1

Caracterizarea Vitoriei Lipan

Romanul Baltagul este o capodopera a creatiei sadoveniene. Inspirat din
balada Miorita, cu o actiune mai complexa decat a acesteia, romanul largeste
viziunea asupra satului si taranului roman.
Vitoria Lipan este personajul principal al operei, deoarece este prezenta in toate
momentele actiunii si polarizeaza in jurul ei toate celelalte personaje.
Muntenca de la Magura Tarcaului, ea traieste viata aspra a oamenilor de la
munte, devenind un tip reprezentativ pentru aceasta lume arhaica. Pentru caracterizarea
ei, autorul foloseste o diversitate de procedee artistice: direct, prin descriere, prin
parerea celorlalte personaje sau indirect prin fapte, prin atitudine, prin relatia cu
celelalte personaje sau prin felul de a vorbi.
Portretul fizic, realizat in expozitiune, surprinde elemente ce infatiseaza
frumusetea fizica, dar si trairea interioara a eroinei: avea ochii caprui, aprigi si inca
tineri, ce cautau zari necunoscute. Infatisarea fizica prezinta ingrijorarea femeii pentru
intarzierea sotului ei plecat la Dorna sa cumpere oi.
Portretul moral este cel al unui personaj exponential care sintetizeaza trasaturile
omului simplu. Ea este o femeie harnica si priceputa, care stie a aiba grija de
gospodarie in timp ce sotul ei este plecat. Inainte de a porni in cautarea lui, ea
oranduieste totul cu o exactitate demna de invidiat. Mai intai, vinde produsele si duce
peste noapte banii la preot pentru a nu fi pradata. Fiind constienta de pericolele care ii
pandesc pe drum, Vitoria ii face un baltag lui Gheorghita, pe care preotul il sfinteste, iar
pentru sine ia pusca pe care sa o foloseasca in caz de nevoie.
Vitoria este o femeie credincioasa si respecta cu sfintenie datinile si obiceiurile
stramosesti.. Inainte de a pleca, femeia cere sfatul parintelui Daniil, merge la
manastirea Bistrita unde se roaga la icoana Sfintei Ana, tine post paisprezece zile, se
spovedeste, se impartaseste si face daruri bisericii.
In popasurile de la Farcasa, Borca sau de la Cruci, Vitoria respecta ceremoniile
la care asista. In acelasi timp, ea reuseste sa-si pastreze sufletul curat si sa-si ascunda
durerile si framantarile personale, inchinand un pahar in cinstea mirilor. Vitoria Lipan
este o femeie superstitioasa, deoarece ea crede in vise si in semne rau prevestitoare cu
privire la soarta lui Nechifor. Astfel, cel dintai vis care a impuns-o si a tulburat-o il
arata pe sotul ei calare cu spatele intors catre ea. Altadata l-a visat rau, trecand
calare o apa neagra.
Femeia intelege in egala masura si semnele naturii. Ea stie ca se schimba vremea
deoarece dumbravencile zboara in carduri sub soare. Eroina este inzestrata cu o
inteligenta diabolica, pe care si-o manifesta intr-o diversitate de imprejurari. Pe tot
parcursul drumului, Vitoria da dovada de istetime, ascultand si culegand informatii de
la cei care l-au cunoscut pe sotul ei. Ea dovedeste o mare pricepere in descifrarea
sufletului oamenilor: Eu te cetesc pe tine, macar ca nu stiu carte sau toate pe lumea
asta arata ceva. Cu toate greutatile intampinate in drumul sau si in investigatiile

2
facute, Vitoria dovedeste tenacitate, darzenie si vointa, deoarece nu se linisteste pana
nu descopera adevarul.
Spirit justitiar, Vitoria regizeaza magistral in scena demascarii vinovatilor la
praznicul de inmormantare. Cu o logica impecabila, prin vorbe intepatoare si aluzive,
ea ii constringe pe faptasii crimei sa marturiseasca adevarul. Datoria fata de barbatul
ucis fusese implinita cu muchia baltagului in frunte asupra ucigasului de catre
Gheorghita. Pentru Vitoria, datoria crestineasca se afla inainte de toate. Datina
inmormantarii si pedepsirea ucigasilor vin dintr-o etica straveche a poporului: cine
ucide om nu se poate sa scape de pedeapsa Dumnezeiasca.
Vitoria Lipan ii uimeste pe cei din jurul sau prin insusirile sale deosebite si de
aceea celelalte personaje isi exprima punctul de vedere apreciindu-i calitatile.
Gheorghita gandeste cu uimire mama asta trebuie sa fie fermecatoare, cunoaste gandul
omului. La randul sau, Calistrat Bogza este la fel de uimit de exactitatea cu care
Vitoria a reconstituit totul. De aceea, fiind pe moarte, el isi recunoaste fapta: Sis a se
stie ca a fost intocmai cum a aratat femeia mortului. La sfarsitul romanului, dupa
incheierea praznicului, Vitoria si Gheorghita isi reiau problemele vietii cotidiene.
Vitoria este un personaj complex, contradictoriu si viu ca insasi viata.
Caracterizarea Vitoriei Lipan

Vitoria Lipan este personajul principal din romanul Baltagul", de Mihail

Sadoveanu.
Vitoria Lipan este o figur reprezentativ de erou popular, deoarece ntrunete
calitile fundamentale ale omului simplu de la ar. Ea este o femeie simpl,
netiutoare de carte dar cu fric de Dumnezeu i dotat cu destul nelepciune, abilitate
i spirit de observaie, reuind s se descurce n situaii dificile i pn la urm s
dezlege iele ncurcate ale misterului absenei soului ei, dovedindu-se a fi un adevrat
detectiv particular.
Procedeele de caracterizare folosite de scriitor sunt diverse: direct, prin
descriere, prin prerea celorlalte personaje sau, indirect, prin fapte, prin atitudine, prin
relaiile cu celelalte personaje sau prin felul ei de a vorbi.
Portretul fizic, sumar, reiese din caraterizare direct, Sadoveanu restrngnd
trsturile eroinei la cele care sugereaz zbuciumul interior: ochii ei cprii n care
parc se rsfrngea lumina castanie a prului erau dui departe; acei ochi aprigi i
nc tineri cutau zri necunoscute; femeia nu mai era tnr, dar avea o frumusee
neobinuit n privire. Ochii ei luceau ca-ntr-o uoar cea n dosul genelor lungi i
rsfrnte n crligae".

3
nfiarea fizic ilustreaz ngrijorarea femeii pentru absena soului ei i
prefigureaz zbuciumul sufletesc ce o va stpni i o va mcina pn ce-i va descoperi
i pedepsi pe ucigaii lui Nechifor Lipan. n exterior, ea pare aceeai, dar viaa ei
interioar este profund, acolo n sine se ornduiete totul.
Prin caracterizarea indirect, Mihail Sadoveanu dezvluie strile sufleteti i
trsturile morale ale eroinei, care reies din faptele, gesturile i vorbele acesteia.
Credincioas fiind, Vitoria s-a dus la printele satului, Daniil Milie, pentru a se sftui;
ca o bun cretin se roag i ine post timp de 12 vineri.
Totodat, femeia este i superstiioas; s-a dus apoi la ghicitoarea satului, baba
Maranda, fiind mcinat de visul n care Nechifor apare ntors cu spatele trecnd peste
o ap neagr, fiind tot mai sigur c acestuia i s-a ntmplat o nenorocire.
Vitoria respect cu strnicie credinele strmoeti, care sunt puternic
nrdcinate n mintea i sufletul ei. De aceea, ea tie s interpreteze semnele vremii,
visele i crede n superstiii. Femeia comunic parc pe ci netiute cu elementele
naturii care o ndrum prin semne pe calea cea bun. Astfel, vntul care uier prin
crengile subiri ale mestecenilor, brazii mai negri dect de obicei", nourul negru de
deasupra Ceahlului sunt pentru ea semne ce prevestesc o nenorocire.
Priceput, harnic i meticuloas, Vitoria i ornduiete treburile gospodreti,
apoi o duce pe Minodora, fiica ei, la mnstirea Vratec, pentru a fi n siguran.
Vitoria vinde bunuri din gospodrie, pentru a-i face bani de drum; se tocmete cu
iscusin de negustor cu cei care vin s cumpere.
Fiind o femeie neleapt i dotat cu un acut sim al investigaiei, Vitoria
reconstituie drumul fcut de brbatul ei cu cteva luni n urm, se amestec printre
localnici i, bun cunosctoare a sufletului omenesc i cu vorb priceput, ea ncearc
s afle mai multe amnunte de la lumea din jur, culege informaii despre trecerea
oierului cu cciul brumrie i cal negru intat n frunte. ntrebnd cu discreie i
inteligen din loc n loc, femeia drz pune cap la cap cele aflate i ia urma
ciobanilor . Dndu-i seama ca la Sabasa turmele avuseser trei stpni, iar la Suha
numai doi, femeia ajunge la concluzia c lui Nechifor i s-a ntmplat ceva ntre aceste
dou sate i, cu ajutorul cinelui, d de urm rmielor brbatului sau n rpa de sub
Crucea Talienilor.
Profund credincioas, Vitoria mplinete toate datinile cretineti i i
organizeaz lui Nechifor o nmormntare i o poman tradiional. La poman, la mas
cu Calistrat Bogza d dovad de rbdare i de ingeniozitate, neacuzndu-l pe Bogza de
nimic, ci lasandu-l pe acesta s se incrimineze singur. n ceasul morii criminalului,
Vitoria d dovad de om cu suflet bun, nepurtndu-i pic, dei acesta i rpise soul cel
drag.
Odat mplinit datoria i nfptuit dreptatea, viaa reintr n normal, Vitoria
asumndu-i responsabilitatea total a familiei sale.

4
Vitoria Lipan este un personaj complex, acest fapt fiind conturat de faptele,
gndurile i vorbele ei, prin spiritul justiiar, setea pentru adevr, inteligena,
luciditatea, stpnirea de sine, devotamentul i tenacitatea n mplinirea tradiiilor i
datinilor strvechi. Aciunile eroinei i comportarea ei relev toate aceste caliti i
defecte; astfel se structureaz un caracter complex, n care defectele nu anuleaz
calitile, ci le impune n realizarea scopului i a responsabilitilor asumate de
personaj.
Vitoria Lipan este personajul principal al romanului i unul dintre cele mai
complexe personaje feminine din literatura noastr. Vitoria reprezint imaginea unui
erou popular, avnd o personalitate reprezentativ i puternic. Este soia lui Nechifor
Lipan i mama Minodorei i a lui Gheorghi. nc de la nceput impresioneaz prin
frumuseea i farmecul fizic, cci la cei aproape 40 de ani ochii ei cprui rsfrngeau
lumina castanie a prului, ns privirea ei era dus departe, semn al gndurilor care o
copleeau. Ochii ei luceau ca ntr-o uoar cea, n dosul genelor lungi, rsfrnse n
crliga. Pe lng faptul c era o femeia drz i aspr, mai era i o femeie harnic,
avnd grij de o ntreag gospodrie n lipsa soului ei, acesta des fiind n absen.
Vitoria mai reprezint i o femeie arhaic. Era credincioas, respecta cu strictee
obiceiurile strmoeti i cretine. Nu pleac la drum pn nu se consult cu preotul, se
ruga, inea post 12 vineri, se spovedea, se mprtea, iar cnd ntlnete o cumetrie i
o nunt respect tradiia i mai ales e preocupat s mplineasc toate cele cretineti
pentru nmormntarea lui Nechifor. ns, pe lng acest fapt este i o fire superstiioas.
Crede n vise, n semne, n descntece i n vrji i pentru aceasta nu uit s mearg i
la baba Maranda pentru a afla veti despre soul ei. Vitoria este caracterizat indirect i
prin nume, care sugereaz c va fi victorioas biruind toate greutile i mplinindu-i
destinul.

Fiind un personaj complex, caracterizat att prin mijloacele caracterizrii directe

i indirecte, prerile criticilor literari referitoare la Vitoria sunt diverse. George
Clinescu o asociaz cu un Hamlet feminin. Perpessicius o crede un suflet tenace i
aspru de munteanc, un aspru caracter de o voin aproape slbatec, aproape
neomeneasc. Nicolae Manolescu o consider nereligioas, viclean i rea.
Vitoriei, la fel ca i Marei, din romanul lui Ioan Slavici Mara, ascunde sub
masca asprimii, o mare sensibilitate i sufer de fiecare dat cnd copiii ei trec prin
dificulti. Ambele reprezint o fire ambiioas i insistent. Relaiile mam-fiic ns
difer. Mara i susinea fiica i accepta ideile acesteia spre deosebire de Vitoria, care
nu era deacord cu alegerea fiicei ei. Mara e un permanent sprijin moral pentru fata ei, i
da dreptate. Vitoria ns, i n ultimul monolog zice c nu o v-a da pe Minodora de
alesul ei n nici un caz.
Vitoria reconstituie drumul fcut de brbatul ei i i atinge scopurile puse
anterior, ceea ce nu era caracteristic unei simple muieri din acele timpuri.

5
Portretul moral este puternic conturat, Vitoria fiind inzestrata cu spirit justitiar,
inteligenta, luciditate, stapanire de sine, devotament si neclintire in implinirea
traditiilor si datinilor stravechi, trasaturi care reies dinmai ale din faptele, vorbele si
gandurile femeii. Credincioasa, Vitoria s-a dus la parintele Daniil Milies pentru sfat,
dar respinge ideea ca sotul ei ar intrarzia pe la petreceri "o zi ori doua ". Superstitioasa,
s-a dus apoi la ghicitoarea satului, baba Maranda, dar nu a crezut nici prezicerea acestei
ca Nechifor ar fi parasit-o pentru o alta femeie cu "cu ochii verzi" deoarece isi cunostea
foarte bine barbatul si este tot mai sigura ca s-a intamplat ceva rau. Vitoria respecta cu
strasnicie credintele stramosesti. Ea stie sa interpreteze semnele vremii, visele si crede
in superstitii. Eroina respecta cu fermitate si credintele religioase si il roaga pe preot sa
faca slujbe pentru ca Dumnezeu sa o lumineze ca sa-si gaseasca barbatul. inainte de a
pleca in calatorie simte nevoia sa-si purifice sufletul si de aceea, in fiecare vineritine
post negru:" fara apa, fara hrana, fara cuvant si cu broboada cernita peste gura".
Nelinistea, zbuciumul si framantarile Vitoriei semnifica un drum al cautarii pe care-l
parcurge cu mintea si sufletul, de la ingrijorarea la certitudinea ca s-a intau cu sotul ei.
in exterior, Vitoria pare mereu aceeasi dar viata ei interioara este profunda. Gheorghita
observa schimbarea Vitoriei. Priceputa, harnica si meticuloasa, Vitoria isi oranduieste
bunurile si treburile gospodaresti, apoi o duce pe Minodora la Manastirea Bistrita, unde
va sta cat timp va fi ea plecata. Femeie aspra si energica, Vitoria urmeaza intocmai
drumul parcurs de Nechifor, fiind hotarata sa-l gaseasca si sa afle adevarul. intreband
cu discretie din loc in loc, din han in han, pune cap cele aflate si cu o logica impecabila
ia urma oilor si a ciobanilor. Dandu-si sema ca la Sabasa turmele avusera trei ciobani
iar la Suha numai doi, ea ajunge la adevarul ca lui Nechifor i s-a intamplat ceva intre
cele doua sate si cu ajutorul cainelui descopera ramasitele barbatului. Profund
credincioasa, Vitoria implineste toate datinile crestinesti ale inmormantarii, iar la
pomenirea mortului cheama, pe langa oficialitatile satului si pe cei doi tovarasi de
calatorie a lui Nechifor, Calistrat Bogza si Ilie Cutui. Inteligenta, tenace si cu un
uimitor rationament de detectiv, eroina va dovedi povestind in amanunt infaptuirea
crimei si ii va demasca pe vinovati. Odata infaptuita dreptatea si datoria implinita, viata
reintra in normalitate.