecvate, notificari asupra


echipamentelor de munca, continand minimum de indicatii asupra securitatii si sanatatii.
Trebuie de asemenea sa se acorde o formare adecvata lucratorilor insarcinati cu utilizarea
echipamentelor privind riscurile in utilizare.
Verificarile initiale si periodice
Trebuie vegheat ca echipamentul de munca a caror securitate depinde de cerintele de
instalare sa fie supuse unei verificari initiale si unei verificari dupa fiecare montare. Echipamentul de
munca trebuie sa faca obiectul verificarilor periodice si unor verificari exceptionale de fiecare data
cand pot avea evenimente susceptibile sa produca daune.
Principiile prevenirii (ergonomie)
Postul de munca si pozitia lucratorilor in timpul utilizarii echipamentului de munca precum si
principiile ergonomice trebuie sa fie luate deplin in considerare de catre angajator in timpul aplicarii
prescriptiilor minime de securitate.
Lucratorii trebuie sa fie atenti la riscurile care se afla in mediul imediat de munca.
Consultarea si participarea lucratorilor
Angajatorul are obligatia de a organiza consultarea si participarea lucratorilor in materiile
acoperite de prezenta hotarare.

Pag. 28 / 78

HOTARAREA DE GUVERN NR.1093/2006


Privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru
protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la
agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca

Prezenta hotarare transpune prevederile Directivei 2004/37/CE privind protetia lucratorilor


impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca.
Scopul
Hotararea are ca scop protectia lucratorilor impotriva riscurilor pentru sanatatea si securitatea
lor, inclusiv prevenirea unor astfel de riscuri, care apar sau este posibil sa apara prin expunerea la
agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca.
Definitii. Domeniul de aplicare. Determinarea si evaluarea riscurilor
Agentul cancerigen este:
a. o substanta care corespunde criteriilor de clasificare 1 sau 2 de agenti cancerigeni conform
anexei 1 la Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului
nr.200/2000;
b. un preparat compus din una sau mai multe substante prevzute la lit.a) atunci cand
concentratia uneia sau a mai multor astfel de substante, corespunde cerintelor impuse de
anexa 2 a Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului
nr.200/2000;
c. o substanta, un preparat sau un procedeu, prevazute in anexa 1, precum si o substanta
sau un preparat care este degajat printr-un procedeu prevazut in aceasta anexa.
Hotararea defineste de asemenea agentii mutageni.
Valoarea limita limita mediei ponderate in timp a concentratiei agentului cancerigen sau
mutagen in aer in zona de respiratie a lucratorului, pe o perioada de referinta.
Identificarea si aprecierea riscurilor
In cazul oricarei activitati susceptibile sa prezinte pentru lucratori un risc de expunere la agenti
cancerigeni sau mutageni, angajatorul este obligat sa determine natura, gradul si durata de
expunere a lucratorilor, pentru a face posibila evaluarea oricarui risc pentru sanatatea si
securitatea lor, precum si stabilirea masurilor care trebuie luate.
Angajatorul are obligatia de a evalua periodic ridscurile si la orice modificare a conditiilor de
munca.
Angajatorul trebuie sa tina cont la evaluare de toate caile de patrundere a agentului cancerigen
sau mutagen in organism si sa acorde atentie speciala lucratorilor cu sensibilitate cunoscuta.
Obligatiile angajatorilor
Reducerea utilizarii si inlocuirea agentilor cancerigeni sau mutageni la locul
de munca
Angajatorul trebuie sa reduca utilizarea unui agent cancerigen sau mutagen la locul de munca
Pag. 29 / 78

daca este posibil din punct de vedere tehnic tehnic in special prin inlocuirea sa cu o substanta,
preparat sau procedeu care, in conditii de utilizare nu este periculos sau este mai putin periculos.
Prevenirea si reducerea expunerii la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca
In situatia in care s-a depasit valoarea limita a agentului cancerigen sau mutagen expunerile
nu trebuie sa se realizeze.
Obligatiile angajatorului pentru a garanta sanatatea si securitatea lucratorilor sunt:
1. Reducerea utilizarii unui agent cancerigen sau substituirea cu un altul care nu este
periculos sau este mai putin periculos;
2. Evitarea sau reducerea expunerii
Trebuie sa se produca agentul cancerigen in spatiu inchis. Daca acest lucru nu este
posibil tehnic trebuie ca nivelul de expunere sa fie cat mai redus posibil. In toate cazurile
de utilizare a unui agent cancerigen, angajatorul trebuie sa ia urmatoarele masuri:
- sa limiteze numarul de lucratori expusi;
- sa evite (sa sa minimizeze) degajarea agentului cancerigen la locul de munca;
- sa evacueze agentul cancerigen la sursa (aspirare locala si ventilatie generala);
- sa utilizeze metode de masurare corespunzatoare (pentru detectarea precoce a
poluarii);
- sa aplice metode si proceduri de lucru corespunzatoare;
- sa acorde prioritate masurilor de protectie colectiva (daca este imposibil
individuala);
- sa puna in aplicare masuri de igiena (curatarea locurilor);
- sa informeze lucratorii;
- sa delimiteze zonele de risc si sa utilizeze semnale adecvate de securitate
(interdictia de fumat);
- sa puna in aplicare planuri de urgenta (pentru caz de accident);
- sa asigure mijloace de depozitare si de transport fara risc (etichetarea obligatorie
a recipientilor care trebuie sa fie ermetici);
- sa asigure mijloace care sa permita colectarea, depozitarea si evacuarea in
siguranta a deseurilor de catre lucratori.
3. Informarea autoritatilor competente
Angajatorul trebuie sa puna la dispozitia autoritatilor competente la cerere informatiile legate
de motivele pentru care se utilizeaza agentii cancerigeni sau mutageni;
- activitatile desfasurate si procedeele industriale folosite;
- cantitatile fabricate sau utilizate de substante ori preparate care contin agenti
cancerigeni sau mutageni;
- numarul lucratorilor expusi;
- masurile de prevenire luate;
- tipul echipamentului de protectie utilizat;
- natura si gradul expunerii;
- cazurile de inlocuire a agentilor cancerigeni sau mutageni;
4. Expunerea imprevizibila si cea previzibila
Accesul in zonele de risc
In cazul producerii unor evenimente imprevizibile sau a accidentelor care ar putea antrena o
expunere anormala a lucratorilor, angajatorul trebuie sa ii informeze pe acestia.
Pana la normalizarea situatiei si eliminarea cauzelor expunerii anormale, angajatorul trebuie sa
ia urmatoarele masuri:
a. sa dispuna ca in zona afectata sa lucreze numai lucratori care sunt indispensabili;
b. sa doteze lucratorii implicati cu echipament individual de protectie;
Pag. 30 / 78

c. sa nu permita ca lucratorii neprotejati sa lucreze in zona afectata.


5. Masuri de igiena si de protectie individuala
Angajatorul este obligat ca pentru orice activitate in care exista risc de contaminare cu agenti
cancerigeni sau mutageni sa ia masuri pentru a se asigura ca:
a. lucratorii nu mananca, nu beau si nu fumeaza in zonele cu risc;
b. lucratorii sunt dotati cu echipament individual de protectie;
c. sunt prevazute locuri special amenajate pentru depozitarea separata a
echipamentului individual de protectie fata de imbracamintea de strada;
d. lucratorii au la dispozitie grupuri sanitare si dusuri;
e. echipamentul individual de protectie este depozitat corect este verificat si curatat
inainte si dupa fiecare utilizare;
f. echipamentul individual de protectie cu deficiente este reparat sau inlocuit
inainte de urmatoare utilizare.
6. Informarea si formarea lucratorilor
Informarea si formarea lucratorilor trebuie sa fie suficienta si adecvata bazata pe toate
cunostintele disponibile privind:
- riscurile potentiale pentru sanatate;
- masurile care trebuie luate pentru prevenirea expunerilor;
- cerintele de igiena;
- purtarea si utilizarea echipamentului individual de protectie;
- masurile de luat in caz de incidente.
Angajatorul trebuie sa vegheze ca recipientii, ambalajele, instalatiile sa fie etichetate clar si
lizibil si sa exprime semnele de avertizare cat mai vizibil.
Este necesar sa se permita lucratorilor sa veifice daca dispozitiile prezentei hotararii sunt bine
aplicate
7. Consultarea si participarea lucratorilor
Angajatorul trebuie sa asigure consultarea si participarea lucratorilor si reprezentantilor lor la
procesul de stabilire a masurilor privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea
la actiunea agentilor cancerigeni si mutageni.
Supravegherea medicala
Fiecare lucrator care desfasoara activitati cu risc pentru securitate si sanatate trebuie sa fie
supus unei supravegheri medicale inainte de expunere si la intervale de timp regulate.
In baza supravegherii medicale se intocmeste un dosar medical si medicul de medicina muncii
propune masuri individuale de protectie sau de prevenire de luat in cazul fiecarui lucrator.
Toate cazurile de cancer identificate ca rezultat al expunerii la un agent cancerigen in timpul
muncii trebuie sa fie notificate autoritatii responsabile.
Lista lucratorilor expusi si dosarul medical sunt pastrate pentru 40 de ani de la sfarsitul
expunerii.

Pag. 31 / 78

HOTARAREA DE GUVERN NR.1092/2006


Privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de
expunerea la agenti biologici in munca

Prezenta hotarare transpune prevederile Directivei 2000/54/CE privind protectia lucratorilor


impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca
Scopul
Hotararea are ca scop protectia lucratorilor impotriva riscurilor pentru sanatatea si securitatea
lor, rezultate sau care pot sa rezulte din expunerea la agenti biologici in cursul activitatii, precum si
prevenirea acestor riscuri.
Definitii si clasificare
Agentii biologici sunt microorganisme inclusiv microorganismele modificate genetic, culturile
celulare si endoparazitii umani, care sunt susceptibile sa provoace infectie, alergie sau intoxicatie.
Microorganismul este o entitate microbiologica celulara sau nu, capabila de a se reproduce
sau transfera pe un material genetic. O cultura celulara este rezultatul cresterii in vitro a celulelor
izolate din organisme multicelulare.
Clasificarea agentilor biologici se face in patru grupe de risc, in functie de importanta riscului
de infectie pe care il prezinta.
Grupa 1 agenti biollogici care nu sunt succeptibili sa provoace o boala la om;
Grupa 2 - agenti biologici care pot provoca o boala omului si constituie un pericol pentru
lucratori; propagarea lor in colectivitate este imposibila; exista , in general, o profilaxie sau un
tratament eficace.
Grupa 3 agenti biologici care pot provoca imbolnaviri grave la om si constituie un pericol
serios pentru lucratori; ei pot prezenta un risc de propagare in colectivitate, dar exista in general o
profilaxie sau un tratament eficace.
Grupa 4 agenti biologici care pot provoca boli grave omului si constituie un pericol serios
pentru lucratori; ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare in colectivitate si nu exista in general o
profilaxie sau un tratament eficace.
Domeniul de aplicare. Identificarea si evaluarea riscurilor
Hotararea se aplica in toate axctivitatile in care exista riscul ca lucratorii sa poata fi expusi
agentilor biologici.
Angajatorul este obligat sa determine natura, nivelul si durata expunerii pentru orice activitate
susceptibila sa prezinte un risc de expunere la agenti biologici, pentru a se putea evalua orice risc
pentru sanatatea si securitatea lucratorilor si pentru a se putea stabili masurile ce trebuie luate.
Angajatorul trebuie sa reinnoiasca periodic evaluarea riscurilor si la orice modificare a
conditiilor de munca.
Evaluarea riscurilor profesionale se efectueaza mai des pe baza:
a. clasificarii agentilor biologici care constituie sau pot constitui un pericol pentru sanatate ;
b. recomandarilor emise de inspectorii de munca sau cei sanitari ;
c. informatiilor asupra bolilor ce pot fi contractate datorita unei activitati profesionale a
lucratorilor ;
Pag. 32 / 78

d. efectele alergice si toxicogene ce pot sa rezulte ca urmare a activitati lucratorilor ;


e. faptului ca un lucrator sufera ce o boala legata direct de munca sa.

Obligatiile angajatorilor
Angajatorul trebuie sa evite utilizarea unui agent biologic periculos, inlocuindu-l printr-un agent
biologic care, in functie de conditiile de utilizare si de stadiul actual al cunostintelor, nu este periculos
sau este mai putin periculos pentru sanatatea lucratorilor.
Daca evaluarea releva existenta unui risc pentru securitatea si sanatatea lucratorilor,
angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru ca expunerea lucratorilor sa fie evitata. Daca acest
lucru nu este posibil tehnic atunci angajatorul trebuie sa reduca riscul de expunere profesionala la un
nivel suficient de scazut pentru protejarea sanatatii lucratorului prin aplicarea urmatoarelor masuri :
a.
limitarea, la un nivel cat mai scazut posibil a numarului de lucratori expusi sau care
pot fi expusi ;
b.
conceperea proceselor de munca si a masurilor de control tehnic, astfel incat sa se
evite sau sa se reduca la minimum diseminarii agentilor biologici la locul de munca ;
c.
masuri de protectie colectiva si/sau masuri de protectie individuala, atunci cand
expunerea nu poate fi evitata prin alte mijloace ;
d.
masuri de igiena adecvate obiectivului de prevenire sau reducere a transferului ori
diseminarii accidentale a unui agent biologic in afara locului de munca ;
e.
utilizarea panourilor care semnalizeaza pericolul biologic ;
f.
elaborarea unor planuri care sa fie puse in aplicare in caz de accidente ce implica
prezenta agentilor biologici;
g.
daca este necesar si tehnic posibil, detectarea in afara izolarii fizice primare a
prezentei agentilor biologici utilizati in procesul de munca;
h.
utilizarea de mijloace ce permit colectarea, depozitarea si eliminarea deseurilor in
deplina securitate de catre lucratori, daca este cazul, dupa tratarea acestora, inclusiv
utilizarea unor recipiente sigure, usor identificabile;
i.
masuri care sa permita manipularea si transportul fara risc a agentilor bilogici la locul
de munca.
Informatiile ce trebuie furnizate autoritatilor competente
Angajatorii trebuie sa puna la dispozitia autoritatilor competente la cererea acestora informatiile
corespunzatoare privind :
- rezultatele evaluarii ;
- activitatile in care lucratorii au fost sau pot fi expusi la agenti biologici ;
- numarul de lucratori expusi ;
- numele si competenta persoanei responsabile cu sanatatea si securitatea la locul de munca ;
- masurile de protectie si de prevenire luate, inclusiv procedeele si metodele de lucru ;
- un plan de urgenta pentru protectia lucratorilor impotriva expunerii la un agent biologic din
grupa 3 sau 4 in cazul defectarii izolarii fizice.
Angajatorul trebuie sa informeze imediat autoritatile de sanatate publica si medicul de
medicina muncii despre orice accident sau incident care ar putea sa provoace diseminarea unui
agent biologic care ar putea provoca lucratorilor o infectie sau o boala grava.
Masuri de igiena si protectie individuala
Angajatorul trebuie sa ia 5 tipuri de masuri fara a antrena costuri pentru lucratori.
Aceste masuri trebuie :
a. sa interzica sa se manance si sa se bea in zona de risc ;
b. sa furnizeze imbracaminte de protectie ;
Pag. 33 / 78

c. sa asigure lucratorilor spatii dotate cu instalatii igienico-sanitare adecvate, care pot include
solutii/picaturi pentru ochi si/sau substante antiseptice pentru piele ;
d. sa aiba in vedere ca echipamentul individual de protectie sa fie :
1. asezat corect intr-un loc stabilit separat de celelalte haine ;
2. verificat si curatat, daca este posibil inainte, si, in orice caz, dupa fiecare utilizare ;
3. reparat sau schimbat inaintea unei noi utilizari, in cazul in care prezinta defectiuni ;
e. sa stabileasca proceduri privind prelevarea, manipularea si tratarea esantioanelor de
origine umana sau animala.
Orice imbracaminte care poate fi contaminata de agenti biologici trebuie sa fie dezinfectata,
curatata sau la nevoie distrusa.
Informarea, pregatirea si consultarea lucratorilor
Angajatorul trebuie sa ia masuri conrespunzatoare pentru ca lucratorii si reprezentantii lor sa
primeasca o formare adecvata sub forma de informatie si instructiuni referitoare la eventualele riscuri
pentru sanatate si la precautiile de luat si prescriptiile privind igiena, utilizarea EIP, masuri de luat in
caz de incidente.
Angajatorul trebuie sa asigure la locul de munca instructiuni de securitate scrise si dupa caz
afise, privind procedura de urmat in caz de :
a. accident sau incident grav datorat manipularii unui agent biologic ;
b. manipularea unui agent biologic de grupa 4 .
Angajatorul trebuie sa asigure consultarea si participarea lucratorilor si a reprezentantilor lor la
rezolvarea tuturor problemelor legate de securitatea si sanatatea in munca in cazul expunerii la agenti
biologici.
Lista lucratorilor expusi
Angajatorul trebuie sa aiba lista lucratorilor expusi la agenti biologici din grupele 3 si 4 care
indica activitatea efectuata si, atunci cand este posibil, agentul biologic la care lucratorii au fost expusi
si, dupa caz, datele referitoare la expuneri, la accidente si incidente.
Normele prevad termenele de pastrare a listelor in functie de grupa de agenti biologici si de
consecintele expunerii.
Medicul de medicina muncii, inspectorul de munca precum si orice persoana responsabila cu
securitatea si sanatatea in munca trebuie sa aiba acces la lista.
Supravegherea medicala a lucratorilor
Normele impun supravegherea medicala a lucratorilor inainte de expunere profesionala si, in
continuare, periodic.
Datele rezultate din supravegherea medicala sunt tinute in dosare medicale individuale, care
se pastreaza de catre serviciile de medicina a muncii cel putin 10 ani dupa incetarea expunerii sau
chiar pana la 40 de ani de la ultima expunere in cazul expunerilor susceptibile sa antreneze infectii.
Medicul de medicina muncii trebuie :
- sa propuna masuri de protectie sau de prevenire utile individual pentru fiecare
lucrator;
- sa dea informatii si sfaturi medicale lucratorilor privind supravegherea medicala la
care ei vor fi supusi dupa ce a incetat expunerea.
Lucratorii trebuie sa aiba acces la rezultatele supravegherii medicale care ii privesc personal.
Toate imbolnavirile sau decesele survenite tebuie notificate autoritatilor competente.
Serviciile medicale si veterinare altele decat laboratoarele de diagnostic
Masurile care trebuie luate in serviciile medicale si veterinare cuprind :
a. specificarea procedeelor corespunzatoare de decontaminare si de dezinfectie;
Pag. 34 / 78

b. punerea in practica a procedeelor care permit manipularea si eliminarea fara riscuri


a deseurilor contaminate.
In serviciile de izolare sau in sectiile de carantina unde se gasesc pacienti umani ori animale
care sunt sau ar putea fi contaminati cu agenti biologici din grupele 3 si 4 angajatorul trebuie sa ia
masuri de izolare.
HOTARAREA DE GUVERN NR.1091/2006
Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
Prezenta hotarare transpune prevederile Directivei 89/654/CEE privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru locul de munca
Scopul
Prezenta hotarare are ca scop sa promoveze ameliorarea mediului de munca pentru a garanta
o mai buna protectie a securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca.
Obiectivul hotararii il constituie punerea in opera a masurilor minimale vizand promovarea
ameliorarii mediului de munca pentru garantarea unui nivel mai bun protectiei securitatii si sanatatii
muncii.
Locurile de munca sunt definite ca locurile destinate sa cuprinda posturile de lucru situate in
cladirile intreprinderii si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau a unitatii la care
lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii.
Exceptiile in aplicare
Dispozitiile nu se aplica mijloacelor de transport utilizate in afara intreprinderii nici locurilor de
munca din interiorul mijloacelor de transport, santierelor temporare sau mobile, industriilor
extractactive, vaselor de pescuit, campurilor, padurilor si altor terenuri care apartin unei intreprinderi
agricole sau forestiere, dar sunt situate in afara ariei cladirilor intreprinderii.
Obligatii generale
Angajatorul trebuie sa ia toate masurile ca:
a) sa fie pastrate in permanenta libere caile de acces ce conduc spre iesirile de urgenta si
iesirile propriu-zise;
b) sa fie realizata intretinerea tehnica a locului de munca si a echipamentelor si dispozitivelor
iar orice neconformitati constatate si suscceptibile de a afecta sanatatea si securitatea
lucratorilor sa fie corectate cat mai curand posibil;
c) sa fie curatate cu re gularitate penmtru a se asigura un nivel de igiena corespunzator
locului de munca, echipamentele si dispozitivele;
d) sa fie cu regularitate intretinute si verificate echipamentele si dispozitivele de securitate
destinate prevenirii sau eliminarii pericolelor.
Obligatii specifice
Locurile de munca trebuie sa satisfaca prescriptiile minimale de securitate si sanatate care
figureaza in anexele la hotarare. Aceste anexe fixeaza prescriptiile detaliate in materie de instalatii
electrice, cai si iesiri de urgenta, lupta contra incendiului, aerisirea locurilor de munca inchise,
temperatura locurilor de munca, luminat, porti, plansee, plafoane, pereti, scari, echipamente sanitare,
principii ergonomice.
Informaream consultarea si participarea lucratorilor
Pag. 35 / 78

Angajatorul trebuie sa organizeze consultarea si participarea lucratorilor asupra materiilor


acoperite de hotararea de guvern conform prevedrilor art. 18 si 19 din Legea 319/2006.
Lucrul in conditii de izolare
Un lucrator lucreaza in conditii de izolare atunci cand nu are contact vizual si comunicare
verbala directa cu alti lucratori pentru o perioada de timp mai mare de 1 ora si cand nu este posibil sa
i se acorde ajutor medical in caz de accident sau cand se afla intr-o situatie critica.
Pentru aceste situatii lucratorii trebuie sa fie informati cu privire la:
a) manevrarea echipamentului de munca, starea acestuia;
b) riscurile de accidentare si modul de actiune in caz de aparitie a acestora;
c) comportamentul adecvat in cazul producerii unei avarii sau al aparitiei unei situatii critice;
d) utilizarea echipamentului individual de protectie;
e) primul ajutor;
f) utilizarea sistemului de supraveghere si de legatura cu exteriorul.

Pag. 36 / 78

HOTARAREA DE GUVERN NR. 1051/09.08.2006


privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care
prezinta riscuri pentru lucratori in special de afectiuni dorso-lombare

Prezenta hotarare transpune in legislatia romana prevederile Directivei 1990/269/CEE privind


cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri
pentru lucratori in special de afectiuni dorso-lombare.
Obiectiv.
Hotararea fixeaza cerinte minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a
maselor care comporta riscuri pentru lucratori mai ales de afectiuni dorso-lombare.
Definitia: Manipularea manuala a maselor este operatia de transport sau de sustinere a unei
mase care prin caracteristicile sale sau conditiile ergonomice defavorabile comporta riscuri pentru
lucratori.
Obligatiile angajatorilor: Angajatorii sunt obligati sa utilizeze mijloace corespunzatoare in
vederea evitarii necesitatii manipularii manuale a maselor de catre lucratori. Daca acest lucru nu se
poate evita ei trebuie sa ia atunci masuri organizatorice corespunzatoare pentru a reduce riscul tinand
cont de dispozitiile din anexa 1. Ei trebuie sa vegheze ca lucratorii sa aiba cunostinta despre
indicatiile privind greutatea maselor respective, centrul de greutate sau partea cea mai grea cand
continutul unui ambalaj este plasat intr-un mod excentric.
Lucratorii trebuie sa primeasca o formare corespunzatoare si informatii precise privind
manipularea corecta, riscurile pe care le comporta tinand cont de anexele 1 si 2 ale hotararii.
Consultarea si participarea lucratorilor trebuie sa fie organizata conform dispozitiilor Legii
319/2006.
Anexele 1 si 2 ale hotararii contin elemente de referinta privind caracteristicile sarcinii si ale
mediului de munca, efortul fizic redus, exigentele activitatii precum si factorii individuali de risc.

Pag. 37 / 78

HOTARAREA DE GUVERN NR. 1048/2006


privind nomele de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca
Prezenta hotarare transpune in legislatia romana Directiva 89/656/CEE privind normele de
securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la
locul de munca.
Obiectiv Hotararea stabileste cerintele minime referitoare la echipamentul de protectie utilizat
de lucratori la locul de munca
Definitie Prin echipament indivividual de protectie (RIP) se intelege orice echipament destinat
sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea
sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca precum si orice element suplimentar
sau accesoriu proiectat in acest scop.

a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)

Domeniu de aplicare
Hotararea nu se aplica pentru:
echipamentul folosit de serviciul de urgenta si salvare;
imbracamintea de lucru si uniformele obisnuite care nu sunt proiectate in mod special pentru a
proteja securitatea si sanatatealucratorului;
echipamentul individual de protectie purtat sau folosit de armata, politie ori alte institutii de
ordine publica;
echipamentul individual de protectie pentru mijloacele de transport rutier;
echipamentul sportiv;
echipamentul de autoaparare si descurajare;
dispozitivele purtabile pentru detectarea si semnalizarea riscurilor si factorilor nocivi;

EIP trebuie utilizat atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient pentru mijloacele
tehnice de protectie colectiva ori prin masurile, metodele sau procedurile de organizare a muncii.
Obligatiile angajatorilor:
EIP trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie corespunzator pentru riscurile implicate fara sa conduca el insusi la un risc marit;
b) sa corespunda conditiilor existente la locul de munca;
c) sa se ia in considerare cerintele ergonomice si starea sanatatii lucratorului;
d) sa se potriveasca in mod corect persoanei care il poarta, dupa toate ajustarile necesare.
Atunci cand datorita prezentei unor riscuri multiple trebuie purtate mai multe EIP acestea
trebuie sa fie compatibile si sa isi pastreze eficacitatea in raport cu riscurile respective.
EIP se distribuie gratuit de angajator, care asigura buna functionare si o stare de igiena
satisfacatoare prin intretinere, reparare si inlocuirile necesare.
Angajatorul trebuie sa furnizeze toate informatiile legate de riscurile pentru care se acorda
echipament individual de protectie caracteristicile acestuia si daca este necesar organizeaza
Pag. 38 / 78

antrenamente pentru utilizarea corecta a acestuia.


Instructiunile de utilizare a echipamentului individual de protectie trebuie sa fie pe intelesul
lucratorilor.
Informarea, consultarea si participarea lucratorilor
Informarea, consultarea si participarea lucratorilor se face cu respectarea prevederilor Legii
nr.319/2006.
HOTARAREA DE GUVERN NR. 1028/2006
privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca
referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

Prezenta hotarare transpune in legilsatia romana prevederile Directivei 1990/270/CEE privind


cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran
de vizualizare
Scop hotararea generala stabileste cerintele minime de securitate si sanatate in munca
privins utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare.
Definitie
Echipament cu ecran de vizualizare echipament de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de procedeul de afisare folosit.
Post de lucru ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare
prevazut cu tastatura, accesorii operationale, periferice, inclusiv unitatea de discheta sau
unitate optica, telefon, modem , imprimanta, suport pentru documente, scaun, masa sau
suprafata de lucru, precum si mediul de munca inconjurator.
Lucrator orice persoana angajata conform prevederilor art.5 lit. a) din Legea
nr.319/2006, care foloseste in mod obisnuit un echipament cu ecran de vizualizare, pe o
durata semnificativa a timpului normal de lucru.
Obligatiile angajatorului
angajatorii au obligatia de a evalua conditiile de securitate si sanatate in special in ce
priveste riscurile pentru vedere, probleme fizice si solicitare mentala ;
angajatorii trebuie sa ia masuri pentru remedierea riscurilor constatate ;
angajatorii trebuie sa ia mmasuri corespunzatoare pentru ca posturile de lucru sa
indeplineasca cerintele minime de securitate prevazute in anexa la hotarare ;
angajatorii trebuie sa planifice sarcinile lucratorilor astfel incat folosirea zilnica a
ecranului de vizualizare sa fie intrerupta periodic prin pauze sau schimbari de activitate
care sa reduca suprasolicitarea.
Informarea, instruirea, consultarea si participarea lucratorilor
Informarea, instruirea, consultarea si participarea lucratorilor se face cu respectarea
prevederilor din Legea nr.319/2006.
Protectia ochilor si a vederii
Lucratorii trebuie sa beneficieze de un examen corespunzator al ochilor si al vederii, efectuat
de o persoana care are competenta necesara:
- inainte de inceperea activitatii la ecranul de vizualizare
ulterior, la intervale regulate
ori de cate apar tulburari de vedere cauzate de activitate.
Pag. 39 / 78

HOTARAREA DE GUVERN NR. 971/2006


privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si
sanatate la locul de munca

Prezenta hotarare transpune in legislatia romana prevederile Directivei 92/58/CEE, privind


cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si sanatate la locul de munca.
Obiectiv: Hotararea stabileste cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca.
Obligatiile angajatorilor
In situatiile in care riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de
protectia colectiva ori prin masuri, metode sau procedee de organizare a muncii, angajatorul trebuie
sa prevada semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca.
Pentru alegerea semnalizarii corespunzatoare angajatorul trebuie sa ia in considerare:
a) evaluarea riscurilor
b) cerintele minime prevazute in anexele 1-9 din prezenta Hotarare
Informarea si instruirea lucratorilor
Lucratorii si reprezentantii lor trebuie sa fie informati referitor la masurile care se iau cu privire
la semnalizarea utilizata la locul de munca
Lucratorii trebuie sa primeasca o instruire corespunzatoare in special sub forma de instructiuni
precise care sa cuprinda semnificatia semnalizarii precum si comportamentul general si specific ce
trebuie adoptat.
Consultarea si participarea lucratorilor
Consultarea si participarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora in ce priveste
semnalizarea trebuie sa se faca cu respectarea prevederilor art 18 din Legea nr. 319/2006

Pag. 40 / 78

HOTARAREA DE GUVERN NR. 493/2006


privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la
riscurilor generate de zgomot
Prezenta HG transpune in legislatia romana Directiva 2003/10/CE privind cerintele minime de
securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de agenti fizici
(zgomot)
Obiectiv: - prezenta HG stabileste cerintele minime pentru protectia lucratorilor impotriva
riscurilor pentru sanatatea si securitatea lor, generate de expunerea la zgomot, in special impotriva
riscurilor pentru auz.
Domeniul de aplicare: - Hotararea se aplica tuturor activitatilor in care lucratorii sunt sau este
posibil sa fie expusi la riscuri generate de zgomot.
In articolul 4 al hotararii se definesc termenii utilizati ca : predictori de risc respectiv presiune
acustica de varf, nivelul de expunere zilnica la zgomot, nivelul de expunere saptamanala la zgomot
astfel cum sunt definiti in standardul SR ISO 1999:1996.
Hotararea stabileste in articolul 5 valorile limite de expunere si valorile de expunere de la care
se declanseaza actiunea angajatorului privind securitatea si protectia sanatatii lucratorilor in raport cu
nivelurile de expunere zilnica la zgomot si presiunea acustica de varf
Obligatiile angajatorilor:
Angajatorii trebuie sa evalueze si daca este necesar, sa masoare nivelurile de zgmot la care
sunt expusi lucratorii folosind metode si aparatura adaptate caracteristicilor zgomotului, duratei
expunerii si factorilor de mediu.
Evaluarea si masurarea se fac de catre servicii de protectie si prevenire competente, la
intervale adecvate.
La evaluarea riscurilor angajatorul trebuie sa acorde atentie deosebita urmatoarelor elemente:
a) nivelul, tipul si durata expunerii;
b) valorile limita de expunere si valorile de expunere de la care se declanseaza actiunea;
c) efectele asupra sanatatii si securitatii lucratorilor care apartin unor grupuri sensibile la
riscuri specifice;
d) efectele asupra sanatatii si securitatii lucratorilor rezultate din interactiunile dintre zgomot si
substante ototoxice din mediul de munca, precum si dintre zgomot si vibratii in masura in
care este posibil din punct de vedere tehnic;
e) efectele indirecte asupra sanatatii si securitatii lucratorilor, rezultate din interactiuni dintre
zgomot si semnale de avertizare sau alte sunete care trebuie percepute pentru a reduce
riscul de accidentare;
f) informatiile privind emisia de zgomot furnizate de producatori echipamentelor de munca in
conformitate cu prevederile legale;
Pag. 41 / 78

a. existenta unor echipamente de munca alternative, proiectate pentru a reduce emisia


de zgomot;
b. prelungirea expunerii la zgomot peste programul de lucru normal, pe raspunderea
angajatorului;
c. informatiile adecvate obtinute in urma supravegherii sanatatii;
d. punerea la dispozitie a mijloacelor de protectie auditiva cu caracteristici de atenuare
adecvate
Evaluarea riscurilor trebuie actualizata periodic si ori de cate ori s-au produs modificari
semnificative care pot duce la expunerea lucratorilor la zgomot.
Evitarea sau reducerea expunerii la zgomot
Riscurile generate de expunerea la zgomot trebuie sa fie eliminate la sursa sau trebuie reduse
la minim luand in considerare mai ales:
a) alte metode de lucru care sa reduca expunerea la zgomot;
b) alegerea unor echipamente de munca adecvate care sa emita cel mai mic nivel de zgomot
posibil;
c) proiectarea si amplasarea locurilor de munca si a posturilor de lucru;
d) informarea si formarea adecvata a lucratorilor privind utilizarea corecta a echipamantelor
de munca;
e) mijloacele tehnice pentru reducerea zgomotului aerian cum ar fi ecrane, carcase, captuseli
fonoabsorbante precum si reducerea zgomotului structural prin amortizarea zgomotului sau
prin izolare;
f) programe adecvate de intretinere a echipamentelor de munca, a locului de munca si a
sistemelor de la locul de munca;
g) organizarea muncii incat sa se reduca zgomotul prin limitarea duratei si intensitatii
expunerii si stabilirea unor pauze suficiente de odihna in timpul programului de munca.
Protectia individuala impotriva riscurilor generate de expunerea la zgomot
atunci cand expunerea la zgomot depaseste valorile de expunere inferioare de la care se
declanseaza actiunea, angajatorul trebuie sa puna la dispozitia lucratorilor mijloace
individuale de protectie auditiva;
atunci cand expunerea la zgomot atinge sau depaseste valorile de expunere superioare de
la care se declanseaza actiunea, lucratorii trebuie sa utilizeze mijloace de protectie
auditiva;
mijloacele individuale de protectie auditiva trebuie sa fie concepute si realizate astfel incat
sa elimine sau sa reduca la minim riscul pentru auz;
Limitarea expunerii la zgomot
Expunerea lucratorilor la zgomot nu trebuie sa depaseasca in nici un caz valorile limita de
expunere
Daca se constata expuneri peste valorile limita de expunere in pofida masurilor luate pentru
aplicarea prezentei hotarari angajatorul trebuie:
a) sa ia de indata masuri de reducere a expunerii sub valorile limita de expunere;
b) sa identifice cauzele expunerii excesive;
c) sa adapteze masurile de prevenire si protectie pentru a evita orice recurenta.
Informarea si formarea lucratorilor
Angajatorul trebuie sa asigure informarea si formarea lucratorilor expusi la zgomot in special in
ce priveste:
a) natura riscurilor
Pag. 42 / 78

b) masurile luate pentru eliminarea sau reducerea zgomotului


c) valorile limita de expunere si valorile de expunere de la care se declanseaza actiunea
angajatorului;
d) rezultatele evaluarii si masurarii zgomotului;
e) folosirea corecta a mijloacelor de protectie auditiva;
f) uttilitatea si metoda de depistare si semnalare a simptomelor deteriorarii auzului;
g) conditiile in care lucratorii au dreptul la supravegherea sanatatii si scopul acestei
supravegheri;
h) protectiile profesionale sigure, in scopul reducerii la minim a expunerii la zgomot.
Consultarea si participarea lucratorilor
Consultarea si participarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora trebuie sa se desfasoare
potrivit reglementarilor in vigoare si trebuie sa se refere in special la:
a) evaluarea riscurilor si identificarea masurilor care trebuie luate;
b) masurile destinate sa elimine sau sa reduca riscurile generate de expunerea la zgomot;
c) alegerea mijloacelor individuale de protectie auditiva
Supravegherea sanatatii:
Lucratorii a caror expunere la zgomot depaseste valoarea de expunere superioara de la care
se declanseaza actiunea angajatorului privind securitatea si protectia sanatatii lucratorilor, acestia au
dreptul la examenul medical periodic, inclusiv testarea auzului, efectuat de un medic specialist sau de
un medic de medicina muncii.
Pentru fiecare lucrator care face obiectul supravegherii medicale se intocmeste un dosar
medical individual care trebuie actualizat si pastrat in mod adecvat pentru a fi consultat ulterior.
Fiecare lucrator are acces la dosarul propriu.
Medicul de medicina a muncii trebuie sa-l informeze pe lucrator asupra rezultatelor care il
privesc personal daca constata ca acesta prezinta o pierdere identificabila a auzului si daca apreciaza
ca aceasta este rezultatul expunerii la zgomot.

Pag. 43 / 78

HOTARAREA DE GUVERN NR. 1875/2005


Privind protectia sanatatii si securitatii lucratorului
fata de riscurile datorate expunerii la azbest
Prezenta hotarare transpune prevederile Directivei 87/477/CEE impreuna cu toate modificarile
sale privind protectia securitatii si sanatatii lucratorului fata de riscurile datorate expunerii la azbest.
Scopul
Hotararea are ca scop stabilirea masurilor pentru protejarea sanatatii si securitatii lucratorului
fata de riscurile de expunere la azbest in timpul desfasurarii muncii, inclusiv prevenirea acestor riscuri.
Domeniul de aplicare
Azbestul defineste silicatii fibrosi:
- actinolit
- grunerit (amosit)
- antofilit
- crizotil
- crocidolit
Hotararea se aplica activitatilor in care lucratorii sunt expusi sau sunt susceptibili de a fi expusi
la pulberea degajata din azbest sau din materiale cu continut de azbest.
Hotararea stabileste obligatia pentru angajatori de a lua masuri pentru ca nici un lucrator sa nu
fie expus la o concentratie de azbest in suspensie in aer mai mare de 0,1 fibre/cmc, masaturata in
raport cu o medie ponderata in timp pe o perioada de 8 ore.
Interdictii
Hotararea interzice activitatile care expun lucratorii la fibre de azbest, in timpul:
a) extractiei azbestului;
b) fabricarii si prelucrarii produselor din azbest ;
c) fabricarii si prelucrarii produselor cu continut de azbest adaugat deliberat ;
d) prelucrarea azbestului si activitatile care implica utilizarea unor materiale izolante sau
fonoizolante de joasa densitate cu continut de azbest.
Evaluarea riscurilor
Angajatorul este obligat sa dispuna efectuarea evaluarii riscului de expunere la azbest pentru a
determina natura expunerii si gradul de expunere.
Inaintea inceperii lucrarilor, angajatorul trebuie sa transmita la ITM o notificare care contine:
a) descrierea amplasamentului santierului;
b) descrierea tipului si cantitatilor de azbest utilizate sau manipulate ;
c) descrierea activitatilor si a procedeelor aplicate;
d) numarul de lucratori implicate;
Pag. 44 / 78

e) data de incepere si durata activitatii ;


f) descrierea masurilor luate pentru a se limita expunerea lucratorilor la azbest;
Reducerea expunerii lucratorilor
Masurile care trebuie luate pentru reducerea expunerii lucratorilor prevazute de hotarare sunt:
a) numarul lucratorilor expusi sau care pot fi expusi la pulberea de azbest trebuie sa fie cat
mai mic posibil ;
b) procesele de munca trebuie concepute incat sa nu produca pulbere de azbest, sau daca
tehnic acest lucru nu este posibil, sa nu se produca degajare de azbest in aer ;
c) toate constructiile si echipamentele implicate in tratarea azbestului trebuie sa poata fi
curatate si intretinute cu regularitate si eficacitate ;
d) deseurile trebuie colectate si indepartate de la locul de munca in cel mai scurt timp
posibil, in ambalaje etanse adecvate, prevazute cu etichete care sa indice ca acestea
contin azbest.
Hotararea stabileste obligatia efectuarii cu reularitate a masuratorilor concentratiei de fibre de
azbest in aer la locul de munca, conditiile in care se fac masuratorile si metoda recomandata.
Reducerea sau evitarea riscurilor
La depasirea valorii limita de continut de fibra de azbest in aer (0,1 fibre/cmc), angajatorul
trebuie sa ia masuri adecvate pentru remedierea situatiei, fiind interzisa continuarea lucrului in zona
afectata.
Inainte de inceperea lucrarilor de demolare daca exista cea mai mica indoiala privind prezenta
azbestului intr-un material sau intr-o constructie, angajatorul trebuie sa respecte prevederile prezentei
H.G.
Angajatorul trebuie sa stabileasca un plan de lucru inaintea inceperii lucrarilor de demolare ori
de indepartare a azbestului sau a materialelor cu continut de azbest din cladiri, structuri, aparate,
instalatii si vapoare.
Planul trebuie sa prevada masuri pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de
munca:
- eliminarea azbestului sau a materialelor cu continut de azbest inainte de aplicarea
tehnicilor de demolare
- asigurarea daca este necesar a echipamentului individual de protectie
- verificarea absentei riscurilor datorate expunerii la azbest la locul de munca.
Planul de lucru trebuie sa cuprinda informatii privind:
a) - natura si durata probabila a lucrarilor ;
b) locul unde se efectueaza lucrarile ;
c) metode aplicate atunci cand lucrarile presupun manipularea azbestului;
d) caracteristicile echipamentelor utilizate pentru protectia si decontaminarea celor care
efectueaza lucrarile;
e) metodele aplicate pentru protectia altor persoane prezente la locul unde se efectueaza
lucrarile sau in apropierea acestora.
Planul de lucru se transmite la ITM la solicitarea acestuia, inainte de inceperea lucrarilor.
Angajatorii au obligatia sa asigure o instruire adecvata pentru toti lucratorii care sunt sau pot fi
expusi la pulberi care contin azbest.
Instruirea trebuie sa contina:
a) proprietatile azbestului si efectele lui asupra sanatatii, inclusiv efectul sinergic al
fumatului ;
b) tipurile de produse si materiale care pot contine azbest ;
c) operatiile care pot conduce la expunerea la azbest si importanta controalelor preventive
pentru reducerea la minim a expunerii;
d) practicile profesionale sigure, controalele si echipamentele de protectie ;
Pag. 45 / 78

e)
f)
g)
h)
i)

rolul adecvat, alegerea, selectarea, limitarile si utilizarea echipamentelor de respiratie;


- procedurile de urgenta;
procedurile de decontaminare;
eliminarea deseurilor;
cerintele privind supravegherea medicala.

Hotararea prevede masuri referitoare la locurile de munca unde se desfasoara activitatile,


respectiv determinarea si marcarea acestora precum si masuri de protectie si la imbracamintea de
lucru.
Informarea lucratorilor
Angajatorul este obligat sa asigure informarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora cu
informatii referitoare la:
a) riscurile pentru sanatate datorate expunerii la pulberea provenita din azbest ;
b) - existenta valorilor limita de expunere reglementate si necesitatea supravegherii
atmosferei;
c) masurile de igiena, inclusiv interzicerea fumatului;
d) masurile preventive pentru purtarea echipamentului individual de protectie;
e) masurile preventive speciale destinate minimizarii expunerii la azbest.
Lucratorii si reprezentantii lor trebuie sa aiba acces la rezultatele determinarilor continutului de
azbest si cel putin o data la fiecare 3 ani pe perioada cand are loc expunerea au dreptul la examenul
medical.
Medicul de medicina muncii intocmeste un dosar medical pentru fiecare lucrator expus si
recomanda angajatorului masuri individuale de protectie.
Medicul de medicina muncii furnizeaza lucratorilor vizati informatii si recomandari cu privire la
starea lor de sanatate.
Dosarele si registrul in care se trec rezultatele evaluarii trebuie pastrate cel putin 40 de ani de la
incetarea expunerii.

Pag. 46 / 78

HOTARAREA DE GUVERN NR. 300/2006


privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
santierele temporare si mobile

Hotararea transpune in legislatia romana prevederile Directivei 92/57/CEE privind cerintele


minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare si mobile
Scopul: hotararea stabileste cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru
santierele temporare sau mobile.
Domeniul de aplicare: Activitatile pentru care sunt aplicabile prevederile prezentei hotarari sunt
enumerate in anexa nr. 1 care contine lista lucrarilor de constructii sau de inginerie civila.

Definitii: In hotarare sunt definiti termenii principali :


Santier temporar: orice santier in care se desfasoara lucrari de constructii sau de inginerie
civila;
Beneficiar: orice persoana fizica sau juridica pentru care se executa lucrarea si care asigura
fondurile necesare realizarii acesteia;
Manager de proiect: orice persoana fizica sau juridica autorizata in conditiile legii si desemnata
de catre beneficiar insarcinata cu organizarea, planificarea, programarea si controlul realizarii
lucrarilor pe santier;
Lucrator independent: orice persoana fizica autorizata care realizeaza o activitate profesionala
in mod independent si care isi asuma controlul fata de beneficiar, antreprenor sau
subantreprenor in sarcina de a realiza pe santier lucrari pentru care este autorizat;
Coordonator in materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului lucrarii: orice
persoana fizica sau juridica competenta, desemnata de catre beneficiar sau de catre
managerul de proiect pe durata elaborarii proiectului;
Coordonator in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii: orice persoana
fizica sau juridica desemnata de catre beneficiarul lucrarii sau de catre managerul de proiect
pe durata realizarii lucrarii;
Coordonatorii de securitate
In indeplinirea atributiilor coordonatorii de securitate si sanatate trebuie:
a) sa participe la toate etapele de elaborare a proiectului si de realizare a lucrarii;
b) sa fie invitati la toate intrevederile care privesc elaborarea proiectului si realizarea lucrarii;
c) sa primeasca si, daca este cazul, sa solicite managerului de proiect si antreprenorului
elementele necesare indeplinirii sarcinilor sale;
d) sa intocmeasca si sa tina la zi registrul de coordonare.
Planul de securitate si sanatate:
Inainte de deschiderea santierului beneficiarul lucrarii sau managerul de proiect trebuie sa
Pag. 47 / 78

asigure planul de securitate si sanatate.


Planul de securitate si sanatate face parte din proiectul lucrarii si trebuie sa fie adaptat
continutului acestuia.
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
j)

Planul de securitate si sanatate trebuie sa contina:


informatii de ordin administrativ care privesc santierul;
masurile generale de organizare a santierului;
identificarea riscurilor si descrierea lucrarilor care pot prezenta riscuri;
masuri specifice de securitate in munca pentru lucrarile care prezinta riscuri;
amenajarea si organizarea santierului inclusiv a obiectivelor edilitar sanitare, modalitati de
depozitare a materialelor, amplasarea echipamenetelor de munca prevazute de antreprenori si
subantreprenori pentru realizarea lucrarilor proprii;
masuri de coordonare stabilite de coordonatori in materie de securitate si sanatate;
obligatii ce decurg din interferenta activitatilor care se desfasoara in perimetrul santierului si in
vecinatatea acestuia;
masuri generale pentru mentinerea santierului in stare de curatenie si ordine;
indicatii practice pentru acordarea primului ajutor;
modalitati de colaborare intre antreprenori, subantreprenori, lucratori independenti;
Masurile de coordonare stabilite de coordonatorii de securitate si sanatate trebuie sa se refere

la:
a) caile sau zonele de deplasare ori de circulatie orizontale si verticale;
b) conditiile de manipulare a diverselor materiale in particular, in ceea ce priveste interferenta
instalatiilor de ridicat aflate pe santier sau in vecinatatea acestuia
c) limitarea manipularii manuale a sarcinilor;
d) delimitarea si amenajarea zonelor de depozitare a deseurilor materiale;
e) conditiile de depozitare, eliminare sau evacuare a deseurilor ai a materialelor rezultate din
daramari, demolari si demontari;
f) conditiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate;
g) utilizarea mijloacelor de de protectie colectiva si a instalatiei electrice generale;
h) masurile care privesc interactiunile de pe santier;
Fiecare antreprenor sau subantreprenor trebuie sa elaboreze propriul plan de securitate si
sanatate pe care il pune la dispozitia managerului de proiect, beneficiarului sau coordonatorilor de
securitate.
Registrul de coordonare: cuprinde ansamblul de documente redactate de coordonatorii in
materie de securitate si sanatate, informatii privind evenimentele care au loc pe santier, constatarile
efectuate si decizile luate.
Coordonatorii in materie de securitate si sanatate trebuie sa prezinte registrul de coordonare,
la cerere, managerului de proiect, inspectorilor de munca si inspectorilor sanitari.
Registrul de coordonare trebuie pastrat 5 ani de la data receptiei finale a lucrarii.
Declaratia prealabila:
Beneficiarul lucrarii sau managerul de proiect trebuie sa intocmeasca o declaratie prealabila in
urmatoarele situatii:
a) durata lucrarilor pe santier este mai mare de 30 de zile si pe santier lucreaza simultan mai mult
de 20 de lucratori;
b) volumul mare de lucru estimat este mai mare de 500 de oameni/zi. Declaratia al carei continut
este stabilit de Hotararea de Guvern in anexa 3, se comunica inspectoratului teritorial de
munca pe raza caruia se vor desfasura lucrarile cu cel putin 30 de zile inainte de inceperea
acestora;
Pag. 48 / 78

Coordonatorii in materie de securitate si sanatate:


Coordonatorii in materie de securitate si sanatate sunt desemnati pe durata elaborarii
proiectului si pe durata realizarii lucrarii existand posibilitatea desemnarii aceleiasi persoane.
Hotararea stabileste competenta necesara exercitarii functiei:
1.
experienta profesionala de minim 5 ani in arhitectura, constructiei sau
conducerea santierelor;
2.
formarea specifica de coordonator in materie de securitate si sanatate,
actualizata la fiecare 3 ani.
Atributiile coordonatorilor in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii sunt:
a)
sa coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la
alegerea solutiilor tehnice si organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau
faze de lucru care se desfasoara simultan sau succesiv;
b)
sa coordoneze punerea in aplicare a masurilor necesare pentru aplicarea planului de
securitate si sanatate;
c)
sa adapteze sau sa solicite eventualele adaptari ale planului de securitate si sanatate
in functie de evolutia lucrarilor;
d)
sa organizeze cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier
si coordonarea activitatii acestora privind protectia lucratorilor;
e)
sa coordoneze activitatile care urmaresc aplicarea instructiunilor de lucru si de
securitatea muncii;
f)
sa ia masurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate sa aiba acces pe
santier;
g)
sa stabileasca in colaborare cu managerul de proiect si antreprenorul masurile
generale aplicabile santierului;
h)
sa tina seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul sau vecinatatea
santierului;
i)
sa stabileasca impreuna cu antreprenorul obligatiile privind utilitatea mijloacelor de
protectie colectiva, instalatiile de ridicat sarcini, accesul pe santier;
j)
sa efectueze vizite comune pe santier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor
inainte ca acestia sa redacteze planul propriu de securitate;
k)
sa avizeze planurile de securitate si sanatate elaborate de antreprenori si modificarile
acestora
Hotararea Guvernului stabileste obligatiile beneficiarului, ale managerului de proiect,
lucratorilor independenti si ale angajatorilor.
Informarea, consultarea si participarea lucratorilor
Lucratorii si reprezentantii lor trebuie sa fie informati asupra masurilor ce trebuie luate pentru
securitatea lor pe santier. De asemenea, lucratorii si reprezentantii lor trebuie sa fie consultati si sa
participe tinand seama de gradul de risc si de importanta santierului potrivit legislatiei in vigoare.

Instructiunile proprii de securitate a muncii pot fi structurate astfel:


1. prevederi generale, vor reglementa
o scopul/obiectivele instructiunilor;
o delimitarea spatiului de aplicare;
o modul de revizuire
Pag. 49 / 78

2. prevederi comune, se face referire la masurile organizatorice si la pericolele comune tuturor


activitatilor din organizatie
o obligatiile si atributiile angajatorului;
o organizarea serviciului de securitate a muncii;
o organizarea serviciilor medicale
o organizarea comitetului de securitate si sanatate in munca;
o circulatia in unitate;
o modul de desfasurare a instructajelor, durata lor precum si perioada dintre doua instruiri
periodice;
o riscurile de accidentare specifice unitatii si masurile adoptate pentru preintampinarea
lor;
3. prevederi specifice, va cuprinde cate un subcapitol pentru fiecare tip de loc de
munca/activitate din unitate
o factorii de risc specifici locului de munca;
o cerinte speciale pentru incadrarea si repartizarea lucratorilor pe locuri de munca;
o cerinte privind stabilirea si respectarea succesiunii operatiilor;
o repartizarea sarcinii de munca si dimensionarea acesteia;
o organizarea ergonomica a locului de munca;
o organizarea mentenantei echipamentelor de munca;
o precizari privind caracteristicile mediului de munca si obligatii ale participantilor la
procesul de munca in acest domeniu;
o semnalizarea de securitate;
o acordarea si utilizarea mijloacelor individuale de protectie;
o materiale igienico-sanitare;
o alimentatia de protectie;
o prevenirea si stingerea incendiilor;
o masuri adoptate in cazul situatiilor de urgenta;

Pag. 50 / 78

3. Prevenirea accidentelor de munc i meninerea strii de


sntate a personalului
Obiective:
Abilitatea i rigurozitatea n identificarea mecanismului de producere a accidentelor de munc,
avndu-se n vedere toi factorii poteniali de risc;
Responsabilitatea i profesionalismul n identificarea factorilor de risc asupra sntii;
Discernmntul n evaluarea riscurilor de producere a accidentelor de munc i a mbolnvirilor n
corelaie cu mediul de lucru, procesele de munc, sarcinile primite de executani i caracteristicile
personalului;
Profesionalismul n propunerea de msuri pentru prevenirea producerii accidentelor de munc i a
mbolnvirilor;
Optimizarea activitatii de prevenire
Punctul de plecare in optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si a
imbolnavirilor profesionale intr-un sistem il constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.
Indiferent ca este vorba de un loc de munca, un atelier sau o intreprindere, o asemenea
analiza permite ierarhizarea riscurilor in functie de dimensiunea lor si alocarea eficienta a resurselor
pentru masurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat si
cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinatiei dintre doi parametri: gravitatea si frecventa
consecintei maxime posibile asupra organismului uman. Se obtin astfel niveluri de risc partiale pentru
fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru intregul sistem analizat (loc de munca).
Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus in standardele europene (CEI 812/85
Securitatea masinilor. Analiza modurilor de defectare si a efectelor lor, respectiv EN 292-1/1991
Securitatea masinilor. Concepte de baza, principii generale de proiectare, EN 1050/96 Safety of
Machinery. Priciples for Risk Assesment) si sta la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practica.
Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat in Romania dupa standardul european amintit, in capitolul 6,
precizeaza ca factorii ce trebuie luati in considerare la evaluarea riscului sunt:
a)
probabilitatea producerii unei leziuni sau afectarii sanatatii;
b)
gravitatea maxima previzibila a leziunii sau afectarii sanatatii.
Metode de evaluare a riscurilor de accidente si imbolnaviri profesionale
In functie de momentul in care se face evaluare in raport cu evenimentele care definesc
prezenta, respectiv absenta securitatii accidentele si imbolnavirile profesionale, exista numai doua
principii de evaluare a securitatii:
Pag. 51 / 78


postaccident / boala profesionala (a posteriori) bazate pe analize statistice a
evenimentelor produse

preaccident / boala profesionala (a priori) bazate pe diverse teorii privind geneza


accidentelor si a imbolnavirilor profesionale
Tot o data metodele de evaluare a riscurilor se pot clasifica in:
metode directe (inductive);
metode indirecte (deductive)
Metode bazate pe teoria fiabilitii la baz metodelor stau raionamente inductive i deductive, care
permit depistarea pas cu pas a disfunciilor din sistem; sunt :
analiza modurilor de defectare i a efectelor lor (AMDE), este o metoda inductiva de analiza a
riscurilor, in vederea cresterii fiabilitatii echipamentelor de munca si imbunatatirea
performantelor sub aspectul securitatii muncii;
analiza modurilor de defectare i a efectelor lor si a criticitatii lor (AMDEC), este o varianta a
AMDE care utilizeaza o tehnica de analiza care are ca obiectiv garantarea fiabilitatii
echipamentelor de munca;
metoda arborelui de defectare ( ADD ), este o metoda deductiva de analiza care permite
identificarea pericolelor care conduc la producerea unui eveniment nedorit (accident; avarie)
denumit eveniment de top care influenteaza in mod decisiv functionalitatea si securitatea
sistemului;
analiza preliminar a riscului (APR ), este o metoda inductiva care are ca scop identificarea
pericolelor care pot provoca evenimente.
Metode bazate pe ergonomia sistemului ;

metoda Hazop ( Hazard Operability ), se aplica sistemelor cu grad mare de automatizare si


consta in descrierea amanuntita a functionarii normale a procesului, descompunerea lui in operatii si
evaluarea abaterilor posibile utilizand cuvinte-cheie

metoda DSF ( Diagnosis Safety Form ), identifica neconformitatile dintr-o activitate care
influenteaza performantele de securitate;

metoda DCT ( Diagnostique des conditions du travail ), este un instrument pentru evaluarea
conditiilor de munca dintr-o organizatie ;

metoda SDQ ( Safety Diagnosis Questionaire ), stabileste incompatibilitatile, denumite


configuratii critice, care vin in contradictie cu exigentele necesare efectuarii unei activitati in conditii
de securitate;

metoda MORT ( Management oversight and risc tree, Johanson, 1975), evenimentul este definit
ca un transfer nedorit de energie care genereaza o leziune asupra unor persoane sau perturba
funstionarea normala a unui proces;

metoda IERCM ( Institutul de Expertiz i recuperare a Capacitii de Munc ), evalueaza


solicitarile specifice fiecarui loc de munca, in scopul stabilirii contraindicatiilor privind incadrarea
profesionala a persoanelor cu deficiente morfofunctionale

metoda Renault Frana , este utilizata pentru analiza si evaluarea ergonomica a locurilor de
munca;

metoda Lest Frana, evalueaza conditiile de la locurile de munca sub aspect socioergonomice, incluzand si aspecte referitoare la securitatea muncii;

metoda INCDPM de evaluare a riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional, este


general valabil pentru toate tipurile de activiti din economie, indiferent de modul de organizare a
acestora, i a fost experimentat n majoritatea ramurilor industriale
Metode de inspecie ( control i verificare ), se bazeaza pe compararea cu prevederile si
reglementarile de specialitate utilizand ca instrument un chestionar in care se inregistreaza criteriile
care trebuie sa fie observate. In faza a doua se trece la evaluarea riscului in functie de gravitatea si
frecventa consecintelor.
Pag. 52 / 78

metoda de autoevaluare a niveluli de securitate se adreseaza organizatiilor mici si mijlocii;


metoda de evaluare a nivelului de securitate la locul de munca- este o metoda de inspectie la locul
de munca si de analiza a situatiei din punct de vedere al respectarii prevederilor in domeniul
securitatii muncii;
metode de evaluare a pericolelor generate de echipamentele de munca utilizand cerintele minime
de securitate prevazute in legislatia specifica

Procedura de evaluare a riscurilor (model)


In continuare este prezentat un model de procedura aplicabil procesului de evaluare a
riscurilor, utilizand una dintre metodele prezentate.
SCOP
Procedura descrie modul n care se face:
Identificarea pericolelor i evaluarea nivelului de risc pe loc de munc.
Asigurarea datelor de intrare pentru stabilirea obiectivelor de securitate i sntate n munc i
elaborarea Programului de managementul securitii i sntii n munc.

1.
DOMENIU
Procedura se aplic :
La toate locurile de munc din organizaie;
n activitatea ntregului personal, inclusiv persoanele care au acces la locul de munc
( vizitatori, furnizori, clieni).
2.
DEFINIII I PRESCURTRI
2.1. Definiii
2.1.1. Sntatea i securitatea muncii (SSM) ansamblul de activiti instituionalizate avnd
ca scop asigurarea celor mai bune condiii n desfurarea procesului de munca,
aprarea vieii, integritii fizice i psihice, sntii lucrtorilor i a altor persoane
participante la procesul de munca.
2.1.2. Sistemul de management al sntii i securitii muncii component a sistemului de
management general care faciliteaz managementul riscurilor privind SSM asociate cu
activitatea organizaiei.
2.1.3. Pericol: surs sau situaie cu un potenial duntor exprimat n accidentare,
mbolnvire, deteriorarea proprietii, deteriorarea mediului de la locul de munc sau o
combinaie a acestora.
2.1.4. Identificarea pericolului procesul de recunoatere a faptului c exist un pericol i
definirea corect a acestuia.
2.1.5. Risc combinaie ntre probabilitatea de apariie i consecinele unui anumit eveniment
periculos.
2.1.6. Evaluarea riscului procesul general de estimare a magnitudinii riscului i decizia dac
riscul este sau nu tolerabil.
2.1.7. Risc tolerabil riscul redus la un nivel ce poate fi suportat de organizaie avnd n
vedere obligaiile sale legale i politica proprie a organizaiei privind SSM.
2.2. Prescurtri
2.2.1.
2.2.2.

SMI Sistem de management integrat;


SSM Sntate i securitate n munc;
Pag. 53 / 78

2.2.3.
PM Protecia muncii;
2.2.4.
CSSM Comitet de securitate i sntate n munc;
2.2.5.
AEM Analiza efectuat de management;
2.2.6.
DG Director General;
2.2.7.
DTP Director Tehnic Producie;
2.2.8.
RM Reprezentantul managementului;
2.2.9.
AIMS Auditor intern managementul sntii i securitii n munc;
2.2.10.LPR List pericole i riscuri asociate activitilor;
2.2.11. FELM Fia de evaluare a locului de munc;
2.2.12.FMP Fia de msuri propuse;
2.2.13.CTE Comisia tehnico - economic;
2.2.14.PV Proces verbal.
3.

DOCUMENTE DE REFERIN. FORMULARE


3.1. Documente de referin
3.1.1.
OHSAS 18001: 1999 Sisteme de management al securitii i sntii n munc.
3.1.2.
Legi i reglementri
3.1.2.1. Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca.
3.1.2.2. HG 1425/2006-Norme metodologice de aplicare a Legii 319/2006.
3.1.2.3. Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional la locul
de munc.
3.1.3 Documente proprii: Instructiuni proprii, Fie post, Organigrama, Proiecte, Carti tehnice
ale echipamentelor de munca.
3.2. Formulare
3.2.1. Fia de evaluare a locului de munc,
3.2.2. Fia de msuri propuse,
4.

PROCEDURA
4.1. Indicator de performan
Diminuarea nivelului de risc/ loc de munca pn la valori tolerabile, prin msuri cuprinse n
Fia de msuri propuse
4.2. Responsabil de proces Reprezentantul managementului.
4.3. Date de intrare:
- Politica SMI a organizatiei.
- Obiective generale n domeniul SSM.
- Activiti n cadrul proceselor.
- Buletin de analize toxicologice.
- Statistica accidentelor de munc.
- Aviz CTE privind modificrile proceselor tehnologice.
- Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional la locul de
munc.
4.4. Date de ieire
4.4.1. Fia de evaluare a locului de munc.
4.4.2. Fia de msuri propuse.
4.4.3. Procedura documentat pentru activitatea de identificare pericole, evaluarea i
controlul riscurilor.
4.5. Procesul de identificare a pericolelor, evaluarea i controlul riscurilor se desfoar n
conformitate cu metodologia PDCA Planific - Efectueaz Verific Acioneaz.
4.5.1. Planificarea procesului const n stabilirea indicatorilor de performan i a etapei
necesare obinerii de rezultate n conformitate cu obiectivele propuse i cerinele
clientului, inclusiv ale celui intern.
Pag. 54 / 78

4.5.2. Efectuarea procesului const n desfurarea controlat a procesului i respectarea


documentelor de referin.
Aciunile i responsabilitile funciilor implicate n efectuarea procesului sunt:
4.5.3 Verificarea procesului se realizeaz prin:

compararea rezultatelor procesului - obinute prin monitorizare i audituri


interne - cu indicatorii de performan;

nregistrarea rezultatelor comparrii n Rapoarte de activitate care se prezint


n AEM.

4.5.4 mbuntirea continu a performanei procesului se realizeaz prin aciuni corective,


preventive, de mbuntire, stabilite prin analiza rezultatelor nregistrate conform
4.5.3.
4.5.5 Resurse
Resursele necesare derulrii acestui proces sunt identificate de responsabilul de proces Reprezentantul managementului i constau din resursele financiare i timpul necesar instruirii
personalului implicat i completrii formularelor.
5.
RESPONSABILITATI
Responsabilitile funciilor implicate se regsesc la pct.4.5.2.
6. / 7. NREGISTRRI/ ANEXE

Pag. 55 / 78

4. Metoda I.N.C.D.P.M. de evaluare a riscurilor de


accidentare si imbolnavire profesionala
4.2.1 Descrierea metodei
Metoda a fost avizata in anul 1993 si este general valabila pentru toate tipurile de activitati din
economie, indiferent de modul de organizare a acestora, si a fost experimentata in majoritatea
ramurilor industriale.
4.2.1.1 Scop si finalitate
Are ca scop determinarea cantitativa a nivelului de risc pentru un loc de munca, sector, sectie
sau intreprindere, pe baza analizei sistemice si a evaluarii riscurilor de accidentare si imbolnavire
profesionala.
Aplicarea metodei se finalizeaza cu un document centralizator Fisa de evaluare a locului de
munca care cuprinde nivelul de risc global pe locul de munca.
Fisa locului de munca astfel intocmita constituie baza fundamentala pentru locul de munca,
sectorul, sectia sau intreprinderea analizata.
4.2.1.2 Principiul metodei
Identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de munca) pe baza unor liste de
control prestabilite si cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinatiei dintre gravitatea si
frecventa consecintei maxim previzibil.
Se admite ca nivelul de securitate pentru un loc de munca este invers proportional cu nivelul
de risc.
4.2.1.3 Utilizatori potentiali
Metoda poate fi utilizata atat in faza de conceptie si proiectare a locurilor de munca, cat si in
faza de exploatare. Aplicarea ei necesita insa echipe complexe formate din persoane specializate atat
in securitatea muncii, cat si in tehnologia analizata (evaluatori + tehnologi)
In prima situatie, metoda constituie un instrument util si necesar pentru proiectanti in vederea
integrarii principiilor si masurilor de securitate a muncii in conceptia si proiectarea sistemelor de
munca.
In faza de exploatare, metoda este utila personalului de la compartimentele de protectie a
muncii din intreprinderi pentru indeplinirea urmatoarelor atributii: analiza pe o baza stiintifica a starii de
securitate a muncii la fiecare loc de munca si fundamentarea riguroasa a programelor de prevenire.
4.2.1.4 Etapele metodei
Metoda cuprinde urmatoarele etape obligatorii:
- definirea sistemului de analizat (loc de munca);
- identificarea factorilor de risc din sistem;
- evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala;
- ierarhizarea riscurilor si stabilirea prioritatilor de prevenire;
- propunerea masurilor de prevenire.
4.2.1.5 Instrumente de lucru utilizate
Etapele necesare pentru evaluarea securitatii muncii intr-un sistem, descrise anterior, se
Pag. 56 / 78

realizeaza utilizand urmatoarele instrumente de lucru:


- Lista de identificare a factorilor de risc;
- Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman;
- Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor;
- Grila de evaluare a riscurilor;
- Scala de incadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;
- Fisa locului de munca document centralizator;
- Fisa de masuri propuse.
Continutul si structura acestor instrumente sunt prezentate in continuare.
Lista de identificare a factorilor de risc (Tabelul 4.1) este un formular care cuprinde principalele
categorii de factori de risc de accidentare si imbolnavire profesionala, grupate dupa criteriul
elementului generator din cadrul sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de
productie si mediul de munca).
Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Tabelul
4.2), instrument ajutator in aplicarea scalei de cotare a gravitatii consecintelor. Cuprinde categoriile de
leziuni si vatamari ale integritatii si sanatatii organismului uman, localizarea posibila a consecintelor in
raport cu structura anatomofunctionala a organismului si gravitatea minima maxima generica a
consecintei.
Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor actiunii factorilor de risc asupra
organismului uman (Tabelul 4.3) este o grila de clasificare a consecintelor in clase de gravitate si
clase de probabilitate a producerii lor. Partea din grila referitoare la gravitatea consecintelor se
bazeaza pe criteriile medicale de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca
elaborate de MSF si MMSSF. In ceea ce priveste clasele de probabilitate, s-au luat in considerare
urmatoarele:
- clasa 1: frecventa evenimentului peste 10 ani;
- clasa 2: frecventa de producere o data la 5 10 ani;
- clasa 3: o data la 2 5 ani;
- clasa 4: o data la 1 2 ani;
- clasa 5: o data la 1 an 1 luna;
- clasa 6: o data la mai putin de o luna.
Grila de evaluare a riscurilor (Tabelul 4.4), liniile din tabel sunt liniile claselor de gravitate iar
coloanele clasele de probabilitate. Fiecare casuta corespunde cate unui punct din grafic, de
coordonatele g.p. culorile diferite marcheaza sectiunile obtinute in grafic prin trasarea curbelor de
nivel. Cu ajutorul grilei se realizeaza exprimarea efectiva a riscurilor existente in sistemul analizat, sub
forma cuplului gravitate frecventa de aparitie.
Scala de incadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Tabelul 4.5), construita pe baza
grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat in aprecierea nivelului riscului previzionat,
respectiv a nivelului de securitate.
Fisa de evaluare a locului de munca (Tabelul 4.6) este documentul centralizator al tuturor
operatiilor de identificare si evaluare a riscurilor de accidentare si/sau imbolnavire profesionala. Acest
formular cuprinde:
- date de identificare a locului de munca: unitatea, sectia (atelierul), locul de munca;
- date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, functie;
- componentele generice ale sistemului de munca;
- nominalizarea factorilor de risc identificati;
- explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificati (descriere,
parametri si caracteristici functionale);
- consecinta maxima previzibila a actiunii factorilor de risc;
- clasa de gravitate si probabilitate previzionata;
- nivelul de risc.
Fisa de masuri propuse (Tabelul 4.7) este un formular pentru centralizarea masurilor de
Pag. 57 / 78

prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de munca sub aspectul securitatii
muncii.
4.2.2 Aplicarea metodei
4.2.2.1 Procedura de lucru
Constituirea echipei de analiza si evaluare
Va cuprinde specialisti in domeniul securitatii muncii si tehnologi, buni cunoscatori ai
proceselor de munca analizate.
Inainte de inceperea activitatii, membrii echipei trebuie sa cunoasca in detaliu metode de
evaluare, instrumentele utilizate si procedurile de lucru. Deasemenea, este necesara o minima
documentare prealabila asupra locurilor de munca si proceselor tehnologice care urmeaza sa fie
analizate si evaluate.
Descrierea sistemului analizat
In aceasta etapa se efectueaza o analiza detaliata a locului de munca, urmarind:
- identificarea si descrierea componentelor sistemului si modul sau de functionare: scopul
sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operatiilor de munca, masinile si utilajele folosite
parametri si caracteristici functionale, unelte, etc.;
- precizarea in mod expres a sarcinii de munca ce-i revine executantului in sistem (pe baza
fisei postului, a ordinelor si deciziilor scrise, a dispozitiilor verbale date in mod curent, etc.);
- descrierea conditiilor de mediu existente;
- precizarea cerintelor de securitate pentru fiecare componenta a sistemului, pe baza
normelor si standardelor de securitate a muncii, precum si a altor acte normative incidente.
Informatiile necesare pentru aceasta etapa se preiau din documentele intreprinderii (fise
tehnologice, cartile tehnice ale masinilor si utilajelor, fisa postului pentru executant, caiete de sarcini,
buletine de analiza a factorilor de mediu, norme, standarde si instructiuni de securitate a muncii). O
sursa complementara de informatii pentru definirea sistemului o constituie discutiile cu lucratorii de la
locul de munca analizat.
Identificarea factorilor de risc din sistem
In aceasta etapa, esentiala pentru calitatea analizei, se stabileste pentru fiecare componenta a
sistemului de munca evaluat (respectiv loc de munca), in baza listei prestabilite (Tabelul 4.2.1) ce
disfunctii poate prezenta, in toate situatiile previzibile si probabile de functionare.
Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesara simularea functionarii
sistemului si deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiza verbala cu
tehnologul, in cazul unor locuri de munca relativ periculoase, in care disfunctiile accidentogene (sau
generatoare de imbolnaviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei arborelui de evenimente.
Indiferent de solutia adoptata, metodele de lucru sunt observarea directa si deductia logica.
In cazul factorilor de risc obiectivi (generati de mijloacele de productie sau mediul de munca),
identificarea lor este relativ usoara, cunoscandu-se parametrii si caracteristicile functionale ale
masinilor, utilajelor, instalatiilor, proprietatile fizico-chimice ale materiilor si materialelor utilizate, sau
buletinele de analiza a conditiilor de mediu.
Referitor la executant, operatia este mult mai dificila si implica un grad ridicat de
nedeterminare. Pe cat posibil, se analizeaza toate erorile previzibile si probabile ale acestuia in raport
cu sarcina de munca atribuita, sub forma omisiunilor si actiunilor sale gresite, si impactul lor asupra
propriei sale securitati si asupra celorlalte elemente ale sistemului.
Identificarea factorilor de risc dependenti de sarcina de munca se realizeaza, pe de o parte,
prin analiza conformitatii dintre continutul sau si capacitatea de munca a executantului caruia ii este
atribuita, iar pe de alta parte, prin precizarea eventualelor operatii, reguli de munca, procedee de lucru
gresite.
Factorii de risc identificati se inscriu in FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA (Tabelul
4.2.6), unde se mai specifica, in aceeasi etapa, si forma lor concreta de manifestare: descrierea
acestora si dimensiunea parametrilor prin care se apreciaza respectivul factor (de exemplu: rezistenta
Pag. 58 / 78

la apasare, forfecare, greutate si dimensiuni, etc.).


Evaluarea riscurilor
Pentru determinarea consecintelor posibile ale actiunii factorilor de risc se utilizeaza lista din
Tabelul 4.2.2. Gravitatea consecintei astfel stabilite se apreciaza pe baza grilei din Tabelul 4.3.
Informatii importante pentru aprecierea cat mai exacta a gravitatii consecintelor posibile se obtin din
statisticile accidentelor de munca si bolilor profesionale produse la locul de munca respectiv sau la
locuri de munca similare.
Pentru determinarea frecventei consecintelor posibile se foloseste scala din Tabelul 4.2.3.
incadrarea in clasele de probabilitate se face dupa ce se stabilesc, pe baza statistica sau de calcul,
intervalele la care se produc evenimentele (zilnic, saptamanal, lunar, anual, etc.). Intervalele se
transforma ulterior in probabilitati exprimate prin numar de evenimente posibile pe an.
Rezultatul obtinut in urma procedurilor anterioare se identifica in Grila de evaluare a riscurilor
(Tabelul 4.2.4) si se inscrie in Fisa locului de munca (Tabelul 4.2.6). Cu ajutorul scalei de incadrare a
nivelurilor de risc/securitate se determina apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc in parte. Se
obtine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de munca, ceea ce da posibilitatea stabilirii
unei prioritati a masurilor de prevenire si protectie, functie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare
de risc.
Nivelul de risc global (Nr ) pe locul de munca se calculeaza ca o medie ponderata a nivelurilor
de risc stabilite pentru factorii de risc identificati. Pentru ca rezultatul obtinut sa reflecte cat mai exact
posibil realitatea, se utilizeaza ca element de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu
nivelul de risc.
In acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea si rangul cel mai mare. Se elimina
astfel posibilitatea ca efectul de compensare intre extreme, pe care il implica orice medie statistica, sa
mascheze prezenta factorului cu nivel maxim de risc.
Formula de calcul a nivelului de risc global este urmatoarea:
n

Nr

r R
i 1

i 1

in care:
Nr = nivelul de risc global pe loc de munca;
ri = rangul factorului de risc i;
Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc i;
n = numarul factorilor de risc identificati la locul de munca.
Nivelul de securitate (Ns) pe loc de munca se identifica pe Scala de incadrare a nivelurilor de
risc/securitate, construita pe principiul invers proportionalitatii nivelurilor de risc si securitate.
Atat nivelul de risc global, cat si nivelul de securitate se inscriu in Fisa locului de munca
(Tabelul 4.2.6).
In cazul evaluarii unor macrosisteme (sector, sectie, intreprindere), se calculeaza media
ponderata a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de munca analizat din
componenta macrosistemului (locurile de munca analoge se considera ca un singur loc de munca),
pentru a se obtine nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/sectia/sectorul sau
intreprinderea investigata Ng.
n

Ng

r
p 1

Rp

r
p 1

Pag. 59 / 78

rp = rangul locului de munca p (egal ca valoare cu nivelul de securitate al locului);


n = numarul de locuri de munca analizate;
Nsp = nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de munca p.
Stabilirea masurilor de prevenire
Pentru stabilirea masurilor necesare imbunatatirii nivelului de securitate a sistemului de munca
analizat se impune luarea in considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de incadrare a
nivelurilor de risc/securitate a muncii in ordinea:
7 1 daca se opereaza cu niveluri de risc;
1 7 daca se opereaza cu nivelurile de securitate.
De asemenea, se tine seama de ordinea ierarhica generica a masurilor de prevenire,
respectiv:
masuri de prevenire intrinseca;
masuri de protectie colectiva;
masuri de protectie individuala.
Masurile propuse se inscriu in formularul FISA DE MASURI DE PREVENIRE PROPUSE
(Tabelul 4.2.7).
Aplicarea metodei se incheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un instrument
neformalizat, care trebuie sa contina, clar si succint, urmatoarele:
modul de desfasurare a analizei;
persoanele implicate;
rezultatele evaluarii, respectiv fisele locurilor de munca cu nivelurile de risc;
fisele de masuri de prevenire.
Tabelul 4.2.1
LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC
A. EXECUTANT
1 ACTIUNI GRESITE
1.1. Executare defectuoasa de operatii (comenzi; manevre; pozitionari; fixari; asamblari; reglaje;
utilizare gresita a mijloacelor de protectie, etc.)
1.2. Nesincronizari de operatii (intarzieri; devansari)
1.3. Efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca( pornirea echipamentelor tehnice;
intreruperea functionarii echipamentelor tehnice; alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie
(curent, fluide energetice, etc.); deplasari, stationari in zone periculoase; deplasari cu pericol de
cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare, alunecare, impiedicare; de la inaltime prin pasire in gol,
prin dezechilibrare, prin alunecare)
1.4. Comunicari accidentogene
2.OMISIUNI
2.1. Omiterea unor operatii
2.2. Neutilizarea mijloacelor de protectie
B. SARCINA DE MUNCA
1 CONTINUT NECORESPUNZATOR AL SARCINII DE MUNCA IN RAPORT CU CERINTELE DE
SECURITATE
1.1. Operatii, reguli, procedee gresite
1.2. Absenta unor operatii
1.3. Metode de munca necorespunzatoare (succesiune gresita a operatiilor)
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATA IN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI
2.1. Solicitare fizica (efort static; pozitii de lucru fortate sau vicioase; efort dinamic)
2.2. Solicitare psihica (ritm de munca mare; decizii dificile in timp scurt; operatii repetitive de ciclu
Pag. 60 / 78

scurt sau extrem de complex; monotonia muncii)


C. MIJLOACE DE PRODUCTIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1. Miscari periculoase
Miscari functionale ale echipamentelor tehnice (organe de masini in miscare; deplasari ale
mijloacelor de transport, etc.)
Autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarilor functionale ale echipamentelor
tehnice sau ale fluidelor
Deplasari sub efectul gravitatiei (alunecare; rostogolire; rulare pe roti; rasturnare; cadere libera;
scurgere libera; deversare; surpare, prabusire; scufundare)
Deplasari sub efectul propulsiei (proiectare de corpuri sau particule ; deviere de la traiectoria
normala; balans; recul; socuri excesive; jet, eruptie)
1.2. Suprafete sau contururi periculoase (intepatoare; taioase; alunecoase; abrazive; adezive)
1.3. Recipiente sub presiune
1.4. Vibratii excesive ale echipamentelor tehnice
2 FACTORI DE RISC TERMIC
2.1. Temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor
2.2. Temperatura coborata a obiectelor sau suprafetelor
2.3. Flacari, flame
3. FACTORI DE RISC ELECTRIC (Curentul electric: atingere directa; atingere indirecta; tensiune de
pas)
4. FACTORI DE RISC CHIMIC (Substante toxice; Substante caustice; Substante inflamabile;
Substante explozive; Substante cancerigene)
5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
5.1. Culturi sau preparate cu microorganisme (bacterii; virusi; richeti; spirochete; ciuperci; protozoare)
5.2. Plante periculoase (exemplu: ciuperci otravitoare)
5.3. Animale periculoase (exemplu: serpi veninosi)
D. MEDIU DE MUNCA
1. FACTORI DE RISC FIZIC
1.1. Temperatura aerului (ridicata; scazuta)
1.2. Umiditatea aerului (ridicata; scazuta)
1.3 . Curenti de aer
1.4 . Presiunea aerului (ridicata; scazuta)
1.5. Aeroionizarea aerului
1.6. Suprapresiune in adancimea apelor
1.7. Zgomot
1.8. Ultrasunete
1.9. Vibratii
1.10. Iluminat (nivel de iluminare scazut; stralucire; palpaire)
1.11. Radiatii
Electromagnetice (infrarosii; ultraviolete; microunde; de frecventa inalta; de frecventa medie;
de frecventa joasa; laser)
Ionizante (alfa; beta; gamma)
1.12. Potential electrostatic
1.13. Calamitati naturale (trasnet, inundatie, vant, grindina, viscol, alunecari, surpari, prabusiri de
teren sau copaci, avalanse, seisme, etc.)
1.14. Pulberi pneumoconigene
2. FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1. Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2. Pulberi in suspensie in aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
Pag. 61 / 78

3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC


3.1. Microorganisme in suspensie in aer (bacterii; virusi; richeti; spirochete; ciuperci;
protozoare, etc.)
1. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI (subteran; acvatic; subacvatic; mlastinos; aerian; cosmic,
etc.)

Pag. 62 / 78

2. Tabelul 4.2.2
LISTA DE CONSECINTE POSIBILE ALE ACTIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
N
r.
C
rt.

LOCALIZAREA CONSECINTELOR

1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1
2
2
2
3
2
4
2
5
2
6
2
7
2
8
2
9
3
0
3
1

Nas

Ochi

Coloana vertebrala
x
x
x
x
x
x
-

x
x
x
x
x
x
x
x
x
-

x
x
x
x
x
x
x
x
x
-

x
x
x
x
x
x
x
x
x
-

x
x
x
x
x
x
x
x
x
-

x
x
x
x
x
x
x
x
x
-

x
x
x
x
x
x
x
x
x
-

x
x
x
x
x
x
x
-

x
x
x
x
x
x
-

x
x
x
x
x
x
x
-

x
x
x
x
x
x
x
-

x
x
x
x
x
x
-

x
x
x
x
x
x
x
-

x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-

Intoxicatie acuta
-cronica
Dermatoza

x x
x x
x -

x
x
-

x
x
-

x
x
-

x
x
-

x
x
-

Pneumoconioza

Imbolnaviri respiratorii cronice provocate de


pulberi organice si substante toxice iritante
(emfizem pulmonar, bronsita, etc.)
Astm bronsic, rinita vasomotorie

Boli prin expunere la temperaturi inalte sau


scazute (soc, colaps caloric, degeraturi)
Hipoacuzie, surditate de perceptie

x x

Cecitate

Tumori maligne, cancer profesional

x x

x x

Atroze cronice, periartrite, stiloidite,


osteocondilite, bursite, epicondilite,
discopatii
Boala de vibratii

Tromboflebita

Laringite cronice, nodulii cantaretilor

Astenopatie acomoditiva, agravarea miopiei


existente
Cataracta

Conjuctivite si keratoconjunctivite

Electrooftalmie

Boala de iradiere

x x

x x

Imbolnaviri datorate compresiunilor si


decompresiunilor
Boli infectioase si parazitare

x x

x x

Nevroze de coordonare

Pag. 63 / 78

Multipla

x
x
x
x
x
x
x
-

Sistem nervos

x
x
x
x
x
x
x
-

Interna

x
x
x
x
x
x
x
x
x

Externa

x
x
x
x
x
x
x
x
x

Sistem muscular

x
x
x
x
x
x
x
-

Picior

x
x
x
x
x
x
x
-

gambaCoapsa

x
x
x
x
x
x
x
-

Aparat renal

x
x
x
x
x
x
x
-

Aparat digestiv

Aparat respirator

Aparat cardiovascular

7
8
9
1
0
1
1
1
2
1
3
1
4

Mem
bru
inferi
or

Cutie craniana
Cutie toracica
Abdomen
Tegumente

2
3
4
5
6

Membru
superior
Brat
Pal
Ante
ma
brat
Deg
ete
D S D S

Plaga taietura
- intepatura
Contuzie
Entorsa
Strivire
Fractura
Arsura termica
- chimica
Amputatie
Leziuni ale organelor interne
Electrocutare
Asfixie

CONSECINTE
POSIBILE

Organe de
simt
Urec
he

Sistem osteoarticular

3
2
3
3
3
4

Sindrom cerebroastenic si tulburari de


termoreglare (datorita undelor
electromagnetice de inalta frecventa)
Afectiuni psihice

Alte consecinte

Pag. 64 / 78

Tabelul 4.2.3

1
2
3
4
5
6
7
1
2
3
4
5
6

SCALA DE COTARE A GRAVITATII SI PROBABILITATII


CONSECINTELOR ACTIUNII FACTORILOR DE RISC
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
CLASA DE GRAVITATE
GRAVITATEA CONSECINTELOR
NEGLIJABILE
- consecinte minore reversibile cu incapacitate de munca previzibila pana la 3 zile
calendaristice (vindecare fara tratament)
MICI
- consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila de 3 45 zile care
necesita tratament medical
MEDII
- consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila intre 45 180 zile
care necesita tratament medical si prin spitalizare
MARI
- consecinte ireversibile cu o diminuare a capacitatii de munca de maxim 50%
(invaliditate de gradul III)
GRAVE
- consecinte ireversibile cu pierdere intre 50 100% a capacitatii de munca, dar
cu posibilitatea de autoservire ( invaliditate de gradul II)
FOARTE GRAVE
- consecinte ireversibile cu pierderea totala a capacitatii de munca si a capacitatii
de autoservire (invaliditate de gradul I)
MAXIME
- deces
CLASA DE
PROBABILITATEA CONSECINTELOR
PROBABILITATE
EXTREM DE RARE
Probabilitate de producere a consecintelor extrem de mica
P < 10-1/an
FOARTE RARE
Probabilitate de producere a consecintelor foarte mica
10-1< P < 5-1/an
RARE
Probabilitate de producere a consecintelor mica
5-1< P < 2-1/an
PUTIN FRECVENTE
Probabilitate de producere a consecintelor medie
FRECVENTE
FOARTE FRECVENTE

2-1< P < 1-1/an


Probabilitate de producere a consecintelor mare
1-1/an< P < 1-1/luna
Probabilitate de producere a consecintelor foarte mare

P > 1-1/luna
Partea a 2-a a scalei (clasele de probabilitate): adaptare dupa CEI-812/1995

Pag. 65 / 78

foarte
frecvent

P < 2-1/anP > 5-1/an

P < 1-1/anP>2-1/an

P < 1-1/lunaP > 1-1/an

P > 1-1/luna

frecvent

P < 5-1/anP>10-1/an

putin
frecvent

P > 10-1/an
(7,1)

(7,2)

(7,3)

(7,4)

(7,5)

(7,6)

FOARTE GRAVE
GRAVE
MARI
MEDII

INVALIDITATE GR. I
INVALIDITATE GR. II
INVALIDITATE GR. III
ITM 45 180 ZILE

(6,1)
(5,1)
(4,1)
(3,1)

(6,2)
(5,2)
(4,2)
(3,2)

(6,3)
(5,3)
(4,3)
(3,3)

(6,4)
(5,4)
(4,4)
(3,4)

(6,5)
(5,5)
(4,5)
(3,5)

(6,6)
(5,6)
(4,6)
(3,6)

MICI

ITM 3 45 ZILE

(2,1)

(2,2)

(2,3)

(2,4)

(2,5)

(2,6)

ITM <3 ZILE

(1,1)

(1,2)

(1,3)

(1,4)

(1,5)

(1,6)

GRAVITATE CLASE DE

DECES

CONSECINTE

MAXI-ME

6
5
4
3
2
1

rar

extrem de
rar

GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR


CLASE DE PROBABILITATE
1
2
3
4
5
foarte rar

Tabelul 4.2.4

NEGLIJABILE

Tabelul 4.2.5
NIVEL DE RISC
1 MINIM

SCALA DE INCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE


CUPLUL GRAVITATE - PROBABILITATE
NIVEL DE SECURITATE
(1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1)

7 MAXIM

(2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1)

6 FOARTE MARE

3 MIC

(2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1)

5 MARE

4 MEDIU

(3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2)

4 MEDIU

5 MARE

(4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3)

3 MIC

6 FOARTE MARE

(5,6) (6,4) (6,5) (7,4)

2 FOARTE MIC

7 MAXIM

(6,6) (7,5) (7,6)

1 MINIM

2 FOARTE MIC

Pag. 66 / 78

Tabelul 4.2.6
Unitatea: ......................
Fisa de evaluare a locului de
munca

Sectia: ..........................

Nivel par-tial de risc

Forma concreta de manifestare a


factorilor de risc
(descriere, parametri)

Clasa de probabilitate

Factori de risc
identificati

Clasa de gravitate

Echipa de evaluare:
........................................................
...................
previzibilaConsecinta maxima

Locul de munca:
Componenta
sistemului de
munca

Numar de persoane
expuse: ...............
Durata
expunerii: .....................................

Tabelul 4.2.7
FISA DE MASURI PROPUSE
Nr.
crt.

LOC DE MUNCA/
FACTOR DE RISC

NIVEL DE
RISC

MASURA PROPUSA
Nominalizarea
masurii

Pag. 67 / 78

Competente /
raspunderi

Termene

5. Investigarea cauzelor producerii accidentelor de


munc i a mbolnvirilor profesionale
Obiective:
Capacitatea de aplicare eficient a metodelor de cercetare a cauzelor producerii
accidentelor de munc;
Responsabilitatea n derularea cercetrilor preliminare pentru obinerea de
informaii suficiente i corecte;
Rigurozitatea n analizarea cauzelor producerii mbolnvirilor profesionale avnduse n vedere toate amnuntele relevante pentru formularea unor concluzii pertinente;
Discernmntul n analizarea frecvenei accidentelor de munc i a mbolnvirilor
profesionale i corectitudinea de fundamentare a concluziilor;
Corectitudinea i rigurozitatea n ntocmirea documentelor de raportare specifice,
conform legislaiei n vigoare.
5.1. Definitii si termeni

decesul sau vtmri


ale organismului
accidentul
de traseu ori de
circulaie

situaia de
persoana data
disparuta

produs n timpul
procesului de munca
ori n ndeplinirea
ndatoririlor de serviciu,
n condiiile n care au
fost implicate persoane
angajate

eveniment
incidentul periculos

boala profesional sau


legat de profesiune

vtmarea
violenta a
organismului
accident de
munca

care au loc:
n timpul procesului de
munca
n ndeplinirea
ndatoririlor de serviciu

intoxicatia acuta
profesional

care provoac:
incapacitate temporar
de munca de cel puin 3
zile calendaristice
invaliditate
deces

Accident de munca - vtmarea violenta a organismului, precum i intoxicatia acuta


profesional, care au loc n timpul procesului de munca sau n ndeplinirea
ndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de munca de cel
Pag. 68 / 78

puin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces. n sensul prevederilor legale, este,
de asemenea, accident de munca:
a) accidentul suferit de persoane aflate n vizita n ntreprindere i/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care ndeplinesc sarcini de stat sau de interes
public, inclusiv n cadrul unor activiti culturale, sportive, n ara sau n afar
granielor tarii, n timpul i din cauza ndeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit n cadrul activitilor cultural-sportive organizate, n timpul i
din cauza ndeplinirii acestor activiti;
d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din
proprie initiativa pentru salvarea de viei omeneti;
e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din
proprie initiativa pentru prevenirea ori nlturarea unui pericol care ameninta
avutul public i privat;
f) accidentul cauzat de activiti care nu au legatura cu procesul muncii, dac se
produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, n calitate de
angajator, ori n alt loc de munca organizat de acetia, n timpul programului de
munca, i nu se datoreaz culpei exclusive a accidentatului;
g) accidentul de traseu, dac deplasarea s-a fcut n timpul i pe traseul normal
de la domiciliul lucrtorului la locul de munca organizat de angajator i
invers;
pe perioada pauzei reglementare de masa n locuri organizate de angajator,
pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde ia masa i
invers
de la locul de munca la locul unde isi ncaseaz salariul i invers i care a
antrenat vtmarea sau decesul
h) accidentul suferit n timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la
adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul,
pentru ndeplinirea unei sarcini de munca;
i) accidentul suferit n timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la
adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de
munca organizat de acestea, la o alta persoana juridic sau fizica, pentru
ndeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normal de deplasare;
j) accidentul suferit nainte sau dup ncetarea lucrului, dac victima prelua sau
preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, dac schimba
mbrcmintea personal, echipamentul individual de protecie sau orice alt
echipament pus la dispoziie de angajator, dac se afla n baie ori n spalator
sau dac se deplasa de la locul de munca la ieirea din ntreprindere sau
unitate i invers;
k) accidentul suferit n timpul pauzelor regulamentare, dac acesta a avut loc n
locuri organizate de angajator, precum i n timpul i pe traseul normal spre i
de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucrtori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice
romane, delegai pentru ndeplinirea ndatoririlor de serviciu n afar granielor
tarii, pe durata i traseul prevzute n documentul de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaz lucrri i servicii pe
teritoriul altor tari, n baza unor contracte, convenii sau n alte condiii prevzute
de lege, ncheiate de persoane juridice romane cu parteneri strini, n timpul i
din cauza ndeplinirii ndatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmeaz cursuri de calificare, recalificare sau
perfecionare a pregtirii profesionale, n timpul i din cauza efecturii
activitilor aferente stagiului de practica;
Pag. 69 / 78

o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna,


viscol, cutremur, inundaie, alunecri de teren, trasnet (electrocutare), dac
victima se afla n timpul procesului de munca sau n ndeplinirea ndatoririlor de
serviciu;
p) disparitia unei persoane, n condiiile unui accident de munca i n mprejurri
care indreptatesc presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoana aflat n ndeplinirea atribuiilor de serviciu, ca
urmare a unei agresiuni.
(2) n situaiile menionate la alin. (1) lit. g), h), i) i l), deplasarea trebuie sa se fac
fr abateri nejustificate de la traseul normal i, de asemenea, transportul sa se fac n
condiiile prevzute de reglementrile de securitate i sntate n munca sau de
circulaie n vigoare.

profesional

se produce ca urmare a
exercitrii unei meserii
sau profesii

boala
legat de
profesiune

determinare
multifactoriala

cauzat de ageni nocivi


caracteristici locului de
munca:
fizici
chimici
biologici
suprasolicitarea
organismului

factori independenti de
sistemul de munca

5.2. Comunicarea evenimentelor


Comunicare este procedura prin care angajatorul comunica producerea unui
eveniment, de ndat, autoritilor prevzute din lege, in conformitate cu schema de
mai jos.
Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel puin urmtoarele informaii:
a) denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul i, dac este
cazul, denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul;
b) sediul/adresa i numrul de telefon ale angajatorului;
c) locul unde s-a produs evenimentul;
d) data i ora la care s-a produs evenimentul/data i ora la care a decedat
accidentatul;
e) numele i prenumele victimei;
f) datele personale ale victimei: varsta, starea civil, copii n ntreinere, alte
persoane n ntreinere, ocupaia, vechimea n ocupaie i la locul de munca;
g) mprejurrile care se cunosc i cauzele prezumtive;
h) consecinele accidentului;
i) numele i funcia persoanei care comunica evenimentul;
j) data comunicrii;
k) unitatea sanitar cu paturi la care a fost internat accidentatul.

Pag. 70 / 78

Conducatorul locului de
munca

Orice eveniment

Orice persoana care are cunostinta


despre producerea evenimentului

Serviciile politiei rutiere

accidentul suferit de orice persoana, in afara


intreprinderii ca urmare a unei aciuni ntreprinse
din proprie initiativa pentru salvarea de viei
omeneti sau pentru prevenirea ori nlturarea
unui pericol care ameninta avutul public i privat

Angajatorul la care a
survenit evenimentul
Orice eveniment

Accident de
circulatie soldate cu
decesul victimelor

Angajatorul la care
este
angajata/angajati
victima/victimele

Accidente mortale;
Accidente colective;
Persoane disparute

Organelor de
urmarire penala

Accidentele de munca,
dupa confirmare

Inspectoratul teritorial de
munca pe raza caruia a
survenit evenimentul

Accidente mortale;
Accidente colective;
Incidente periculoase;
Accidente urmate de
invaliditate;
Persoane disparute

Inspectoratul teritorial de
munca pe raza caruia
este inregistrata unitatea

Inspectia Muncii

Asigurator

Angajatorul va lua msurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt


rezultat din producerea evenimentului, pana la primirea acordului din partea organelor
care efectueaz cercetarea, cu excepia cazurilor n care meninerea acestei stri ar
genera producerea altor evenimente, ar agrava starea accidentatilor sau ar pune n
pericol viata lucrtorilor i a celorlali participani la procesul muncii.
n situaia n care este necesar sa se modifice starea de fapt rezultat din
producerea evenimentului, se vor face, dup posibiliti, schite sau fotografii ale locului
unde s-a produs, se vor identifica i se vor ridica orice obiecte care conin sau poarta o
urma a evenimentului; obiectele vor fi predate organelor care efectueaz cercetarea i
vor constitui probe n cercetarea evenimentului.
Pentru orice modificare a strii de fapt rezultat din producerea evenimentului,
angajatorul sau reprezentantul sau legal va consemna pe propria rspundere, ntr-un
proces-verbal, toate modificrile efectuate dup producerea evenimentului.
Pag. 71 / 78

5.3. Cercetarea evenimentelor


Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea mprejurrilor i a cauzelor care au
condus la producerea acestora, a reglementrilor legale incalcate, a raspunderilor i a
msurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare i,
respectiv, pentru determinarea caracterului accidentului.
Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporar de munca se
efectueaz de ctre angajatorul la care s-a produs evenimentul.
Angajatorul are obligaia sa numeasc de ndat, prin decizie scris, comisia de
cercetare a evenimentului.
Comisia de cercetare a evenimentului va fi compusa din cel puin 3 persoane; una
dintre acestea trebuie sa fie lucrator desemnat, reprezentant al serviciului intern sau
reprezentant al serviciului extern, cu pregtire de nivel superior.
Persoanele numite de ctre angajator n comisia de cercetare a evenimentului
trebuie sa aib pregtire tehnica corespunztoare i sa nu fie implicate n organizarea
i conducerea locului de munca unde a avut loc evenimentul i sa nu fi avut o
responsabilitate n producerea evenimentului.
Angajatorul care i-a asumat atribuiile n domeniul securitii i sntii n munca
nu poate face parte din comisia de cercetare a evenimentului, n acest caz urmnd sa
apeleze la servicii externe.
Dac n eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferii, n comisia de
cercetare numita de angajatorul la care s-a produs evenimentul vor fi nominalizate i
persoane numite prin decizie scris de ctre ceilali angajatori.
Angajatorul care a organizat transportul rspunde pentru cercetarea accidentului de
circulaie produs pe drumurile publice, urmat de incapacitate temporar de munca.
Angajatorul care nu dispune de personal competent sau nu are personal suficient
trebuie sa asigure cercetarea apelnd la servicii externe de prevenire i protecie.
n cazul accidentelor de circulaie pe drumurile publice n care sunt implicate
persoane aflate n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, serviciile poliiei rutiere vor
transmite organelor mputernicite sa efectueze cercetarea, la cererea acestora, n
termen de 5 zile lucrtoare de la solicitare, un exemplar din procesul-verbal de
cercetare la fata locului i orice alte documente existente, necesare cercetrii: copii de
pe declaraii, foaia de parcurs, ordin de deplasare, schite.
Persoanele mputernicite, potrivit legii, sa efectueze cercetarea evenimentelor au
dreptul:
sa ia declaraii scrise,
sa preleveze sau sa solicite prelevarea de probe necesare cercetrii. Cheltuielile
vor fi suportate de angajatorul la care a avut loc evenimentul
sa solicite sau sa consulte orice acte ori documente ale angajatorului, iar acesta
este obligat sa le pun la dispoziie n condiiile legii;
se pot solicita experi sau specialiti cum ar fi cei din cadrul unor operatori
economici cu competente potrivit legii sa efectueze expertize tehnice, iar acetia
trebuie sa rspund solicitrii si ntocmesc expertize tehnice care vor face parte
integrant din dosarul de cercetare a evenimentului. Cheltuielile aferente efecturii
expertizelor se suporta de ctre angajatorul la care a avut loc evenimentul sau care
se face rspunztor de organizarea activitii n urma creia s-a produs
evenimentul.
Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporar de munca se va ncheia
n cel mult 5 zile lucrtoare de la data producerii. Fac excepie situaii cum ar fi cele n
care este necesar prelevarea de probe ori efectuarea de expertize, pentru care se
Pag. 72 / 78

poate solicita n scris, argumentat i n termen, la inspectoratul teritorial de munca pe


raza cruia s-a produs evenimentul, prelungirea termenului de cercetare.
Cercetarea evenimentelor urmate de incapacitate temporara de munca se va
finaliza cu ntocmirea unui dosar, care va cuprinde:
1. opisul actelor aflate n dosar;
2. procesul-verbal de cercetare;
2.1. data ncheierii procesului-verbal;
2.2. numele persoanelor i n ce calitate efectueaz cercetarea evenimentului;
2.3. perioada de timp i locul n care s-a efectuat cercetarea;
2.4. obiectul cercetrii;
2.5. data i ora producerii evenimentului;
2.6. locul producerii evenimentului;
2.7. datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul, numele
reprezentantului sau legal;
2.8. datele de identificare a accidentatului/accidentatilor;
2.9. descrierea detaliat a locului, echipamentului de munca, a mprejurrilor i
modului n care s-a produs evenimentul, va cuprinde subcapitolele:
2.9.1. descrierea detaliat a locului producerii evenimentului;
2.9.2. descrierea detaliat a echipamentului de munca;
2.9.3. descrierea detaliat a mprejurrilor;
2.9.4. descrierea detaliat a modului n care s-a produs evenimentul.
2.10.
urmrile evenimentului i/sau urmrile suferite de persoanele
accidentate;
2.11.
cauza producerii evenimentului;
2.12.
alte cauze care au concurat la producerea evenimentului;
2.13.
alte constatri fcute cu ocazia cercetrii evenimentului;
2.14.
persoanele rspunztoare de nclcarea reglementrilor legale, din
capitolele de la 2.11-2.13;
2.15.
propuneri pentru sanciuni administrative i disciplinare;
2.16.
propuneri pentru cercetare penal;
2.17.
caracterul accidentului;
2.18.
angajatorul care nregistreaz accidentul de munca;
2.19.
msuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare i persoanele
responsabile pentru realizarea acestora;
2.20.
numrul de exemplare n care s-a ncheiat procesul-verbal de cercetare
i repartizarea acestora;
2.21.
numele i semnatura persoanei/persoanelor care a/au efectuat
cercetarea;
2.22.
viza angajatorului;
3. nota de constatare la fata locului, ncheiat imediat dup producerea evenimentului
de ctre lucrtorul desemnat/serviciile de prevenire i protecie, n cazul
evenimentelor a cror cercetare intra n competenta angajatorului, i semnat de
ctre angajator/reprezentantul sau legal, care va cuprinde precizri cum ar fi poziia
victimei, existenta sau inexistenta echipamentului individual de protecie, starea
echipamentelor de munca, modul n care functionau dispozitivele de protecie,
ridicarea de documente sau prelevarea de probe;
4. schite i fotografii referitoare la eveniment;
5. declaraiile accidentatilor(conform modelului din Anexa 7);
6. declaraiile martorilor i ale oricror persoane care pot contribui la elucidarea
mprejurrilor i a cauzelor reale ale producerii evenimentului (conform modelului
din Anexa 7);
Pag. 73 / 78

7. copii ale actelor i documentelor necesare pentru elucidarea mprejurrilor i a


cauzelor reale ale evenimentului;
8. copii ale certificatului constatator sau oricror alte autorizaii n baza crora
angajatorul isi desfoar activitatea;
9. copii ale fisei de expunere la riscuri profesionale i ale fisei de aptitudine, ntocmite
conform legii;
10. copii ale contractelor individuale de munca ale victimelor;
11. copii ale fielor de instruire individual n domeniul securitii i sntii n munca
ale victimelor;
12. copie a certificatelor de concediu medical;
13. actul emis de unitatea sanitar care a acordat asistenta medical de urgenta, din
care sa rezulte data, ora cnd accidentatul s-a prezentat pentru consultatie i
diagnosticul, n cazul accidentelor de traseu;
14. copie a procesului-verbal de cercetare la fata locului, ncheiat de serviciile poliiei
rutiere, n cazul accidentelor de circulaie pe drumurile publice.
15. copie a autorizaiei, n cazul n care victima desfasura o activitate care necesita
autorizare;
16. copie a diplomei, adeverintei sau certificatului de calificare a victimei;
17. acte de expertiza tehnica, ntocmite cu ocazia cercetrii evenimentului;
18. acte doveditoare, emise de organe autorizate, din care sa se poat stabili locul,
data i ora producerii evenimentului sau sa se poat justifica prezenta victimei la
locul, ora i data producerii evenimentului;
19. documente din care sa rezulte ca accidentatul ndeplinea ndatoriri de serviciu;
20. corespondenta cu alte instituii/uniti n vederea obinerii actelor solicitate;
21. adresele de prelungire a termenelor de cercetare
22. actul medical emis de unitatea sanitar care a acordat asistenta medical de
urgenta, din care sa rezulte diagnosticul la internare i/sau externare;
23. formularul pentru nregistrarea accidentului de munca, denumit n continuare FIAM,
aprobat prin ordin al ministrului muncii, solidaritii sociale i familiei.
Dosarul de cercetare, ntocmit de comisia numita de ctre angajator, se nainteaz
pentru verificare i avizare la inspectoratul teritorial de munca pe raza cruia s-a
produs evenimentul, n termen de 5 zile lucrtoare de la finalizarea cercetrii.
Inspectoratul teritorial de munca va analiza dosarul, va aviza i va restitui dosarul n
cel mult 7 zile lucrtoare de la data primirii.
Dosarul va fi nsoit de avizul inspectoratului teritorial de munca.
n cazul n care inspectoratul teritorial de munca constata ca cercetarea nu a fost
efectuat corespunztor, poate dispune completarea dosarului i/sau refacerea
procesului-verbal de cercetare, dup caz.
Comisia de cercetare va completa dosarul i va ntocmi procesul-verbal de
cercetare n termen de 5 zile lucrtoare de la data primirii dosarului.
n cazul evenimentelor care nu au fost comunicate i cercetate, dar persoana
vtmat prezint un certificat medical cu cod "accident de munca", angajatorul care ia asumat atribuiile n domeniul securitii i sntii n munca/lucrtorul
desemnat/serviciul intern de prevenire i protecie/serviciul extern de prevenire i
protecie va solicita acesteia o declaraie scris privind modul i mprejurrile n care sa produs evenimentul
5.4 Evidenta accidentelor de munca i a incidentelor periculoase
n baza procesului-verbal de cercetare ntocmit de persoanele mputernicite prin
Pag. 74 / 78

lege, angajatorul la care se nregistreaz accidentul va completa FIAM.


FIAM se completeaz pentru fiecare persoana accidentata n cte 4 exemplare
care se nainteaz spre avizare dup cum urmeaz:
a) inspectoratului teritorial de munca care a avizat dosarul de cercetare ntocmit de
comisia angajatorului, n termen de 3 zile lucrtoare de la primirea avizului;
b) inspectoratului teritorial de munca care a efectuat cercetarea, n termen de 3 zile
lucrtoare de la primirea procesului-verbal de cercetare.
Angajatorul va tine evidenta evenimentelor n urmatoarele registre:
a) Registrul unic de evidenta a accidentatilor n munca;
b) Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase;
c) Registrul unic de evidenta a accidentelor uoare;
d) Registrul unic de evidenta a accidentatilor n munca ce au ca urmare
incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru.
Registrele de evidenta trebuie sa fie actualizate.
5.5. Indicatori specifici de securitate
Activitatea de protecie a muncii are un sistem de indicatori specifici n baza
crora se poate aprecia eficiena activitii precum i gradul de periculozitate a muncii.
Indicatorii specifici activitii de protecie a muncii se pot grupa n dou categorii:
1. indicatori exprimai n mrimi absolute
a) numrul total de victime nregistrat n perioada de raportare;
b) numrul total de accidentai care au ncheiat perioada de incapacitate n
perioada analizat, indiferent dac evenimentul s-a produs n aceeai perioad
sau n perioade anterioare. Modul prin care accidentaii pot ncheia perioada de
incapacitate:
prin reluarea activitii;
prin deces, dup ce au cumulat un anumit numr de zile de incapacitate;
prin transformarea ITM, n incapacitate permanent, respectiv prin
ncadrarea ntr-un grad de invaliditate.
c) numrul total de zile de incapacitate temporar de munc, aferent persoanelor
pentru care urmrile accidentelor s-au terminat n perioada de raportare;
d) numrul mediu de salariai.
2 indicatori exprimai n mrimi relative
a) indicele de frecven;
IF

IF

numarul total de accidentati


1000
numarul mediu de salariati
;

numarul total de accidentati


1000000
numarul total de ore lucrate de salariati

b) indicele de gravitate;
IG

numarul total de zile calendaristice de incapacitate


1000
numarul mediu de salariati
;

IG

numarul total de zile calendaristice de incapacitate


1000000
numarul total de ore lucrate de salariati
;

c) indicele durat medie;


IDM

numarul total de zile calendaristice de incapacitate


numarul total de accidentati care au terminat incapacitatea in perioada de raportare

Pag. 75 / 78

6. Asigurarea semnalizrii de securitate i sntate n


munc
Obiective:
Capacitatea de identificare a potenialului de risc de accident/mbolnviri
profesionale din cadrul unitii;
Corectitudinea n stabilirea tipului de semnalizare necesar n funcie de
particularitile locaiilor;
Discernmntul n stabilirea necesarului de semnalizare;
Atenia n stabilirea dispozitivelor de instalare a mijloacelor de semnalizare pentru
asigurarea tuturor cerinelor privind recepionarea mesajelor transmise;
Capacitatea de instalare a mijloacelor de semnalizare, n concordan cu
prevederile legislative n vigoare i specificul proceselor de munc din unitate.
Obligaii generale
Atunci cnd riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de
protecie colectiv ori prin msuri, metode sau procedee de organizare a muncii,
angajatorul trebuie sa prevad semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul
de munca. n interiorul ntreprinderilor i/sau unitilor trebuie prevzut, dac este
cazul, semnalizarea corespunztoare traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim i aerian,
fr a aduce atingere cerinelor minime privind semnalizarea obstacolelor i a locurilor
periculoase i pentru marcarea cilor de circulaie
Lucrtorii i/sau reprezentanii acestora trebuie sa fie informati si consultati referitor
la toate msurile care trebuie luate privind semnalizarea de securitate i/sau de
sntate utilizata la locul de munca.
Modaliti de semnalizare
1. Semnalizare permanenta
2. Semnalizarea ocazionala
3. Intersanjabilitatea i combinarea semnalizarilor
Culorile utilizate la semnalizarea de securitate sunt urmatoarele:
Culoare
Semnificatie sau scop
Indicaii i precizri
Rou
Semnal de interdicie
Atitudini periculoase
Pericol-alarma
Stop, oprire, dispozitiv de oprire
de urgenta
Evacuare
Materiale i echipamente de
Identificare i localizare
prevenire i stingere a
incendiilor
Galben sau
Semnal de avertizare
Atentie, precautie Verificare
galben-oranj
Albastru
Semnal de obligaie
Comportament sau aciune
specifica
Obligaia purtrii echipamentului
individual de protecie
Verde

Semnal de salvare sau de


prim ajutor
Situaie de securitate

Usi, iesiri, cai de acces


echipamente, posturi, ncperi
Revenire la normal

Cerintele minime privind mijloacele de semnalizare


Panouri de semnalizare
Pag. 76 / 78

Panouri de interdicie
Panouri de avertizare
Panouri de obligativitate
Panouri de salvare i acordarea primului ajutor
Panouri privind materialele sau echipamentele necesare pentru prevenirea i
stingerea incendiilor
Semnalizarea obstacolelor i a locurilor periculoase i pentru marcarea cilor de
circulaie
Semnalizarea obstacolelor i a locurilor periculoase
Marcarea locurilor cu risc de lovire de un obstacol i de cadere a
obiectelor i persoanelor se face n interiorul zonelor construite ale
ntreprinderii, n care lucrtorii au acces n cursul activitii lor, prin
culoarea galbena alternativ cu culoarea neagra sau culoarea roie
alternativ cu culoarea alba. Dimensiunile marcajului trebuie sa in
seama de dimensiunile obstacolului sau ale locului periculos semnalat.
Benzile galben-negre sau rou-albe trebuie sa fie nclinate la circa 45 i
sa aib dimensiunile aproximativ egale.
Marcarea cilor de circulaie
Cile de circulaie a vehiculelor trebuie marcate clar prin benzi continue,
avnd o culoare perfect vizibila, de preferinta alba sau galbena, innduse seama de culoarea solului, n cazul n care destinaia i echipamentul
ncperilor impun acest lucru pentru protecia lucrtorilor. Benzile trebuie
amplasate astfel nct sa se in seama de distanele de securitate
necesare ntre vehiculele care pot circula n zona i orice obiect aflat n
apropiere, precum i ntre pietoni i vehicule. Cile permanente de
circulaie situate n exterior, n zonele construite, trebuie marcate la fel.
Fac excepie cele care sunt prevzute cu trotuare sau bariere
corespunztoare.
Semnalele luminoase
Lumina emis de un semnal trebuie sa produc un contrast luminos adecvat
mediului, n funcie de condiiile de utilizare prevzute, fr sa antreneze
fenomenul de orbire, prin intensitate prea puternica, sau vizibilitate redus, ca
urmare a iluminarii insuficiente
Suprafata luminoasa care emite un semnal poate avea o culoare uniforma sau
poate conine o pictograma pe un fond determinat. Culorile si pictogramele
trebuie sa corespunda prevederilor specifice panourilor de semnalizare.
Semnalele acustice
sa aib un nivel sonor considerabil mai nalt fata de zgomotul ambiant, astfel
nct sa poat fi auzit, fr sa fie excesiv sau suparator;
sa poat fi recunoscut uor, n special dup durata impulsurilor, distanta dintre
impulsuri sau grupuri de impulsuri, i sa poat fi difereniat uor de orice alt
semnal acustic i de zgomotele ambientale.
Comunicarea verbal
Comunicarea verbal se stabilete ntre un vorbitor sau un emitator i unul ori
mai muli auditori, sub forma unui limbaj format din texte scurte, grupuri de
cuvinte i/sau cuvinte izolate, eventual codificate.
Dac comunicarea verbal este utilizata n locul sau complementar unui gestPag. 77 / 78

semnal, trebuie folosite cuvinte-cod, ca de exemplu:


start - pentru a indica nceperea comenzii;
stop - pentru a ntrerupe sau a termina o micare;
oprete - pentru a opri operaiunea;
ridica - pentru a ridica o greutate;
coboar - pentru a cobori o greutate;
nainte;
sensul miscarilor respective trebuie coordonate, cnd este cazul,
napoi;
cu gesturile de semnalizare corespunztoare
dreapta;
stanga;
pericol - pentru a solicita oprirea de urgenta;
repede - pentru a accelera o micare, din motive de securitate.
Gesturile-semnal
Gesturile-semnal trebuie sa fie precise, simple, ample, uor de executat i de
neles i bine difereniate de alte gesturi-semnal
Reguli de utilizare specifice:
Persoana care emite semnale, denumita agent de semnalizare, transmite
instruciunile de manevra, utiliznd gesturi-semnal, ctre persoana care
receptioneaza semnale, denumita operator.
Agentul de semnalizare trebuie sa poat urmri vizual desfurarea
manevrelor, fr a se afla n pericol din cauza acestora, in caz contrar vor fi
prevazui mai multi ageni de semnalizare.
Responsabilitile agentului de semnalizare sunt exclusiv directionarea
manevrelor i asigurarea securitii lucrtorilor aflai n apropiere.
Atunci cnd nu poate executa ordinele primite cu garaniile de securitate
necesare, operatorul trebuie sa intrerupa manevrele n curs pentru a cere
noi instruciuni.
Agentul de semnalizare trebuie sa poat fi uor recunoscut de ctre
operator. Pentru aceasta trebuie sa poarte unul sau mai multe elemente de
recunoatere adecvate viu colorate, de exemplu: vesta, casca, mansoane,
banderole, palete.

Pag. 78 / 78