Sunteți pe pagina 1din 3

Baltagul

De Mihail Sadoveanu

Cerinta: realizeaza un eseu in care sa prezinti trasaturi ale romanului /


ale romanului interbelic, prin referire la o opera literara, apartinand unui actor
canonic( Mihail Sadoveanu).

Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu este un roman realist de tip


obiectiv.
Romanul este o creatie epica in proza de mari dimensiuni, cu actiune
complexa, desfasurata pe mai multe planuri, in timp si spatiu precizate,
antrenand un numar mare de personaje puternic individua;izate. Prin
multitudinea aspectelor infatisate, romanul ofera o imagine asupra vietii.
Romannul Baltagul prezinta monografia satului moldovenesc de la
munte, lumea arhaica a pastorilor, avand in prim-plan cautarea si pedepsirea
celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan. Insotita de Gheorghita, victoria
reconstituie drumul parcurs de barbatul sau , pentru elucidarea adevarului si
savarsirea dreptatii.
In acest roman al perioadei de maturitate, marile teme sadoveniene
se regasesc aici: viata pastorala, natura, miturile, iuirea, arta povestirii,
intelepciunea.
Romanul este structurat pe doua coordonate fundamentale: aspectul
realist (reconstituirea monografica a lumii pastorale si cautarea adevarului) si
aspectul mitic (sensul ritual al gesturilor personajului principal). Orizontul
mitic include modul de intelegere a lumii de catre pesronaje, traditiile
pastorale, dar si cominicarea om- natura si mitul marii treceri.
Cautarea constituie axul romanului si se asociaza cu motivul
labirintului. Parcurgerea drumului are diferite semnificatii. Victoria
reconstituie evenimentele care au condus la moartea barbatului ei, ceea ce
se transpune intr-o dubla aventura: a cunoasterii lumii si a cunoasterii de
sine. Pentru Gheorghita, calatoria are rol educativ, de initiere a tanarului
(bildungsroman). Nechifor, personaj episodic, prezentat indirect apartine

planului mitic. Cautandu-l, Victoria, parcurge simultan doua lumi: spatiul real,
concret si comercial dar si o lume de semne si de minuni al caror sens ea
stie sa- descifreze.
Motivul labirintului se concretizeaza la nivelul actiunii, dar este
semnificativ si la nivelul titlului. Baltagul (toporul cu doua taisuri) este un
obiect simbolic, ambivalent: arma a crimei si instrumentul actului justitiar,
reparator.
Naratiunea se face la persoana a III-a, iar naratorul omniprezent si
omniscient reconstituie in mod obiectiv, prin tehnica detaliului si observatiei,
lumea satlui din munteni si actiunile Victoriei. Desi naratorul omniscient este
unic, la parastasul sotului, Victoria preia rolul naratorului. Inteligenta si
calculata, ea reconstituie crima pe baza propriilor deductii si o povesteste
veridic celor prezenti, ceea ce ii determina pe criminali sa-si recunoasca vina
in fata satului si a autoritatilor.
Secventele narative sunt legate prin inlantuire si alternanta.
Naratiunea este predominanta, dar pasajele descriptive fixeaza diferite
aspecte ale cadrului sau elemente de portret fizic, individual ( portretul
Victoriei sau al lui Gheorghita) si colectiv (muntenii locuitorii de sub brad).
Naratiunea este nuantata de secventele dialogate sau de replici ale Victoriei,
cum este laitmotivul rostit de femeie in cautarea sotului, la fiecare popas:
Nu s-a oprit cumva asta-toamna un om cu un cal negru tintat in frunte? Mie
sa-mi spuneti cine a vazut un om calare de la noi, calare, pe-un cal negru
tintat in frunte si-n cap cu caciula brumarie.
Timpul derularii actiunii este vag precizat, prin repere temporale:
aproape de Sf Andrei, In Postul Mare, 10 Martie. Cadrul actiunii este satul
Magura Tarcaului, zona Dornelor si a Bistritei, dar si cel de campie, Cristesti,
in Balta Jijei. Fiind un roman realist prin veridicitate, traseul urmar de Victoria
impreuna cu Gheorghita, pe urmele lui nechifor contine totponime existente
pe harta. Romanul este structurat in 16 capitole cu ctiune desfasurata
cronologic, urmarind momentele subiectului.
Personajul principal, femeia voluntara este un exponent al spetei in
relatie cu lumea arhaica, dar si o individualitate, prin insusirile sale: In
cautarea barbatului, Victoria pune spirit de vendetta si aplicatie de detectiv.
Vitoria e un Hamlet feminin, care banuieste cu metoda, cerceteaza cu
disimulatie, pune la cale reprezentatiuni tradatoare si, cand dovada s-a facut,
da drum razbunarii..
Vitoria este o femeie puternica, hotarata ( N-am sa mai am hodina
cum n-are paraul Tarcaului pan ce l-oi gasi pe Nechifor Lipan), curajoasa,
lucida. Inteligenta nativa si stapanirea de sine sunt evidentiate pe drum, dar
mai ales la parastas, cand demasca ucigasii.

Apartinand lumii arhaice, patriarhale, Vitoria transmite copiilor


respectul traditiilor si este refractata la noutatile civilizatiei: In tren esti olog,
mut si chior. Ca mama, ii interzice Minodorei sa se indeparteze de traditie. (
Iti arat eu coc, valt si bluza! Nici eu, nici bunica-ta, nici bunica-mea n-am
stiut de acesteasi-n legea noastra trebuie sa traiesti si tu!) si contribuie
prin calatorie la maturizarea lui Gheorghita. Respecta obiceiurile de cumetrie
si de nunta ( a primit plosca si a facut frumoasa urare miresei) si vegheaza la
indeplinirea randuielilor din ritualul inmormantarii: priveghiul, drumul la
cimitir, bocitul, slujba religioasa, pomana, praznicul.
Sotie iubitoare porneste in cautarea barbatului. Tipatul dinaintea
coborarii cosciugului si gesturile concewntreaza iubirea si durerea pierderii
sotului.
Personajul complex este realizat prin tehnica basoreliefului si
individualizat prin caracterizare directa si indirecta (prin fapte, vorbe, gesturi,
relatii cu alte personaje, nume).
Portretul fizic releva frumusetea personajului prin tehnic detaliului
semnificativ: Nu mai era tanara, dar avea o frumusete neobisnuita in privire.
Ochii ii straluceau ca-ntr-o usoara ceata in dosul genelor lungi si rasfrante in
carligase.
Natura devine o cutie de rezonanta a sentimentelor femeii,
indrumand-o in cautarea sotului sau: la Dorna si la Crucea Talienilor, vantul o
anunta ca se afla pe drumul cel bun.
Personajul secundar, Gheorghita, reprezinta generatia tanara, care
trebuie sa ia locul tatalui disparut. Romanul poate fi considerat initiatic,
deoarece prezinta drumul spre maturizarea lui Gheorghita.
Romanul are caracter monografic deoarece infatiseaza viata
muntenilor, ocupatiile, traditiile, obiceiurile si principalele lor trasaturi:
muncitori, iubitori si veseli.
In concluzie, Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu apartine
realismului mitic deoarece este un roman realist in sensul cel mai propriu.