Turism Iasi

Muzeul Literaturii Romne Iai
Adresa: Iai, str. V. Pogor, nr. 4, 700110;

Adresa web:http://muzeulliteraturiiiasi.ro/
Persoana de contact: Anca Maria Buzea, ef serviciu muzee;
Telefon: 0232/ 410 340,
0747499400; 0747054499;
E-mail: muzeul_lit_iasi@hotmail.com, mlrpogor@zahoo.com;
Scurt
istoric
al
instituiei
Muzeul Literaturii Romane Iai a fost infiinat, ca instituie cu personalitate juridic, in toamna
anului 1990, prin desprinderea din Complexul Muzeal Naional "Moldova. In cei 19 ani de
existen ai Muzeului Literaturii Romane Iai, s-a dovedit c principiul specializrii, atunci cand
este aplicat consecvent, poate da rezultate foarte bune. Instituia a crescut de la 10 la 12 muzee;
personalul a crescut de la 70 la 91 de angajai; rezultatele cercetrilor specialitilor notri
(reeditri, ediii de documente coresponden manuscrise) sunt bine cunoscute; mai multe
cldiri din categoria monumentelor istorice au fost restaurate; patrimoniul artistic i cultural
ieean, Iaul insui, este mai bine cunoscut in ar prin expoziiile noastre itinerante; fondurile
documentare, bunurile de patrimoniu cultural naional din Iai sunt promovate i cunoscute
datorit participrii specialitilor notri la congrese, simpozioane, sesiuni de comunicri.
Cele 12 muzee literare ieene reprezint o carte de vizit care onoreaz i oblig in acelai timp:
- Muzeul "Ion Creang-Bojdeuca - deschis in 1918, primul muzeumemorial literar din ar;
- Muzeul "Vasile Alecsandri- Mirceti - deschis in 1928;
- Muzeul "Vasile Pogor- deschis in 1968;
- Muzeul "Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul - deschis in 1970;
- Muzeul "Mihai Codreanu - deschis in 1970
- Muzeul "Otilia Cazimir - deschis in 1972;
- Muzeul "Mihail Sadoveanu - deschis in 1980;
- Muzeul "G. Toparceanu - deschis in 1985;
- Muzeul "Mihai Eminescu - deschis in 1989;
- Muzeul "Neculai Gane - deschis in 1993;
- Muzeul "C. Negruzzi- Trifeti - deschis in 1995.
Colecia "Istoria Teatrului Romanesc( fostul Muzeu Vornic Vasile Alecsandri , cunoscut ca
Muzeul Teatrului deschis in 1976. Cldirea a fost
retrocedat i dezafectat in anul 2008, iar expoziia a fost regandit pentru spaiul de la etajul
Muzeului
"M.
Eminescu)
inaugurat
in
2008;
Muzeul Vasile Pogor, Muzeul Ion Creang (Bojdeuca), Muzeul Mihai Codreanu, Muzeul
Otilia Cazimir, Muzeul Sfntul Ierarh Dosoftei, Muzeul Nicolae Gane, Muzeul George
Toprceanu, Muzeul Mihail Sadoveanu, Muzeul Constantin Negruzzi Hermeziu, Trifeti,
Muzeul Vasile Alecsandri Mirceti, Muzeul Mihai Eminescu i Colecia Istoria Teatrului
Romnesc (Parcul Copou):
A. Taxa de intrare:
Expoziiile permanente: 3 lei/persoan
Expoziiile tematice temporare: 3 lei/persoan

B. Taxa de intrare cu reducere:
Grupuri de peste 12 persoane de studeni i pensionari:
Elevi (individual i n grupuri legitimai cu carnetul de elev):
Expoziiile permanente: 1 leu/persoan
Expoziiile tematice temporare: 1 leu/persoan
C. GRATUITI: precolari, veterani de rzboi, persoane cu handicap i nsoitorii lor, copii
din casele de asisten social, lucrtori actuali i pensionari din reeaua muzeal naional,
membrii Uniunii Scriitorilor, persoanele prevzute n contractele de colaborare ncheiate ntre
Muzeul Literaturii Romne Iai i alte instituii sau societi comerciale.
Fotografierea i filmarea, n interes personal, sunt permise numai n spaiile extramuzeale.
Pentru fotografieri i filmri interioare se va solicita acordul direciunii M.L.R. (prin serviciul
Secretariat de la Muzeul Vasile Pogor):
- tax filmare 25 lei/30 min.
- tax foto 10 lei/aparat
- tax foto/filmare ce necesit racordare la sursa de energie electric 100 lei/or
Muzeul Memorial Poni - Cerntescu
Adresa: Str. Mihail Koglniceanu nr. 7B

Adresa web:http://www.palatulculturii.ro/muzeuponi.htm
Tel.: 0232/267759
E-mail: oana_poni@yahoo.com
Scurt istoric al instituiei:
Casa din strada M. Koglniceanu nr.7B din Iai, care adpostete astzi Muzeul "PoniCerntescu, inaugurat la 7 noiembrie 1991, a fost construit in anul 1839 de ctre mitropolitul
Veniamin Costachi. Aici a locuit, incepand din anul 1880, profesorul Petru Poni i familia sa, iar
mai tarziu academicianul Radu Cerntescu. In anul 1918, a adpostit coleciile Bibliotecii
Academiei Romane i a servit ca loc de intalnire pentru o seam de personaliti ale vieii
tiinifice i culturale de la mijlocul secolului al XIX-lea i inceputul secolului al XX-lea.
Posibilitatea inaugurrii casei-muzeu s-a datorat in special donaiilor (din anii 1974, 1990)
oferite Complexului Naional Muzeal "Moldova Iai de ctre d-na prof. Florica Mageru,
nepoata savantului Petru Poni, constand in obiecte de mobilier, diplome, medalii, tablouri i
obiecte personale aparinand familiei Petru Poni.
Expoziia de baz este amenajat in ase camere i conserv mrturii ale vieii i operei tiinifice
ale membrilor familiei Petru Poni, precum i a unor importante personaliti din domeniul
chimiei ieene.
Porgram vizitare:
Mari - Duminic: ntre orele 10.00 - 17.00
Luni - nchis.
Pre bilete:
Bilet de intrare cu pre ntreg: 8 Lei
Bilet de intrare cu reducere 50%: 4 Lei (pensionari)
Bilet de intrare cu reducere 75%: 2 Lei (elevi, studeni, posesori de carduri EURO 26 cu
vrsta pn la 30 ani)
Bilet de intrare gratuit: delegaii oficiale, angajaii reelei muzeale, precolari, elevi pn la 18
ani n perioada vacanelor, elevii i studenii din afara granielor - bursieri ai Romniei, persoane
cu disabiliti, grupuri organizate de elevi, studeni, militari n termen n prima mari din lun,
toate categoriile de vizitatori de Ziua Naional a Romniei i de Ziua Internaional a
Muzeelor.
Muzeul ,,Vasile Pogor

Adresa: Str. V.Pogor, nr.4
Telefon 0232/213210, 0232/145760
Web:http://muzeulliteraturiiiasi.ro/muzee.php?muzeuIDa1
Program de vizitare:
Mari - Duminica 10.00 - 17.00
Luni inchis
Descriere personalitate
Vasile Pogor s-a nscut la data de 20 august 1833 in oraul Iai, ca fiu al comisului V. Pogor i al Zoei
Cerchez. A studiat la pensionul Malgouverne din oraul Iai, dup care (din anul 1849) i-a continuat
studiile secundare, apoi cele juridice la Paris. Dup revenirea sa in ar, a intrat in magistratur, lucrand
ca membru la Tribunalul Iai (1857-1858) i la Curtea de Apel Iai (din 1859). A participat la coaliia
politic care a complotat pentru detronarea lui Alexandru Ioan Cuza. Dup schimbarea regimului politic,
Vasile Pogor este numit ca prefect al judeului Iai (februarie 1866) i deputat in Adunarea Constituant
din 1866. A deinut apoi funcia de prim-preedinte al Curii de Apel Iai (1869-1870, 1875-1876).
Intr in politic, ca membru al gruprii "junimiste". Dup ce o scurt perioad deine funcia de ministru
al cultelor i instruciunii (20 aprilie - 23 mai 1870), Vasile Pogor va fi ales in mai multe randuri ca primar
al municipiului Iai (februarie 1880 - 26 aprilie 1881, 7 iunie 1888 - 7 iunie 1891, 30 mai 1892 - 11
noiembrie 1894). Ulterior, Vasile Pogor a fost i deputat, devenind din anul 1891 membru fondator al
Partidului Constituional ("junimist").
Scurt istoric
Tatl junimistului, vornicul Vasile Pogor, construiete o nou cas in 1850 (pe vechile temelii ale caselor
familiilor Coroi i Cerchez), dup cum ne spune inscrisul de pe piatra de temelie gsit in 1995 cu prilejul
lucrrilor de restaurare. Acesta este edificiul in care, dup 1863 (data fondrii "Junimii") s-au inut,
vreme de dou decenii, binecunoscutele edine junimiste. Iacob Negruzzi nota, vorbind despre
inceputurile Junimii: "se fcuse obiceiul ca duminica dup prelegere, Maiorescu, Carp, Rosetti, eu i
Pogor s ne adunm la acesta din urm pentru a discuta asupra obiectului prelegerii ce se inuse". Aici,
la aceste intilniri, s-au format istorici, filosofi, scriitori, critici literari precum: Eminescu, Creang,
Caragiale, Slavici, Xenopol, Lambrior, Gane, ContaTot aici i-a inceput existena, in 1867, revista
"Convorbiri literare".
In 1874 a fost gzduit in frumoasa reedin, gratuit, de Vasile Pogor junimistul, dup revenirea de la
Viena, timp de citeva luni, poetul Mihai Eminescu.
Urmrind destinul casei, amintim faptul c, imobilul vindut in 1901 de Vasile Pogor, a trecut in
proprietatea principesei Moruzzi i a fiului ei, istoricul i profesorul Gh. I Brtianu. Dup plecarea lui Gh.
I. Brtianu la Bucureti, in 1938, casa este inchiriat Rezidenei Regale din Iai. In timpul celui de-al
doilea rzboi mondial, casele "Pogor" sint sediu al comandamentelor trupelor sovietice. Dup 1945,
adpostesc o seam de instituii, respectiv birouri CFR, coal de partid i SANEPID, pin in anul 1968,
cind autoritile locale decid fondarea Muzeului de literatur din Moldova, secie a Complexului Muzeal
Iai. In anul 1990, Muzeul de literatur al Moldovei devine Muzeul Literaturii Romane, instituie
autonom avind in coordonare 12 muzee i case memoriale literare ieene.
In 1994 au fost finalizate lucrrile de consolidare i restaurare ale subteranelor - vestigii datind inc din
secolul al XVII-lea. Aceste hrube au avut multiple destinaii printre care: spaiu de tezaurizare, de
depozitare, de refugiu. Familiile Coroi, Cerchez (tatl i fiul), Pogor (tatl i fiul), Princepesa Moruzzi i
istoricul Gh. I. Brtianu au dezvoltat pe trei nivele actualele pivnie. Spturile arheologice au revelat
locuine subterane (bordeie de secolele XV-XVI).
A. Taxa de intrare:
Expoziiile tematice temporare
(i camera de rariti Muzeul Vasile Pogor): 3 lei/persoan

Expoziiile tematice temporare (i camera de rariti Muzeul Vasile Pogor): 2 lei/persoan
Expoziiile tematice temporare (i camera de rariti Muzeul Vasile Pogor): 1 leu/persoan
C. GRATUITI: precolari, veterani de rzboi, persoane cu handicap i nsoitorii lor, copii din casele de
asisten social, lucrtori actuali i pensionari din reeaua muzeal naional, membrii Uniunii
Scriitorilor, persoanele prevzute n contractele de colaborare ncheiate ntre Muzeul Literaturii Romne
Iai i alte instituii sau societi comerciale.
Muzeul ,,Sfntul Ierarh Dosoftei Mitropolitul

imagini: 1 2 3 4 5 6
Adres: Str. A. Panu, nr.54
Telefon: 0747499403
Web: http://muzeulliteraturiiiasi.ro/muzee.php?muzeuIDa4
Mari - Duminic 10-17
Luni inchis
Descriere personalitatea
Dimitrie Baril, cunoscut mai ales pe numele monahal Dosoftei, (n. 26 octombrie 1624, Suceava - d. 13
decembrie 1693, la Zolkiew, in Polonia, azi Nesterov, Ucraina) a fost un crturar roman, mitropolit al
Moldovei, poet i traductor. In 2005 Biserica Ortodox Roman l-a proclamat sfant.
Clugrit la Probota (c. 1648), sub numele Dosoftei, a fost ales episcop la Hui (1658 - 1660) i Roman
(1660 - 1671), apoi mitropolit al Moldovei (1671-1674 i 1675 - 1686). In toamna anului 1686, datorit
evenimentelor politice din acea vreme, a fost dus in Polonia de otile regelui Jan Sobieski, unde a rmas
pan la sfaritul vieii.
A fost unul dintre cei mai mari crturari din istoria roman, fiind primul poet naional, primul versificator
al Psaltirii in tot Rsritul ortodox, primul traductor din literatura dramatic universal i din cea
istoric in romanete, primul traducator al crilor de slujb in romanete in Moldova, primul crturar
roman care a copiat documente i inscripii, unul dintre primii cunosctori i traductori din literatura
patristic i post patristic i care a contribuit la formarea limbii literare romaneti.
Scurt istoric
Casa "Dosoftei" este muzeul care se ocup, in cadrul Muzeului Literaturii Romane, de literatur roman
veche. Ea se afl in cea mai veche parte a oraului, in preajma curii domneti, astzi vis-a-vis de biserica
Domneasc i Palatul Culturii (Complexul Naional Muzeal "Moldova") i nu departe de Biserica "Trei
Ierarhi" - sediu al primei tiparnie din Moldova in perioada lui Vasile Lupu i a lui Varlaam. Cldirea
actualului muzeu este considerat una dintre cele mai vechi construcii din Iai, fiind atestat
documentar in perioada lui Antonie-vod Ruset i a crturarului i a mitropolitului Dosoftei, intre 1673 i
1679. Intr-o prim faz, documentele semnaleaz cldirea ca fcand parte dintre anexele curii
domneti, dup mutarea capitalei de la Suceava la Iai.
Pan in anii 1686 cldirea adpostete tiparnia mitropolitului Dosoftei. Aici au fost tiprite cri, a cror
contribuie, in procesul de extindere a folosirii limbii romane in instituiile de cult, este de mare
importan. Spaiul de expunere cuprinde trei incperi: dou la parter i una la etaj. Exponatele sunt
oferite vizitatorului in asa fel incat este demonstrat modelul de circulatie i interferen cu celelalte
regiuni ale rii. Datorit acestui criteriu de expunere este mai simplu de urmrit evoluia in dezvoltarea
literaturii romane vechi la Iai, centru spiritual al Moldovei. Numai astfel este motivat prezena in
expoziia permanent a unor mrturii de veche limb romaneasc de circulaie in teritoriile locuite de
romani (indiferent de locul tipririi sau copierii lor).
Urmeaz prezentarea schematic a organizrii materialului expus:
ilustrarea dezvoltrii literaturii romane vechi pan in jurul anului 1830, rolul Iaului cultural i a
personalitilor sale, inceputurile literaturii in limba slavon i indeosebi epoca artei caligrafice i
miniaturale.
inceputurile tiparului pe teritoriile locuite de romani (Liturghierul lui Macarie, 1508)
inceputurile scrisului in limba roman - "Scrisoarea lui Neacu (1521)" i "Apostolul" copiat la Braov
(1559) - considerat cel mai vechi exponat - mss. romanesc datat.
inceputurile tiparului la Iai - "Cartea romaneasc de invtur" sau "Cazanie" (1643) - prima tipritur
de pe teritoriul Moldovei.
dezvoltarea tiparului la Iai, dar i in celelalte provincii romaneti in secolul al XVII-lea - "Carte
romaneasc de invtur" sau "Pravila lui Vasile Lupu" - prima carte de legi de pe teritoriul Moldovei.
prezentarea activitii mitropolitului crturar Dosoftei (Psaltirea pre versuri tocmit. Uniew, 1673).
Tiprituri ale unor mari crturari romani la Iai ("Biblia de la Bucureti", 1688 - unul dintre marii
traductori este Nicolae Milescu).
dezvoltarea literaturii in secolul XVIII i a tiparului la inceputul secolului al XIX-lea.
dezvoltarea literaturii istorice la Iai, inceputurile istoriografiei in limba roman (epoca marilor
cronicari).
Cldirea a fost restaurat, de ctre Direcia Monumentelor Istorice, intre 1962-1968, iar muzeul a fost
inaugurat la 7 august 1970. Dup 1968 cldirea nu a mai suferit modificri. Este deservit de un
specialist muzeograf cu studii universitare i dou persoane la supraveghere, cu studii medii.
A. Taxa de intrare:

Muzeul ,,Vasile Alecsandri

imagini: 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Adresa: Comuna Mirceti, Jud. Iai

Mari - Duminic: 10-17
Luni inchis
Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacu; d. 22 august 1890, Mirceti, judeul Iai) a fost poet,
dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician roman, membru fondator la Academiei
Romane, creator al teatrului romanesc i a literaturii dramatice in Romania, personalitate marcant a
Moldovei i apoi a Romaniei de-a lungul intregului secol al XIX-lea. A fost unul dintre fruntaii micrii
revoluionare din Moldova, redactand impreun cu Koglniceanu i C. Negri Dorinele partidei naionale
din Moldova, principalul manifest al revoluionarilor moldoveni. In 1854 apare sub conducerea sa
Romania literar, revist la care au colaborat moldovenii C. Negruzzi, M. Koglniceanu, Al. Russo, dar i
muntenii Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, Al. Odobescu. In 1859 este numit de domnitorul Al. I. Cuza
ministru al afacerilor externe; va fi trimis in Frana, Anglia i Piemont pentru a pleda in scopul
recunoaterii Unirii. Primete Premiul Academiei pentru Literatur in 1881. In 1863 ia natere la Iai
societatea Junimea, al crui membru onorific a fost pan la sfaritul vieii. In anul 1867 este ales
membru al Societii literare romane, devenit Academia Roman.
Scurt istoric
Numindu-se adesea "sihastrul de la Mirceti", Alecsandri s-a mutat din vechea cas printeasc din Iai,
in casa construit intre anii 1861-1867 sub supravegherea soiei sale, Paulina Alecsandri.
Aici a trit pin la moarte i tot aici i-a scris o mare parte a operei.
Casa a fost deschis publicului in 1928 cu sprijinul Academiei Romane.
Prin intreaga construcie, prin cele cinci incperi vizitabile i holul generos, casa pstreaz o ambian
puternic reverberant, inscriindu-se in tipologia "locuinelor portret".
Manuscrise, cri in ediie princeps, reviste, fotografii, tablouri, obiecte ilustreaz aspecte importante
din opera i viaa lui Alecsandri.
Mrturii privind copilria, studiile la Paris, inceputurile teatrului romanesc, perioada descoperirii
"nestematelor din popor", romanticul episod al iubirii Alecsandri-Elena Negri, revoluia de la 1848,
exilul, Unirea de la 1859, cstoria, Rzboiul de Independen de la 1877, participarea la concursul de la
Montpellier - intiiul premiu internaional de poezie acordat unui poet roman, legtura sa cu "Junimea" i
"Convorbiri literare", colaborrile la revistele "Dacia literar", "Foaie pentru minte, inim i literatur",
relaia Alecsandri-Eminescu i numeroase alte momente se regsesc in expoziia permanent.
Impresioneaz in mod deosebit atmosfera de epoc din incperile in care sint expuse mobile, obiecte de
care s-a slujit - suvenire adunate prin cltoriile sale, cufrul de voiaj intrebuinat in perioada in care era
ministru plenipoteniar al Romaniei in Frana (1885-1890), cutia cupei acordat pentru Cintecul Gintei
Latine, bicornul, divanul turcesc etc.
In parcul din curtea casei se afl mausoleul scriitorului, construit de Academia Roman in 1928, dup
proiectul arhitectului Ghica-Budeti i pictat de Paul Molda in stitul vechilor ctitorii voievodale din
Moldova.
A. Taxa de intrare:


Muzeul ,,Constantin Negruzzi

imagini: 1 2 3 4 5 6 7
Adresa: Hermeziu - Trifeti, judeul Iai
Telefon 0232/144675
Luni inchis
Descrierea personalitii
Constantin (Costache) Negruzzi (1808, satul Hermeziu, judeul Iai 24 august 1868) a fost un om politic
i scriitor roman din perioada paoptist. i-a inceput invtura in grecete cu unul din dasclii greci
mai cu renume pe atunci in Iai. Izbucnind revoluia din 1821, a fugit in Basarabia cu tatl su. La
Chiinu face cunotin cu poetul rus Pukin, care-i deteapt gustul pentru literatur i cu un emigrant
francez de la care ia lecii de limba i literatura francez. Dupa moartea tatlui su, intr copist la
visterie, incepand astfel viaa politic, cum fceau toi fiii de boieri pe atunci. In acest timp public
cateva traduceri de poezii (Mnemon de Voltaire, Prostia Elenei de Marmontel), i cateva nuvele, care
fcur mult efect. Indemnat de scrierile patrioilor de peste muni, studie istoria i ddu la lumin
Aprodul Purice ca un fel de protestare indirect la adresa domnului i boierilor din timpul su. In 1840
este ales primar al oraului Iai. Negruzzi nu ia parte la micarea din 1848 i mult timp rmane retras din
afacerile statului, reintrand numai mai tarziu ca judector, ca membru in Divanul domnesc (1857) i
apoi, sub domnia lui Cuza, ca director al departamentului finanelor, ca deputat i ca epitrop la Sf.
Spiridon.
Scurt istoric
In imediata vecintate a Prutului, la Hermeziu, com. Trifeti, jud. Iai, la circa 40 de km. de municipiul Iai
se afl conacul familiei Negruzzi. Casa a aparinut mai intii lui Dinu Negru - tatl scriitorului, primit ca
zestre, in 1807, cind se cstorete cu Sofia Hermeziu -, apoi fiului acestuia Constantin. De aceast cas
ii leag numele citeva nume de rezonan ale culturii romaneti: Constantin Negruzzi (1808-1868),
membru al Academiei Romane chiar de la infiinare, preedinte al Eforiei Iailor, director, in citeva
rinduri, al Visteriei Moldovei, efor al colilor, codirector al Teatrului Naional (impreun cu M.
Koglniceanu i V. Alecsandri), ministru al finanelor, printele nuvelei istorice romaneti (Alexandru
Lpuneanu); Iacob Negruzzi (1842-1932), scriitor, preedinte i vicepreedinte al Academiei Romane,
unul din cei cinci fondatori ai Societii "Junimea", secretar perpetuu al "Convorbirilor literare", mai bine
de un sfert de veac; Leon C. Negruzzi (1840-1890), scriitor, fost primar i prefect de Iai; generalul Mihai
L. Negruzzi (1873-1958), memorialist, fost primar de Iai i rezident al inutului Prut, in 1938; Ella L.
Negruzzi (1876-1949), prima femeie avocat din Romania; Leon (Bob) M. Negruzzi, scriitor de limb
francez, tradus i la noi, el insui traductor in francez a numeroase pagini de lite-ratur romaneasc,
impreun cu urmaii acestora, dintre care unii locuiesc astzi in ar (Irina Fotiade) sau in Germania
(Ioanna Rosetti i fiica acesteia Catinca Gherghel), in Frana (Dana Petrior-Konya), acestea fiind i
principalele donatoare.
Casa, inaugurat ca muzeu la 7 octombrie 1995, i-a avut ca oaspei, de-a lungul timpului, pe Mihalache
Sturdza, Al. I. Cuza, V. Alecsandri, M. Koglniceanu, P. P. Carp, majoritatea scriitorilor junimiti i reputai
actori ai Teatrului Naional ieean, muzicieni ca Eduard Caudella, in prezena cruia cei doi frai, Leon i
Iacob, cintau la pian i flaut.
Muzeul Literaturii Romane din Iai a restaurat casa in anii 1993-1995, reconstituind muzeografic viaa i
activitatea acestei familii de crturari.
In aceste locuri pot fi admirate i alte construcii ale membrilor familiei: biserica, coala (ctitorit de
Iacob in 1870 i vizitat de M. Eminescu - revizor colar in 1875), sediul vechii primrii, precum i plopii
bicentenari ocrotii etc.
Muzeul a fost nominalizat intre altele 65 din intreaga Europ, de ctre Fundaia EMYA din Bristol pentru
Premiul Muzeului European al anului 1996.
A. Taxa de intrare:

Bojdeuca ,,Ion Creang

imagini: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Adresa: Iai, Str. Simion Brnuiu, nr.4
Telefon: 0232115515
Program de vizitare: Mari - Duminica 10.00 - 17.00
Ion Creang s-a nscut la 1 martie 1837. Prinii si sunt tefan a lui Petrea Ciubotariul i Smaranda, iar
el a mai avut inc apte frai.
In 1847 incepe coala de pe lang biseric din satul natal. Fiu de ran din Humuleti, este pregtit mai
intai de dasclul din sat, dup care mama sa il incredineaz bunicului su, David Creang, care-l duce pe
valea Bistriei, la Broteni. In 1853 este inscris la coala Domneasc de la Targu Neam, sub numele
tefnescu Ion. Dup dorina mamei, el este inscris la coala catihetic din Flticeni, unde apare sub
numele de Ion Creang. Dup desfiinarea colii din Flticeni, este silit s plece la Iai, absolvind cursul
inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi de la Socola.
Se insoar la Iai, cu Ileana. La 19 decembrie 1860 soia sa nate un biat, Constantin.
In 1864, Creang intr la coala preparandal vasilian de la Trei Ierarhi, unde l-a avut profesor pe Titu
Maiorescu.
Dup ce timp de 12 ani este dascl i diacon la diferite biserici din Iai, este exclus definitiv din randurile
clerului.
Intre 1883 i 1889 a fost bolnav de epilepsie. Ion Creang moare pe data de 31 decembrie 1889, in casa
sa din cartierul icu.
Scurt istoric
"Bojdeuca de casuta" cum o numeste insusi Ion Creanga (1 martie 1837 - 31 decembrie 1889), construita
inainte de anul 1850, in mahalaua Ticau, "ce-i mai zic si Valea Plingerei", a devenit muzeu memorial
(primul muzeu memorial de literatura din Romania) la 15 aprilie 1918.
Casuta de pe strada Ticaul de Sus nr. 4 l-a gazduit pe Ion Creanga din vara anului 1872, dupa ce fusese
raspopit. Humulesteanul s-a mutat aici, in camera din dreapta, avind-o ca vecina, in cealalta camera, pe
Ecaterina Vartic.
Toate Povestile si Amintirile din copilarie au fost scrise in Bojdeuca din Ticau. In anul 1876, o jumatate
de an, Mihai Eminescu a locuit aici, traind "fara pic de ginduri rele" impreuna cu Creanga, cu personajele
lui, viata adevarata pe care o visa. In bucatarie se afla cuptorul cu hornul asemanator celui de la casa
parinteasca din Humulesti, masuta de lemn cu trei picioare, cuptorul, icoana - amintire de la mama sa,
portretul Tincai Vartic si alte obiecte memoriale originale. In camera de lucru pot fi revazute masa de
lucru, cu pagini scrise de Creanga, lampa, tocul, calimara, nisipernita, scrinul amintind de cel al lui
Eminescu, "biblioteca, portretul original pictat de V. Musnetanu, precum si multe alte obiecte originale.
Cerdacul din spatele Bojdeucii, de unde Creanga si Eminescu priveau dealurile Ciric si Sorogari, dar si "pe
cerul plin cu minunatii",aminteste aceasta tulburatoare prietenie. Aici petreceau cei doi ceasuri fara
pereche, aici Eminescu povestea lui Creanga "atitea lucruri frumoase frumoase
Cladirea care adaposteste Expozitia documentara Viata si opera lui Creanga, biblioteca si fondul
documentar constituit la 15 aprilie 1918, ca si amfiteatrul in aer liber (proiect realizat de arhitectul
iesean Virgiliu Onofrei) au fost construite in perioada 1984-1989 si inaugurate la 11 iunie 1989.
Cel mai vizitat muzeu din Iasi, Bojdeuca "Ion Creanga, se infatiseaza vizitatorilor din tara si strainatate
nu ca o arhiva, ori ca o colectie de documente vechi, originale, ci ca o sinteza vie, ca o oglinda moderna a
vietii si operei unui mare creator roman si a lumii romanesti si europene in care a trait Ion Creanga,
contemporan cu noi.
A. Taxa de intrare:

Bojdeuca ,,Ion Creang

imagini: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Adresa: Iai, Str. Simion Brnuiu, nr.4
Telefon: 0232115515
Program de vizitare: Mari - Duminica 10.00 - 17.00
Ion Creang s-a nscut la 1 martie 1837. Prinii si sunt tefan a lui Petrea Ciubotariul i Smaranda, iar
el a mai avut inc apte frai.
In 1847 incepe coala de pe lang biseric din satul natal. Fiu de ran din Humuleti, este pregtit mai
intai de dasclul din sat, dup care mama sa il incredineaz bunicului su, David Creang, care-l duce pe
valea Bistriei, la Broteni. In 1853 este inscris la coala Domneasc de la Targu Neam, sub numele
tefnescu Ion. Dup dorina mamei, el este inscris la coala catihetic din Flticeni, unde apare sub
numele de Ion Creang. Dup desfiinarea colii din Flticeni, este silit s plece la Iai, absolvind cursul
inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi de la Socola.
Se insoar la Iai, cu Ileana. La 19 decembrie 1860 soia sa nate un biat, Constantin.
In 1864, Creang intr la coala preparandal vasilian de la Trei Ierarhi, unde l-a avut profesor pe Titu
Maiorescu.
Dup ce timp de 12 ani este dascl i diacon la diferite biserici din Iai, este exclus definitiv din randurile
clerului.
Intre 1883 i 1889 a fost bolnav de epilepsie. Ion Creang moare pe data de 31 decembrie 1889, in casa
sa din cartierul icu.
Scurt istoric
"Bojdeuca de casuta" cum o numeste insusi Ion Creanga (1 martie 1837 - 31 decembrie 1889), construita
inainte de anul 1850, in mahalaua Ticau, "ce-i mai zic si Valea Plingerei", a devenit muzeu memorial
(primul muzeu memorial de literatura din Romania) la 15 aprilie 1918.
Casuta de pe strada Ticaul de Sus nr. 4 l-a gazduit pe Ion Creanga din vara anului 1872, dupa ce fusese
raspopit. Humulesteanul s-a mutat aici, in camera din dreapta, avind-o ca vecina, in cealalta camera, pe
Ecaterina Vartic.
Toate Povestile si Amintirile din copilarie au fost scrise in Bojdeuca din Ticau. In anul 1876, o jumatate
de an, Mihai Eminescu a locuit aici, traind "fara pic de ginduri rele" impreuna cu Creanga, cu personajele
lui, viata adevarata pe care o visa. In bucatarie se afla cuptorul cu hornul asemanator celui de la casa
parinteasca din Humulesti, masuta de lemn cu trei picioare, cuptorul, icoana - amintire de la mama sa,
portretul Tincai Vartic si alte obiecte memoriale originale. In camera de lucru pot fi revazute masa de
lucru, cu pagini scrise de Creanga, lampa, tocul, calimara, nisipernita, scrinul amintind de cel al lui
Eminescu, "biblioteca, portretul original pictat de V. Musnetanu, precum si multe alte obiecte originale.
Cerdacul din spatele Bojdeucii, de unde Creanga si Eminescu priveau dealurile Ciric si Sorogari, dar si "pe
cerul plin cu minunatii",aminteste aceasta tulburatoare prietenie. Aici petreceau cei doi ceasuri fara
pereche, aici Eminescu povestea lui Creanga "atitea lucruri frumoase frumoase
Cladirea care adaposteste Expozitia documentara Viata si opera lui Creanga, biblioteca si fondul
documentar constituit la 15 aprilie 1918, ca si amfiteatrul in aer liber (proiect realizat de arhitectul
iesean Virgiliu Onofrei) au fost construite in perioada 1984-1989 si inaugurate la 11 iunie 1989.
Cel mai vizitat muzeu din Iasi, Bojdeuca "Ion Creanga, se infatiseaza vizitatorilor din tara si strainatate
nu ca o arhiva, ori ca o colectie de documente vechi, originale, ci ca o sinteza vie, ca o oglinda moderna a
vietii si operei unui mare creator roman si a lumii romanesti si europene in care a trait Ion Creanga,
contemporan cu noi.
A. Taxa de intrare:

Muzeul ,,Mihail Sadoveanu

imagini: 1 2 3 4
Adres: Iai, Str. Aleea Sadoveanu, nr.12
Telefon: 0747499408
Luni inchis
Descrire personalitate
Prinii lui Mihail Sadoveanu au fost avocatul Alexandru Sadoveanu din Oltenia i Profira Ursache, fat
de rzei. Se stabilete la Bucureti, in 1904, se cstorete, i va avea unsprezece copii. Colaboreaz la
revista Smntorul, dar se va simi mai apropiat spiritual de revista care aprea la Iai, Viaa
Romaneasc. In anul 1919 editeaz, impreun cu Tudor Arghezi, la Iai, revista Insemnri literare. Devine
membru al Academiei Romane in 1921. In 1928 publica povestirea Hanul Ancuei, aparinand perioadei
de maturitate a scriitorului. In anul 1936 Mihail Sadoveanu, George Toparceanu, Mihai Codreanu i
Grigore T. Popa scot, incepand cu luna ianuarie, revista lunar Insemnri ieene. In anul 1948 public
romanul Puna Mic,iar un an mai tarziu in 1949, Mihail Sadoveanu este ales preedinte al Uniunii
scriitorilor. Caiva ani mai tarziu, in 1952 public romanul istoric Nicoar Potcoav, capodoper a
geniului. In 1954 public volumul Aventur in lunca Dunrii. In anul 1955, scriitorului i se confer titlul de
Erou al Muncii Socialiste. Mihail Sadoveanu se stinge din via in data de 19 octombrie 1961, fiind
inmormantat alturi de Eminescu i Caragiale.
Scurt istoric
Principalele date referitoare la istoricul Casei de la Copou - devenit celebr datorit personalitilor
care au ctitorit-o i care au locuit-o de-a lungul anilor - ne sunt furnizate de istoricul Dan Bdru,
cercettor al trecutului Iailor. Apelm, deci, la sursa cea mai autorizat. "La 1834 nu se afla inc pe
acest loc decat o vie a agi Koglniceanu in mijlocul vechilor podgorii ale Iailor, despre care se
pomenete in cronici, cci rzboaiele nu le-au ocolit i nu o dat s-au dat lupte printre vii. Mihail
Koglniceanu avea in ora o cas spaioas, care mai exist i astzi; dar el a hotrat s dea curs fanteziei
sale i s-i cldeasc o vil in mijlocul podgoriei, aproape la porile Iailor. i tot el este acela care a avut
ideea s ridice turnul in patru muchii din care cuprinzi cu vederea Moldova cu tot latul ei, din valea
Prutului i pan la Ceahlu.
(...) la 1856 vila era infiinat de mai muli ani. Lovit de una din acele jene financiare strigtoare care
erau lucru curent la el, fostul adjutant domnesc o dduse cu chirie. ... Cand Mihail Sadoveanu a dobandit
proprietatea la 1919, impreun cu fratele su Vasile, vila nu se afla in special in interior, in infiarea
exact in care fusese cldit. Mihail Koglniceanu o vanduse in cele din urm bancherului milionar i
baron austriac Neuschotz, care a infrumuseat-o, introducand parchete instelate, precum i ferestre i
ui aduse de la Viena. Pe acestea din urm, Neuschotz n-a uitat c se cuvenea s le orneze cu cate o
coroan de baron; iar aceste embleme, Sadoveanu s-a grbit s le inlture, la randul su. i tot din
timpul lui Neuschotz este i sala de baie de patrician roman, in plci de faian, cu mica ei piscin
ingropat in planeu.
... Intamplarea a voit ca Mihail Sadoveanu s peasc in noua sa cas de la Copou, in 1919, intr-un
moment in care George Enescu era pe punctul de a se deslipi de o reedin care ii devenise drag i in
care compusese i cantase timp de trei ani, cand se stabilise momentan in Iai de pe urma celui dintai
rzboi mondial. Vreme de mai multe luni de zile, Euterpe i Erato au prezidat deci amandou intr-o
aceeai cas. In cele din urm ins, muza lui Mihail Sadoveanu a rmas s stpaneasc singur i timp de
dou decenii a vieuit nestingherit in acest cadru, inspirandu-l pe cel mai mare prozator al poporului
nostru. In 1947, Mihail Sadoveanu a donat domeniul Institutului de Agronomie din Iai. Castelul cu turn
cunoate acum o nou etap a istoriei sale. Dar nimeni i nimic nu ar izbuti vreodat s alunge din
aceste locuri umbrele luminoase chemate la via de uriaul maestru al literaturii romaneti i nscute
nemuritoare."
La 6 noiembrie 1980, casa de la Copou cunoate momentul srbtoresc al inaugurrii sale ca Muzeu
Memorial "Mihail Sadoveanu". Sunt prezeni la festivitate: fiica scriitorului, Profira Sadoveanu, soia sa,
Valeria Sadoveanu, I.P.S. Teoctist, Mitropolitul Moldovei i Sucevei scriitori i oameni de cultur,
oficialiti din Iai, un numeros public. Gazde sunt muzeografii Muzeului Literaturii Romane din Iai, cei
care, cu efort i struin, au dat cldirii destinaia i infiarea de astzi. Alturi de ei, domnul
Constantin Mitru, cumnatul i secretarul marelui scriitor, fr iniiativa i contribuia cruia acest lca al
memoriei noastre culturale poate c n-ar fi existat. Ansamblul sculptural (autor Dan Covtaru) din
grdina muzeului pstreaz cu pioenie urna funerar cu rmiele pmanteti ale Valeriei Sadoveanu.
Dorina scriitorului de a-i afla odihna venic in acest loc nu s-a infptuit inc. Reamintim cuvintele sale,
rostite la 6 februarie 1938, cu prilejul conferirii de ctre Universitatea ieean a titlului de doctor
"honoris causa": "Oriunde m-ar purta valurile vieii, dumneavoastr tii c m intorc aici aa cum albina,
dup ce exploreaz campia i cerul, se intoarce la roiul su, fr de care nu poate tri. Ndjduiesc ca i
popasul meu din urm, cel definitiv, tot aici va fi. Doresc ca acest popas s fie cat mai intarziat, surprizele
existenei i fragilitatea fiinei noastre l-ar putea face, ins, i foarte apropiat."
A. Taxa de intrare:


Muzeul ,,George Toprceanu

imagini: 1 2 3
Adresa: Iai, Str. Ralet, nr. 12
Mari - Duminic 10.00 - 17.00
Luni inchis
George Topirceanu (n. 21 martie 1886, Bucureti - d. 7 mai 1937, Iai) a fost poet, prozator, memorialist
i publicist roman, membru corespondent al Academiei Romane din 1936. Urmeaz coala primar la
Bucureti (1893 - 1895) i la Suici, judeul Arge, unde prinii se stabilesc o vreme, apoi liceul la
Bucureti (Liceul Matei Basarab i la Sf. Sava)(1898 - 1906). Apropiat de Garabet Ibrileanu (cu care
intreine o interesant coresponden), se stabilete la Iai (1911), intrand in redacia Vieii romaneti.
Impreun cu M. Sevastos scoate revista Teatrul (1912 - 1913). Mobilizat, particip la campania din
Bulgaria, apoi la primul rzboi mondial, czand prizonier in primele zile, la Turtucaia (1916) i rmane in
captivitate pan in 1918. Experiena celor dou campanii i a prizonieratului va fi evocat in proza sa.
Debuteaz editorial cu dou volume: Balade vesele i Parodii originale (1916). Este ales Membru
corespondent al Academiei (1936). Evoluand de la sentimentalismul epigonic al inceputurilor ctre o
poezie impregnat de un umor parodic, autoironie i uoar melancolie, Topirceanu este o voce
distinct in poezia romaneasc.
Scurt istoric
Chemat la Iai de G. Ibrileanu la inceputul lunii octombrie 1911, ca subredactor al "Vieii Romaneti",
Topirceanu va rmine al Iaului pin la sfiritul vieii, chiar dac soarta il va despri de el din timp in
timp.
Gzduit de Ibrileanu, pentru inceput (pin la 26 oct. 1911), mai tirziu, poetul locuiete in str. Pcurari,
nr. 6, la d-nul Mihai Pastia, administratorul "Vieii Romaneti".
Din 1932 i pin in 7 mai 1937, poetul a locuit in casa din strada Ralet, nr. 7.
Micua, discreta, aproape misterioasa cas a fost construit la sfiritul secolului al XIX-lea i a aparinut
poetului Demostene Botez. Aici a fost instalat i sediul revistei "Insemnri literare", la 8 ianuarie 1919,
din care fceau parte: M. Sadoveanu, G. Ibrileanu, G. Topirceanu i Demostene Botez.
Memorialul a fost inaugurat la 22 iunie 1985, cu un an inaintea centenarului naterii poetului (centenar
UNESCO).
La intrare, fixat in zid, te intimpin basorelieful in marmur al poetului sub care sint gravate spusele lui
Arghezi: "Inteligent ca puini oameni ai condeiului i manuscrisului, Topirceanu din nobil i discret
inut nu i-a imprtit sensibilitatea decit filtrat i btind intr-o nuan vast i a dat amrciunii i
deziluziei, ironie i sarcasm."
Expoziia permanent cuprinde obiecte de scris, manuscrise, cri cu dedicaie, fotografii, colecii de
reviste. Dintre obiectele personale se pstreaz un sfinx i o piramid in miniatur, un sfenic, un
barometru, discuri de patefon, aparate de fotografiat i negative pe sticl realizate de poet.
Pe ling multe exemplare din revista "Viaa Romaneasc" (in redacia creia o va cunoate pe Otilia
Cazimir), "Insemnri literare" (coordonat de M. Sadoveanu i G. Topirceanu), "Insemnri ieene", se
afl i "Calendarul Iaului" pe anul 1933, deschis la poezia Salut, Iai!, pentru c G. Topirceanu a iubit
Iaul: "Mi-a plcut de la inceput Iaul, cu grdinile lui inflorite, cu gardurile lui drpnate, () cci
oricite straturi de glod s-ar depune acolo, tot nu vor putea s astupe vreodat urma pailor lui Eminescu,
urma ciubotelor de iuft ale diaconului Creang, urmele atitor oameni iubii de altdat, cum s nu-mi
plac?"
A. Taxa de intrare:

Muzeul ,,Mihai Codreanu (Vila Sonet)

imagini: 1
Adresa: Iai, Str. Rece, nr.5
Web: http://muzeulliteraturiiiasi.ro/muzee.php?muzeuIDa12
Telefon 0232/117664
Mari - Duminic: 10-17
Luni inchis
Mihai Codreanu (n. 25 iulie 1876, Iai - d. 23 octombrie 1957, Iai) a fost un poet roman, membru
corespondent al Academiei Romane (1942). A fost director la Teatrul Naional din Iai (1919-1923);
profesor i rector (1933-1939) al Conservatorului de Art Dramatic din Iai; director la revista
"Insemnri ieene.
Debuteaz in lumea literar cu versuri in "Lumea ilustrat (1891).
Volumele sale de poezii sunt: "Diafane" (1901), "Din cand in cand (1903), "Statui (1914), "Cantecul
deertciunii (1921), "Turnul din filde (1929), "Statui. Sonete i evadri din sonet (1939).Este cel mai
prolific sonetist roman.
Scurt istoric
Mihai Codreanu s-a nscut in iulie 1876 la Iai, ora in care ii va petrece cea mai mare parte a vieii.
Primele poezii publicate dateaz din perioada in care Codreanu frecventa cursurile Liceului Naional din
Iai. Inc de pe acum se poate observa influena a dou mari nume asupra creaiei sale literare, i
anume, Eminescu i Baudelaire. Acetia pot fi identificai drept mentori spirituali ai poetului de mai
tarziu.
Dei se inscrie la Facultatea de Drept din Iai urmand astfel profesia tatlui, Codreanu nu renun la
activitatea literar i la pasiunea pentru scris. Dimpotriv, asist in paralel la cursuri din cadrul
Conservatorului de Muzic i Art Dramatic din aceeai localitate. Ulterior, ii va perfeciona
cunotinele in acest domeniu participand la numeroase prelegeri atat in ar cat i in strintate.
Dup cum am menionat deja, Codreanu continu s scrie i pe perioada studeniei, primul volum ,,Diafane" - vzand lumina tiparului imediat dup terminarea facultii, in 1901. In acelai an debuteaz
i ca traductor cu opera ,,Martira" de Jean Richepin. Lucrarea care ins ii confirm valoarea in aceast
nou postur este traducerea piesei ,,Cyrano de Bergerac" de Edmund Rostand. Aceasta a fost
considerat a fi cea mai bun traducere in limba roman, poetul fiind recompensat i de ctre Direcia
Naional a Teatrelor.
Pasionat de literatura francez, el a continuat activitatea de traductor i de promotor al acesteia. In
acelai timp, cu mari inclinaii spre teatru, s-a implica i in procesul de punere in scen a unora din
piesele autorilor francezi.
A colaborat cu diverse publicaii ale vremii, trimiand spre tiprire numeroase versuri, articole, traduceri
i comentarii literare. Dintre diferitele edituri cu care a colaborat, editura revistei ,,Viaa romaneasc" a
fost cea care a publicat cel mai important volum de sonete al su intitulat ,Statui". Cuprinzand un
numr de 99 de sonete, acest volum l-a consacrat pe Codreanu drept cel mai important sonetist roman.
Activitatea sa literar a fost recunoscut la nivel.
La un moment dat, din motive de sntate, Mihai Codreanu a renunat la a profesa avocatura i s-a
dedicat exclusiv activitii literare i carierei didactice. Dup ce in tineree Codreanu urmase cursurile
Conservatorului din Iai, la maturitate ajunge profesor in cadrul aceluiai Conservator de Muzic i Art
Dramatic, la catedra de ,,Dicie, citire expresiv, critic, psihologie teatral i scenic". Mai tarziu, a fost
i la conducerea acestuia.
De asemenea, Mihai Codreanu s-a remarcat i ca director al Naionalului ieean, urmandu-i in funcie
bunului su prieten Mihail Sadoveanu. Dei pasionat de teatru, Codreanu nu a urcat pe scen decat o
singur dat, in stagiunea 1912-1913, in piesa ,,Martira". Tracul excesiv il va ine in spatele luminii
reflectoarelor.
In anul 1921, odat cu apariia unui alt volum de sonete - ,,Cantecul deertciunii" - activitatea lui Mihai
Codreanu a fost recunoscut i pe plan internaional. Ministerul Instruciunii Publice din Frana l-a numit
Cavaler al Academiei Franceze in semn de recunotin pentru implicarea sa in activitatea de promovare
a culturii franceze. Mai tarziu, tot in semn de recunotin din partea Franei, a fost decorat i cu Ordinul
Naional al Legiunii de Onoare.
Spre sfaritul vieii, Codreanu s-a gsit in imposibilitatea de a-i mai scrie singur poeziile. Semnele bolii
manifestate din tineree s-au accentuat pan cand, la btranee, Codreanu i-a pierdut in totalitate
vederea. Activitatea de creaie a continuat ins, poemele fiindu-i aternute pe hartie de prieteni
apropiai iar, in ultima perioad de secretara sa.
Mihai Codreanu a murit in 1957 la varsta de 81 de ani in locuina sa din Iai. Este vorba despre casa care
astzi gzduiete Muzeul ,,M. Codreanu", o cas inchinat sonetului precum a fost i viaa poetului.
A. Taxa de intrare:

Muzeul ,,Otilia Cazimir

imagini: 1 2
Adresa: Iai, Str. Otilia Cazimir, nr.4

Telefon: 0232/115231
Luni inchis
Era cel de-al cincilea copil al invtorului Gheorghe Gavrilescu. i-a petrecut copilria in satul natal i a
inceput s scrie poezii de cand era mic. A urmat cursurile liceale i universitare la Iai, ora in care i-a
petrecut intreaga via. A debutat in anul 1912 in revist "Viaa romaneasc, in care ii va tipri
majoritatea scrierilor. Intre anii 1937-1947 a indeplinit funcia de inspector al teatrelor din Moldova.
Prinii ii spuneau in copilrie Luchi. Din proza sa autobiografic "A murit Luchi aflm c numele de
Luchi dispare odat cu intrarea in coal, cand fetia a crescut i a devenit elev.
In copilrie a simit lipsa prietenilor de joac, dup cum ea insi mrturisete: "Am fost o feti tare
cuminte. Toi erau mai mari decat mine. M jucam singur. M sfiam de toi. Uneori cantam. Alteori
priveam gazele, psrile, cand se topeau zpezile.
Otilia Cazimir iubea copiii i a inceput s realizeze creaii literare pentru ei.
La revista "Viaa romaneasc l-a cunoscut pe George Toparceanu. Intre ei s-a legat o strans prietenie i
o adevrat poveste de dragoste.
Scurt istoric
Alexandra Gavrilescu (Casian) s-a nscut la 12 februarie 1894, in localitatea Cotul Vameului, undeva
aproape de Roman. Era cel mai mic copil din cei cinci cii a avut familia invtorului Gh. Gavrilescu. In
1898 se stabilesc definitiv la Iai, cumprind o cas in cartierul Beilicului, pe strada Bucinescu.
Cursurile primare le urmeaz la coala Domneasc, dup care devine elev la Liceul Oltea Doamna. Din
aceast perioad dateaz i primele incercri literare. In 1912 trimite revistei "Viaa Romaneasc" o
poezie (Noapte), textul nefiind semnat. Intuind talentul acestei anonime (deocamdat) poete, G.
Ibrileanu i M. Sadoveanu sviresc un insolit "botez" literar, numind-o Otilia Cazimir. Leag prietenii
sincere, durabile cu G. Ibrileanu i M. Sadoveanu, cu Demostene Botez i M. Codreanu, cu fraii Ionel i

Al. O. Teodoreanu dar, mai ales, cu G. Topirceanu.
Creaia literar a Otiliei Cazimir, desfurat pe o perioad de aproape aizeci de ani, este de o
remarcabil varietate. Volumele de poezii (Lumini i umbre, Fluturi de noapte, Cintec de comoar,
Licurici etc.), proz (Din intuneric. Fapte i intimplri adevrate, Grdina cu amintiri), un vodevil
(Unchiul din America), numeroase articole incluse in revistele sau ziarele vremii, proz memorialistic
(Prietenii mei scriitori) la care se adaug, ca o incununare, literatura pentru copii (Jucrii, A murit Luchi,
Baba Iarna intr-n sat, Albumul cu poze) completeaz profilul unei scriitoare ce i-a fcut din neodihn
un mod de a exista. In chip firesc, i se decerneaz, in 1937, Premiul Naional pentru poezie.
Casa in care a locuit i a creat Otilia Cazimir a devenit muzeu memorial in 1972.
Biroul la care scria Otilia Cazimir este plin de manuscrise. Climara, ochelarii i alte obiecte personale par
c o ateapt. Biblioteca abund in cri cu dedicaii. Portrete ale sale sau peisaje din zona Bucinescu,
realizate de pictori din coala ieean, precum Victor Mihilescu-Craiu, Nicolae Constantin .a. dau
msura preuirii de care se bucura Otilia Cazimir in rindul artitilor plastici.
Acum, la crucea dintre milenii, poeta se afl printre noi mai mult ca niciodat. Chiar dac in 1967 a
urmat drumul Eternitii, ea i-a lsat inima florilor i sufletul "uitat pe undeva, pe-aici".
A. Taxa de intrare:

Muzeul ,,Mihai Eminescu

imagini: 1 2 3
Adresa: Iai, Parcul Copou
Telefon: 0747499405
Luni inchis
Mihai Eminescu (nscut ca Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoani sau Ipoteti - d. 15 iunie
1889, Bucureti) a fost un poet, prozator i jurnalist roman, socotit de cititorii romani i de critica literar
drept cel mai important scriitor romantic din literatura roman, fiind supranumit i "luceafrul poeziei
romaneti. Eminescu a fost activ in societatea literar Junimea, i a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul
oficial al Partidului Conservator. A publicat primul su poem la varsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat s
studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au
fost daruite Academiei Romane de Titu Maiorescu, in sedinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost
internat in 3 februarie 1889 la spitalul Mrcua din Bucureti i apoi a fost transportat la sanatoriul
Caritas. In data de 15 iunie 1889, in jurul orei 4 dimineaa, poetul a murit in sanatoriul doctorului uu.
In 17 iunie Eminescu a fost inmormantat la umbra unui tei din cimitirul Bellu. A fost ales post-mortem
(28 octombrie 1948) membru al Academiei Romane.
Scurt Istoric
Implinirea a 100 de ani de la trecerea in nefiin a poetului il gsea pe Eminescu fr o cas a sa, la Iai
unde locuise o bun perioad de timp. Ideea se reimpunea cu maxim necesitate. S-a ales aceast dat
pentru concretizarea ei, nu o cas sau o camer in care Eminescu fusese gzduit, ci locul in care insi
amintirea poetului rmsese in Iai o prezen vie, cotidian i perpetu: Parcul Copou, acest sui-generis
Fontainbleu al Iailor, vechi de peste dou secole, cu arbori seculari, indrgit de Eminescu, in care
trecerea sa pe aici e evocat inc de arborele preferat, teiul, devenit leitmotiv al poeziei sale; teiul lui
Eminescu - Teiul Sfant - pentru cei care vin astzi s se cufunde pentru o clip in rememorri benefice i
in spiritualitatea sa. Inceputul a fost fcut prin deschiderea, intr-o cldire existent in centrul oraului, a
Expoziiei permanente "Mihai Eminescu". Ideea a fost unanim acceptat generand hotrarea unei
construcii noi, cu o arhitectur sugerat de coordonatele creaiei eminesciene, funcional cultural i
muzeal. Transpunerea in proiect a fost incredinat arhitectului Virgil Onofrei.
Cldirea, construit astfel, a fost inaugurat in 1989 ca un omagiu adus poetului la Centenarul morii
sale i este, dup prerea specialitilor in domeniu din Romania, a zecilor de mii de vizitatori din ar i
de peste hotare, care au vzut muzeul Eminescu, un adevrat monument de arhitectur capabil s
evoce prin sine insui dimensiunile creaiei eminesciene. Intrarea in folosin a spaiului destinat
Cafenelei literar-artistice i a slii polivalente, aflat in curs de finalizare, ca i dotarea intregului complex
cu mijloacele tehnice audio-vizuale, va intregi imaginea Centrului Cultural Naional "Mihai Eminescu", in
care deocamdat funcioneaz doar segmentul muzeal, asigurand o cunoatere cuprinztoare, divers i
profund a personalitii i creaiei geniului tutelar al literaturii romane.
Date despre cldire i colectivul muzeului: muzeul este compus din trei sli: dou la parter, Sala
destinului i Sala de art, i una la etaj, Sala prieteniei; colectivul muzeului este format din doi
muzeografi cu studii superioare i trei supraveghetoare cu studii medii. Colecia de carte cuprinde ediii
ale creaiei eminesciene de la prima ediie (1884) pan la ediiile recente, studii monografice privind
viaa poetului, exegeze critice i traduceri ale poeziei lui Eminescu in limbii strine. Piesele importante
din aceast colecie sunt: Mihai Eminescu - Poesii, Ed. Socec, Bucureti, 1884; Mihai Eminescu - Poems
(poezii in limba englez), Ed. Grimm, 1938; Mihai Eminescu - Augsewahlte Gedichte (poezii in limba
german), Timioara, 1932; Mihai Eminescu - Poesies (in limba francez), Bucureti, 1931.
Colecia de fotografii Eminescu, cuprinde originale i fotocopii ale tuturor fotografiilor legate de viaa i
activitatea lui Eminescu. Piesele importante sunt: Foto M. Eminescu, 1884, Iai, Foto - Nestor Heck.
Colecia de art cuprinde pictur, grafic i sculptur cu referire la Eminescu i creaia sa. Piesele
importante sunt: colecia de grafic inspirat de creaia eminescian, 25 buci, autori: Ligia Macovei,
Done Stan, C. Baciu i alii; M. Eminescu, bust (bronz), R.P. Hette, 1935 i un pian, marca Fr. Ehrbar,
Viena 1873, care a aparinut Aglaei - Drogli Eminovici, sora poetului.
A. Taxa de intrare:

Muzeul Memorial Mihail Koglniceanu

imagini: 1 2 3
Adresa: Iai, Str. Koglniceanu, nr.11
Tel: 0232.258.422, Fax: 0232.218.383
Web: http://www.muzeul-moldova.ro/
E-mail: muzeukogalniceanuiasi@gmail.com
Mari - Duminic, ntre orele 10.00 - 17.00.
Luni: nchis
Scurt istoric
Muzeul Memorial "Mihail Koglniceanu este situat in Iai, pe strada Mihail Koglniceanu, nr. 11, in
vecintatea Colegiului Naional "Mihai Eminescu.
Inainte de a-i gsi cel mai bun administrator, casa a avut o istorie zbuciumat i plin de evenimente
deosebite. Ilie Koglniceanu, tatl lui Mihail, obine in anul 1818 casele din mahalaua "Muntenimii de
Mijloc, in urma unui schimb operat cu familia Hermeziu. Pentru aceste imobile, ridicate intre anii 1807 1808, Mihai Hermeziu primete moia Cogalnic i suma de 4000 de galbeni. Dup 1826, proprietatea se
mrete prin locul cumprat de la Iordache Boian, i va ajunge, douzeci de ani mai tarziu, la o suprafa
de aproximativ 7300 mp. De-a lungul timpului, pe "Ulia din dosulu Bunei Vestiri" s-au ridicat noi
construcii i s-au fcut multe imbuntiri. La comanda lui Koglniceanu, in anul 1888, arhitectul Carol
von Kugler va corecta aspectul arhitectural al casei, dandu-i forma neoclasic pe care o are i astzi
Imobilul a fost martorul primelor frmantri revoluionare paoptiste, a implinirii idealurilor de unitate i
independen pentru care a militat constant Mihail Koglniceanu In calitate de "adiotant domnesc al
domnitorilor Mihail Sturdza i Grigore Alexandru Ghica, proprietarul ii primete aici pe toi
plenipoteniarii puterilor strine, pe conductorii administraiei ruseti, pe membrii partidei unioniste i,
mai tarziu, pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza i pe regele Carol I.
Dup moartea soului su, in 1891, Ecaterina Koglniceanu, dei bolnav, stpanete casa pan in anul
1907, cand aceasta rmane motenitorilor de drept: Eliza i N. N. Krupenski, Constantin, Lucia, Vasile,
Ioana i Mihail I. Koglniceanu. In anul 1913 ea este cumprat, cu suma de 48.000 lei, de Lucia L.
Bogdan, care din 1918, rmane singura proprietar, prin ieirea din indiviziune a lui Nicolae Krupenski.
Pe parcursul primului rzboi mondial, aici a funcionat Curtea marial militar, a crei activitate a dus la
degradarea imobilului. In anul 1920, fiica lui Mihail Koglniceanu vinde terenul, casele i atenansele
Societii "Ocrotirea Orfanilor de Rzboi pentru suma de 60.000 lei. In anul 1934, SocietateaOcrotirea
Orfanilor de Rzboi se autodizolv i toate imobilele sale sunt transferate ctre Epitropia Institutelor
colare "Gheorghe Marzescu. Activitatea acesteia este intrerupt de cea de-a doua conflagraie
mondial, a crei umbr se las i asupra cldirii, care este afectat in mare parte. In urma demersurilor
profesorului Gheorghe Bileanu, care era preedintele i epitropul acestei instituii, intre anii 1946-1948,
imobilul este reconstruit, pstrandu-i-se forma original. Prin strdania profesorului universitar
Gheorghe Bileanu,casa in care a locuit odinioar Mihail Koglniceanu funcioneaz ca muzeu din anul
1971.
Expoziia actual reconstituie atmosfera unei case boiereti de secol XIX, punand in valoare un bogat
patrimoniu ce se leag in bun msur de numele i familia lui M. Koglniceanu, completand, astfel,
sfera documentar oferit de celelalte muzee de profil din fosta capital a Moldovei.
Piesele de mobilier in stil oriental, cat si cele in stilurile Ludovic al XV-lea i al XVI-lea, vasele din porelan
de Svres, oglinda dorat, tablourile, pianul "Thomashek, obiectele din argint cu monogram, piesele de
mobilier in stil Biedermeier pun in valoare gustul rafinat al proprietarului i ofer vizitatorului argumente
pentru a trece pragul casei "Conului Mihalache.
Instituia organizeaz pe lang activitile specifice muzeului, programe de pedagogie muzel,
simpozioane, lansri de carte, serate muzicale, concerte, spectacole de teatru.
Complexul Muzeal Naional Moldova Iai

imagini: 1 2
Adresa: Piaa tefan cel Mare i Sfant nr. 1, IAI , 700023
Adresa web: http://www.muzeul-moldova.ro/
Persoana de contact: Coralia Costa
Tel: 0232/218.383
E-mail: contact@muzeul-moldova.ro
Scurt istoric
Complexul Muzeal Naional MOLDOVA are sediul in Palatul Culturii, monument de arhitectur construit
in stil neogotic, intre 1906 - 1925, reprezentand o adevrat emblem a Iaului. Edificiul este creaia cea
mai insemnat a arh. I.D. Berindei. Palatul suprapune, in parte, rmiele vechilor curi domneti
medievale, menionate documentar la 1434 i ale unor palate mai tarzii. Cldirea, inaugurat pe 11
octombrie 1925 a servit drept Palat Administrativ i de Justiie pan in 1955 cand a fost destinat
gzduirii unora din cele mai de seam instituii culturale ale oraului Iai, reunite astzi sub denumirea
de Complexul Muzeal National Moldova Iai.
Complexul muzeal cuprinde patru mari muzee: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul tiinei i Tehnicii
tefan Procopiu, Muzeul Etnografic al Moldovei i Muzeul de Art.Din cadrul complexului face parte i
Centrul de Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural.
Muzeul Unirii
imagini: 1 2 3
Adresa: Iai, Str. Al. Lpuneanu nr. 14
Tel: 0232.314.614, Fax: 0232.218.383
Web: http://www.muzeul-moldova.ro/
Scurt istoric
Muzeul Unirii este situat in centrul oraului, pe strada Lpuneanu nr.14 i cuprinde un valoros
patrimoniu de istorie modern.
Cldirea muzeului constituie ea insi, primul si cel mai important exponat de muzeu. Chiar golit de orice
mobilier, edificiul constituie un punct de atracie. Pledeaz in acest sens vechimea construciei, stilul
arhitectonic, aezarea in peisajul urban i cu precdere destinul istoric de excepie, casa fiind reedina
domnitorului Alexandru Ioan Cuza i a regelui Ferdinand.
Construit la inceputul secolului al XIX-lea in stil neoclasic, casa trece, de-a lungul primei jumti a
secolului al XIX-lea, in proprietatea mai multor familii boiereti cunoscute din Moldova: Catargi, Paladi,
Cantacuzino - Pascanu, Ghica.
Intre 1859-1862, palatul este inchiriat pentru a servi drept locuin domnitorului Principatelor - Unite,
Alexandru Ioan Cuza. Cei patru ani au fost suficieni pentru ca edificiul s rman in memoria colectiv
sub numele de "Palatul Cuza.
Timp de peste o jumtate de secol, intre 1886 si 1937, cldirea devine proprietatea Societii Creditului
Urban din Iai.In timpul primului rzboi mondial, cand Bucuretiul este ocupat de trupele germane,
regele Ferdinand Intregitorul i-a stabilit aici cartierul general.
Din anul 1937, edificiul ajunge in posesia statului este declarat monument istoric i se amenajeaz la
etajul casei, la indemnul lui Nicolae Iorga, muzeul "Palatul Cuza-vod.Sub actuala denumire, Muzeul
Unirii, deschis la 24 ianuarie 1959, recent restaurat i reamenajat cuprinde colecii importante privind
istoria Unirii Principatelor Romane
Program vizitare: mari - duminic 10.00 - 17.00
Pre bilet: 6 lei biletul/persoan adult
Palatul Memorial Al. I. Cuza Ruginoasa

imagini: 1 2 3 4 5
Adresa: Loc. Ruginoasa, Com. Ruginoasa, os. Iai - Pacani, Km.60
Tel: 0232.734.087, Fax: 0232.218.383
Web: www.muzeul-moldova.ro
Scurt istoric
Palatul, care astzi adpostete muzeul memorial "Al. I. Cuza", a fost construit in primul deceniu al
secolului al XIX-lea, de vistiernicul Sndulache Sturdza. Lucrrile au fost finalizate in 1855. Cldirea, care
pstreaz i astzi caracteristicile stilului neogotic, inspirat de romantismul german, este de form
ptrat, cu un etaj, fiecare din cele patru faade avand aceleai elemente: peroane largi, balcoane
sprijinite pe lespezi de piatr.
Distrus in timpul celui de-al doilea rzboi mondial, palatul i-a recptat strlucirea arhitectural i
farmecul specific dup anul 1978, cand a fost restaurat. In anul 1982, aici s-a deschis muzeul memorial
"Al. I. Cuza".
In prezent muzeul este inchis in vederea derulrii programului de restaurare i consolidare a cldirii.
Muzeul Arheologic de sit din Cucuteni

imagini: 1
Adresa: Sat Cucuteni, comuna Cucuteni, jud. Iai
Tel/Fax: 0232.218.383
Scurt istoric
Construcie in situ, de protecie a unui mormant princiar din secolele IV - III a. Chr., adpostete i
elemente de istorie local, precum i vitrine cu piese de arheologie originale datand din perioada culturii
cucuteniene. Situat in marginea de nord a satului Cucuteni, pe dealul Gosan, in punctul La pietrrie,
necropola tumular daco-getic este datat in secolul al IV-lea a.Chr. i prezint opt tumuli (movile
funerare). Trei dintre acestea au fost cercetate sistematic de ctre arheologi, cea mai mare dintre ele
(movila nr. 2, cu inlimea de 3,30 m i diametrul de 35 m) fiind protejat de o construcie special
ridicat in 1984, cu prilejul centenarului descoperirii culturii Cucuteni. Movila adpostete un fel de
incint de piatr, in form rotunjit, prevzut in partea de SE cu o cale de acces. In cuprinsul incintei sau descoperit patru morminte de incineraie, unul principal pentru care s-a ridicat movila i trei
secundare. Modul de construcie al edificiului (fr stalpi de susinere) ce adpostete movila permite o
vedere general asupra tumulului secionat.
In luna ianuarie 2010 muzeul este inchis pentru
refacerea expoziiei permanente.
Program vizitare: mari - duminic 10.00-17.00

Pre bilet: 4 lei biletul/persoan adult.
Muzeul Viei i Vinului din Hrlu

imagini: 1
Adresa:Str. Logoft Tutu Nr. 7,Harlu, jud. Iai
Tel: 0232.720.866, Fax: 0232.218.383
Scurt istoric
Cldirea in care se afl Muzeul Viei i Vinului este situat in oraul Harlu, judeul Iai, strada Logoft
Tutu, nr. 7, in preajma bisericii tefaniene cu hramul Sfantul Gheorghe, nu departe de centrul localitii.
Construcia dateaz de la sfaritul secolului al XVIII-lea i inceputul secolului al XIX-lea i a aparinut unui
urma al logoftului Tutu.
In decursul anilor, construcia a suferit unele modificri, dar nu eseniale. Astfel, in 1875 i-a schimbat
funciunea din reedin boiereasc in sediu al Oficiului Potal.
Construcia i-a meninut aceast destinaie pan in anul 1983, fiind cunoscut de localnici sub
denumirea de Casa Postei. Faptul c este monument istoric atrage trecerea cldirii sub jurisdicia
Primriei oraului Harlu, amenajandu-se aici Muzeul de Istorie si Etnografie. Ca muzeu, a trecut apoi in
subordinea Complexului Muzeal Naional "Moldova din Iai de la data de 22 mai 1990, conform Deciziei
nr. 334 a Prefecturii Judeului Iai.
Program vizitare: mari - duminic 10.00-17.00.
Pre bilet: 6 lei biletul/persoan adult.
Muzeul de Istorie Natural din Iai

imagini: 1
Adresa: Bd. Independenei nr.16, Iasi 6600, Romania
Tel.40 232 201339
Web: http://www.bio.uaic.ro/muzeu/muzeu.html
Muzeul de Istorie Natural din Iai a fost infiinat la data de 4 februarie 1834, din iniiativa unui grup
restrans de membri ai Societii de Medici i Naturaliti din Iai, in frunte cu Iacob Cihac, Gheorghe
Asachi, Mihil Zotta, Constantin Sturza i Costachi Negri. Este primul muzeu de acest gen infiinat in
Principatele Romane i, ca instituie cultural, avea drept scop s prezinte publicului din Iai "bogiile
pmantene i subpmantene ale Moldovei, precum i curioziti din alte pri ale lumii".
Solemnitatea inaugurrii Muzeului a avut loc duminic, la casa Bal, de pe ulia Podu Verde, azi
bulevardul Copou. In aceast casa Muzeul a funcionat pan in anul 1838, cand s-a mutat in Sala mare
de la Academia Mihilean.In anul 1840 s-a cumprat pentru Muzeu casa vornicului Costachi Sturza, de
pe ulia Hagioaiei, azi bulevardul Independenei, nr. 16, cldire in care Muzeul, impreun cu Societatea,
ii desfoar activitatea i in prezent. In articolul 5 din Proiectul de cumprare al casei se menioneaz:
"Cumprarea acestei case este destinat special pentru Cabinetul de Istorie Natural sau Muzeu, fiind
fcut intr-un scop al binelui public".
Cldirea, cunoscut i sub denumirea de casa Roset, a fost construit la finele secolului XVIII, in stil
neoclasic, cu bolt pentru trsuri, fiind astzi unul din puinele monumente arhitectonice ale Iaului cu o
structur a parterului de boli pe arce.
Pentru a face fa nevoilor crescande ale Muzeului "Departamentul din luntru", prin porunca 11 599
din 16 april 1844, aproba c locul viran de la est de Muzeu s fie amenajat intr-o pia public pentru
desfacerea produselor agricole: fan, fina, miere, vin, lemne de foc, cherestea, etc... Productorii
plteau o tax de care beneficiau Societatea i Muzeul. Piaa public a fost desfiinat in anul 1872,
cand, din iniiativa lui Grigore Cobalcescu i Anastasie Fatu, locul se ingrdete i se organizeaz o mic
Grdin Botanic in care Dimitrie Brandza, conservatorul Muzeului din acea vreme, planteaz diferii
arbori, printre care cei doi stejari seculari, declarai in 1973, Monumente ale Naturii.
Muzeul pstreaz in coleciile sale piese donate la inceputul secolului XIX de ctre mitropolitul Veniamin
Costachi (o colecie de oase de mamut i rinocer paros, gsite agate drept contra greutate la cumpna
unei fantani din Raca, inutul Flticenilor), domnitorul Mihail Sturza (elefantul indian Gaba, achiziionat
contra sumei de 135 de galbeni), Iacob Cihac, aga Alecu Bals, Gheorghe Asachi i alii.
Chiar de la infiinare Muzeul a jucat un rol didactic deosebit de important deoarece coleciile sale erau
folosite ca material didactic la leciile de istorie natural de la Academia Mihilean. Incepand cu data
de 11 martie 1834 dr. Iacob Cihac a inut in cadrul Muzeului conferine publice, tiprite in anul 1837, in
primul Manual de istorie natural in limba roman, editat la Institutul Albinei din Iai. Acest manual,
impreun cu alte tiprituri ulterioare, a contribuit la formarea terminologiei de specialitate in limba
roman. Tot din aceast perioad dateaz primul herbar al Muzeului, constituit dintr-o colecie de 2844
de plante colectate in anul 1835 de botanistul Iulius Edel i farmacistul Iosef Szabo pe parcursul unei
expediii in zona Moldovei.
Cabinetul de Istorie Natural devine cunoscut marelui public i prin faptul c, in una din slile lui,
deputaii din Partida Naional, in noaptea de 3/15 ianuarie 1859, au hotrat candidatura colonelului
Alexandru Ioan Cuza la domnia Moldovei.
In sala declarat ulterior "Monument Istoric, printre cei 30 de deputai se aflau cei mai inflcrai
patrioi pentru unirea rilor Romane ca: Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Constantin Rolla,
Nicolae Docan, Anastasie Panu, Petru Cazimir, Petru Mavrogheni, Dumitru Miclescu, Constantin Roset
Tetcanu, Nicolae Sutu s.a.
Cea mai complet relatare a evenimentului din noaptea de 3/15 ianuarie 1859 ne-a lsat-o Vasile
Alecsandri intr-o scrisoare ctre fratele su, Iancu Alecsandri, unde subliniaz printre altele, c "nou,
celor adunai aici ni se ddu numele de Gruparea de la elefant.
Sala expune, alturi de obiecte i mobilier cu valoare istoric, portretele celor care au infiinat Muzeul i
Societatea, a personalitilor care au activat la Muzeu de-a lungul timpului: Iacob Cihac, Grigore
Cobalcescu, Anastasie Ftu, Petru Poni, Ioan Borcea, Nicolae Leon, Constantin Motas, Neculai
Macarovici, Constantin Visarion Mandru s.a.
Prin refacerea lui, dupa pierderile suferite in timpul celui de-al doilea rzboi mondial, i ulterior, sub
indrumarea Universitii "Al.I.Cuza muzeul a devenit o instituie cultural de inalt nivel tiinific,
contribuind activ la desfurarea procesului de invatamant biologic de toate gradele. In prezent
coleciile Muzeului numra peste 300 000 exemplare, cele mai valoroase fiind coleciile de Insecte,
Molute, Amfibieni, Reptile, Psri, Minerale i Plante.
Pentru publicul ieean, pentru elevi i studeni, Muzeul de Istorie Natural din Iai este un excelent loc
de recreere i un spaiu de invmant. Coleciile sale tiinifice, biblioteca i laboratoarele sale se
constituie intr-o util baz de studiu pentru toi cercettorii din ar. Amplasat intr-o oaz de verdea i
linite Muzeul v ofer prilejul de a v imbogi sufletul i de a participa la cunoaterea i protejarea
lumii vii.
Grdina Botanic
imagini: 1 2 3 4
Adresa: Str. Dumbrava Roie, Nr. 7-9
Telefon: 0232-201.373, Fax: 0232-201.385
E-mail: gbot.is@uaic.ro
Web: http://botanica.uaic.ro/
Program de vizitare Grdina Botanic:
Zilnic intre orele 9 16 (in perioada 1.11 28.02)

Program de vizitare Sere:
Mari, joi, vineri, sambt i duminic

Luni, miercuri serele sunt inchise
Scurt Istoric
Existena Grdinii Botanice din Iai are o istorie zbuciumat care a parcurs o perioad de peste un secol
pan s ajung aa cum o vedem i o admirm noi astzi.
Alturi de alte prioriti culturale emanate din vechea capital a Moldovei un loc deosebit il ocup i
infiinarea la Iai, in anul 1856, a primei Grdini Botanice din Romania, de ctre medicul i naturalistul
Anastasie Fatu, mare patriot, filantrop i om de cultur. Amplasat pe un teren cumprat din fonduri
proprii in apropiere de Rapa Galben, avea s fie pentru muli ani, pan la moartea marelui carturar, un
important centru cultural pentru tineretul studios din Iai care avea posibilitatea de a studia botanica pe
material viu, dar i un mijloc de instrucie i educaie pentru toi iubitorii naturii.
Iat ce a scris chiar Anastasie Ftu in 1870 in prefa la lucrarea "Enumeraiunea specieloru cultivate in
Grdina Botanic din Iai" privind infiinarea i scopurile acestei grdini: "Inc din 1856 am pus
fundamentele unei Grdini Botanice in oraul Iai. Aceast instituie, care la inceput a propit foarte
incet, fiind redus la propriile mele mijloace, mai tarziu a prosperat mai bine, subvenionat fiind de
Casa Statului i a Comunei Iailor...".
"Fondand aceast grdin mi-am propus a imbunti salubritatea oraului Iai, a indemna pe
"giunimea" studioas la invarea botanicei i a procura iubitorilor de tiine naturale ocaziunea de a
contempla frumuseile naturii in momentele lor de repaus".
Prin eforturile financiare proprii susinute cu intermintenta de autoritile publice, grdina lui A. Fatu a
durat pan la moartea sa (1886), dup care terenul a fost vandut de urmaii acestuia i tot materialul
botanic adunat cu migala de o via, s-a risipit.
Despre prima Grdina Botanic din Romania i intemeietorul ei A. Ftu, ne mai amintete astzi
denumirea a dou strdue din vecintatea fostei grdini: Str. Florilor i Str. A. Ftu, aflate in apropriere
de Rapa Galben.
Stimulat de interesul manifestat fa de grdina lui A. Ftu, Societatea de Medici i Naturaliti din Iai,
infiineaz, in 1873 o a doua Grdin Botanic in jurul sediului acestei societi, actualmente Muzeul de
Istorie Natural. Sarcina organizrii acestei noi grdini este incredinat Dr. Dimitrie Brandza, iar
fondurile necesare au fost furnizate de societate. In cea mai mare parte, plantele acestei Grdini au fost
oferite de ctre A. Ftu din grdina sa sub form de plante vii i semine, aa cum reiese din cererea
acestuia din 11 ianuarie 1873. Parte din plantele sdite de D. Brandza (doi stejari, doi plopi i un castan
porcesc) mai dinuiesc i astzi in prculeul din curtea Muzeului de Istorie Natural.
In 1870, conducerea Universitii din Iai ia in discuie problema infiinrii unei grdini botanice proprie
pe terenul din spatele vechii cldiri a Universitii, unde in prezent se gsesc cldirile Institutului de
Medicin i Farmacie. Dup aceast hotrare s-au fcut unele plantri, dar abia in 1876 s-au alocat
fonduri de la buget care au permis o dezvoltare mai ampl a grdinii. Se pare c atat fondurile alocate
cat i spaiul din preajma Universitii nu au fost suficiente pentru a satisface cerinele tineretului de la
Universitate, avand o existen simbolic.
In 1900 la insistenele repetate (inc din 1895) ale Prof. Al. Popovici, Universitatea cere s-i fie cedat
terenul din spatele actualului Palat al Culturii pentru infiinarea unei noi grdini botanice. Demersurile
repetate pentru obinerea fondurilor necesare infiinrii acestei grdini au rmas fr un rspuns
concret. Cu toate c s-a intocmit un proiect de amenajare foarte amnunit, el nu s-a putut finaliza
niciodat din lipsa de fonduri i mai tarziu ca urmare a consecinelor primului rzboi mondial. De acest
proiect ne mai amintete astzi doar strada Botanic din vecinatatea trandului.
Pentru a satisface cerinele invmantului biologic,in 1921, Prof. Al. Popovici infiineaz o nou grdin
botanic pe terenul din spatele noii cldiri a Universitii cu suprafaa de cca. 1 hectar, pe care se
construiete un mic complex de sere pentru plantele tropicale.
Aceast grdin a servit invmantului botanic ieean timp de peste 40 ani, pin in 1963-1964 cand a
fost mutat pe actualul amplasament din Dealul Copoului. Din aceast ultim gradin botanic se mai
pstreaz i astzi arborii i arbutii din parcul aflat intre vechea cldire a Universitii, Cantina
studeneasc i cminele studeneti de pe Bd. Copou i o mic ser "turn" in care se cultivau palmieri i
bananieri.
In 1960, cu ocazia srbtoririi centenarului Universitii s-a prezentat situaia Grdinii Botanice i s-a
ajuns la concluzia c nu mai corespunde cerinelor invmantului, i in 1963 s-a ales ca teren de
amplasare a unei noi grdini botanice in Dealul Copoului pe Str. Dumbrava Roie. S-a elaborat un studiu
tehnico-economic i in urmtorii ani a inceput preluarea terenurilor, organizarea reelei de drumuri i
alei, plantaiile, construcia i popularea serelor, la inceput cu materialele provenite din vechea grdin
botanic.
Suprafeelor de teren preluate iniial li s-au adugat treptat altele, ajungand astzi la aproape 100 de
hectare.
Din anul 2000, Grdina Botanic din Iai este membru fondator al Asociaiei Grdinilor Botanice din
Romania.
Casa Creang
imagini: 1
Adres: Strada Cuza Vod, nr. 51, Cldirea C10, Incinta Mnstirii GOLIA
Telefon: 0332/408.548; Fax: 0332/408.549; Mobil: 0743/899.218
Programul de vizitare a Casei Creang i a Turnului Goliei este:

Luni pn Vineri ntre orele 11.00-17.00
Smbta ntre orele 10.00-14.00
Preul biletelor de vizitare este stabilit astfel:

- pentru grupuri de elevi de minim 10 persoane, preul biletului este de 2 lei/pers.
- pentru elevi, individual preul biletului este de 3 lei/pers.

- pentru aduli , individual, preul biletului este de 4 lei/pers.
Persoan de contact:
Carmen CHIORCEA - Director Asociaia Centrul de Promovare Turistic Iai
E-mail: centrul.de.promovare.turistica@gmail.com
Telefon: 0332/408.548, 0743/899.218
Proiectul este realizat cu susinerea Consiliului Judeean Iai i a Primriei Iai, n colaborare cu Direcia
Judeean pentru Cultur, Culte i Patrimoniu Naional Iai i cu sprijinul Teatrului Luceafrul Iai i al
Muzeului Literaturii Romne.
n Casa Creang s-a recreat un interior rnesc din epoca n care a trit Creang, iar expoziia de
fotografii i marionete se afl n Turnul GOLIA(la primele 2 etaje ale acestui
TEATRE
eatrul Naional Vasile Alecsandri

imagini: 1 2 3 4
Adresa: Iai, Str. Agatha Barsescu nr. 18
Adresa web: www.teatrulnationaliasi.ro
Tel: 0232-267824 ; tel / fax: 0232-254499
E-mail: iasiteatrulnational@yahoo.com
Telefon agenia teatral: 0232-255999
Biletele se pot procura de la Agenia teatral, aflat n Str. tefan cel Mare nr. 4 (lng BCR, n spatele
Cubului), de la casele de bilete ale slilor de spectacol, cu o or naintea nceperii piesei sau online, de pe
siteul www.eventim.ro.
Scurt istoric:
Istoria cldirii Teatrului Naional din Iai, care din 1956 primete numele poetului i omului de teatru
Vasile Alecsandri, este legat de un eveniment mai puin fericit distrugerea vechiului Teatru de la
Copou in urma unui incendiu devastator, in noaptea de 17 spre 18 februarie 1888.
Demersurile pentru construirea noului local de teatru au durat pan in 1894 cand, datorit struinelor
primarului, ale Consiliului comunal, precum i ale deputatului Miltiade Tzoni, este aprobat contractul cu
arhitecii vienezi Fellner i Helmer.Lucrrile de construcie dureaz doi ani i in 1896, la 2 decembrie, in
cadrul unei impresionante ceremonii culturale, are loc solemnitatea predrii cheilor primarului Nicolae
Gane.
Programul serbrilor de inaugurare derulat in zilele de 1 i 2 decembrie a cuprins "Uvertura Naional
de Flechtenmacher, vodevilurile "Muza de la Burdujeni de Costache Negruzzi i "Cinel-cinel de Vasile
Alecsandri i comedia in versuri "Poetul romantic de Matei Millo. Venitul primei seri a fost distribuit
sracilor din Iai, iar venitul seratei a doua a revenit artitilor Societii dramatice din Iai.
Sala Mare cu 750 de locuri organizat in stal, loje i balcon impresioneaz prin rafinamentul
ornamentelor de inspiraie baroc i rococo.
Cele 1418 lmpi electrice i candelabrul cu 109 becuri din cristal de Veneia lumineaz un teatru cu o
personalitate arhitectonic unic.
Cortina principal, pictat de maestrul vienez Lenz i terminat de unul din discipolii si, este conceput
sub forma unei alegorii a vieii cu cele trei varste in plan central, la dreapta fiind imaginat simbolic
Unirea Principatelor; partea stang pictat de ucenicul lui Lenz este diferit de rest prin stil i culoare.
Plafonul i cortina de fier (sau de incendiu) au fost pictate de Alexander Goltz. Cortina de fier prezint
motive ornamentale dispuse simetric, iar plafonul adevarat oper de art a avut ca tematic
Povestea, reprezentat figurativ prin alegorii paradisiace, nimfe i ingeri incadrai de o stucatur rococo.
Tot pe plafon, deasupra fosei orchestrei, se afl stema celor patru provincii reunite. Spectacolele sunt
susinute in 4 sli proprii: Sala Mare, Sala Teatru (Teatru la Cub), Sala Studio"Teofil Valcu" i Sala Uzina
cu Teatru.
Proiecte si colaborri
- SOCIETARII TEATRULUI NAIONAL I ARTA LOR : Portrete ale maturitii artistice in recitaluri actoriceti
- DISTINCII Mari regizori: Nume de referin ale regiei romaneti i titluri consacrate intr-un spaiu al
volumelor i energiilor moderne
- TINERI PENTRU TINERI: Tineri absolveni ai facultilor de teatru monteaz in spaiul neconvenional al
Uzinei cu Teatru
- ART FACTORY : Proiect multidisciplinar care antreneaz diverse paliere ale artelor vizuale, muzicii,
dansului i teatrului
- ARLECHIN ON LINE : Proiect multidisciplinar care antreneaz diverse paliere ale artelor vizuale, muzicii,
dansului i teatrului
- TEATRUL CA TERAPIE: Spectacole de studio ale TNIAI sunt prezentate la Spitalul de Neuropsihiatrie
Socola in cadrul unui parteneriat care funcioneaz de trei ani.
- TEATRUL SEMINAR: Spectacole TNIAI in dezbatere. Parteneriat cu Facultatea de Litere ( catedra de
literatur comparat) UAIC IAI
Teatrul Pentru Copii i Tineret Luceafarul

imagini: 1 2
Adresa: Str. Grigore Ureche Nr.5, Iai
Adresa web: www.luceafarul-theatre.ro
Persoana contact: OLTIA CINTEC - director artistic

Tel. 0232-256022, 0332-407218
E-mail: teatrul_luceafarul@yahoo.com
Scurt istoric
Infiinat in l950 in formula de Teatru de ppui, noua instituie de spectacole pentru copii cu trup
stabil din Iai i-a deschis prima stagiune cu "Petisorul de aur" de A.S. Pukin, regia Iosif Ligeti, cu cinci
actori in distribuie. Adevratul intemeietor al trupei a fost regizorul Manole Al. Foca, profesor de
filosofie i dicie la Conservatorul ieean, secretar personal al poetului Mihail Codreanu. El s-a preocupat
de formarea unei prime generaii de actori (Lucreia Cruu, Elena Brehnescu, Emil Petcu, George
Zaharia, Petre i Emilia Valter, Ion i Simona Agachi, Constantin si Nicolae Brehnescu, Eliza Florescu),
dintre care unii mai pot fi vzui i astzi pe scena teatrului (Constantin Brehnescu, convertit la regie,
Nicolae Brehnescu, Ion Agachi). Primele reprezentaii au fost gzduite de o sal de cinematograf, intr-un
mic spaiu de pe strada tefan cel Mare, in curtea Bisericii Catolice. In acei ani, repertoriul era constituit
mai ales din poveti populare romaneti, completate, incepand cu cel de al doilea deceniu de activitate,
cu importante titluri de afi ale literaturii universale: "Tartarin din Tarascon" de Alphonse Daudet,
"Cstorie cu de-a sila" de Molire, "Prinesa Turandot" de Carlo Gozzi etc.
In l973, titulatura instituiei se schimb in Teatrul pentru Copii i Tineret, teatrul lrgindu-i aria
repertorial i gam mijloacelor actoriceti, imbinand arta ppureasc cu muzica, poezia, pantomima
i dansul, adresandu-se mai multor categorii de varste. Sunt testate i reprezentaii in spaii
neconvenionale, care au fost bine receptate de public. O nou generaie de actori s-a format atunci:
Ortansa Stnescu, Constantin Ciofu, Camelia Poenaru, Constantin Amuntencei, Mircea Sava, Doina
Iarcuczewicz, Nina Dimitriu, Liviu Smantanic, Cristina Anca Ciubotaru, creia i s-a adugat una mai
tanr: Dorina Crian Rusu, Liliana Mavri Viorel Varlan, Toma Hogea. Cu ei au lucrat regizorii Natalia
Dnil i Constantin Brehnescu, scenografa Axenti Marfa, ca i o serie lung de prestigioi colaboratori
din ar: scriitorii Nina Cassian, Valentin Silvestru, Silvia Kerim, regizorii Ctlina Buzoianu, Anca Ovanez,
Petre Bokor, Nicolae Scarlat, scenografii Hristofenia Cazacu, Cik Damian, George Doroenco, Eustaiu
Gregorian, compozitorii Sabin Putza, Vasile Sptrelu, Cristian Misievici, Anda Tbcaru.
In 1977, din cauza avarierii cldirii, sediu al teatrului va fi, pentru zece ani, Casa Tineretului. In acelai an
a demarat construirea unui nou sediu unde, din decembrie l987, teatrul ii desfoar activitatea.
Cldirea este ultramodern, unic in Romania i rar in Europa, i dispune de dou sli de spectacole,
cea mare cu 450 locuri, cea mic cu 150, sli de repetiii, foaiere ample, ateliere de producie.
Inaugurarea ei a insemnat i completarea denumirii teatrului, pe frontispiciu fiind inscris numele Teatrul
pentru Copii si Tineret "Luceafrul". Pe afiul permanent figureaz autori clasici ai literaturii universale
(Charles Perrault, Fraii Grimm, Carlo Collodi, H.G.Wells, Mark Twain, Pamela Travers, Frank Baum) i
autori romani (Ion Creang, Mihail Sadoveanu, Vasile Alecsandri, I.L. Caragiale). Trupa stabil de la
"Luceafrul" este alctuit in acest moment de 22 de actori, 2 regizori i un scenograf. Teatrul este
finanat de Consiliul Judeean, dar are si venituri proprii. Trupa pregtete in fiecare stagiune, in medie,
cate cinci noi premiere pe care le vizioneaz aproximativ 50.000 de spectatori. Ultimii ani au marcat o
accentuare a interesului artistic pentru categorii de public mai largi, ca acelea ale adolescenilor i
tinerilor. An de an, spectacolele Teatrului sunt invitate i selectate la cele mai reprezentative festivaluri
din Romania i din strintate, impresia bun i foarte bun lsat fiind concretizat in aprecieri critice
laudative in premii. Printre festivalurile din ar unde "Luceafrul a participat, se numr Festivalul
"Bucurii pentru Copii. Spectacole de colecie (Teatrul ndric Bucureti), Festivalul "Puck Cluj
Napoca, Festivalul "Gulliver Galai etc.).
Participrile internaionale ale Teatrului fac cinste unei instituii de rang naional. Printre rile in care
instituia ieean i-a prezentat produciile se numr SUA (Washington, New York), Frana (Charlesvilles
Mezieres, Onet le Chateau), Germania (Esslingen, Bremen), Austria (Mistelbach), Italia (Spoleto,
Venetia), Ungaria (Beckescsaba), Cehia, Iugoslavia (Zagreb), Turcia (Bursa), Iordania (Aman), Pakistan
(Lahore, Karaci, Islamabad), India (Mombay, Heiderabad, Udaipur), Iran (Teheran). Dintre cele mai
recente, unde Teatrul "Luceafrul a reprezentat Romania, se numr Festivalul Mondial al Artei
Marionetei Praga (Cehia; 2008, 2009, 2010) i Festivalul Internaional de Ppui, Umbre i Karagoz Bursa
(Turcia 2009).
Din 2007, in luna martie, cu prilejul Zilei Mondiale a Animatiei i Zilei Internationale a Marionetei, au fost
organizate ediii succesive ale FESTIVALULUI "HAI LA TEATRU!, al trupelor din colile i liceele judeului.
Manifestarea s-a bucurat de mare succes in randul publicului su int, atrgand la fiecare ediie in
medie 45-50 de trupe de teatru colar i mii de spectatori.
Un eveniment de top este FESTIVALUL INTERNAIONAL DE TEATRU PENTRU COPII I TINERET (FITCT)
"Luceafrul, organizat anual in prima decad a lunii octombrie. Cele dou ediii care au avut loc pan
acum (2008 i 2009) s-au plasat fiecare sub generice sinonime acelora ale UNESCO ("diversitate i
dialog, "inovaie i creativitate), selectand i aducand la Iai trupe i spectacole valoroase din intreaga
lume (SUA, Canada, Chile, Brazilia, Franta, Germania, Italia, Cipru, Elveia, Rusia, Spania, Ucraina,
Indonezia) i, firete, Romania (Bucureti, Cluj, Tg Mure, Galai, Sibiu etc.) Partenerii Teatrului
"Luceafrul au fost Centrul Cultural Francez, Centrul Cultural German, Ministerul Culturii din Chile i
Brazilia, ca o prob a anvergurii artistice a manifestrii. Inclus in programele "Iai 600 i "Iai 600 plus,
finanate de Consiliul Local, reuniunea festivalier i-a fcut renumele uneia dintre cele mai importante
din ar.
In premier absolut pentru Iaul teatral, s-a derulat proiectul dramatIS, coordonat de criticul de teatru
Oltia Cintec (2007-2009). Scopul proiectului este punerea in valoare a tinerilor autori ieeni de texte
dramatice, iar forma concret a constat in realizarea unei serii de spectacole-lectur cu piese de Dan
Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Ctlin Mihuleac, Clin Ciobotari, Lazr Valentin i Ioan Sapdaru.
Volumul Antologia dramatIS (editat de Cartea Romaneasc, Bucureti 2008) este un semn clar al
recunoaterii interesului naional starnit de acest program. Antologia a obinut Premiul pentru antologie
la Targul de carte LIBREX 2009.
In fiecare nou stagiune, pe afiul curent al instituiei se adaug in medie 4-5 noi titluri, repertoriul
permanent fiind alctuit din cca. 30 de titluri. Din punct de vedere reportorial, acestea vizeaz categorii
de public care merg de la varsta precolar la liceeni i studeni. Programe precum "Mari titluri, mari
autori s-au orientat spre marile creaii ale copilriei pe care le-au dramatizat i adus in scen: Prin i
ceretor de Mark Twain, Aventurile baronului Munchausen dup A. Burger, Prinesa Turandot de Carlo
Gozzi, Furtuna de W Shakespeare etc. Iniiative speciale au vizat atragerea publicului i dincolo de
incinta teatrului. Programul "teatru la muzeu, derulat in colaborare cu Muzeul Literaturii Romane din
Iai, a urmrit valorificarea cadrului autentic al Casei Pogor ca element scenografic intr-un spectacol cu
tent documentar, Eminescu i Veronica. Cele patru personaje (Mihai Eminescu, Veronica Micle, Ion
Creang i Titu Maiorescu) refac din replicile i aciunile lor cateva fragmente de istorie literar
esenial, spectacolul fiind susinut ca o incheiere a turului muzeal fcut de elevi. Un alt program, Scena
din subsol, a promovat direcia underground, atat de apreciat de tinerii din ziua de astzi. Spectacolul
pentru tineri Sectorul S de Emanuel Parvu a fost prezentat sub acest generic, tematica sa orientat spre
zonele marginale ale existenei fcandu-l atractiv pentru programe sociale ale altor instituii ieene, cu
care a intrat in colaborare: de pild, programul CIRTIA coordonat de dr Tudor Ciuhodaru de la UPUSpitalul "Sf Ioan Iai. O alt producie a teatrului, Oase pentru Otto de Lia Bugnar a fost prezentat sub
forma de Dirigenia teatral, o formul care a inclus dezbateri pe tema cu semnficaii etice adus in
discuie de pies. Programul Luceafrul, centru de cultur teatral urmrete prezentarea spectacolelor
in cat mai mult orae din ar, in mediul rural i urban, pentru sporirea vizibilitii artistice.
Toate aceste succese i programe atest deschiderea Teatrului "Luceafrul spre tendinele estetice ale
momentului, dorina i potenialul de a-i indeplini misiunea artistic de teatru de importan naional
in peisajul de gen autohton.
Ateneul Ttrai
imagini: 1 2 3
Adres: Str. Pictorului, Nr. 14 IASI, cod postal 700320
Telefon/Fax: 0232 261 846
E-mail: ateneutatarasi@yahoo.com
Web: http://www.ateneutatarasi.ro/
Statut
ATENEUL TTRAI din Iai este o instituie public de cultur subordonat i finanat de Consiliul Local
Iai.
Obiect de activitate
ATENEUL TTRAI produce, organizeaz i gzduiete evenimente culturale: spectacole de teatru,
expoziii (carte, fotografie, afi, grafic, sculptur), proiecii filme, conferine, seminarii, intalniri cu
scriitori, dezbateri culturale, festivaluri, spectacole pe scen i in aer liber (muzic, dans, recital poezie,
spectacole multiart), concerte. ATENEUL TTRAI organizeaz i activiti pentru copii, cursuri de dans
i muzic, gzduiete o bibliotec de cartier, un club al pensionarilor, un club de ah etc.
Scop
ATENEUL TTRAI isi propune sa preia si sa dezvolte valorile culturale, educative si artistice ale orasului
Iasi, cu finalitatea transformarii acestuia intr-un centru european de creatie. Activitatea institutiei
antreneaza si include, prin intermediul manifestarilor culturale, personalitati de prestigiu din tara si din
strainatate. De asemenea, antreneaza un perteneriat activ cu societatea civila pentru realizarea de
actiuni si evenimente in spiritul european al comunicarii i schimburilor culturale.
Scopul institutiei este acela de a deveni centrul cultural cel mai important al Moldovei precum si de a
stabili legaturi culturale cu tarile Europei de Est si de Vest.
Obiective
ATENEUL TTRAI urmrete indeplinirea urmtoarelor obiective:
- stimularea si promovarea valorilor culturale, educative si artistice pe plan local si nu numai;
- sustinerea circulatiei valorilor culturale dinspre si inspre celelalte orase ale tarii si europene,
consolidarea si amplificarea sub diferite forme a relatiilor cu personalitati si institutii de cultura din
intreaga tara;
- favorizarea deschiderii spre celelalte culturi europene si a receptarii acestora pe plan local, national si
european;
- dezvoltarea de activitati specifice, in beneficiul culturii si imaginii culturale;
- incurajarea creatiei tinerilor si stimularea tinerelor talente in cultura, arta si educatie si stabilirea de
contacte cu toti artistii din regiune care au proiecte de mare valoare;
- constituirea unor echipe de profesionisti care vor putea pleca in turnee si care vor participa la
festivaluri in tara si in strainatate;
- formarea unor trupe pentru a face cunoscut in special teatrul contemporan, privilegiind amestecul de
limbi si culturi, scop in care teatrul va fi echipat progresiv cu un sistem de traducere simultana;
- desfasurarea de activitati in parteneriat cu scoli din oras si din regiune.
Stagiunea teatral
Stagiunea teatral se desfoar in perioada septembrie-iunie a fiecrui an.
Ateneu Ttrai sprijin punerea in scen a spectacolelor de teatru scrise de autori din toat lumea.
Astfel, a creat diferite stagiuni teatrale: Festivalul de teatru idi in 2003, stagiune polonez in 2005,
stagiune mexican in 2006. In 2007, Ateneu a programat o stagiune german i o stagiune englez.
Public
2004 spectatori circa 3000, vizitatori circa 20.000

Profilul social-demografic al consumatorului cultural
Profil dup varst: copii, tineri, aduli, pensionari.

Profil dup sex: public feminin, public masculin.
Profil dup venit: persoane cu venituri mici, medii i mari.
Profil dup profesie:profesii socio-umane, tehnice, comerciale, profesii liberale, liber-profesioniti,
pensionari.
Profil dup studii: elevi, studeni, doctoranzi, absolveni.
Parteneriate cu Primria Iai
- Participare in fiecare an la Srbtorile Iaului.

- Gzduirea Galei Voluntarilor organizat de Fundaia Bethany i Consiliul Local Iai.
- Organizarea unui concert de muzic clasic in parteneriat cu Prefectura Iai
- Gzduirea evenimentelor artistice organizate de Asociaia Pensionarilor Iai i gzduirea clubului
pensionarilor, sprijinit de Consiliul Local iai.
Parteneriate cu alte instituii culturale

ATENEUL TTRAI a incheiat parteneriate cu alte instituii culturale din Iai: Teatrul Naional Iai, Opera
Naional Roman Iai, Teatrul Luceafrul Iai, Centrul Cultural Francez Iai, Centrul Cultural German
Iai, British Council. De asemenea, a colaborat cu instituii culturale din ar i din strintate: Uniunea
Artitilor Plastici din Romania, Institutul Polonez Bucureti, Centrul Cultural Ceh Bucureti, Teatrul
Republican Luceafrul din Chiinu, Teatrul din Strasbourg, Green Theatre din Douala, Camerun,
Institutul Francez din Haiti.
Considerand c izolarea este defectul cel mai mare in domeniul cultural, Ateneul ese legturi cu diferite
ri, in vederea unor schimburi culturale (Frana, Polonia, Mexic, Camerun, Haiti). De pild, Guillaume
Ekoum, cel mai bun regizor camerunez va veni in toamna anului 2007 pentru a monta un spectacol
african cu actori ieeni.
Turnee
In Romania
- Turneu cu spectacolul Victor Brauner in perioada 21 mai-6 iunie 2004 la Arad, Petroani, Braov, Sfantu
Gheorghe, Targu-Mure, Sibiu (3, 4 iunie, Festivalul Internaional de Teatru), Piatra Neam.
- Turneu in Bucureti cu Ultima splendoare a chinezriei pure, 28 mai 2005.
- Participare cu spectacolul Mori i Vii la festivalul Internaional de Teatru Experimental Man.In.Fest de
la Cluj Napoca pe 26 iunie 2005.
- Participare cu spectacolul Mori i Vii la Festivalul Dramaturgiei Romaneti de la Timioara, pe 22
septembrie 2006.
- Turneu cu spectacolul Mori i Vii la Botoani, Suceava, Galai, Brila, Tulcea, Bucureti.
- Turneu cu spectacolul Axa pmantului trece prin oldurile tale in cadrul festivalului Underground, la
Arad, 15 mai 2007.
- Turneu cu spectacolul Hai s facem sex la festivalul de teatru de la Sibiu, in cadrul programului Sibiu,
Capital European Cultural 2007, in perioada 30 august-2 septembrie 2007.
In strintate
- Lituania, Festivalul de la Vilnius 2004 (Dumnezeul Rzbunrii).
- Turneu cu spectacolul Victor Brauner in perioada 15 octombrie - 7 noiembrie 2004 in Frana la Amiens
(20-22 octombrie), Paris (23, 24 octombrie), Tours (30, 31 octombrie), Bayonne, Lyon.
- Turneu cu Victor Brauner la Festivalul de la Dresda 2004.
- Turneu cu proiectul Dadaland in perioada 20 decembrie 2004 -21 ianuarie 2005 in Frana.
- Turneu cu spectacolul Vitse Side Story in perioada 4 -20 ianuarie 2005 la New York, Mexico city, Haiti,
Cuba.
- Participare cu spectacolul Mori i Vii la Festivalul Internaional de Teatre Independente Apostrof de la
Praga, pe 2 iulie 2005.
- Turneu cu Ultima splendoare a chinezrii pure in Republica Moldova la Chiinu, Bli in perioada 21-22
mai 2005.
- Turneu cu Motanul inclat in Republica Moldova la Chiinu, Soroca, Bli, in perioada 4-6 noiembrie
2005.
Montri in strintate
- Montarea spectacolului Vitse side story in Mexic.
- Montarea spectacolului Alegerile lui Alexandru Sutto in perioada 2 martie 7 mai 2006 la Green
Theatre, Douala, Camerun (25, 26 aprilie 2006, Centrul Cultural Francez Douala).
- Montarea piesei Mistero buffo de Dario Fo la Port-au-Prince i Cap Haitien din Haiti, 21, 25 septembrie
2006 i a piesei Fabula orbului i a chiopului, la Institutul Francez din Haiti, 29, 30 septembrie 2006.

Turism Iasi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Turism Iasi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Muzeul Literaturii Romne Iai

Adresa: Iai, str. V. Pogor, nr. 4, 700110;

Expoziiile tematice temporare: 3 lei/persoan

Muzeul Memorial Poni - Cerntescu

Adresa: Str. Mihail Koglniceanu nr. 7B

Muzeul ,,Vasile Pogor

B. Taxa de intrare cu reducere:

Muzeul ,,Sfntul Ierarh Dosoftei Mitropolitul

B. Taxa de intrare cu reducere:

Muzeul ,,Vasile Alecsandri

Adresa: Comuna Mirceti, Jud. Iai

B. Taxa de intrare cu reducere:

Fotografierea i filmarea, n interes personal, sunt permise numai n spaiile extramuzeale.

Muzeul ,,Constantin Negruzzi

B. Taxa de intrare cu reducere:

Bojdeuca ,,Ion Creang

B. Taxa de intrare cu reducere:

Bojdeuca ,,Ion Creang

B. Taxa de intrare cu reducere:

Grupuri de peste 12 persoane de studeni i pensionari:

Muzeul ,,Mihail Sadoveanu

B. Taxa de intrare cu reducere:

Elevi (individual i n grupuri legitimai cu carnetul de elev):

Muzeul ,,George Toprceanu

B. Taxa de intrare cu reducere:

Muzeul ,,Mihai Codreanu (Vila Sonet)

B. Taxa de intrare cu reducere:

Muzeul ,,Otilia Cazimir

Adresa: Iai, Str. Otilia Cazimir, nr.4

sincere, durabile cu G. Ibrileanu i M. Sadoveanu, cu Demostene Botez i M. Codreanu, cu fraii Ionel i

B. Taxa de intrare cu reducere:

Muzeul ,,Mihai Eminescu

B. Taxa de intrare cu reducere:

- tax foto/filmare ce necesit racordare la sursa de energie electric 100 lei/or

Muzeul Memorial Mihail Koglniceanu

Complexul Muzeal Naional Moldova Iai

Palatul Memorial Al. I. Cuza Ruginoasa

Muzeul Arheologic de sit din Cucuteni

Program vizitare: mari - duminic 10.00-17.00

Muzeul Viei i Vinului din Hrlu

Muzeul de Istorie Natural din Iai

Program de vizitare Grdina Botanic:

Zilnic intre orele 9 16 (in perioada 1.11 28.02)

Program de vizitare Sere:

Mari, joi, vineri, sambt i duminic

Programul de vizitare a Casei Creang i a Turnului Goliei este:

Preul biletelor de vizitare este stabilit astfel:

- pentru elevi, individual preul biletului este de 3 lei/pers.

eatrul Naional Vasile Alecsandri

Telefon agenia teatral: 0232-255999

Teatrul Pentru Copii i Tineret Luceafarul

Persoana contact: OLTIA CINTEC - director artistic

2004 spectatori circa 3000, vizitatori circa 20.000

2005 spectatori circa 5000, vizitatori circa 30.000

Profilul social-demografic al consumatorului cultural

Profil dup varst: copii, tineri, aduli, pensionari.

Parteneriate cu Primria Iai

- Participare in fiecare an la Srbtorile Iaului.

Parteneriate cu alte instituii culturale

S-ar putea să vă placă și