Sunteți pe pagina 1din 112

SUPORT DE CURS

1
AUDITOR DE MEDIU

MODEL DE ANALIZ DE IMPACT AL


ACTIVITII UMANE ASUPRA MEDIULUI
POPULAIE
RESURSE
IMPACT
MEDIUL NCONJURTOR
POLUAREA
AERULUI

POLUAREA
APEI

Direct
Indirect

POLUAREA
SOLULUI

PLANTE

ESTETIC
CLIMA

MEDIUL BIOTIC
OM

ANIMALE

ECONOMIC
PSIHOLOGIE

DEMOGRAFIE
SNTATE

POSIBILITI DE RSPUNS MANAGERIAL


1. NECONFORMARE
2. CONFORMARE
Rspuns la legislaie conform cererii
3. CONFORMARE CU CERINELE IMPLICITE DE MEDIU
Atitudine anticipativ fa de viitoarea legislaie de mediu
4. EXCELEN N CALITATE, AFACERI I MEDIU
Managementul integrat pentru atingerea calitii totale n
problemele de mediu i afaceri

MANAGEMENTUL NTREPRINDERII
Dimensiune economic:

Profitabilitate/lichiditate
Viabilitate economic/productivitate
Succes potenial/competitivitate
Balana de
interese
Optimizarea
scopului
Dimensiune social:

Motivaia/satisfacia muncii
Condiii umane de munc
Participare
Crearea/sigurana muncii

Dimensiune ecologic:

Conservarea materiilor prime


Ocupare/emisie
Pstrarea bazelor pentru viaa natural
Asigurarea calitii vieii

Necesitatea unui standard


Regulamentele stabilite de ctre unitile economice nu sunt ACCEPTATE de ctre prile
interesate care nu au fost IMPLICATE n elaborarea acestora
Regulamentele respective au la baz principii (uneori suplimentate de ghiduri) care NU AU
FOST DETALIATE ntr-o msur suficient pentru a facilita implementarea lor
Regulamentele NU SUNT ADECVATE AUDITULUI/CERTIFICRII
Standardul este CALEA OPTIM de realizare a sarcinilor sau de fabricare a produselor.
Acest lucru a fost convenit - prin consens - ntre prile interesate.
Standardele se bazeaz pe experiena practic i pe cunotinele tiinifice i sunt UNANIM
RECUNOSCUTE I ACCEPTATE.
Conformarea cu standardele asigur:
- ncrederea intern - a managementului n realizarea calitii
- ncrederea extern - a partenerilor cu privire la cele mai bune practici recunoscute
Conformarea cu standardele poate fi certificat de o ter parte CREDIBILITATE
crescut

Seria ISO 14000


MANAGEMENT DE MEDIU
SMM

9ISO 14001

Standarde de Evaluare a
Standarde de
specificatii
Organizaiei
Evaluare
9ISO 14004
9ISO 19011 Auditarea
a Produsului
ghid SMM
sistemelor de management de
9 ISO 14020-14025
mediu si/sau calitate (inlocuieste
Etichetarea de Mediu
ISO 14010-14012)
9 ISO 14040-14049
ISO 14015 Evaluarea de
Evaluarea Ciclului de Via
mediu a locatiilor si entitatilor
9 ISO Ghid 64 aspecte de
9ISO 14031-14032 Performanta
mediu in standarde de
de mediu
produs
9ISO 14050 Vocabular
9 ISO 14061 14064
implementare SMM in
silvicultura, integrare aspecte
mediu in proiectare, comunicarea
de mediu, gaze cu efect de sera

Standardele din seria ISO 14000 preluate pana in prezent in Romania


SR EN ISO 14001:1997

- Sisteme de management de mediu Specificaii i ghid de utilizare

SR EN ISO 14004:1998

- Sisteme de management de mediu Ghid privind principiile, sistemele i tehnicile de


aplicare

SR EN ISO 14010:1997

- Ghid pentru audit de mediu Principii generale

SR EN ISO 14011:1997

-Ghid pentru audit de mediu Proceduri de audit Auditul sistemelor de


management de mediu

SR EN ISO 14012:1997
SR EN ISO 14020: 2002
SR EN ISO 14021: 2003
SR EN ISO 14024: 2001
SR EN ISO 14031: 2001

inlocuite
prin
SRENISO
- Ghid pentru audit de mediu Criterii de calificare pentru auditorii de mediu 19011:2003
Ghidpentru
- Etichete i declaraii de mediu Principii generale
auditarea
sistemelorde
- Etichete i declaraii de mediu Declaratii de mediu pe proprie raspundere.
management
(Eco-etichetare de tip II)
alcalitatii
- Etichete i declaraii de mediu Eco-etichetare de tip I. Principii si proceduri si/saude
mediu
- Management de mediu. Evaluarea performantei de mediu. Ghid

SR EN ISO 14040:2002
SR EN ISO 14041:2002

- Management de mediu Evaluarea ciclului de via Principii i cadru de lucru


- Management de mediu Evaluarea ciclului de via Definirea scopului, domeniului
de aplicare si analiza de inventar

SR EN ISO 14042:2002

- Management de mediu Evaluarea ciclului de via Evaluarea impactului ciclului de


viata

SR EN ISO 14043:2003

Management de mediu Evaluarea ciclului de via Interpretarea ciclului de viata

SR EN ISO 14050:1999

- Management de mediu Vocabular

Ce este un
SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU?

= componenta a sistemului de management al organizatiei


folosita pentru a:
- dezvolta si implementa politica de mediu
- gestiona aspectele de mediu
=> set de elemente inrudite utilizate pentru a stabili politica si
obiectivele de mediu si pentru a realiza acele obiective (nota).
-> include structura organizatorica, activitati de planificare,
responsabilitati, practici, proceduri, procese si resurse (nota).

BENEFICIILE ADOPTRII UNUI SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU


Conformarea cu legislaia:
Abilitatea de a arta o nelegere i abordare sistematic n vederea respectrii legislaiei
Reducerea riscului de litigiu
Relaii mai bune cu legiuitorii/autoritile
Beneficii de pia:
mbuntirea imaginii publice i n cadrul grupului de organizaii similare
Protejarea pieelor existente
O mai mare acoperire n cadrul pieei existente
Exploatarea oportunitilor n cadrul a noi piee
Atragerea de noi investiii din partea acionarilor/ investitorilor
Beneficii pentru clieni:
Mrirea ncrederii clienilor n onestitatea furnizorului
Costuri competitive prin minimizarea pierderilor i a costurilor de energie
Valoare mai bun n raport cu banii cheltuii
Beneficii pentru angajai:
Mediu de lucru i viaa mbuntit
mbuntirea potenial a sntii/calitii vieii
Angajamentul pentru o politic de continu mbuntire a mediului va mri angajamentul personal pentru
companie
Beneficii sociale:
Relaii cu comunitatea local
Relaii cu grupurile de mediu

INSTRUMENTELE MANAGEMENTULUI DE MEDIU


instrumente de analiz i evaluare
instrumente de aciune
instrumente de comunicare

INSTRUMENTE DE ANALIZ I EVALUARE


cotarea nivelului de mediu
analiz cost beneficiu
audit de mediu
evaluare impact de mediu
evaluare costuri totale de mediu
analiz iniial de mediu (diagnoz)
evaluare ciclu de via
evaluare risc
evaluare tehnologic

INSTRUMENTE DE ACIUNE

sistem de management de mediu


politica de mediu
eco-marcarea
instrumente economice
programe voluntare de mediu
parteneriate de mediu
INSTRUMENTE DE COMUNICARE

rapoarte interne
informaii mass media
CUVINTE CHEIE ABORDATE DE CURS

audit de mediu
sistem de management de mediu

2.
INTERPRETAREA CERINELOR
ISO 14001:2004
DIN PERSPECTIVA
AUDITORULUI SMM

STANDARDUL ISO 14001:2004


Aplicabil pentru TOATE TIPURILE de organizatii
CONFORMAREA CU LEGISLAIA si cu alte cerinte de mediu adoptate
PREVENIREA POLUARII
MBUNTIREA CONTINU
exist posibilitatea selectrii ntre EMAS i ISO 14001
SMM trebuie s se coreleze cu obiectivele organizatiei
nu se solicit n mod explicit nivelul performanei de mediu
nu este neaprat necesar includerea managementului siguranei i sntii
profesionale
CONSECVENA cu seria ISO 9000

ISO 14001 - PRINCIPALELE SCOPURI


Stabileste, documenteaza, implementeaz, mentine si imbunatateste continuu SMM
Asigur prin el insusi conformarea cu politica de mediu declarat
Demonstreaz aceast conformare altora
Urmareste certificarea/nregistrarea SMM prin intermediul unei organizatii externe

CONFORMAREA CU CERINTELE DE MEDIU

9 Angajament inclus in politica de mediu


9 Identificarea la timp a neconformitatii si stabilirea si
planificarea in timp a actiunilor care sa asigure
conformitatea
9 Tratarea oricarei neconformitati fata de cerintele de
mediu ca o neconformitate in cadrul SMM

PREVENIREA POLUARII
utilizarea de procese, practici, tehnici, materiale, produse, servicii sau energie pentru a
impiedica, reduce sau controla (separat sau in combinatie):
- crearea,
- emiterea sau
- evacuarea

oricarui tip de poluant sau deseu, in scopul reducerii


impacturilor negative asupra mediului
Reducerea/
eliminarea sursei

Procese
Evitarea poluarii
Practici, Tehnici
Reducerea poluarii
Produse, Servicii
Controlul poluarii
Materiale, Energie

Modificarea proceselor/
produselor/serviciilor.
Inlocuirea materialelor si a
energiei
Folosirea eficienta a
resurselor
Reutilizarea, valorificarea,
reciclarea, regenerarea,
tratarea

IMBUNATATIRE CONTINUA
Performanta

Planificare

Realizare

Actiune

Verificare

dezvoltare
durabila

asigurare (calitate/mediu)
Timp

proces repetitiv de dezvoltare a sistemului de management de mediu


pentru a realiza imbunatatirea performantei de mediu globale, in acord
cu politica de mediu a organizatiei

Cercul Deming
Analiza efectuata
de conducere

Politica de mediu
Planificare
IMBUNATATIRE
CONTINU

Verificare

Implementare
si functionare

START

ANALIZA EFECTUATA DE CONDUCERE

VERIFICARE
Monitorizare i masurare
Evaluarea conformitatii
Neconformitate, actiune corectiva i
preventiva
Controlul inregistrarilor
Auditul intern

Imbunatatire
continua

IMPLEMENTARE SI FUNCTIONARE
Resurse, roluri, responsabilitate si autoritate
Competenta, instruire, constientizare
Comunicare
Documentatie
Controlul documentelor
Control operational
Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de
raspuns

POLITICA DE MEDIU

PLANIFICARE
Aspecte de mediu
Cerinte legale si alte cerinte
Obiective, tinte si program(e)

Ce verifica auditorul pentru cerinta 4.1 ?

evaluarea respectarii cerintei generale se realizeaza la final

documentarea domeniului de aplicare al SMM si adecvarea lui

planificarea SMM

documentatia SMM (manual, proceduri, instructiuni, planuri etc)

implementarea (inregistrari, situatia la fata locului)

actualizarea

evaluarea sistemului

evolutia performantelor SMM

Ce verifica auditorul pentru cerinta 4.2 ?


declaraia de politic de mediu
corelarea cu domeniul de aplicare al SMM
alte politici ale organizaiei
aspectele semnificative de mediu
includerea celor 3 angajamente obligatorii in continutul politicii de
mediu
lista obiectivelor i intelor de mediu
reclamaii ale partilor interesate
nregistrri care s ateste comunicarea politicii de mediu ctre
personal, contractori
articole, rapoarte, alte modalitati de punere la dispozitie catre public
stadiul implementarii obiectivelor si tintelor de mediu (PMM)
dovezi privind analiza politicii si actualizarea ei potrivit schimbarilor
survenite in organizatie sau de care organizatia trebuie sa tina cont

PLANIFICAREA SMM

ANALIZA INITIALA DE MEDIU

CERINTE LEGALE
si ALTE CERINtE

ASPECTE
DE MEDIU

POLITICA DE MEDIU

OBIECTIVE, TINTE
si PROGRAM(E)

IMPACTURI
DE MEDIU

Ce verifica auditorul pentru cerinta 4.3.1 ?

situatia in teren
metoda de identificare aspecte si impacturi de mediu
metoda de evaluare a semnificatiei
lista aspectelor si a impacturilor de mediu

pentru activitati, produse, servicii inclusiv noi sau modificate


pentru dezvoltari noi sau planificate
in conditii normale, anormale si de urgenta
controlabile si influentabile

lista aspectelor semnificative


documentarea si actualizarea informatiilor
coerenta cu domeniul de aplicare al SMM, cu lista de
obiective, tinte si cu PMM, cu lista cerintelor de mediu si cu
alte elementele ale SMM

Ce verifica auditorul pentru cerinta 4.3.2 ?

Metoda de identificare, analiza aplicabilitate


si zone de utilizare, actualizare i mod de
acceslacerineledemediu
Registrul de cerine, colectia de cerinte si
legaturacuaspectelesemnificative
Moduldecomunicarecatreutilizatori
Planuri de implementare pentru cerintele de
mediu

TVNORDROMANIASRL

Ce verifica auditorul pentru cerinta 4.3.3 ?


Lista obiectivelor i intelor de mediu in organizatie
/compartimente/nivele/functiile relevante
Politica de mediu
Lista ASM in organizatie/compartiment
Program(e) de management de mediu si stadiul de implementare
Baza de cuantificare si indicatorii utilizati pentru evaluarea
performantei
Corelarea cu alte obiective/programe existente in organizatie
Modul n care particip personalul responsabil pentru realizarea
obiectivelor i intelor
Modul de monitorizare al obiectivelor, tintelor si al PMM
Modul in care se procedeaza cand nu se indeplinesc sarcinile
conform planificarii
Modul de analiza si actualizare a obiectivelor, tintelor si PMM

Ce verifica auditorul pentru cerinta 4.4.1?


Identificarea functiilor cheie in cadrul SMM
Definirea si documentarea rolurilor, responsabilitilor si autoritatilor
personalului care conduce, realizeaz i verific activitile care
afecteaz mediul
Fise post, proceduri, manual
Decizii, inclusiv dovada numirii reprezentantului conducerii pentru
SMM
Organigrama
Au fost alocate resurse suficiente? => stadiul indeplinirii PMM si al
politicii de mediu, obtinerea de competente
Persoanele desemnate au suficient autoritate?
Dar calificarile sunt corespunzatoare?
Cum urmrete organizaia costurile i beneficiile functionarii SMM?
Cum analizeaza conducerea adecvarea resurselor?

Ce verifica auditorul pentru cerinta 4.4.2?

procedur/i de asigurarea instruirii, contientizarii si competenei


program de instruire inclusiv necesitati de instruire
lista activitatilor generatoare de ASM
dovezile activitatilor de constientizare (afise, fotografii, instruiri etc)
suporturi de curs nregistrari care atest instruirea (convocatoare, procese
verbale)
Inregistrari ale realizarii instruirii
fie de evaluare a instruirii
cerinte de competenta si dovezi ale obtinerii acesteia
certificate de absolvire cursuri
inregistrari ale calificarii contractorilor

Ce verifica auditorul pentru cerinta 4.4.3 ?

procedurdecomunicareinternsiexterna
deciziereferitoarelacomunicareainexterioraASM
existentauneistructuridecomunicare
nregistrricareatestafunctionareaprocesuluidecomunicare:

proceseverbale
minute
rapoarteinternesirapoartedeinspectie
listededifuzare
noteinterne,instiintari,decizii
reclamaiialeprilorinteresate
raspunsurilaplangeri
buletinedeanaliza
protocoale/conventiicucerintedemediucatrecontractanti
liniadecomunicareexternadinplanuriledeurgenta
altedocumentededisemninare
etc

DocumentatiaminimasolicitatapentruunSMM
Element

Proceduri documentate, inregistrari si alte documente

4.1

Domeniu de aplicare documentat

4.2

Politica documentata

4.3.1

Informatii documentate privind identificarea si evaluarea aspectelor si impacturilor


Nota: Nu se solicita procedura documentata, dar este greu de imaginat un proces consecvent pentru aspectele de mediu
fara o procedura documentata.

4.3.2

Inregistrari ale cerintelor de mediu aplicabile identificate


Documentatie care indica aplicabilitatea pentru aspectele de mediu ale organizatiei

4.3.3

Obiective, tinte si programe documentate

4.4.1

Roluri, responsabilitati si autoritati documentate

4.4.2

Inregistrari ale instruirilor relevante, ale educatiei si experientei (competenta/instruire) pentru proprii angajati si
personalul relevant care lucreaza in numele organizatiei, de ex contractori

4.4.3

Comunicari documentate de la si cu partile interesate din exterior, cel putin inregistrari ale reclamatiilor.
Decizie privind comunicarile in exterior ale ASM

4.4.5 & 4.5.4

Toate documentele si inregistrarile solicitate trebuie sa fie controlate

4.4.6

Proceduri documentate pentru operatiile si activitatile care pot cauza impacturi semnificative de mediu.
Inregistrari care denota comunicarea procedurilor relevante si a cerintelor catre furnizori si contractori referitor la ASM

4.4.7

Inregistrari ale instruirilor si testarilor referitoare la pregatire pentru situatii de urgenta (daca este aplicabil)

4.5.1

Documentarea informatiilor pentru care urmaresc performanta, controalele operationale relevante si conformitatea cu
obiectivele si tintele organizatiei. Inregistrari pentru urmarirea calibrarii si a intretinerii echipamentelor de monitorizare

4.5.2

Inregistrari ale evaluarii conformitatii cu cerintele legale de mediu si cu alte cerinte la care organizatia subscrie.

4.5.3

Schimbari documentate care rezulta din actiunile corective si preventive (incluzand rapoarte privind incidentele).

4.5.5

Programe documentate de audit intern si inregistrari ale auditurilor

4.6

Inregistrari ale analizei efectuata de conducere

Ce verifica auditorul pentru cerinta 4.4.4 ?

Manual
Proceduridesistem(PS)sioperationale(PO)
Instructiuni
Moddeintegrarecualtedocumenteexistente
Listadocumentelorinvigoare
Trasabilitateaintredocumente,referirilaaltedocumente
colaterale
ModdecorelareelementSMM PS PO IL
Documenteexterne
Inregistrari

Ce verifica auditorul pentru cerinta 4.4.5 ?


- procedura pentru elaborarea i meninerea documentaiei SMM
- aplicarea procedurii atat pentru documentele interne cat si pentru cele externe
- lista de difuzare retragere
- lista procedurilor in vigoare
- diagrama matriceal de aplicabilitate a elementelor de sistem n compartimente
- conditiile prevazute:
- respecta formatul prestabilit, inclusiv stadiul reviziilor
- lizibilitate
- disponibila la utilizatori in varianta in vigoare
- mentinuta in mod ordonat
- arhivat o anumit perioad de timp
- dac documentele se ANALIZEAZ PERIODIC, se REVIZUIESC ori de cte ori
este cazul i se APROB inainte de difuzare
- respectarea competentelor de elaborare, modificare, verificare si aprobare
-dac documentele perimate sunt MARCATE si RETRASE prompt din toate
punctele de difuzare i utilizare
- respectare termen de arhivare

Ce verifica auditorul pentru cerinta 4.4.6 ?


operaiilor i activitilor care sunt asociate ASM directe si indirecte
Lista ASM, inclusiv a celor provenite de la contractori
Proceduri operationale pentru tinerea sub control a aspectelor
Semnificative de mediu
Instructiuni de lucru
Planuri de control, planuri de revizii/intretinere
Criteriile de operare in siguranta fata de mediu
Mod de integrare a criteriilor de mediu in documentatia pre-existenta
Fie de nregistrare a parametrilor limit de mediu
Proceduri pentru controlul activitatii contractorilor si cerintele impuse
Dovezi ale comunicarii cerintelor de mediu catre contractori
Inregistrari generate prin implementarea procedurilor, planurilor si
instructiunilor
Modul de gestionare a activitatilor sursa de ASM (situatia existenta in teren)
Corelarea cu PMM
Lista

Ce verifica auditorul pentru cerinta 4.4.7 ?


lista aspectelor de mediu n situaii de urgen (identificate fie prin
procedura clauzei 4.3.1, fie prin metoda aferenta clauzei 4.4.7)
dovada identificarii masurilor de prevenire si reducere impacturi
de mediu
procedura cadru pentru prevenire/intervenie n cazuri de urgen
planuri de prevenire/intervenie adresate situatiilor de urgenta
identificate sau completarea procedurilor cu regulile de actiune in
caz de urganta
suficienta si actualizarea planurilor/procedurilor
nregistrri privind instruirea personalului i exerciiile de testare
periodic
dovada evaluarii testelor de simulare
analiza modului de reactie - daca este cazul
dovada includerii rezultatelor evaluarii in proceduri/planuri =>
posibile revizuiri
existenta mijloacelor de prevenire, a materialelor de interventie si
a altor dotari necesare
respectarea prevederilor din proceduri/planuri

Ce verifica auditorul pentru cerinta 4.5.1 ?

procedura/i de monitorizare msurare


lista operatiilor generatoare de ASM
program de masuratori si adecvarea lui
inregistrari ale masuratorilor: buletine de analiza, registre
fise de urmarire procese, planuri de operare
stadiul monitorizarii indeplinirii indicatorilor din PMM
identificarea echipamentelor de masurare, inventarul
fisele echipamentelor
proceduri de calibrare i verificare a echipamentelor de
msurare
dovada calibrarii/verificarii acestor echipamente: buletine,
marcaje etc.

Ce verifica auditorul pentru cerinta 4.5.2 ?


metoda de evaluare a conformrii cu cerintele legale si
alte cerinte de mediu
registrul cerintelor de mediu, planurile de implementare
inregistrari ale masuratorilor efectuate
nregistrri care s demonstreze evaluarea conformitatii
conform metodei organizatiei
rapoarte/procese verbale de inspectie interna si externa
note/rapoarte de neconformitate
autorizatii ale contractorilor
situatia conformarii in teren

Ce verifica auditorul pentru cerinta 4.5.3 ?


9 Procedura/proceduri
9 Dovada ca s-au alocat responsabilitati si autoritati
pentru gestionarea neconformitatilor, fise post
9 Inregistrari ale tuturor neconformitatilor si actiunilor
corective/preventive intreprinse
9 Rapoarte de neconformitate
9 Inregistrarea tuturor modificarilor din documentatie
(indicele modificarilor)
9 Programe de aciuni corective i aciuni preventive
9 Dovada analizarii inchiderii neconformitatilor
9 Dovada verificarii eficacitatii actiunilor preventive si
corective realizate
9 Documente ce atest monitorizarea i msurarea
9 Rapoarte de audit, rapoarte de inspectie
9 Proces verbal de analiz a managementului

Ce verifica auditorul pentru cerinta 4.5.4 ?

9 Procedura
9 Inventarul inregistrarilor de mediu
9 Existenta inregistrarilor pentru fiecare element de
sistem aplicabil zonei auditate => legatura cu intreg SMM
9 Respectarea conditiilor impuse

Ce verifica auditorul pentru cerinta 4.5.4 ?

procedura de audit
frecventa audituri, metodologii, cerinte pentru calificarea
auditorilor, pentru conducerea auditurilor si raportare
program de audituri
lista auditorilor interni si externi
dovezi ale competentei auditorilor SMM
planuri de audit
rapoarte de audit
rapoarte/note/fise de neconformitate
programe de aciuni corective/preventive
dovezi ale analizei efectuate de conducere

Ce verifica auditorul pentru cerinta 4.6 ?

informatii pentru pregatirea analizei, colectate de


reprezentantul conducerii pentru SMM:
rapoarte de mediu
rapoarte de audit
rapoarte de monitorizare a obiectivelor, intelor, PMM
neconformitati

procese verbale/rapoarte/minute de analiz a


managementului
planuri de actiune/imbunatatire rezultate din analiza
dovezi privind unele modificari/revizuiri ca urmare a
analizei

3.
AUDITUL DE MEDIU
Definiie
Clasificare
Obiective
Beneficii
Standarde care au stat / stau la baza
auditului de mediu

AUDIT DE proces sistematic i documentat de verificare a


MEDIU
DOVEZILOR DE AUDIT, obinute i evaluate n mod
obiectiv, pentru a determina dac activitile,
evenimentele, condiiile, sistemele de management de
mediu stabilite sau informaiile asupra acestora sunt n
conformitate cu CRITERIILE DE AUDIT, i comunicarea
rezultatelor acestui proces clientului
Definiie: SR EN ISO 14050

CRITERII DE politici, practici, proceduri sau cerine fa de care


AUDIT
auditorul compar dovezile de audit colectate privind
obiectul auditat.
Definiie: SR EN ISO 19011

CATEGORII DE AUDIT DE MEDIU


auditul rspunderilor
auditul managementului
auditul activitilor

CATEGORII DE AUDIT DE MEDIU


AUDITUL DE MEDIU
RSPUNDERI
CONFORMARE CU
LEGISLAIA
RISC OPERAIONAL
ACHIZIIE
SNTATE
OCUPATIONALA i
SIGURANA MUNCII

MANAGEMENT

ACTIVITI

NTREPRINDERE
SISTEME
POLITICI STRATEGII
PROBLEME
PUNCTIFORME

AMPLASAMENT
DEEURI
PRODUSE
TRANSPORT

OBIECTIVELE AUDITULUI DE MEDIU


9 identificarea aspectelor de mediu asociate proceselor de
fabricaie, operare sau prestri de servicii, nainte ca acestea
s se transforme n rspunderi (penale, amenzi, etc.).
9 determinarea gradului
standardele de mediu;

de

conformare

cu

legislaia

9 satisfacerea cerinelor investitorilor, bancherilor i companiilor


de asigurare;
9 nvingerea opoziiei
companiei;

sectorului

public

fa

de

aciunile

9 confirmarea meninerii i funcionrii la un nivel corespunztor


a sistemului de management de mediu.

BENEFICIILE AUDITULUI DE MEDIU


9 asigurarea conformrii cu strategia ntreprinderii i cu legislaia de
mediu
9 mbuntirea practicilor manageriale
9 identificarea punctelor critice
9 mbuntirea controlului polurii factorilor de mediu
9 evitarea amenzilor i reducerea rspunderilor financiare
9 identificarea oportunitilor de prevenire a polurii i minimizarea
deeurilor
9 reducerea riscurilor unor accidente de poluare major
9 creterea potenialului de atragere a investiiilor
9 mbuntirea relaiilor cu autoritile de mediu
9 mbuntirea comunicrii n interiorul organizaiei
9 identificarea necesitilor de instruire i perfecionare a
personalului
9 contientizarea angajailor fa de mediul nconjurtor

STANDARDE CARE AU STAT / STAU LA BAZA AUDITULUI DE


MEDIU
STANDARDE VECHI
SR EN ISO
14010

GHID PENTRU AUDIT DE


MEDIU. PRINCIPII
GENERALE

SR EN ISO
14011

GHID PENTRU AUDIT DE


MEDIU. PROCEDURI DE
AUDIT. AUDITUL
SISTEMELOR DE
MANAGEMENT DE MEDIU

SR EN ISO
14012

GHID PENTRU AUDIT DE


MEDIU. CRITERII DE
CALIFICARE PENTRU
AUDITORII DE MEDIU

STANDARD NOU

SR EN ISO 19011 GHID PENTRU AUDITAREA


SISTEMELOR DE MANAGEMENT
AL CALITATII SI/SAU DE MEDIU
Acopera in totalitate domeniile standardelor SR EN ISO
14010, SR EN ISO 14011 si SR EN ISO 14012 si ale SR EN
ISO 10011 1,2,3:1993, pe care acum le inlocuieste

SR EN ISO 19011:2003 Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calitatii si/sau de mediu
Continut
PREAMBUL
INTRODUCERE
1. DOMENIU DE APLICARE

SR EN ISO
19011

2. REFERINE NORMATIVE
3. TERMENI I DEFINIII
4. PRINCIPII DE AUDITARE
5. CONDUCEREA UNUI PROGRAM DE AUDIT

Generaliti
Obiectivele i amploarea programului de audit
Responsabiliti, resurse i proceduri ale programului de audit
Implementarea programului de audit
nregistrri ale programului de audit
Monitorizarea i analizarea programului de audit

6. ACTIVITI DE AUDIT

Generaliti
Iniierea auditului
Desfurarea analizei documentelor
Pregtirea activitilor de audit la faa locului
Desfurarea activitilor de audit la faa locului
Pregtirea, aprobarea i difuzarea raportului de audit
ncheierea auditului
Efectuarea activitilor de urmrire rezultate din audit

7. COMPETENA I EVALUAREA
AUDITORILOR

Generaliti
Aptitudini personale
Cunotine i abiliti
Studii, experien profesional, instruire ca auditor i experien de
audit
Meninerea i mbuntirea competenei
Evaluarea auditorilor

ROL
9 Furnizare de ndrumri pentru:
managementul programelor de audit
desfurarea a auditurilor interne sau externe ale SMC si/sau SMM
competena i evaluarea auditorilor.

SR EN ISO
19011

FLEXIBILITATEA ABORDARII
9

Standardul reprezinta un GHID care poate fi folosit de utilizatori a dezvolta propriile cerine referitoare la audit

utilizarea poate diferi n funcie de:


mrimea
natura
complexitatea organizaiei care urmeaz s fie auditat
obiectivele
domeniul auditurilor efectuate.

atunci cnd SMC si/sau SMM sunt implementate mpreun, auditurile celor 2 sisteme pot fi realizate
separat sau mpreun.

standardul poate fi aplicat si altor tipuri de audituri, inclusiv auditului altor sisteme de management

DOMENIU DE APLICARE
spectru larg de utilizatori poteniali, inclusiv auditori
organizaii care i implementeaz SMC si/sau SMM
organizaii care au nevoie s desfoare audituri ale SMC si/sau SMM din motive contractuale
organizaii implicate n certificarea i instruirea auditorilor, n certificarea/nregistrarea sistemelor de
management, n acreditarea sau n standardizarea n domeniul evalurii conformitii.

4.
AUDITUL SISTEMELOR DE
MANAGEMENT DE MEDIU
Rol
Obiective
Tipuri
Principii de auditare
Rolul auditorului
Responsabilitati
Competente

ROLUL AUDITURILOR
Instrumente de management pentru:
monitorizarea i verificarea implementrii eficace a politicii organizaiei
referitoare la calitate i/sau mediu
de evaluare a conformitii, precum certificarea/nregistrarea extern,
evaluarea i supravegherea lanului de furnizori, etc.

OBIECTIVELE
S determine gradul de conformitate a sistemului de management sau a prilor
acestuia, cu criteriile de audit;
S evalueze capabilitatea sistemului de management pentru a se asigura de
conformitatea cu cerinele legale i contractuale;
S evalueze eficacitatea sistemului de management n atingerea obiectivelor
specificate;

Audit

Auditul
sistemului
de management
de mediu

S identifice zonele de mbuntire potenial a SMM

S determine conformitatea SMM auditat cu criteriile de audit ale SMM.


S determine dac SMM auditat a fost implementat corespunztor i meninut.
S evalueze capacitatea procesului de analiz efectuat de conducerea
organizaiei de a asigura n permanan c SMM este adecvat i eficient.
S evalueze SMM al unei organizaii atunci cnd se dorete stabilirea unei relaii
contractuale, precum relaia cu un potenial furnizor sau un partener de joint venture.

TIPURI DE AUDIT
Auditurile interne
(de prima parte)

sunt conduse de, sau n numele organizaiei nsi, pentru


analiza efectuat de management sau pentru alte interese interne
pot alctui baza pentru declaraia pe proprie rspundere
a conformitii.
independena poate fi demonstrat prin lipsa
responsabilitilor n activitatea care este n curs de
auditare.

Auditurile externe
(de secund i de
ter parte)

auditurile de secund parte sunt conduse de pri care au un


interes n organizaie, cum ar fi clienii, sau alte persoane n numele
acestora.
auditurile de ter parte sunt conduse de organizaii de auditare
externe i independente, cum sunt cele care furnizeaz
nregistrarea sau certificarea conformitii cu cerinele ISO 9001
sau ISO 14001.

Audituri
combinate

atunci cnd un sistem de management al calitii i un sistem


de management de mediu sunt auditate mpreun, acesta este
numit audit combinat.

Audituri comune

atunci cnd dou sau mai multe organizaii coopereaz pentru a


audita un singur auditat.

PRINCIPII DE AUDITARE

Independena - baza pentru imparialitatea auditului


i obiectivitatea concluziilor auditului
Abordarea bazat pe dovezi metoda raional prin
care ntr-un proces sistematic de audit se ajunge la
concluzii credibile i, reproductibile.
Comportament etic baza profesionalismului
Prezentare corect obligaia de a raporta cu
sinceritate i cu acuratee
Responsabilitatea profesional - aplicarea
perseverenei i a judecii n auditare

COMPARAIE NTRE ROLURILE I AVANTAJELE AUDITORILOR INTERNI I EXTERNI

AUDITORI INTERNI

AUDITORI EXTERNI

SMM existent in organizatie este conform ISO 14001

Ambii evalueaza daca organizatia respecta procedurile => practicile sunt conforme documentelor
organizatia este consecventa in mentinerea SMM
SMM creat imbunatateste performanta de mediu a organizatiei
bun cunoatere
organizaiei

documentelor

SMM

proprii accesul la documentaia SMM se asigur pentru o


perioad scurt

bun cunoatere a practicilor SMM proprii organizaiei

familiarizarea doar n mod eantionat cu practicile


relevante se realizeaz, numai pe perioada vizitei
preliminare i a auditului propriu-zis
vedere obiectiva asupra sistemului
posibila intrare in rutina
bun cunoatere a activitilor, produselor i serviciilor de regul se apeleaz la experi pe domeniul respectiv
organizaiei
nu pot face recomandri pentru mbuntirea SMM
decat daca se prevede prin contract
exist riscul ca managementul organizaiei s nu ia n dac constatrile auditului trimit spre aciuni corective
care converg cu recomandrile auditorilor interni, se
considerare recomandrile auditorilor interni
pot nsoi auditorii externi ca observatori, mbuntindu- creeaz un mod de determinare a organizaiei de a lua
i tehnicile de audit i contribuind totodat la msuri de mbuntire (auditorul extern poate fi un
sprijin auditorului intern)
mbuntirea SMM
pot face recomandri pentru mbuntirea SMM

RESPONSABILITI si AUTORITATI pentru CONDUCEREA PROGRAMULUI DE AUDIT:

Autoritatea pentru conducerea programului de audit => stabilita de conducerea


la cel mai nalt nivel al organizaiei

9 CUI ATRIBUIM RESPONSABILITATILE ?


=> uneia sau mai multor persoane care:
- cunosc principiile si tehnicile de audit,
- competena auditorilor,
- aspectele tehnice i de afaceri
- au abiliti de management
9 CE RESPONSABILITATI ?
stabilirea obiectivelor
determinarea amplorii programului de audit
definirea responsabilitatilor
stabilirea procedurilor pentru realizarea auditurilor
asigurarea furnizarii resurselor
garantarea implementarii programului de audit
asigurarea mentinerii inregistrarilor adecvate
monitorizarea, analiza i mbuntirea programului de audit.

CE RESURSE ?
- auditori si experti tehnici competenti, cu performante superioare de audit =>
imbunatatirea procesului de audit
- costuri legate de amploarea programului de audit, timpul de calatorie, cazare, etc.

RESPONSABILITI in cadrul PROCESULUI DE AUDIT:


Conductorul echipei de audit (exemple):
obtine informatii despre auditat, selecteaza membrii echipei si
aloca responsabilitatile, organizeaza si conduce membrii echipei
alcatuieste planul de audit si il comunica, utilizeaza eficace
resursele
conduce sedintele de deschidere si inchidere, asigura
comunicarea si mediaza conflictele
coordoneaza obtinerea concluziilor, pregteste, finalizeaza si
difuzeaza raportul de audit

Auditorii (exemple):
aplica principiile, procedurile i tehnicile de audit si se conformeaza cerintelor
stabilite de conducatorul echipei
planifica si realizeaza eficient responsabilitatile primite
contribuie la stabilirea concluziilor si la intocmirea raportului de audit

Expertii tehnici (exemple):


de mediu
intervin cand exista impact neobisnuit de mediu
in legislatie de mediu
acorda consultanta asupra aspectelor si viitoare de conformitate cu
legislatia
in procese tehnologice specifice
acorda consultanta de profil (probleme tehnice specifice proceselor
desfasurate in zonele auditate).
Auditatii (exemple):
informeaza personalul propriu asupra obiectivelor si domeniului
auditului, asigura accesul la instalatii, informatii, inregistrari
coopereaza cu echipa de audit, asigura facilitatile necesare si
desemneaza ghizi competenti pentru insotirea echipei de audit
primesc un exemplar din raportul de audit.
Ghizii i observatorii (exemple):
asist echipa de audit in numele auditatului, furnizeaza clarificari, etc
stabilesc contacte, asigura respectarea de catre auditori a regulilor de
siguran i securitate ale zonei.

STUDII, EXPERIEN PROFESIONAL, INSTRUIRE CA AUDITOR I EXPERIEN DE AUDIT

Auditor

acumulare
de
experien
de
audit
suplimentar fata de cea a auditorului,
pentru a dezvolta cunotinele i abilitile de
leadership al auditului, prin

acionare n calitate de conductor al echipei


de audit sub direcionarea i ndrumarea unui
auditor competent n calitate de conductor
al echipei

Conducator al
echipei de
audit

Auditori care
auditeaz att
sisteme de
management
al calitii ct
i de mediu

studii
suficiente
pentru
a
dobandi
cunostintele si abilitatile necesare
experienta
profesionala
intr-o
functie
tehnica, manageriala sau profesionala
specifica SMC si SMM
instruire ca auditor, detinand astfel atat
cunostinte generice pentru auditorii SMCM,
cat si specifice pentru SMC si SMM.
experienta de audit acumulat sub orientarea
i ndrumarea unui conductor al echipei de
audit

Auditorii SMC sau SMM care doresc s devin


auditori n cea de-a doua disciplin necesita:

educatie i experiena profesional pentru a


acumula cunotinele i abilitile pentru cea
de-a doua disciplin

instruire ca auditor
efectuarea de audituri practice n cel de-al
doilea
sistem
de
management
sub
direcionarea
sau
ndrumarea
unui
conductor al echipei de audit

- minim invatamant secundar


- minim 5 ani experienta profesionala totala si cel
putin 2 ani din cei 5 experienta in domeniul
SMC sau SMM
- 40 ore instruire despre audit

- 4 audituri complete pentru un total de cel puin 20


de zile de experien de audit ca auditor n curs
de formare sub orientarea i ndrumarea unui
conducator al echipei de audit.
- minim invatamant secundar
- minim 5 ani experienta profesionala totala si cel
putin 2 ani din cei 5 experienta in domeniul
SMC sau SMM
- 40 ore instruire despre audit
- 3 audituri complete pentru un total de cel puin 15
zile de experien de audit n rolul de
conductor al echipei de audit sub orientarea i
ndrumarea unui auditor competent n calitate
de conductor al echipei

- minim invatamant secundar


- minim 5 ani experienta profesionala totala si cel
putin 2 ani din cei 5 experienta in cea de-a
doua disciplina
- 24 ore instruire pentru a doua disciplina
- 3 audituri complete pentru un total de cel puin 15
zile de experien de audit n cea de-a doua
disciplin sub orientarea i ndrumarea unui
conducator al echipei de audit.

CUM SE MENINE I SE MBUNTESTE COMPETENA ?

9 Dezvoltarea profesional continu => meninerea i mbuntirea cunotinelor, a abilitilor i


a aptitudinilor personale:
- munc suplimentar
- instruire, studiu individual, studiu asistat
- participarea la ntlniri, seminarii i conferine sau alte
activiti relevante
9 Meninerea abilitilor de auditare prin participarea n mod regulat la audituri SMC si/sau SMM.

EVALUAREA AUDITORILOR

9 Cand:
iniial - pentru persoanele care doresc s devin auditori
pe parcurs - cand se selecteaza echipa de audit
continuu cand se evalueaza performantele auditorului => identificare necesiti de meninere i
mbuntire cunotine i abiliti
9 Etape:
identificarea aptitudinilor, a cunotinelor i abilitilor
stabilirea criteriilor si a metodei de evaluare
realizarea evaluarii

9 Cum => Metode de evaluare:


analiza nregistrrilor referitoare la studii, instruire, experien profesional i de audit
supravegheri, chestionare, referine personale, mrturii, reclamaii, evaluarea prestatiei, analize
reciproce, interviuri, observare, evaluarea n timpul activitii, analizarea raportului de audit i discuia cu
clientul auditului, cu auditatul, cu auditorii, etc.
examene scrise si orale, testare psihometrica

5.
PROGRAMUL DE AUDIT
CUM AUDITAM SISTEMUL DE MANAGEMENT DE
MEDIU ?

S. C.
Nr.
crt

Compartiment /
Proces

Aprobat,

PROGRAMAREA AUDITURILOR
INTERNE pe anul...
Tip
audit

Echipa
audit

Standard
referinta

Intocmit,

Editia Data

Luna .

Pag
Obs.

PROCEDURA DE AUDIT INTERN


DE CE ? => Scop: a descrie
9 modul de:
- planificare
- pregatire
- efectuare
- raportare a rezultatelor auditurilor interne
9 responsabilitatile
9 inregistrarile specifice

UNDE ? => Domeniu de aplicare:


9 toate sectoarele si procesele implicate in realizarea produselor/serviciilor organizatiei cuprinse
in domeniul de aplicare al SMM
9 intreg personalul implicat in planificarea si efectuarea auditurilor SMM, personalul si sefii
compartimentelor auditate
9 posibil de aplicat si pentru auditul altor sisteme de management: SMC,OHSAS etc

DOCUMENTE DE REFERINTA
ISO 14001
ISO 19011
ISO 14050
etc

DEFINITII SI PRESCURTARI
NEC = neconformitate
AC = actiune corectiva
etc

ANALIZA DOCUMENTELOR
SCOP:
9 determinarea conformitatii documentatiei SMM cu criteriile de audit
9 verificarea transpunerii corespunzatoare si complete a cerintelor ISO 14001 in
documentatia SMM
MAI SUMARA la auditul intern, cand se insista:
- mai putin pe analiza continutului documentelor din punct de vedere al adecvarii fata de cerintele
ISO 14001 (documentatia SMM a fost in prealabil verificata/revizuita, aprobata si difuzata)
- mai mult pe verificarea implementarii documentelor, pe evaluarea practicilor in raport cu
documentele

Exemplu: LISTA DE VERIFICARE


Nr

Documente

OK?

Nr

Documente

Manual

Buletine de analiza factori mediu

Proceduri

Rapoarte NEC, AC, AP, audit

Lista aspecte si impacturi de mediu

Situatie reclamatii mediu

PMM

Rezumat corespondenta externa

Registru cerinte de mediu, autorizatii,


acorduri

10

Rapoarte de analiza conducerii

OK?

CUM PREGATIM AUDITUL ?


=> Intocmire PLAN de AUDIT
=> Aprobare si difuzare plan
=> Confirmare acceptare plan
=> Alocarea SARCINILOR in echipa
=> Alcatuire FISE CHESTIONAR/LISTE DE VERIFICARE

PLAN DE AUDIT SMM

S. C. .

Editia.. Pag

Aprobat,
1. Auditat
2. Obiectivele auditului
3. Criterii de audit
4. Echipa de audit
-

auditor sef:

auditori:

5. Tehnici de audit:
6. Perioada de derulare a auditului
7. Calendarul de realizare al auditului:
Data

Data,

Ora

Activitati planificate/Persoane auditate sau invitate

Auditor sef

RomEnviro
Serv
Bucureti

RAPORT DE AUDIT AL SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

Cod

DENUMIREA DOCUMENTULUI

RomEnviro
Serv
Bucureti

RAPORT DE AUDIT AL SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

Cod

NUME I PRENUME

RomEnviro
Serv
Bucureti

RAPORT DE AUDIT AL SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

Nr. crt.

ANEXA NR. : LISTA DOCUMENTELOR CONSULTATE

ANEXA NR. : LISTA PERSOANELOR AUDITATE

ANEXA NR. : LISTA PARTICIPANTILOR LA SEDINTELE DE


DESCHIDERE/NCHIDERE
NUME I PRENUME

FUNCIA

edina de deschidere

Nr.
Exemplar: /
Pagina: /
Alte date de
identificare

Nr.
Exemplar: /
Pagina: /
FUNCIA

Nr.
Exemplar: /
Pagina: /
edina de nchidere

S. C.

RAPORT DE AUDIT AL SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU


ANEXA NR. : LISTA ELEMENTELOR SR EN ISO 14001 VERIFICATE N
ZONELE AUDITATE

Zone auditate
Elemente de sistem
4.2.
4.3.1
4.3.2
4.3.3
4.4.1
4.4.2
4.4.3
4.4.4
4.4.5
4.4.6
4.4.7
4.5.1
4.5.2
4.5.3
4.5.4
4.5.5
4.6.

Nr.
Exemplar: /
Pagina: /

INCEPUTUL auditului: SEDINTA DE DESCHIDERE


9 Mai putin oficiala decat la auditurile de terta parte
9 DE CE ?
confirmarea planului de audit;
prezentarea unui sumar al modului de desfurare a activitilor de audit;
oportunitate pentru auditat s pun ntrebri
9 CINE ? => Lista de participanti
echipa de audit
conducerea zonei auditate/responsabili de mediu/responsabilii de funciile i procesele auditate
9 CUM ?
condusa de auditorul sef
sumare prezentari (membrii si functii in echipa de audit; responsabilitati ale auditatilor)
confirmarea obiectivelor, domeniului i criteriilor auditului
confirmarea programului auditului, a datei i orei edinei de nchidere, alte schimbri
confirmarea accesului neingradit la facilitati, documente si inregistrari
metodele i procedurile care vor fi utilizate; tehnicile de esantionare
reamintirea modului de clasificare a neconformitilor, conform procedurii de audit intern
precizarea datei de difuzare a raportului de audit

AUDITUL LA FATA LOCULUI


=> UTILIZAREA FISELOR CHESTIONAR/LISTELOR DE VERIFICARE
=> VIZITA IN TEREN
=> OBSERVAREA ACTIVITATILOR
=> INTERVIURI
=> EXAMINAREA DOCUMENTELOR SI INREGISTRARILOR
=> ESANTIONARI
=> FORMULAREA CONSTATARILOR
=> DOCUMENTAREA NECONFORMITATILOR
DUPA CONSULTAREA IN ECHIPA SI
OBTINEREA CONFIRMARII AUDITATULUI ->
Nota de neconformitate = NNC

9 INREGISTRAREA DOVEZILOR de audit:


- fizice (obtinute prin observare directa si analiza zonelor relevante)
- verbale (obtinute prin interviuri; este necesar sa fie sustinute fie prin dovezi fizice,
documentate sau prin dovezi verbale suplimentare provenite de la alte surse)
- documentate (obtinute prin verificarea esantionata a documentelor si inregistrarilor
SMM)
9 FLUXUL PROCESULUI:
Surse de informatii
-> Colectare prin esantionare adecvata si verificare a dovezilor de audit
-> Evaluarea fata de criteriile de audit
-> Formularea constatarilor auditului
-> Analiza constatarilor
-> Formularea concluziilor auditului

etapa careia i se mai atribuie o importanta mai mica la auditul intern decat la
cel de terta parte => RISCUL omiterii unor elemente relevante pentru SMM
=> necesitatea maririi ATENTIEI in sensul identificarii potentialelor probleme

ZONE/ACTIVITATI util de evaluat:


9 sectii de productie, echipamente si instalatii
9 ateliere de intretinere
9 zone de incarcare/descarcare
9 depozite de materii prime, materiale si de deseuri periculoase
9 statia de epurare ape uzate, separatoare, decantoare, etc
9 monitorizarea emisiilor in atmosfera
9 monitorizare consumuri utilitati (apa, energie, combustibili, etc)

9 realizarea unei cercetri sistematice prin intermediul unei chestionri intensive,


concomitent cu verificarea documentelor i urmrirea activitilor i
responsabilitilor, observare i efectuarea de msurtori - dac acest lucru este
posibil.
Laanalizarea
analizarea
La
documentaiei
documentaiei
SMM
SMM
chestionarea final

CHESTIONAREA
CHESTIONAREA
La
Laobservarea
observarea
activitilor
activitilor

culegere de
DOVEZI
CONSTATRI

CONFORMITATE NECONFORMITATE

UN EXEMPLU:
CUM SE URMARESTE INSTRUIREA PERSONALULUI
interviu pentru verificare cunostinte
urmarire/observare in timpul executiei
comparare cu procedura
verificarea inregistrarilor referitoare la instruire
Se urmareste firul logic in mai multe compartimente!

=> INTRUNIREA echipei de audit


constatrile i concluziile auditului

pentru

schia

fiecare membru expune propriile rezultate


echipa evalueaz rezultatele
se ncadreaz constatrile n constatri pozitive i
neconformiti
se schieaz un rezumat al raportului final

= STARI DE FAPT constatate in timpul auditului si sustinute prin DOVEZI


-> rezulta prin compararea dovezilor colectate in raport cu criteriile prestabilite
9 indica fie:
- CONFORMITATEA
- NECONFORMITATEA
- o OPORTUNITATE DE MBUNTIRE
9 sunt ANALIZATE de auditori, in cadrul reuniunilor echipei

UNDE SE DOCUMENTEAZ CONSTATRILE


9 n fiele chestionar de audit
9 n notele/fiele/rapoartele de neconformitate
9 n fiele de observaii
9 n concluziile auditului

NECONFORMITATE

= constatare negativa de audit

absenta sau esecul implementarii si mentinerii uneia sau mai multor cerinte specifice
SMM
situatie care, pe baza unei evidente obiective, pune sub semnul indoielii capacitatea
SMM de a indeplini obiectivele si politica organizatiei.

Cronologie:
in faza 1: sunt presupuse
in faza 2: sunt constatate punctual
in faza 3: sunt verificate si in alte zone
in faza 4: sunt cercetate
9 este necesara INREGISTRAREA NECONFORMITILOR, a dovezilor care le
susin si CLASIFICAREA neconformitatilor
REGULI N DOCUMENTAREA NECONFORMITILOR
formularea neconformitii se face n propoziii scurte, concise, clare
se expliciteaz capitolul din referenial care nu este respectat
se indic dovada obiectiv care a condus la identificarea i constatarea neconformitii
9se indica REZOLVAREA DIVERGENELOR de opinie referitoare la dovezile
i/sau constatrile auditului

Exemple de CLASIFICRI ale NECONFORMITILOR:


n funcie de FRECVENA de apariie
neconformiti ntmpltoare
neconformiti sistematice
n funcie de SEMNIFICAIA lor
neconformiti minore
neconformiti majore
9 Neconformitatea MINORA reprezinta o abatere cu caracter izolat (de exemplu identificata intro procedura ceruta ca parte a SMM-ului organizatiei), care nu perturba in mos serios sistemul.
9 Neconformitatea MAJORA reprezinta o abatere inacceptabila, cu repercursiuni grave asupra
SMM si se poate adresa urmatoarelor cazuri:
- nu au fost avute in vedere/abordate una sau mai multe din cerintele ISO 14001;
- nu au fost implementate una sau mai multe din cerintele ISO 14001;
- exista mai multe neconformitati minore la acelasi element de sistem;
- se constata ca o neconformitate minora persista
Unele EXEMPLE:

NECONFORMITATI MINORE

NECONFORMITATI MAJORE

- n documentaia SMM nu este stabilit


n mod explicit intervalul dintre
audituri
- la atelierul X nu este disponibil o
instruciune actualizat

nu exist un program de management


de mediu
aspectele de mediu nu sunt nregistrate
nu exist procedur pentru aciuni
corective

TIPURI POSIBILE DE NECONFORMITI

Nendeplinirea cerinelor
standardului referenial
(A)

Procedurile stabilite nu corespund


pentru ndeplinirea obiectivelor stabilite
(B)
nivele de conducere
nivele de execuie

Practica nu este corelat cu regulile


procedurale
(C)

Procedura nu se aplic
(D)

NECONFORMITILE DE TIP A
Se constat n special cu ocazia analizei preliminare a documentaiei SMM
NECONFORMITILE DE TIP B, C, D
Se constat n special prin auditul la faa locului

NECONFORMITI TIPICE N AUDITUL SMM


Obiectivele de mediu nu sunt stabilite n mod coerent cu politica de mediu [4.2.,
4.3.3.]
Nu au fost stabilite tinte de mediu cuantificate [4.3.3]
Organigrama este incomplet sau neactualizata [4.4.1.]
Programul de instruire nu include tematicile de instruire in vederea constientizarii
de mediu a personalului [4.4.2.]
Nu se poate demonstra existena competenei pentru angajaii aflai n funcii
relevante pentru mediu [4.4.2.]
Politica de mediu nu este disponibil pentru prile interesate [4.2.]
Documentele depite nu sunt retrase sau distruse [4.4.5.]
Nu sunt inute sub control modificrile [4.4.5.]
Nu exist proceduri operaionale documentate pentru tinerea sub control a
aspectelor semnificative de mediu ori acestea exista si sunt incomplete [4.4.6.]
Nu sunt incluse cerinele de mediu n activitatea de aprovizionare [4.4.6.]
Nu exist un plan de intervenie n caz de urgenta [4.4.7.]
Procesele relevante pentru mediu nu sunt monitorizate [4.5.1.]
Aparatele de msur nu sunt etalonate [4.5.1.]
Actiunile corective stabilite nu acioneaz asupra cauzei neconformitii [4.5.3.]
Conducerea de vrf nu efectueaz analize ale SMM [4.6.]

Cum se stabilesc:

prin analizarea constatrilor auditului i a altor


informaii relevante, in raport cu obiectivele
auditului

Mod de abordare:

convenirea concluziilor auditului avnd n vedere


incertitudinea inerent a procesului de audit
pregtirea recomandrilor
discutarea activitii de urmrire rezultate din
audit, dac este inclusa n planul de audit

La ce se pot referi:

la gradul de conformitate al sistemului de


management fa de criteriile de audit
la implementarea, meninerea i mbuntirea
eficienta a sistemului de management
la capabilitatea procesului de analiz efectuat
de conducere pentru a se asigura c sistemul de
management este n continuare corespunztor,
adecvat i eficace.
la recomandri referitoare la mbuntire sau
activiti viitoare de auditare, dupa caz.

SEDINTA DE INCHIDERE
CINE ?
CUM ?

- in principiu aceiasi cu cei de la sedinta de deschidere


- condusa de auditorul sef
=> lista participantilor

multumiri pentru sprijinul acordat de auditat


rezumat al obiectivelor auditului si la gradul de indeplinire a acestora
referire la metoda esantionarii si la faptul ca nu toate neconformitatile existente au
putut fi identificate
prezentarea constatrilor pozitive si negative i a concluziilor auditului
Neconformitatile se indica argumentat, pe elemente de sistem si/sau pe zone
auditate
Concluziile se refera la stadiul implementarii SMM
invitatia catre reprezentantii auditatului pentru discutii specifice si obtinerea
acordului asupra celor prezentate
inregistrarea opiniilor divergente referitoare la constatrile i/sau concluziile
auditului, ntre echipa de audit i auditat
convenirea perioadei de timp pentru ca auditatul s prezinte un plan de aciuni
corective/preventive, daca au fost identificate neconformitati
formularea recomandarilor pentru mbuntire
anuntarea datei difuzarii raportului de audit

S. C. ..

Pag /
Exemplar nr.

RAPORT DE AUDIT
Nr. .
Data .

Compartimentul/procesul auditat:

Tip de audit:

Standard referential:

Perioada de desfasurare (zi, luna, an)

Echipa de audit:

Persoane/functii auditate

Obiectivul auditului:
Criterii de audit:
Constatari:

Documentele fata de care s-a


constatat neconformitatea/
Tip de neconformitate

Concluzii:
Director general,
Lista de difuzare:

Auditor sef
Data:
Ex. 1 DG

Ex. 2 Reprezentantul conducerii pentru SMM

Ex. 3 - Auditat

SubiecteprincipaleinauditulSMM
SUBIECT

CUM SE VERIFIC

Completitudinea sistemului de
management de mediu

Analiza documentelor (politica, manual, proceduri, planuri,


PMM, etc)

Sistem de management de mediu


adecvat pentru natura, dimensiunile
i impactul asupra mediului generat
de organizaie

Vizitarea sediului (amplasament), urmarirea practicilor de


mediu
Prezentarea organizaiei i a informaiilor referitoare la
procesele desfurate
Metoda de identificare a aspectelor de mediu i rezultatele
aplicrii acesteia
Vizualizarea aspectelor de mediu identificate i a efectelor
acestora (emisii poluante si impacturi, pierderi, deseuri)
Verificarea listei de cerine legale aplicabile

Sistem de management de mediu


adecvat ambiiei i preteniilor
organizaiei

Politica de mediu
Obiective i inte de mediu
Program de management de mediu
Implementarea aciunilor din programul de management de
mediu
Performana de mediu actual

Sistem de management de mediu


funcional

Interviuri
Observarea activitilor (procese de ncrcare descrcare
materii prime i produse, depozitare, transport, ntreinere,
curenie, disciplin, etc.), disponibilitatea si implementarea
procedurilor
Analiza nregistrrilor

INCHEIEREA AUDITULUI
Se considera ca auditul este incheiat:
- cand activitatile descrise in planul de audit au fost
indeplinite
- cand raportul de audit aprobat a fost difuzat

ACTIVITATI POST AUDIT:


Responsabilul
de mediu al
zonei auditate

- analizeaza cauzele neconformitatilor


- stabileste AC/AP pe nota de neconformitate (NNC)
- supune aprobarii AC/AP catre auditorul sef
- urmareste aplicarea AC/AP

Echipa de
audit

verifica finalizarea si eficacitatea AC/AP prin auditul de urmarire


in cazul AC neimplementate nici dupa replanificarea termenelor, auditorul
sef:
- poate decide modificarea A sau o noua replanificare
- intocmeste o noua NNC cu incadrare mai severa si instiinteaza Directia Mediu

ACTIVITI DE URMRIRE REZULTATE IN URMA


AUDITULUI
Implica:
- vizite de urmarire
- verificarea implementarii actiunilor corective/preventive
- inchiderea rapoartelor de neconformitate dupa constatarea
finalizarii si eficacitatii aciunilor corective
- stabilirea frecventei AUDITURILOR ULTERIOARE.

IMPORTANT:

Rezultatele auditurilor interne si AC/AP implementate


neimplementate constituie date de intrare in analiza efectuata de conducere

FOLOSIREA AUDITURILOR PENTRU IMBUNATATIRE

S-a realizat performanta de mediu?


Daca nu

Sistemul nu este implementat


in mod adecvat?

Recomandari de imbunatatire

Sistemul nu functioneaza?

Un subiect de interes: Verificarea eficacitatii SMM

Aspecte de mediu:
Urmarirea trasabilitatii aspectelor de mediu si esantionarea ASM pentru a se aprecia gradul
de control
Pentru fiecare ASPECT DE MEDIU ales se verifica:
daca este inregistrat si cum s-a evaluat importanta acestuia
daca este reflectat prin politica de mediu
daca exista obiective si tinte de mediu asociate acestuia si daca este tratat prin
programul de management de mediu
cine este responsabil cu controlul aspectului respectiv
care sunt liniile de control si ce conditii/cerinte de mediu sunt impuse pentru aspectul
respectiv
ce departamente/zone se vor vizita pentru a verifica modul de control al aspectului
daca si cum se masoara performanta de mediu pentru aspectul respectiv.

Comunicarea cu partile interesate


Practici preventive
Informarea si constientizarea personalului
Programe de audit intern si analiza conducerii. Rezultate obtinute
Dovada actiunilor corective si preventive
Dovada evaluarii progresului obtinut in indeplinirea obiectivelor si tintelor
Agenda sedintelor de analiza a managementului

Un subiect de interes: Auditarea conformitatii cu


cerintele legale si alte cerinte de mediu
9 Oricemodificare aautorizatiilorsiacordurilordemediu
9 Oricealte cerintedemediuaplicabile
9 Caresuntaspecteledemediu aflatesubincidentacerintelor
legalesiaaltorcerinte
9 Cumseasiguraconformitatea cucerinteledemediu
In cazul nerespectarii cerintelor de mediu se va verifica:
daca a fost identificata incalcarea cerintelor de mediu
caracterul accidental sau intentionat al neconformitatii
promptitudinea informarii autoritatilor/partilor intersate
daca s-au luat masurile de reducere a impactului de
mediu
daca s-au luat masuri pentru evitarea reaparitiei
neconformitatii

6.
TEHNICA DIALOGULUI N AUDIT

COMUNICAREA
procesul prin care se schimb informaii ntre emitor i receptor
RECEPTOR

EMITOR
FEED BACK

procesul decurge pe 2 planuri:


- planul coninutului cuvinte, informaii, idei
- planul relaiei
sentimente, comportament, atitudini

MODUL DE COMPORTAMENT
NU ESTE NTMPLTOR
ESTE O REEA COMPLICAT DE STIMULI I REACII

Auditorul poate influena n sens pozitiv desfurarea unui audit prin atitudinea
i comportamentul su

SITUAII N TIMPUL AUDITULUI


A. La nceputul auditului
Informaia

cunoscut

necunoscut

auditorului

B. n timpul auditului
Informaia

cunoscut

necunoscut

Deschidere
ncrederea
auditatului

Lipsa de
bunvoin a
auditatului

auditorului

C. La sfritul auditului
Informaia

cunoscut

auditorului

BARIERE N CALEA UNEI COMUNICRI EFICIENTE


FACTORI FIZICI

afecteaz atenia i confortul receptorului


(mediul ambiant, temperatura, ventilaia,
iluminarea, foamea, setea, etc.)

CANALUL INTELECTUAL nelesul comunicrii


FACTORI EMOIONALI

sentimente, atitudini care pot crea rezisten


sau idei preconcepute

NIVELURI N COMPORTAMENTUL AUDITORULUI


NIVELUL ANALITIC
sensibilitatea cu care auditorul trateaz o situaie i persoanele
implicate
NIVELUL REACTIV
manifestarea capacitilor de conducere ale auditorului pentru a
atinge scopurile auditului
ANALIZA
auditorul analizeaz motivaia auditatului i starea acestuia pentru a-i
adapta propriul comportament la condiiile constatate

REACIA
cunoscnd motivaia auditatului, auditorul aplic metoda de comunicare
adecvat pentru detensionarea situaiei i prevenirea blocajelor care pot
interveni

MOTIV baza determinant a unui comportament


MOTIVAIE corelarea tuturor motivelor care determin un comportament
A MOTIVA a influena motivaia sau a activa anumite motive deja existente,
prin utilizarea stimulilor corespunztori

CAUZE CARE POT DETERMINA BLOCAJE DIN PARTEA


AUDITAILOR
teama de a nu se descoperi punctele slabe n activitatea lor
probleme personale cu membrii echipei de audit
experiene anterioare negative
teama de consecine
lipsa informaiei de baz (necunoatere)

NTREBRI PENTRU DETERMINAREA MOTIVELOR


AUDITAILOR
n ce mod v-ai pregtit pentru audit?
Ce experien avei n domeniul auditului?
Cum s-a desfurat procesul de implementare SMM?

A MOTIVA

dup descoperirea motivelor auditatului, auditorul poate


influena aceste motive, urmrind asigurarea disponibilitii de
colaborare i de furnizare a informaiilor necesare

MOTIVAIA INTERN
A convinge prin:
- informare +
comunicare
- activitate
- model

MOTIVAIA EXTERN
A lansa stimuli externi

ATITUDINE

COMPORTAMENT

STAREA DE EU
o combinaie ntre
A GNDI + A SIMI + A VOI
n fiecare individ este o combinaie acelor 3 stri de EU
Printes
c

Cop
ilr
c
es

ult
d
A

Eu printesc valori, norme, atitudini subiective (a voi)


Eu adult evaluri obiective (a gndi)
Eu copilresc sentimente (a simi)

STAREA DE EU PRINTESC
stare caracteristic celui care gndete, simte i acioneaz ca i
cum ar fi observat de prini
formulrile caracteristice:
Trebuie s ... Nu ai voie s ... De cte ori s-i spun c ...
(EU printesc critic)
Nu este chiar aa de ru ..., bietul de tine ... te neleg ..., ai
fcut bine ... (EU printesc binevoitor)
STAREA DE EU ADULT
caracteristic celui care ia n considerare realitatea, colecteaz
evidene i le prelucreaz n mod obiectiv
formulri caracteristice
ntrebri: Cum? Ce? De ce? Cine? Unde? n ce mod?
Exprimri: Prerea mea este ... Eu cred ..... Comparativ cu
....

STAREA DE EU COPILRESC
caracteristic celui care simte i acioneaz ca atunci cnd a fost
copil.
Eu copil supus:
Face ce se ateapt de la el (asculttor, supus, neajutorat)
Formulri specifice:
Nu este vina mea; am fcut bine?
Am vrut doar s ...
Eu copil ncpnat:
Face exact invers dect te atepi
Formulri specifice:
Las-m-n pace; acum chiar nu vreau s ...
Eu copil liber:
Face n mod spontan ceea ce dorete, fr s in seama de
norme i reguli
Formulri specifice:
Eu vreau ...; mi doresc s ...; mi-este egal ...

CELE 4 ATITUDINI DE BAZ N RELAIA DE DIALOG


EU NU SUNT OK TU ETI OK
(o atitudine care implic solicitarea de ajutor)
EU NU SUNT OK - TU NU ETI OK
(atitudinea de baz este ndoiala i resemnarea)
EU SUNT OK - TU NU ETI OK
(atitudinea de a privi de sus pe cei din jur pentru a dovedi superioritatea)
EU SUNT OK - TU ETI OK
(atitudinea de baz pentru EU-l adult care i accept i pe ceilali)

AUDIT = ASCULTARE A NTREBA


Auditorul trebuie s tie s ntrebe i s asculte
CE trebuie ntrebat?
CUM trebuie ntrebat?

ASCULTAREA ACTIV

se urmrete atent expunerea auditatului


se reia pe scurt coninutul expunerii pentru o mai bun clarificare i nelegere
se evit astfel eventualele greeli sau interpretri eronate
se asigur transferul de date i interlocutorul se simte luat n serios
se creeaz un climat pozitiv

SFATURI PENTRU OBINEREA UNEI ASCULTRI ACTIVE


Eliminarea distragerilor
Zgomot de fond, disturbri, vocea sczut, pauze, cuvinte nefamiliare sau
ambigue - toate acestea pot crea bariere pentru o bun ascultare i
nelegere. ncercai s facei ceva cu aceste lucruri n loc de a le tolera.
Ascultarea coninutului
Ascultai coninutul a ceea ce se spune. Dac ceea ce se spune este srac
n coninut, ncercai s ascultai mai atent n loc s fii distrat.
Suspendarea aprecierilor
Ateptai pn ai primit i ai neles toat cantitatea de informaii, abia apoi
evaluai-o. Nu tragei concluzii pripite. Pstrai-v mintea deschis.
Ascultarea temelor
ncercai s extragei idei principale din ceea ce se spune. ncercai s facei
legturi cu ceea ce v intereseaz pe dumneavoastr, cu cunotinele i
experiena pe care le deinei. Nu este suficient doar s ascultai faptele.
Folosirea timpilor de rezerv
Gndim de 4 ori mai repede dect vorbim. ncercai s folosii acest timp de
rezerv pentru a nelege ceea ce este spus, n loc s v punei ntrebri.
Cutarea clarificrilor
Cerei repetarea sau alte detalii dac nu nelegei ceva. Folosii momentele
de pauz pentru a recapitula. Aceasta v va menine concentrai i
lmurete nenelegerile.

CTEVA ELEMENTE DE EVITAT


Simularea ateniei n timp ce mintea zboar
Preocuparea cu alte probleme
Ascultarea fr a privi interlocutorul
ntreruperea vorbitorului
Semi-ascultarea lucrurilor pe care dorim s le auzim i eliminarea celor pe care nu dorim
s le auzim
Folosirea ascultrii pentru adunarea gndurilor pentru urmtoarea intervenie n discuie

FORMULRI PENTRU RELANSARE


Dac v-am neles bine ...
Credei c ...
Cu alte cuvinte ...
mi permitei s reiau ...
Suntei de prere c ...

N DIALOGUL DINTRE A I B, ASCULTAREA ACTIV POATE FI


PREZENTAT ASTFEL:
1.
2.
3.
4.

A i vorbete lui B
B reia ce a spus A
A confirm corectitudinea
Dac A nu confirm, urmeaz corecia prin reluare i punerea de acord ntre A i B

EVITAREA ATACULUI
Interlocutorul trebuie s fie lsat s spun ce are de spus
Nu se fac aprecieri legate de modul de exprimare a interlocutorului
(Este o prostie ...)
Evitarea exprimrilor de genul: tie toat lumea c ... Se va spune mai bine:
n standard scrie c ...
Evitarea adresrii cu persoana a II-a singular: Ai greit ...
sau a ordinelor: Trebuie s ...
Se prefer: V recomand ... Am avut urmtoarea experien ...
Dac critica este necesar:
se va critica coninutul situaiei i nu persoana
se va arta dorina de a ajuta (Cum s-ar putea evita acest lucru data
viitoare?)

TIPURI DE NTREBRI
ntrebri nchise
ntrebri deschise
ntrebri orientate

????
????
???
???

NTREBRI NCHISE
- sunt ntrebrile care nu permit s se obin multe informaii dar care l
las pe interlocutor s ia o poziie net i precis. Rspunsurile ateptate
la acest tip de ntrebri sunt de genul : DA/NU.
NTREBRI DESCHISE
- sunt ntrebri care permit interlocutorului s se exprime liber i care
sunt susceptibile s aduc informaii complete, variate i amprenta
sentimentelor.
NTREBRI ORIENTATE
- sunt ntrebri care implic sau sugereaz interlocutorului un rspuns
anume.

RELANSRILE
Relansarea este o tehnic de utilizat n cazul n care interlocutorul d un rspuns
nesatisfctor, incomplet sau neadecvat.

TEHNICA INTERVIULUI
?
PRESUPUNE MAI MULTE ETAPE
planificarea interviului
conducerea interviului
documentarea interviului

ETAPELE CHEIE N PLANIFICAREA INTERVIULUI


Identificarea persoanelor care vor fi intervievate avnd drept criteriu
responsabilitile lor.
Programarea interviului.
Stabilirea obiectivelor interviului i a tipului de informaie pe care l dorii de la
persoana intervievat.

ETAPELE CHEIE N CONDUCEREA INTERVIULUI


Stabilirea unui climat pozitiv i a unor raporturi pozitive cu cel intervievat.
Solicitarea descrierii responsabilitilor proprii persoanei intervievate insistnd
pe cele legate de obiectivul urmrit de interviu.
Culegerea informaiilor detaliate despre obiectivele specifice.
Verificarea informaiilor mpreun cu cel intervievat.

RECOMANDRI PENTRU MBUNTIREA CLIMATULUI UNUI INTERVIU


Fii amabil i receptiv!
Evitai comentariile ce pot fi interpretate ca ameninri!
Conducei auditul ntr-o ambian confortabil!
Strngei minile, meninei contactul privirilor i distana potrivit!
Dai intervievatului timpul necesar pentru a-i gndi rspunsurile! Nu v temei
de scurtele momente de tcere!
Evitai s punei ntrebri orientate!
Nu folosii gesturi i cuvinte care s induc un rspuns pozitiv sau unul negativ
al intervievatului.

RECOMANDRI PENTRU CONDUCEREA INTERVIULUI


Lucrai de la general la particular!
Iat un mod constructiv de a pune ntrebri:
Auditor
Sub conducerea cui lucrai?
De ct timp lucrai aici?
Ce facei practic?
Cum facei?
Dai cteva exemple. Avei nregistrri?
Nu afectai prea mult timp notielor n dauna interviului!
mprii-v timpul n mod logic i clar!
Cnd ntrebai, nu amestecai trecutul cu prezentul i cu viitorul! Putei
s v deplasai nainte i napoi n timp, dar nu combinai cele 2
abordri!
ntrebai de la cunoscut la necunoscut! Folosii referinele standard
cunoscute!
: Ct de mare era vasul de stocare?
R: Destul de mare.
: Mai mare de 1 m3?
R: Desigur.
: Era mai mare dect un rezervor obinuit de benzin?
R C
i

RECOMANDRI PENTRU CONDUCEREA INTERVIULUI


Cum adresai ntrebrile?
ncercai s nu sugerai un rspuns posibil (a se evita nu-i aa c.?)
Folosii urmtorul set de ntrebri factuale: Cine? Ce? Unde? De ce? Cnd?
Cum?
Tipuri de ntrebri potrivite:
Ce fel de materiale manipulai?
Au fost ngropate o serie de materiale uzate pe proprietatea unitii?
Avei nregistrri despre .? Se pot vedea?
Pot s vd planul despre care ai menionat anterior?
Avei o procedur despre .? O pot vedea? (ntrebai apoi pe unul dintre
angajai referitor la aplicarea procedurii respective)

ELEMENTE CHEIE N FORMULAREA NTREBRILOR


Precizia n exprimare.
Claritatea i simplitatea n exprimare.
Folosirea ntrebrilor deschise.
Evitarea ntrebrilor orientate.
Evitarea frazelor cu 2 negaii sau a celor cu complexitate mai mare.
Limitarea ntrebrii la un singur subiect.
ELEMENTELE CHEIE N SECVENIALIZAREA NTREBRILOR
Lucrai de la general la concret!
Mergei pe firul logic, din trecut pn la momentul prezent!
Pornii de la ceea ce cunoatei i conducei discuia gradat spre ceea ce vrei
s aflai!
NTREBRILE CHEIE
Ce s-a ntmplat?
Cnd s-a ntmplat?
Unde s-a ntmplat?
De ce s-a ntmplat?
Cum s-a ntmplat?
Cine a fost implicat?

CALITILE UNUI AUDITOR


PERCEPTIVITATE

Abilitatea de a rezolva o problem rapid, dar fr


concluzii pripite.

PERSEVEREN

Abilitatea de a depi obstacolele i de a menine


cursul planificat al evenimentelor.

PRIVIRE DE ANSAMBLU/ Abilitatea de a studia diferite puncte de vedere i


FLEXIBILITATE
de a se adapta la circumstane.
ABORDARE
SISTEMATIC

Abilitatea de a aborda o problem n mod


sistematic i logic i de a defini responsabilitile
n domeniul de investigare.

SOCIABILITATE

Abilitatea de a comunica i lucra cu oameni de la


toate nivelele, de la muncitori necalificai la
conducerea general i de a pstra controlul de-a
lungul numeroaselor interviuri.

UURIN N
EXPRIMARE

Abilitatea de a exprima oral sau n scris n mod


clar idei i propuneri.

APTITUDINI TEHNICE/
PROFESIONALE

Abilitatea de a investiga i determina gradul de


conformitate al SMM cu cerinele standardului n
toate etapele procesului de producie.

TEHNICA INTERVIULUI
Atitudine de baz: Eu sunt OK Tu eti OK
Starea EU-lui: Eu Adult
Ascultare activ: Scurta relansare
Tehnica chestionrii nedirective:
- ntrebri deschise
- Fr ntrebri orientate
- Fr ntrebri alternative
- Fr ntrebri duble
Fr atitudine de superioritate fa de auditat
- Atenie la expresii: Se tie c ...
- Atenie la adresarea la persoana a II-a singular
Aspectele pozitive vor fi subliniate
n cazul criticii:
- a critica cu msur
- a critica coninutul, nu persoana
- evitarea neconformitilor viitoare
Rbdare n a asculta auditatul pn la capt (ct timp vorbete la
subiect)
Concentrare
Contact vizual
Reacie care dovedete atenie

SITUAII CRITICE
DE DIALOG

MOD DE SOLUIONARE

Abatere de la subiect

ntreruperea persoanei i sftuirea ei s revin la ntrebarea


adresat

Discuii colaterale

Dac 2 interlocutori poart o discuie colateral, cu umor li


se poate cere s vorbeasc mai tare

Atacul la persoan

Se va interveni scurt, dar ferm, menionndu-se c


asemenea dialoguri nu servesc la nimic; auditorul i va
pstra calmul i va continua dialogul

Participanii nu se
concentreaz

Se vor relua rspunsurile mai des, se vor pune mai multe


ntrebri, vor fi implicai n discuie mai muli interlocutori

Grupa agresiv

Dac apare o disput ntre participanii la discuie,


auditorul nu va ine partea nici unuia dintre cei implicai i
va ntrerupe conflictul, fcnd apel la necesitatea ncadrrii
n timpul propus

ntreruperi

n cazul n care acestea sunt dese, se amintete politicos


care sunt regulile unui dialog civilizat