Sunteți pe pagina 1din 79

Succes copii .

Speram sa copiem =))

Testul Nr.1
Subiectul 1 "Omorul intentionat"
1.1 Definiti notiunile care desemneaza 8 cele mai frecvent atestate motive ale infractiunii, prevazuta la
alin.1 art 145 CP al RM.
Razbunarea-supararea si nemultumirea de faptele altei persaone, insotite de nazuinta de a primi satisfactie
pentru prejudiciile pricinuite.
Gelozia-neincredera pasionata, indoiala chinuitoare in ceea ce priveste fidelitatea, dragostea,devotamentul
deplin al cuiva.
Ura-sentiment puternic, nestapinit de dusmanie fata de o alta persoana, ura este legata de dorinta de a
cauza un rau victimei.
Invidia-sentimentul egoist de parere de rau, de necaz de ciuda, provocata de succesele sau de situatia buna
a victimei. Invidia este generata exclusiv de propriul amor bolnavikios al faptuitorului.
Vanitatea-este motivul care are la baza atitudinea de infumurare sfidatoare si dispretuitoare, ambitie
neintemeiata, desarta si trufasa, dorinta de a face impresie.
Lasitatea-constituie motivul avind la baza lipsa curajului si a sentimentului de onoare, atunci cind
faptuitorul isi salveaza viata proprie prin sacrificarea vietii victimei.
Compatimirea-este manifestarea milei, a parerii de rau fata de suferintele sau nenorocirea victimei.
Motivele Huliganice-ca motiv de savirsirea a omorului, au urmatoarele trasaturi: capacitatea de actualizare
spontana, usurinta cu care e savirsita infractiunea.
1.2 Argumentati in care situatie, care intra sub incidenta lit. h) alin. 2 art 145 " asupra unui reprezentant
al autoritatilor publice ori a unui militar, ori a rudelor apropiate ale acestora. in timpul sau in legatura cu
indeplinirea de catre reprezentantul autoritatilor publice sau militar a obligatiilor de serviciu:" .- nu se
justifica agravarea raspunderii penale.
Se are in vedere ipoteza cind victima- reprezentantul autoritatilor publice sau militarul, atunci cind este
lipsita de viata, se afla in exercitiul atributiilor sale de serviciu. Calitatea speciala a victimei, alaturi de timpul
savirsirii infractiunii- in timpul serviciului- determina agravarea raspunderii penale.Pt a dovedi acest lucru va
trebui sa se ia in calcul sfera atributiilor de servicii aferente calitatii speciale a victimei, precum si specifiul
indeplinirii acelor atributii (sub aspectul locului, timpului, precum si modului de indeplinire). Desi omorul
este savirsit in timpul indeplinirii de catre victima a obligatiilor de serviciu, nu putem afirma ca aceasta este
savirsita in scopul reprimarii victimei pentru indeplinirea respectivelor obligatii. Nu exisat o legatura cauzala
intre infractiunea de omor si indeplinirea de catre victima a obligatiilor de serviciu, astfel agravarea
functioneaza indiferent de motivul infractiunii, chiar daca acesta nu are legatura cu indeplinirea de catre
reprezentantul autoritatilor publice sau militar a obligatiilor de serviciu (gelozie, razbunare, interes

material).
1.3 Argumentati daca a fost oportuna excluderea formularii "omor insotit de viol" ( care a fost specificata
la lit.i) alin.3. art 145. CP Al RM (excluderea operata prin legea Nr. 227 din 18.12.2008).
Deci a fost oportuna excluderea formularii "omor insotit de viol" din componenta art 145 alin 3. lit.i,
deoarece aceasta agravanta se specifica in continutul art 171 alin (3) lit "e". violul care a provocat din
imprudenta decesul persoanei. Exact aceeasi agravanta este specificata si in continutul art.172 alin 3, lit d
Actiuni violente cu caracter sexsual care au provocat din imprudenta decesul persoanei. Este oportuna
excluderea formularii din componenta art. 145 deoarece pentru viol este prevazut un art aparte adika art
171 infractiuni privind viata sexuala.
Subiectul 2 Actiuni violente cu caracter sexual.
2.1 Identificati cele 4 trasaturi ale contringerii pshice exercitate in contextul infractiunii prevazute la art
172. CP al RM.
1) trasatura- amenintarea cu aplikarea imediata a violentei fizice. amenintarea cu omor, cu vatamare grava
a integritatii corporale.
2) Trsatura-Se poate ecprima in variate forme (cuvinte si gesturi)
3) Trasatura- amenintare cu raspindirea unor informatii defaimatoare, trebuie sa marturisesca dorinta
faptuitorului de a aplika violenta imediat.
4) Trasatura-Trebuie sa fie perceputa de viktima ca avind caracter imediat si real.
2.2 Argumentati care este solutia de calificare, daca o persoana de sex femenin, determina o alta
persoana, care este de sex masculin, insa nu atins virsta de 14 ani, sa savirseasca prin contrigere fizica un
raport sexsual
. Vom califica fapta conform art .instigare la 208 plus autor mijlocit la 172...mentiona ca victima, persoana
de sex masculin, a fos obligata la savirsirea unui raport sexual, faptuitorul profitind de imposibilitatea
victimei de a se apara sau de a-si exprima vointa.
2.3 Spetsa....
Faptele lui Tanas si Ciobanu, intreprinse in potriva lui Dutca, provocindui vatamare grava le vom califica in
conformitate cu art 151, alin2, lit d-de doua sau mai multe persoane. La fel Tanas si Ciobanu vor fi trasi la
raspundere penala pentru lasarea in primejdie a lui Duca, care mai apoi a fost spitalizat si care in urma
loviturilor si neacordarii de ajutor a decedat, acestea vor fi calificate conform ar 145 omor intentionat.
Faptele lui Tanas si Ciobanu indreptate spre Donos vor fi calificate in conf cu art 152 alin 2 lit h din interes
material, deoarece acestea lau descaltat de incaltamintea sportiva care costa in jur de 500 de lei. Contra lui
Meleca , Tanas si Ciobanu, vor fi trasi la raspundere pt amenintarea cu omor, art 155 CP al RM in concurs cu
art 171 incriminat lui Tanase si art 175 incriminat lui Ciobanu, deoarece Tanas a realizat un raport sexual
impotriva lui Meleca pe cind Ciobanu a savirsit actiuni perverse deoarece a realizat un act de penetrare
orala cu Meleca, La fel acestea 2 au amenintat cu omor pe minora Vikol care avea 9 ani si si-au satisfacut
pofta sexuala in forma perversa, la fel va fi incriminat ar 175 CP.Nu se va schimba calificarea daca vicol si-ar

fi dat acordul, deoarece luind in consideratie virsta acesteia, deducem ideia ca aceasta este limitata in
capacitatea de exercitiu, si nu poate constientiza acest vikiu.

Testul Nr.2
Subiectul 1 Impiedicarea exercitarii libere a dreptului electoral sau a activitatii organelor electorale.
Falsificarea rezultatelor votarii.
1.1 Definiti notiunile care desemneaza victimile si subiectii infractiunii prevazute la art 181 si 182 CP al
RM.
Victimele: 1)Electorii- titularii dreptului electoral adika al dreptului constitutional al cetateanului de a alege
de a fi ales sau de a-si exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante probleme ale statului.(
calitate de elector o au: alegatorul, concurentul electoral)
2)Membrii organelor electorale- pot fi functionarii electorali, persoane care activeaza sau care au activat in
conditiile codului electoral in calitate de membru a biroului electoral a sectiei de votare.
Subiectii infractiunii: este persoana fizica responsabila care la momentul savirsirii infractiunii a atins virsta
de 16 ani. Subiectul infractiunii poate sa aiba si o calitate speciala.
1.2 Argumentati dac este posibila inchiderea lokalului sectiei de votare in ziua exprimarii votului, astfel
incit aceasta fapta sa nu intre sub incidenta notiunii " blocarea localului sectiei de votare" utilizate la lit a.
art 181
CP al RM. Potrivit Codului Electoral, in timpul rezervat votarii se interzice a inchide lokalul de voatre si a
suspenda votarea cu exceptia cazurilor de dezordine in masa, de calamitati naturale si de alte circumstante
neprevazute care pun in pericol pe alegatori si fac imposibila votarea, astfel presedintele biroului electoral
poate suspenda votarea pt cel mult 2 ore timp in care va aduce lokalu de votare in ordine sau va gasi un alt
lokal. Prin urmare accentuam ca niki un alt motiv nu poate cere inchiderea lokalului sectiei de votare in ziua
exprimarii votului. Lokalul sectiei de votare nu poate fi izolat ca sa impiedice circulatia persoanelor care se
prezinta la vot in ziua respectiva, in afara de motivele expres prevazut mai sus.
1.3 Argumentati daca este oportuna stabilirea in art 182 al CP a raspunderii pentru neaducerea la
cunostinta publica de catre membrii comisiei electorale a propunerilor de desemnare a candidatilor sau a
problemelor supuse referendumului, precum si pentru neinminarea nejustificata a buletinului de vot
persoanei inscrise in lista electorala, ori iminarea catre un singur alegator mai multe buletine decit cele
prevazute de lege.
Ar fi oportun ca in continutul art 182 sa fie inclusa si "Neaducerea la cunostinta publica de catre membrii
electorali a propunerilor de desemnare a candidatilor sau problemelor supuse referendumului, deoarece se
prezuma ca RM este un stat de drep in care poporul activ isi hotaraste soarta. Alegerile sunt unul dintre cele
mai importante instrumente cu ajutorul carora cetatenii pot influenta procesul decizional public, in aceasta
ordine de idei, statul este obligat sa garanteze dreptul fiecarui cetatean de a participa la luarea deciziilor

publice.... Cetateanul trebuie sa stie din timp, cadidatul si trebuie sa aiba deja o parere formata cu privire la
condidatul in favoarea careia va merge votul. Iar in ceea ce priveste " neinminarea nejustificata a buletinului
de vot...." consider ca acest lukru este deja stipulat in art 182. alin (1) Votarea unei persoane fara a avea
acest drept, fie de doua sau mai multe ori, fie prin introducerea in urna a mai multor buletine de vot decit
are dreptul, fie prin utilizarea unui act de identitate fals sau a unui buletin de vot fals.
Subiectul 2 Santajul
2.1 Identificati toate variantele momentului de consumare in cazul infractiunii de santaj art 189 CP al RM.
1) Momentul consumarii incepe din momentul inaintarii cererii cu caracter patrimonial, insotit de actiunea
adiacenta indiferent daca faptuitorul si-a atins scopul urmarit.
2) Santajul se considera consumat din momentul prejudiciului patrimonial efectiv.
2.2 Argumentati daca infractiunea de santaj (presupunind amenintarea cu violenta)se distinge in raport
cu infractiunea de tilharie( presupunind amenintarea cu violenta) prin caracterul viitor al amenintarii sau
prin momentul de obtinere a bunurilor cerute.
Infractiunea de santaj se distinge in raport cu infractiunea de tilharie prin momentul de obtinere a bunurilor
cerute. In cazul santajului, intentia faptuitorului este orientata spre obtinerea in viitor a bunurilor cerute.
Dobindirea bunurilor in cazul tilhariei are loc simultan cu aplicarea violentei sau cu amenintarea aplicarii
violentei, fie in data dupa realizarea acestora. In cazul tilhariei cererea faptuitorului de a i se transmite
bunurile, adresate victimei, are un caracter iminent, imedit, victima neavind o alta alternativa decit sa se
conformeze de indata acestei cereri pentru a nu-si pune in pericol propria persoana. In cazul infractiunii de
santaj, cererea privind transmiterea bunurilor are un caracter viitor iar rezultatul urmarit de faptuitor se
situiaza la o distanta de timp mai indelungata fata de actiunea de constringere.
2.3 Speta.
In primul caz Bodrug, va fi tras la raspundere penala in conformitate cu art 189 CP al RM.In cel de-a; 2-le caz,
se aplica art 190 Escrocheria, deoarece Bodrug a aintrat in posesia coletului, care era adus unei alte
persoane din Irlanda, prin inselaciune. Pentru faptul ca Bodrug ia aplikat o lovitura mortala lui Ispas, care sia dat seama ca acesta a mintit in legatura cu coletu sia incercat sa-l ajunga din urma pentru al lua inapoi,
Faptu lui Bodrug va fi calificata in conformitate cu art 151 alin 4. vatamare intentionata grava a integritatii
corporale sau a sanatatii care a provocat decesul victimei. Santaj adika art 189 alin 2 lit d va fi incriminat lui
Bodrug si in cazul cind cere 100 de mii de lei de la Avram pentru ai intoarce copilul.

Testul nr 3
Subiectul nr 1 Omorul savarsit in stare de afect.
1.1 Identificati noua trasaturi ale caracteristicii starii de affect privita ca stare emotionala a subiectului
infractiunii prevazuta la art 146 CP

Prin stare de afect ( ca circumstanta care atenueaza raspunderea penala )


1) Care apare ca o reactive la o situatie psihotraumatizanta acuta
2) Care are o evolutie impetuoasa (la scara de secunde, minute)
3) Care limiteaza si modifica in mod considerabil cursul proceselor emotionale, volitive si
intelectuale( insa fara a le intreruope)
4) Care limiteaza si modifica in mod considerabil functia constructive-productiv a memoriei ( insa
faraa o suprima ,) , fapt ce se exprima in concetratia atentiei asupra framanturilor cu
semnificatie personala
5) Care consta in dezorganizarea (ingustarea) vremelnica a constiinteisubiectului , insotita de
dereglarea posibilitatii de a percepe integral si adecvat- realitatea, precum si locul sau in
aceasta realitate.
6) Care se caracterizeaza prin reducerea capacitatii de alegere a variantei socalmente admisibile a
conduitei.
7) Care se distinge prin predominarea aspectelor emotive- pasionale asupra celor continutalrationale
8) Care este asociata de fapte impulsive de dereglari functionale ale organelor(neuroendocrine ,
cardiovasculare, gastrointestinale etc. )
9) Care conduc la o extenuare postafectiva de natura psihica ( atentie apatie ) si fizica( imoblizare)
1.2 Argumentati daca in cazul omorului savarsit in stare de affect poate fi posbila etapele de pregatire a
infractiunii , tentative de infractiune .
Intenia afectizat este incompatibil cu pregtir ea de infraciune. Totodat, nu se exclude
posibilitatea tentativei la omorul svrit n stare de afect.
Este esenial ca intenia de a lipsi de via victima s apar n mod subit n starea de afect,
provocat de actele ilegale sau imorale ale victimei. Dac intenia de a lipsi de via victima,
survenit n mod subit n starea de afect, a fost realizat nu imediat, ci dup scurgerea unui anumit
interval de timp, dup ce starea de afect s -a consumat, nu vom mai fi n prezena omorului svrit
n stare de afect. Cu alte cuvinte, intenia de a comite omorul svrit n stare de afect, fiind o
intenie afectizat, apare i se realizeaz pe durata aflrii fptui torului n starea de afect.
1.3 Speta : Speta ii cu Soimu in urma unui conflict cu Damian au sinicti ca jitile = ) si io dat o sticla in cap
si pumni si picoare in diferite reguni a le corpu cauzandui vatare grava periculoasa pentru viata .dupa
care Damian a decedat. Ia furat ceasul si niste bani in valoare de 70 si respectiv 80 lei , dupa care din
interes material Soimu la lipsit de viata pe Arnautu. Dupa 2 zile Soimu si Vascautan lau lipsit de de
viata pe Zosiri. Dupa inca vriop 4 zile cu ajoturl unor arme de
vanatoare soimu si Gavrilita lau impuscat simultan pe Groza si Bourean , Bourean a fost salvat datorita
astentei medicale , iar goraza a murit.
1 etpisod Concurs de infractiuni :
Exista 3 cazuri :

2
3
4

a) Cand Soimu a avut intentia de a-i provoca vatamare intentionata grava a integritatii corporale care
au provocat decesul persoanei, apoi ia aparut intentia de al deposeda de bunuri. Calificam conform
art 151(4) si 186(1)
b) Cand in cadrul talhariei , vatamarea integritatii corporale sau a sanatii a provocat decesul persoanei
trebuie calificate 188 lit C(3) si art149
c) Cand Soimu in rezultatul lipsirii victimei de viata , a dorit sa obtina un venit material pe calea luarii
ilegala si gratutuita a bunurilor acesteia. Se va califica conform art 188 si 145 lit b al (2)
episod
Soimu la lipsit de viata din interees material pe Arnautu deci se va califica conform art 145(2) lit b
episod
Soimu cu Vascautan lau lipsit de viata pe Zosiri si va calificata conform art 145 (2) lit. i
episod
fapta lui Soimu si Gavrilita vor fi calificate conformart 145 (2) lit. I 27 145(2) lit i

daca soimu a savarsit infractiunea prin intermediul unui minor de 14 ani in cazul lipsirii de viata pe
arnaut atunci atunci soimu va fi atras la raspundere conform art 208 (1) iar minorul Catan conform
art 21 este subiect al infractiunii si va fi trs la raspundere pentru omor conform art 145 (2) i iar daca
se doveste ca minorul a fost constrans psihic atunci el va liberat de raspundere penala.
Lipsesc temeirile de aplicare a art 146 deoarece astfel de infractiune nu se savarseste in stare de
afect deci in consecinta calificarea celor 2 nu se va skimba.

Subiectul 2 Pungasia
2.1 Identificati momentul de consumare a infractiunii prevazure la art 192 CP RM
Infractiunea de pungasie este o infrctiune formala, Ea se considera consumata din momentul inceperii
savarsirii actiunii de sustragere, char daca faptuitorul nu a obtinut posibilitatea reala de a se folosi sau a
dispune de bunurile victimei la propria dorinta, sustragerea reusita a bunurilor vizate nu se ia in consideratie
la calificare , dar se ia in calcul la individualiazarea pedepsei. Adica este suficient si comiterea tentativei de
sustragere.

2.2 Argumentati care trebuie sa fie solutia de calificare in cazul in care o persoana avind varsta de 15 ani
in timpul unei calamitati face o pungasie in proportii mari.
Deci infractorul avand varsta de 15 ani si savarsste pungasia in proportii mari cade sub incidenta
articolului 192 (3) si anume actiunile prevazute in al 1 si 2 savarsite in proportii mari se pedepseste cu
inchisoare de la 4 la 7 ani. Se va tine cont anume de prevederile art 77 lit (m)svrirea infraciunii profitnd

de starea excepional, de calamitile naturale, precum i de dezordini de mas. Dar aceasta se va tine cont
daca anume a fost savarsita cu intentie , si instant va putea pedala cu aceasta agravanta in limetele pedepsei
tinind cont de aceasta situatie agravanta.

2.3 Oportunitarea abrogarii art 195 si completarea art 192 cu alin (3) (4)
Suntem in prezenta unei modificari de structura a normei , si anume prin completarea unei infractiuni cu
specificul agravantei , desigur ca legiuitor are o analiza mai ampla a situatiei si oportunitatii pentru
abrogarea acestui art. 195 deci sustinem initiativa legiuitorului pentru ca trebuia specificata anume la
fiecare art ( 186-192) ce pedeapsa se cuvine pentru fiecare infractiune separata anume la insusirile in
proportii mari si deosebit de mari .

Testul nr 4

Subiectul 1 Provocare ilegala a avortului


1.1 Determinati intelesul notiunii indicatiile medicale stabilte de Ministerul sanatatii lit (c) art 159 CP .
Este necesar de specificat ca regula privitoare la aceasta situatie este stabilita la alin (2) art 32 din Legea
ocrotirii santatii , potrivit careia operatia de intrerupere a cursului sarcinii poate fi efectuata pana la
sfarsitul primelor 12 saptamini de la sarcina , Dar in urmatorul aliniat a aceleasi norme este prevazuta
exceptia de la aceasta regula : Modul de efectuare a acestei operatii dupa primele 12 sapt de sarcina
este stabilita de Min Sanatii . In adevar , cand se constata o stare patologica grava care pune viata in
pericol anume a femeii , efectuarea avortului este oportuna , chiar daca varsta sarcinii depaseste 12
sptamini ; iar daca indicatiile ministerului lipsesc pentru intreruperea sarcinii ce depaseste 12 sapt cele
comise trebuie calificate conform art 159 CP.
1.2 Argumentati daca sarcina survenita in urma unui viol poate fi considerata execeptie invocata pentru
a nu fi aplicata raspunderea penala in baza art 159 Cp , in ipoteza sarcinii a carei varrsta depaseste 12
sapt.
Consider ca poate fi invocata o exceptie in cazul provocarii intreruperii sarcinii survenita din viol ,
odata ce termenul de 12 saptamini a fost trecut. Oricum va fi necesara stabilirea indicatiilor
Ministerului Sanatii , si anume se va expune daca exista vriun risc care ameninta femeia , atunci avortul
se va admite fara ca sa fie calificata actiunea conform art 159 . Consider ca are importanta modul in
care a survenit sarcina deoarecea se prezuma ca legae penala ocroteste produsul conceptiunii ajuns
deja la o etapa cand organele vitale a fatului sunt concepute, dar invocand niste circumstante de ordin
social si anume sarcina survenita din viol care este exemplifcata in anexa nr 1 aordinului Min Sanatii nr
647 ca fiind temei pentru intreruperea sarcinii in perioada de la 12 saptamini pana la 21 .

1.3 Evaluati implicatiile juridico-penale ale prevederii de la pet.37 al regulamentului privind efectuarea
intreruperii voluntare a cursulu sarcinii ( anexa nr 1 la ordinul Min sanatatii nr 647 din 21.09.2010)
conform careia intreruperea cursului sarcinii este permisa fara depasirea saptamanii a 21-a de
gestatie.
Deci articolul 37 a acestui regulament specifica cand poate avea loc intreruperea cursului sarcinii dupa
primele 12 sapt si pana la sfarsitul saptamanii a 21-a si se efectueaza doar la indicatiile medicale si
indicatiile sociale .
-Indicatiile medicale pentru intreruperea voluntara a cursului sarcinii dupa 12 sapt si pana la 21-a
sapt:

1. Malformaiile fetale incompatibile cu viaa/incurabile.


2. Strile n urma tratamentului chirurgical cu nlturarea unui organ vital important.
3. Maladiile sau strile patologice care pun n pericol sntatea i viaa femeii gravide.
Sunt specificate un sir de boli ( exemplu : Sifilisul Rubeola , heptatia virala , Bolile sngelui. Bolile
endocrine,) precum si stadia bolii gradul acestia si modul in care se manifesta boala insotita de niste
remarci adica informatii suplimentare a bolii . Toata aceasta anexa presupune acele situatii cand cursul
sarcinii poate avea loc dar fara depasirea a 21-a saptamana de gestatie.
-Indicaiile sociale
pentru ntreruperea voluntar a cursului sarcinii dup 12 sptmni
i pn la sfritul sptmnii a 21-a de sarcin:
1. vrsta femeii gravide sub 18 ani i peste 40 ani;
2. sarcina survenit n urma violului, incestului sau a traficului cu fiine umane;
3. divor n timpul sarcinii;
4. decesul soului n timpul sarcinii;
5. privaiune de libertate sau de drepturi printeti a unuia sau a ambilor soi;
6. femeile gravide aflate n procesul de migraie;
7. femeile gravide cu 5 i mai muli copii;
8. femeile gravide care au n grija sa:
1) un copil mai mic de 2 ani;
2) unul sau mai muli membri ai familiei ncadrai n gradul I de invaliditate, care necesit ngrijire,
conform concluziei Consiliului de Expertiz Medical a Vitalitii;
9. asocierea a minim 2 circumstane: lipsa domiciliului, lipsa surselor financiare de existen, abuz de
alcool sau/i droguri, acte de violen domestic, vagabondaj.

Subiectul 2 Talharia
2.1 Identificati Solutia de calificare atunci cand , in cadrul talhariei , vatamarea intentionata grava a
integritatii corporale sau a sanatii provoaca din imprudenta decesul victimei.

Daca in cadrul talhariei , vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatii a
provocat din imprudenta decesul victimei , cele savarsite trebuie calificate conform lit C) din al (3)
188 Talharia savarsita cu vtmarea grav a integritii corporale sau a sntii; si art 149(1) din CP
Lipsirea de viata prin imprudenta .

2.2 Argumentati de ce realizarea scopului de sustragere influenteaza sau nu asupra calificarii talhariei.
Dupa parerea mea realizarea scopului nu influenteaza asupra calificarii talhariei , deoarece dupa cum
rezulta din art 188 CP atacul asupra vicitimei este savarsit in scopul sustragerii. DEci o data cu savarsirea
atacului , incepe realizarea scopului de sustragere. Realizarea acestui scop nu poate avea loc decat prin
luarea ilegala s gratuita a bunurilor mobile din posesia altuia. Insa , pentru calificarea talhariei , nu se cere ca
actiunea de luaresa fi avut loc in intregime.Este sufficient cad oar sa inceapa executarea ei. Gradul de
executare a actiunii date conteaza la individualizarea pedepsei , nu si la calificare faptei.
2.3 Speta : In seara de 3.10.2009 lefter a venit acasa la omul de afacere Solcanu si ia sugerat acestuia sa
plateasca taxa de protectie pentru ca altfel va fi mai rau ..
1 episod :
Actiunile lui lefter vor fi calificate conform art 189 (2) lit e
2

episod

Lefter a comis un omor conform art 145 (2) lit b


3

episod

Actiunile lui Iurco siLefter vor fi aplicate conform art 172 (2) c daca a avut loc penetrarea orala , iar daca nu
a avut loc atunci va fi calificata conform art 173
In concurs de infractiuni va intra si 27 188(2) b , e si 27 145

se va schimba calificarea deoarece pierderea auzului deja e incadrata in art 151 (2) (d)

Testul 5
Subiectul 1 Neacordarea de ajutor unui bolnav . lasare in primejdie.
1.1 Identificati calitatile special a victimei si subiectilor la infractiunea de neacordare de ajutor unui
bolnav si infr de lasare in priimejdie.
victima art 162 poate fi doar un bolnav-persoana care si-a pierdut capacitatea de a-si exercita functiile,si nu
e in stare sa-si realizeze in mod normal atributiile sociale.acordarea de ajutor presupune 2 modalitati:
acordare deprim ajutor medical,si acordare de asistenta medicala. Referitor la acest aspect destingem un
cerc vast de subiecti al acestei infractiuni,si anume: nu putem considera doar lucratorul medical ca subiect
al neacordarii de ajutor unui blonav(specific doar asistentei medicale),apelam si la alte legi al Rm ,precum:
Legea ocrotirii sanatatii(enumera lucratorii medico-sanitari si cei farmaceutici obligati de a acorda primul
ajutor in caz de urgenta),legea cu privire la politie(politia este obligate sa ia masuri urgent pentru salvarea

oamenilor),legea privind apararea impotriva incendiilor(pompierii sunt obligati sa ofere primul ajutor
sinistratilor)in general,orice persoana,conform legii ocrotirii sanatatii ,daca e de fata unui accident este
obligata in limita posibilitatilor de a oferi ajutor medical.
Conform art 163,victima poate fi persoana ce se afla intr-o stare periculoasa pentru viata sa si este lipsita
de posibilitatea de a se salva din cauza virstei fragede sau inaintate,bolii sau a neputintei.subiectul
infractiunii este pers care a atins virstade 16 ani,care a pus el insusi victim intr-o situatie periculoasa vietii+
stie despre primejdie si are posibilitatea de a acorda ajutor victim,dar nu o face.
1.2 determinati 3 deosebiri intre infractiune 162 si 163
a) dupa categoriile de victime(reproducem ca la pct 1)
b) dupa temeiul aparitiei
in 162-neacordarea de ajutor unui bolnav,exista un raport obligational intre subiect si victima,in care
obligatia faptuitorului e opozabila unui cerc nedeterminat de persoane,pe cind in 163-lasarea in primejdie
exista un raport juridic obligational dintre faptuitor si victima,astfel incit obligatia faptuitorului exista in
raport cu persoana concreta.
c)calitatea subiectului infractiunii
in 162- subiectul nu acorda ajutor,dar nici nu el o pune intr-o situatie periculoasa pentru viata
in 163-subiectul e cel care o pune intr-o situatie periculoasa vietii apoi o lasa cu buna-stiinta fara ajutor.

1.3 Speta

Subiectul 2 Furtul

2.1 Identificati opt exemple de norme special in raport cu 186 aplicate in cazul furturilor unor bunuri
avand anumite calitati special.
art 222-profanarea mormintelor
Art 290-purtarea,pastrarea,procurarea,fabricarea..comercializarea ilegala a armelor si
munitiilor,sustragerea lor

Art-295sustragerea materialelor sau a dispozitivelor radioactive ori a instalatiilor nucleare,amenintarea de a


sustrage sau cererea de a transmite aceste material,dispositive sau instalatii.
Art 217 cu indice 4- sustragerea sau extorcarea substantelor narcotice sau psihotrope
Art360-luarea,sustragerea,tainuirea,degradarea sau distrugerea documentelor,imprimatelor,stampilelor sau
sigiliilor.
Art 185 cu indice 1 incalcarea dr de autor si a drepturilor conexe
Art 185 indice2- incalcarea dr asupra obiectelor de proprietate intelectuala
Art 185 indice 3- declaratiile intentionat false in documentele de inregistrare ce tin de protectia proprietatii
intelectuale.
2.2 Argumentati daca este correct ca , in cazul escrocheriei , bunurile sunt transmise catre faptuitor
pentru exercitarea asupra lor atributelor de posesie , folosinta si dispozitie , in cazul furtului pentru
exerctarea unor functii cu character tehnic.
deoarce atit furtul ,cit si escrocheria sunt 2 forme ale sustragerii, si ca componente material ele se consuma
din momentul cind faptuitorul a avut posibilitatea reala de a exercita atributele dreptului de proprietate.
Intradevar la escrocherie,intentia victimei este de a transmite posesia bunului cu toate cele 3 elemente ale
dreptului de proprietate:posesie,folosinta,dispozitia,pe cind in cazul furtului victima nu are intentia sa
transmita toate cele 3 atribute ale dreptului de proprietate.totodata sunt de accord cu faptul ca furtul
pretinde la exercitarea unor functii pur ethnice-masurare,cintarire,deoarece aceasta ne permite sa
delimitam furtul de escrocherie atunci cind se recurge la o inselaciune,utilizata ca scop de usurare a
sustragerii.
2.3 Argumentati daca este sau nu corecta recomandarea din Hot plen CSJ nr 23 cu privire la practica
judiciara in procesele penale despre sustragerea bunurilor..
nu este corecta abordarea hotarirea pplenului CSJ,deoarece in cazul dat nu putem aplica analogia legii.daca
legiuitorul nu a prevazut aceasta circumstanta agravanta la pungasie,inseamna ca vom califica in baza alin
(1) art 192.

Test Nr.6
Sub.1 : Privatiunea ilegala de libertate
1.1

Definiti notiunile desemnind valorile soc. Care reprez,ob.jur general,ob.jur generic si principal ale
infractiunii prevazute la art.166.

Ob.jur.generic al acestei infractiuni il constituie relatiile sociale privind libertatea ,cinstea si demnitatea
persoanei.In acest context libertatea persoanei reprezinta vocatia persoanei de a adopta o anumita
conduit,in corespundere cu propriile dorinte,necesitati si interese,conduit pe care o realizeaza in limitele
Legii si in temeiul posibiltatilor si conditiilor pe care I le ofera societatea.
Ob.jur. principal il costituie libertatea fizica a persoanei,prin care se intelege posibilitatea persoanei dea
se misca,de a circula si de a active,dupa vointa proprie,in limitele srabilite de normele jur.
1.2.Determinati 3 ipoteze diferite cind cele savirsite se califica potrivit art.27 si lit.f alin 2,art.166
Consideram necesar a mentiona urmatoarele trei ipoteze in care cele savirsite se vor califica ca tentativa
la privatiune ilegala de libertate cu aplicarea armei sau a altor obiecte in calitate de arma: a)faptuitorului

nu-I reuseste aplicarea armei sau a altor obiecte folosite in calitate de arme ,din cauza defectiunii de arma
sau de munitii b)faptuitorul ,dorind sa savirseasca privatiunea ilegala de libertate, este surprins de o alta
persoana,la observarea careia se sperie si nu-i reuseste aplicarea armei c)la somatia organelor de politie a
intererupt savirsirea privatinii cu aplicarea armei.
Subiectul 2:Notiunea si semnele sustragerii
2.1.Relatati despre semnele secundare ale laturii subiective ale sustragerii
Deoarece intentia directa si scopul de cupiditate ale laturii subiective reprezinta semnele costitutive ale
infractunii de sustragere ,in calitate de semn secundare ale laturii subiective vom examina motivul de
cupiditate.Motivul de cupiditate consta in nazuinta faptuitorului dea obtine,de pe urma celor sustrase,venit
material pentru sine sau p-u apropiatii sai,fie p-u ceilalti participant la infractiune,sau mai scurt,p-u o
pers.care a cordat ,direct sau indirect,o asistenta materiala faptuitorului sau care,in previziunea
faptuitorului,ii va acorda o astfel de asistenta in viitor. Totusi fapta va intruni toate semnele constitutive ale
sustragerii,fara afi savirsita din motiv de cupiditate.Astfel e cazul cind faptuitorul ia bunurile de la victim p-u
a le trce in folosul unor terte persoane,fara ase innavuti personal sau fara a spera la o innavutire pe
viitor(transfera banii unei casei de copii,pastrind anonimatul).Deci motivul de cupiditate este unul secundar
,itrucit nu conteaza cine anume va obtine venitul material,dar faptul ca victim este lipsita de bunurile sale.
2.3 Argumentati oportunitatea trecerii tilhariei si pungasiei din categoria infractiunilor material in
categoria infr-r formale .
Consideram oportuna trecerea in categoria infractiunilor formaledin urmatoarele cosiderente :in cazul
pungasiei,care consta in actiunea in scopul sustragerii bunurilor altor din buzunare ,genti sau alte obiecte
prezente la persoana este sufficient inceperea savirsirii sustragerii pentru ane afla in prezenta pungasiei
,fapt consumat.E de ajuns deposedarea,nu e necesara si imposedarea.In acest context lipsa unor cai
extrapenale eficiente de reducere a frecventei fenomenului cersetoriei vagabondajului,contrubuie la
proliferarea pungasiilor.Legiutorul a adoptat aceasta costuctie specifica a pungasiei,costructie p-u existenta
careia nu sunt necesare toate conditiile cerute p-u o infractiune materiala pentru a raspunde obiectivului
de contracarare si prevenire a pungasiei.Deasemenea in cazul tihariei.constituind una dintre cele mai
periculoase infractiuni savirsita prin sustragere,intrucit agresarea comporta un real pericol p-u viata sau
sanatatea acesteia legiuitorul a incriminat respective infractiune fara aface posibila etapa de tentativa.

TESTUL NR. 7
Subiectul 1 RAPIREA UNEI PERSOANE
1.1 Identificati cite 3 exemple pt fiecare din cele 3 tipuri de arme- dup criteriul constructiv i funcional specificate in legea nr 110 din 18.05.1994 cu privire la arme,luind in consideratie ca,in conformitate cu
lit.g)alin.2 art.164 CP RM,se stabileste raspunderea pt rapirea unei persoane ,savirsita cu aplicarea armei

Dup criteriul constructiv i funcional armele individuale se divizeaz n urmtoarele tipuri:


a) arme de infanterie:
- de foc;
- cu tuburi cu gaze (pneumatice);
- mecanice;
b) arme albe:
- cu lam;
- percutante;
- balistice;
c) arme de autoaprare:
- cu gaze toxice neutralizante;
- cu aerozol;
- cu cartue cu gaze;
- pulverizatori mecanici;
- electrocutante.
1.2Argumentati care trebuie sa fie solutia de calificare daca,din cauze independente de vointa
faptuitorilor,intentia de rapire de catre un grup criminal organizat a doua sau mai multor persoane s-a
realizar partial,astfel incit s-a reusit rapirea numai a unei singure victime din cele 2 vizate
In acest caz este vorba despre o tentativa la savirsirea infractiunii de rapire a unei persoane,deoarece
din motive independente de vointa faptuitorului intentia de rapire s-a savirsit partial,adica nu s-a ajuns la
rezultatul asteptat.
1.3Argumentati daca a fost sau nu oportuna excluderea circumstantei agravante
repetat(care a fost prevazuta la lit.a alin.2 art.164 CP RM) excludere operata prin legea nr.277 din
18.12.2008
Pornim de la ideea ca excluderea circumstantei agravante repetata prevazuta la lit.a)alin.2 a fost
oportuna deoarece nu ar trebui sa se ajunga la o rapire repetata,infractorul fiind depistat si tras la raspunde
conform legii dupa ce a savirsit prima rapire.Aceasta infractiune contra libertatii pers.prezinta un pericol
social,deoarece nu exista acordul persoanei,este lipsita de putinta de a se manifesta .In plus orice rapire a
unei persoane presupune aplicarea violentei fata de victima.

SUBIECTUL 2 DETERMINAREA LA SINUCIDERE


2.1 Definiti notiunile care desemneaza metodele de savirsire a infractiunii specificate la art.150CP M
Ca metode de determinare la sinucidere apar :

Persecutarea- adica o activitate de durata care presupune urmarirea victimei cu perseverenta


in toate actiunile sale.EX:cind i se fac observatii necontenite,este criticata neintemeiat.
Clevetire- este vorba despre calomnie,adica raspindirea cu buna stiinta a unor informatii
mincinoase ce defaimeaza victima.
Jignire- insulta adica o injosire intentionata a onoarei si demnitatii victimei prin actiune,verbal
sau in scris.
Injosirea sistematica a demnitatii victimei- putem mentiona hartuirea la serviciu ,refuzul
injositor si brutal de a incheia casatoria,manifestarea unui comportament ofensator fata de
victima.
2.2.ARGUMENTATI daca o persoana iresponsabila sau un minor poate fi victima infractiunii de
determinare la sinucidere
Prin determinare la sinucidere se intelege aducerea victimei in situatia de a lua hotarirea de a se sinucide
,fie cind I se insufla ideea de sinucidere atunci cind victima nu se gindise la aceasta posibilitate sau cind
victima este convinsa-adica avea indoieli la luarea unei astfel de hotariri.Determinarea poate fi realizata atit
verbal cit si in scris,cind se atesta o fata nedevarata- fie o boala incurabila a victimei fie decesul unei
persoane apropiate.De aici mentionam ca poate fi victima a infractiunii de determinare la sinucidere o
persoana iresponsabila-atucni cind I se spune ca nu se va trata niciodata,ca nimeni nu o va iubi la fel-atunci
cind perseuti intr-una persoana.In cazul in care victima are o virsta frageda si nu poate intelege la ce este
indemnata sa savirseasca precum si in cazul in care victima nu poate sa-si dea seama de fapta sa,deoarece
este iresponsabila o vom califica drept omor intentionat art 145 in acest caz ea actineaza mecanic fiind
dirijat de faptuitor.In legatura cu determinarea la sinucidere sau la tentativa de sinucidere a unui minor,se
impune o precizare:legiuitorul nu invoca cerinta cunoasterii cu buna stiinta de catre faptuitor a calitatii
de minor,de aceea raspunderea penala trebuie aplicata nu doar in cazul in care faptuitorul cunoaste cu
certitudine calitatea de minor a victimei ,dar si in cazul cind faptuitorul o admite.
2.3speta
Consimtamintul exprimat de catre victima de ai fi cauzata vatamarea grava a integritatii corporale sau a
sanatatii nu elibereaza faptuitorul de raspundere penala.
Deci,Sidorenco va fi tras la raspundere penala pt neacordarea ajutorului +lasarea in primesjdie art.163 alin.2
lit b)care a condus la decesul victimei.
In cazul in care Sidorenco va fi cel care rastoarna suportul de sub picioarele lui Galaicu el va raspunde
pentru infractiunea de omor art.145.

TESTUL NR.8
SUBIECTUL 1 VIOLUL
1.1 Relatati despre impactul pe care incapacitatea sexuala a faptuitorului il poate avea asupra calificarii
faptei in baza art.171 CP RM
Va exista tentativa la infractiunea prevazuta la art.171 CP RM in toate cazurile in care exista un inceput de
executare sau daca sa realizat in intregime actiunea de constringere,dar nu a inceput raportul sexual din
cauze independente de vointa faptuitorului- victima sa opus sau au intervenit terte persoane,sau faptuitorul
se teme sa nu fie surprins de cineva din cauza strigatelor de ajutor ale victimei.Deasemenea va exista
tentativa daca faptuitorul nu a putut realiza raportul sexual din cauze pshihofiziologice de moment de
exemplu din imposibilitatea de a introduce membrul viril lipsit de erectie sau din cauza reactiei de
vaginism.Pentru a fo autor al infractiunii de viol,barbatul trebuie sa fie inzestrat cu aptitudinea fiziologica
de a realiza un raport sexual,adica sa aiba capacitatea de coabitare si capacitatea de procreare.Renuntarea
de bunavoie la savirsirea inf de viol urmeaza sa fie examinata ca circumstanta care exclude raspunderea
penala,va raspunde doar pt fapta prejudiciabila,dar nu se considera renuntare de bunavoie la savirsiorea
violului refuzul de a continua actiunea prejudiciabila care este determinat de cauze independente de
vointa faptuitorului.
1.2Argumentati care este solutia de calificare in cazul in care raportul sexual este savirsit de catre
parintele adoptiv al victimei,impreuna cu o persoana in virsta de 13ani, profitindu-se de imposibilitatea
victimei de a se apara
O asemenea fapta releva un pericol comparativ mai mare in raport cu violul prevazut in art.171 deoarece
victima crezind in afectiunea presupusa a faptuitorului ne este avizata despre intentiile acestuia si nu ia
masuri de aparare.Deci merge vorba despre calificarea infractiunii de viol art.171 CP la agravanta contra
unui membru de familie lit.b2 alin (2) art 171,persoana in virtsa de 13 ani nu va fi trasa la raspundere penala
dentru ca nu are virsta .
1.3Argumentati daca este sau nu corecta urmatoarea formulare din Hotarirea Plenului CSJ din 7 .11.2005
Despre practica judiciara in cauzele din categoria infractiunilor privind viata sexuala:Daca in timpul
violului..victimei i-a fost cauzata vatamarea intentinata grava a integritatii corporale sau a
sanatatii,cele savirsite urmeaza a fi calificate prin concurs de infractiuni,in baza art.151 si 171 CP RM
Hotarirea Plenului CSJ din 7 .11.2005 face o diferenta intre infractiunea de viol si vatamarea intentionata
grava a integritatii corporale cauzata in timpul violului,legea penala in vigoare nu ofera insa nici o
posibilitate ca raportul sexual realizat datorita si in legatura cu cauzarea vatamarii intentionate grave a
integritatii corporale sau a sanatatii sa fie calificat fara ca pericolul sacial al celor comise sa fie subevaluat
.De accea avem o alternativa care este favorabila faptuitorului:se aplica doar art.171 CP RM fara invocarea
art.151 CP RM.La fel in cazul in care faptuitorul aplica aplica constringerea fizica care si duce la vatamarea
intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii astfel incit sa devina posibila realizarea raportului
sexual.Aceasta insa nu va fi reflectat in cazul calificarii prin concurs, conform art.171 si 151 CP RM .Din
aceasta calificare reiese ca faptuitorul va fi tras de 2 ori la raspundere penala pentru aceeasi constringere
fizica,adica va fi supraevaluat pericolul social al celor savirsite.Agravanta cauzarea vatamarii intentionate

grave a integritatii corporale sau a sanatatii va fi prevazuta la alin.(3) art.171 CP soldat cu alte urmari
grave.

SUBIECTUL 2 ESCROCHERIA
2.1 Relatati despre cele doua modalitati de inselaciune pasiva,care pot fi atestate in cazul infractiunii de
escrocherie (art.190 CP RM)
Cele 2 modalitati de inselaciune pasiva:
a) trecerea cu buna stiinta sub tacere a circumstantelor ,a caror necunoastere a determinat eroarea
victimei privind legalitatea transmiterii bunurilor catre faptuitor
b) exploatarea constienta a erorii victimei ,in rezultatul careia faptuitorul a primit bunurile de la
victima aflata in eroare.
In cea dea 2 modalitate victima a fost indusa in eroare de o terta persoana iar faptuitorul a profitat de
aceasta ocazie pt a primi bunurile de la victima,iar in prima modalitate faptuitorul indce in eroare
victima fara concursul unei terte persoane.
2.2 Argumentati daca in art.190 CP RM prin dobindire ilicita se intelege sustragere
In art.190 CP RM notiunea dobindirea ilicitaare sensul autentic de sustragere.Nu exista nici un
temei de a afirma ca escrocheria nu este o infractiune savirsita prin sustragere.

2.3 speta
1 episod-03.10.2010 art.188 alin.2 lit.d) Tilharia infractiune formala dar complexa.
Reiesind din aceasta ca Lacusta sa angajat ilegal si a aprimit salariu de medic sef calificarea facuta de
organul de urmarire penala este corecta.Se va schimba calificarea deoarece daca Lacusta ar fi prezentat
disploma de doctor in stiinte medicale false denota faptul ca acesta reprezenta un pericol deosebit de
grav pt viata si sanatatea persoanei.Cele savirsite se vor califica conform art.190 alin.2 lit.d) CP RM in
concurs cu art.188 alin 2 lit.d).

TEST nr. 9

Subiectul 1 Raport sexual cu o persoana care nu a implinit virsta de 16


ani
1.1 Identificati cele 5 caracteristici care rezulta in urma interpretarii notiunii orice
alte acte de penetrare vaginala sau anala, utilizate in art. 174 CP RM
Cele 5 catracteristici sunt:
- nu se refera la raportul sexual
- nu se identifica, ci doar se intersecteaza cu sintagmele satisfacerea poftei
sexuale in forme perverse si actiuni cu caracter sexual, precum si cu
termenul homosexualitate
- nu se poate concretiza in penetrare bucala
- presupune o penetrare cu conotatii sexuale
- se concretizeaza doar in penetrarea vaginala sau anala
1.2 Argumentati care trebuie sa fie solutia de calificare in cazul raportului sexual
savirsit de catre 2 persoane avind virsta de 15 ani asupra unei persoane care are
virsta de 12 ani, cu consimtamintul acesteia daca toate cele 3 persoane sunt in
stare de ebrietate?
In cazul dat cele 2 persoane de 15 ani care au savirsit raportul sexual nu vor fi trase
la raspundere penala intrucit nu sint subiecti ai infractiunii de la art.174. Starea de
ebriatate nu prezinta importanta in cazul respectiv. Pentru a deveni subiect in cazul
art. 174 este necesar ca persoana sa aiba la momentul savirsirii infractiunii virsta de
16 ani cel putin.

1.3 Argumentati daca a suferit sau nu schimbari sfera de aplicare a art. 174 CP RM,
ca urmare a amendamentelor operate in textul legii penale prin Legea nr. 167 din
09.07.2010
Consider ca amendamentele operate in textul legii penale prin legea nr. 167 nu au
provocat schimbari sferei de aplicare a art. 174. Cunoastem ca prin legea respectiva
s-au adus modificari si completari pentru urmatoarele articole: 90, 133, 171, 172,

173, 201(prim). Respectiv art.171, 172 si 173 fac parte din categoria de infractiuni
privind viata sexuala din care face perte si art. 174. Analizind modificarile articolelor
respective am constatat ca latura obiectiva a art.174 nu a fost atinsa, ea raminind
distincat fata de mofificari, respectiv neexistind nici o legatura de interdependeta
intre articolele modificate si art. 174.

Subiectul 2 Omorul intentionat


2.1 Identificati momentul in care trebuie sa se formeze intentia de lipsire de viata a
celei de-a doua victime in contextul infractiunii prevazute la lit g) alin 2 art.145 CP
RM.

Momentul aparitiei intentiei de lipsire de viata a celei de-a doua victima in contextul
prevazut la alin. 2 lit g) art. 145 CP RM trebuie sa fie acelasi ca si in cazul aparitiei
intentiei pentru prima victima. Deci faptuitorului trebuie sa-i apara intentia de lipsire
de viata a ambelor persoane ininte de a comite crima, chiar daca a doua persoana
este omorita dupa trecerea unui interval de timp. In cazul in care intentia de lispsire
de viata pt a doua persoana apare dupa omorul primei persoane sintem in prezenta
unui concurs de infractuini al art.145 alin 1. asta datorita faptului ca sintem in
prezenta unei noi intentii, diferite de prima. Cunoastem foarte bine ca fapta se
califica dupa intentie.

2.2 Argumentati daca militarul, aflat in situatia de persoana internata, poate fi


victima omorului savirsit asupra unui militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea
de catre acesta a obligatiilor de serviciu (lit h) alin 2 art. 145 CP RM

Consider ca in cazul respectiv militarul nu va fi victima in cadrul acestui aliniat


deoarece el nu este omorit in timpul sau in legatura cu indeplinirea de catre acesta a
obligatiilor de munca. Aflindu-se internat miltarul nu-si exercita atributiile de serviciu

si nici nu se afla la locul de munca sau intr-o misiune oarecare. Cu atit mai mult
contractul este suspendat in timpul internarii acestuia, respectiv nici nu poate fi
vorba despre o incadrare juridica a faptei conform alin 2 lit h.

2.3 La 01.03.2009 Marcu, Velicu si Dragomir..

Concurs de infractiuni:
01.03.2009: Marcu, Dragomir, Velicu- art.188 alin.2 lit b, c
Marcu si Velicu-art. 152 alin.2 lit e
08.03.2009: Velicu- art.187 alin.1
Marcu si Velicu- art. 188 alin 2 lit b, c, d, e, si art.145 alin 1

Test nr 10
Subiectul I: Incalcarea regulilor de protectie a muncii
1.2 Argumentati daca este posibil ca o persoana din afara unitatii an care s-a produs accidental de munca;
sa raspunda an baza art. 183 CP.
O persoana din afara unitatii an care s-a produs accidental de munca, poate sa raspunda an baza art. 183
CP an cazul an care angajatorul a recurs la servicii externe de protecie i prevenire a securitatii an munca.
Angajatorul este obligat sa recurga la un asemenea serviciu an cazul an care resursele unitii respective nu
snt suficiente pentru organizarea activitilor de protecie i prevenire din lipsa personalului specializat.

1.3 Argumentati daca a fost oportuna reducerea cercului de victime


Despre reducerea studentilor si elevilor care fac practica de productie si militarilor antrenati sa
munceasca la antreprinderi din randurile victimelor accidentelor de munca cred ca a fost inoportuna
deoarece an practica asemenea categorii de personae pot fi victime a accidentelor de munca si trebuie
protejate an mod egal ca si angajatii de rand. Iar persoanele care asi ispasesc pedeapsa, nu au fost excluse
din randurile victimelor, dispozitiile legii securitatii si sanatatii an munca se aplica si asupra lor. Necesitatea
excluderii executantilor unor alte tipuri de activitate, organizate an interesul societetii si a statului este
oportuna deoarece numeste un numar vag de persoane. Astfel an legea securitatii si sanatatii an munca
sunt introduse noi categorii de persoane ca voluntarii, somerii care se pregatesc profesional, reprezentantii
lucratoriloretc.

Subiectl II: Omorul intentionat


2.1 Identificati 5 categorii de victime ale infractiunii, prevazute la lit. f) al. (2) art. 145 CP RM, an cazul an
care victima nu este nici persoana rapita, nici ostatic.
Victima a infractiunii prevazute la lit. f) al. (2) art. 145 CP RM an cazul an care ea nu este nici persoana
rapita, nici ostatic poate fi: persoana care ampiedica savarsirea rapirii sau luarii an calitate de ostatic a unei
alte persoane; persoana care ancearca sa elibereze acea alta persoana; o persoana prezenta din antamplare
la locul rapirii sau luarii an calitate de ostatic a altei personane; colaboratorul din cadrul unor servicii
speciale care ia parte la actiunea de eliberare a persoanelor rapite sau luate ostatici; persoana din garda de
corp a rapitului sau ostaticului.
2.2 Argumentati daca prevederea de la lit. f) alin. (2) art. 145 CP RM este sau nu aplicabila an cazul
omorului savarsit cu rapirea minorului de catre rudele apropiate.
Prevederea de la lit. f) alin. (2) art. 145 CP RM nu este aplicabila an cazul omorului savarsit cu rapirea
minorului de catre rudele apropiate deoarece aceasta ipoteza nu mai este un caz particular al faptei de
rapire a unei persoane. Rapirea minorului de catre rudele apropiate, ca si rapirea unei persoane, sunt
infractiuni distincte. Aceasta concluzie apare reesind din norma care interzice interpretarea extensiva si
defavorabila a legii penale. An acest caz, raspunderea urmeaza a fi aplicata an baza art. 145 si 164 CP RM.
2.3 Actionand ampreuna cu alte personae in lunile iunie-august 2003 urmarind scopul de folosire a
victimei an
Actiunile lui Botan fata de Litu vor fi calificate conform art. 206 alin. (1) lit. a). Actiunile lui Botan fata de
Rotaru vor fi calificate conform art. 187 alin. (2) lit. e). Actiunile lui Botan si Gutu fata de Gorbatiuc vor fi
calificate conform art. 186 alin. (4) . Actiunile lui Botan si Gutu fata de Culava se vor califica conform art. 186
alin (5) an concurs cu art. 145 alin (2) lit. k). Daca Litu ar fi avut varsta de 18 ani atunci faptele lui Botan vor fi
calificate conform art. 165 alin. (1) lit. c) deoarece victima numai este minora.

TEST nr.11

Subiectul 1 Vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a


sanatatii
1.1

Relatati despre cele 3 aspecte puse la baza estimarii gravitatii vatamarii


integritatii corporale sau a sanatatii

Distingem urmatoarele 3 aspecte:


- aspectul medical: anatomic (caracterul vatamarii integritatii corporale sau a
sanatatii; pericolul vatamrii pentru viata) si clinic (durata dereglarii sanatatii;
pierderea vederii, auzului, graiului sau a unui alt organ ori incetarea
functionarii acestuia; boala psihica; intreruperea sarcinii)
- aspectul social-economic (gradul de pierdere a capacitatii de munca)
- aspectul estetic (desfigurarea iremediabila a fetei si/sau a regiunilor
adiacente)
1.2 Argumentati daca relatiile sociale cu privire la viata persoanei formeaza sau
nu obiectul juridic secundar in cazul vatamarii intentionate grave a integritatii
corporale sau a sanatatii, care este periculoasa pentru viata

Consider ca relatiile sociale cu privire la viata persoanei nu formeaza obiectul


juridic secundar in cazul vatamarii intentionate grave a integritatii corporale sau a
sanatatii, deoarece chiar reiesind din art. 151 alin.1 constatam ca infractiunea
respectiva este una simpla si nu complexa. Pentru a-mi sustine ideea mentionez
ca relatiile cu privire la viata sociala reprezinta niste valori ce ar putea fi atinse ca
urmare a unui exces de savirsire a laturii obiective al art. 151, astfel pentru
atingerea acestor valori fiind aplicata agravanta de la alin.4 art.151. Respectiv
relatiile sociale cu privire la viata persoanei sint aparate de agravanta de la alin 4
art 151, deci nu poate mege vorba de obiect juridic secundar. Atingerea a doua
obiecte juridice intr-o singura infractiune ar prespune si comiterea a doua actiuni
si anume actiunea principala si actiunea adiacenta. In cazul laturii obiective de la
art.151 avem o singura actiune, sau un sistem de actiuni de acelasi fel.

1.3 Argumentati daca este oportuna sau nu prezenta sintagmei integritatii


corporale in denumirea si dispozitia art.151 CP RM.
Consider ca sintagma respectiva este oportuna in denumirea si dispozitia art.151
CP RM. In primul rind sfera celor doua notiuni: sanatatea persoanei si

integritatea coporala a persoanei nu se intersecteaza, deci conchidem ca au un


sens diferit si nu am putea include astfel integritatea in sanatate. Acestea doua
reprezinta prejudicii diferite persoanei, in anumite cazuri insa una din ele poate
sa determine pe cealalta. Astfel este atinsa integritatea corporal atunci cind o
parte din corp este extrasa, spre exemplu: scoaterea unui ochi, taierea unui
degete, ureche, etc. respectiv sanatatea persoanei ar putea sa nu fie prejudiciata,
spre exemplu faptuitorul i-a taiat victimei un deget de la picior care nu i-a afectat
acestuia sanatatea si nici capacitatea de munca, totusi fapta respectiva ar trebui
sa fie incriminata de legea penala. Daca sintagma :integritatea corporala nu ar fi
inclusa in dispozitia normei atunic nu am putea atraga la raspundere faptuitorul,
de aici si conchidem importamata si necesitatea prezentei sintagmei respective in
norma.

Subiectul 2 Incestul
2.1 Identificati toate ipotezele cind un membru de familie poate fi victima a
infractiunii prevazute la art.201 CP RM.

Ipotezele sint urmatoarele:


-

minorul avind virsta de pina la 16 ani


persoana iresponsabila
persoana aflata in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa
persoana constrinsa (fizic, psihic, sau pe alta cale), amenintata, sanatajata, ori
de a carei dependenta de orice natura se profita.

2.2 Argumentati daca este aplicabila raspunderea penala in cazul raportului


sexual realizat de catre parintele vitreg si copilul vitreg

Reiesind din relatiile sociale care formeaza obiectul juridic special al infractiunii
de incest concluzionez ca raportul sexual realizat de catre parintelevitreg si
copilul vitreg este aplicabil raspunderii penale. Obiectul juridic al infractiunii de

incest il formeaza relatiile sociale cu privire la stabilitatea familiei, intemeiata pe


moralitate si demnitate sub aspectul conduitei sexuale in relatiile dintre memvrii
ei. Deci nu este obligatoriu ca subiectii sa fie rude de singe.

2.3 La 12.06.2009, la marginea padurii din satul Stejareni


Movileanu: 171 alin.2 lit. b, c
145 alin 2 lit e, i
Mancas: art.171 alin.2 lit b, c
Nu se va modifica calificarea.

Test nr 12
Subiectul I: Violarea de domiciliu
1.2 Determinati limitarile dreptului persoanei la domiciliul sau in conformitate cu art. 8 al Conventiei
europene pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale.
Conventia europeana ne vorbeste doar despre inadmisibilitatea amestecului unei autoritati publice an
exercitarea dreptului la respectarea vietii private si de familie,dreptul la domiciliu. Astfel interpretand acest
articol, amestecul unei persoane fizice poate fi admisa. An acest sens codul penal a oferit anumite garantii si
mijloace de asigurare a acestor drepturi.
1.2 Argumentati daca este posibil ca infractiunea de violare a domiciliului sa aiba la baza interesul
material sau sa urmareasca scopul de cupiditate.

Violarea de domiciliu poate avea la baz un interes material numai atunci cnd
subiectul svrete aceast infraciune la comand, n vederea primirii unei
remuneraii materiale. n alte cazuri, este de neconceput ca interesul material s fie
motivul care l ghideaz pe fptuitor la svrirea acestei infraciuni. De aceea, dac
motivul const n interes material (cu
excepia cazului de obinere a remuneraiei materiale), presupunnd c fptuitorul
intenioneaz s-i atribuie ilegal toate sau unele prerogative ale proprietarului

bunului imobil aferent unui domiciliu, aplicabil va fi nu art.179 CP RM, ci art.193


Tulburarea de posesie din Codul penal.
Cu certitudine, scopul de cupiditate nu poate fi urmrit de subiectul infraciunii de
violare de domiciliu. Cel mai probabil, acest punct de vedere vizeaz sustragerea
svrit cu ptrundere n locuin, care absoarbe fapta de violare de domiciliu.
Oricum, chiar i n aceast situaie, fapta absorbant (sustragerea svrit cu
ptrundere n locuin), i nu fapta absorbit (violarea de domiciliu), este cea prin
care se urmrete scopul de
sustragere.
1.3 Speta : La 04.02.2010 in padurea de langa iazul din partea de sud- est a orasului
Cainari , fiind in stare de ebrietate Gradinaru

1 episod : Actiunile lui Gradinaru se incadreaza in art 174(1) si 211 (2) c concurs de
infractiuni
2 episod : 171 (2) e
3 episod : 179(2)
4 episod 193
NU se va skimba calificarea daca dup ace a intrat in casa a aplicat violenta.
Daca va aparea intentia de a folosi temporar remorca atunc va fi concurs de
infractiuni intre 193 si 287 (1)

Subiectul nr. 2 Traficul de fiinte umane

2.1 Definiti notiunile conditiile similare sclaviei si amenintarea cu aplicarea


violentei psihice nepericuloase pentru viata si sanatatea persoanei specificate in
dispozitia de la art. 165 CP RM.

Conditiile similare sclaviei sint acele imprejurari sau situatii nefaste in care este
pusa victima pentru a efectua activitatile care ii sint cerute prin contringere de catre
faptuitor. Cu alte cuvinte mentionez ca aceste conditii fac parte din latura obiectiva a
infractiunii si reprezinta un nivel de trai sub minumul existentei.
Amenintarea cu aplicarea violentei psihice nepericuloase pentru viata si sanatatea
persoanei reprezinta acea forma a violentei psihice, care presupune efectuarea de
catre faptuitor a unui act de natura sa inspire victimei temere, care o pune in situatia
de a nu mai avea resursele psihice necesare pentru a rezista constringerii.

2.2 Argumentati care este rolul juridic al tuturor persoanelor la care se refera
prevederea de la lit.c alin.(1) art.165 CP RM: dare sau primire a unor plati sau
beneficii pentru a obtine consimtamintul unei persoane care detine controlul
asupra altei persoane.

Avem 2 cazuri:
-atunci cind avem 3 subiecti si anume: organizatorul sau instigatorul, autorul si
complicele infractiunii: Astfel ca participanti la infractiune figureaza: 1) autorul
infractiunii, care primeste platile sau beneficiile de la organizatorul sau instigatorul
infractiunii, si care da ulterior o parte din acestea complicelui la infractiune, si anume
persoanei care detine controlul asupra victimei; 2) organizatorul sau instigatorul
infractiunii, care da autorului plati sau beneficii; 3) complicele la infractiune, care
primeste plati sau beneficii de la autorul infractiunii.
-atunci cind figureaza 2 participanti: 1) autorul infractiunii, care da complicelui plati
sau beneficii; 2) complicele la infractiune, care primeste plati sau beneficii de la
autorul infractiunii.

2.3 Argumentati daca este sau nu corecta formularea din Hotarirea plenului Curtii
Supreme de Justitie nr 37 din 22.11.2004 Cu privire la practica aplicarii legislatiei

in cauzele despre traficul de fiinte umane si traficul de copii, conform careia prin
violenta periculoasa pentru viata si sanatatea fizica sau psihica a persoanei se
intelege vatamarea intentionata grava ori medie, prevazute la art. 151, 152 CP
RM.

Consider ca este corecta formularea intrucit violenta periculoasa determina o


vatamare grava sau medie a sanatatii si integritatii corporale. Respectiv este
oportuna o astfel de formulare, aici fiind modificate doare termenii si anume
violenta periculoasa si vatamare grava sau medie care au practic acelasi sens.

Testul nr.13
Subictul 1 Incalcareintentionata a legislatieiprivindaccesul la informatie
1.1 Definitinotiunile care desemneazacalitateaspeciala a subiectuluiinfractiuniiprevazute la art. 180
Subiectultrebuiesa-I apartina o dublacalitatespeciala:
1-persoana cu finctie de raspundere
2-persoana care estefurnizator de informatiisaureprezinta un furnizor de informatii
1-Prin persoan cu funcie de rspundere se nelegepersoanacreia, ntr-o ntreprindere, instituie,
organizaie de stat sau a administraieipublice locale orintr-o subdiviziune a lor, i se acord,
permanent sauprovizoriu, prinstipularealegii, prinnumire, alegeresaunvirtuteauneinsrcinri,
anumitedrepturiiobligaiinvedereaexercitriifunciilorautoritiipublicesau a aciunilor administrative
de dispoziieoriorganizatorico-economice.
2-persoana care estefurnizor de in formatiisauprezinta u furnizor de informative,furnizorii de
informatiisuntposesoriiinformatiiloroficialeobligatisa le furnizezesolicitantilor in conditiilelegiiadica:
Autoritatilepublice locale, institutiilepublice central si locale, persoanelefizicesijuridice care in
bazalegiisau a contractului cu autoritateapublicasauinstitutiapublicasuntabilitate cu
gestionareaunorserviciipublicesiculeg,selecteaza,poseda,pastreaza,dispun de informatiioficiale.
1.2 Argumentatidacainformatiile care constituieun secret medical pot sareprezinteobiectulimaterial al
art.180
Informatiile care constituie un secret medical nu pot saprezinteobiect immaterial al infractiuniiprevazute in
art.180 CP RM,deoareceaceasta nu este o informative de interespublic.Adikadoarinformatiilecetsin de
interesul public pot fi clificate conform art 180 Cp. Daca se incalcadreptul de acces la informatii care nu
sunt de interes public atunciaplicam art 71 al CoduluiContraventional Incalcarealegislatieiprivindaccesul de
informatiesi cu privire la petitionare

De exempluaplicam art 71 Cod Contraventional stipulate maisus in cazulincalcariidreptului la informatie a


pacientuluisi a rudelor sale care solicitainformatiidesprestareasanatatiiacestuia
1.3 Argumentatioportunitateasubstituiriicuvintelor daune in
proportiiconsiderabiledrepturilorsiintereselorocrotite de lege ale persoanei printr-o altasintagmape care
o recomandati.
Ar fi oportun de susbstituitcuvintele daune in proportiiconsiderabiledrepturilorsiintereselorocrotite de lege
ale persoanei prin cauzareaprejudiciuluipersoanei astfelaici se subintelegeaceleprejudiciisi morale
sifizicesi nu artrebuie de maiadaugatocrotite de
legedeoareceoricumlegeapenalaaparadrepturilesiintereselepersoanei.Astfelprejudiciuconstituiedistrugerea,
sustragereaoridegradareaunorbunuri,vatamareasanatatiisauintegritatiicorporale,lezareaonoarei,reputatie
care se subintelegprin cv drepturilesiintereseleocrotite de lege.

Subiectul2 Omorulintentionat
2.1 Identificati citedouaactiuniptactiuneafizico-mecanica,psihica,fisica,chimica,mecanica in contextual
art. 145
Caracterfizico-mecanic: taire, injunghiere,inecare,impuscare
Chimic: otravire, supradoza de narcotice
Biologice: inocularea de agntipatogeni,transfuzia de singe incompatibila
Psihice: hipnoza,socuri
2.2 Argumentatidacacel care cumparaorganelesautesuturilevictimeipoate fi consideratcomplice la
infractiuneaprev art. 145 (2) lit.n)
Conform art. 42 (5)CPcomplice se considerapersoana care a contribuit la savirsireainfractiuniiprinsfaturi,
indicatii, prestarea de informatii, acordarea de mijloacesauinstrumenteoriinlaturarea de obstacole,
precumsipersoana care a promisdinainte c ail vafavorizapeinfractor,
vatainuimijloacelesauintrumenteleinfractiunii, urmeleacesteiasauobiecteledobinditepecalea criminal
oripersoana care a promisdin timpcavaprocurasauvavindeatareobiect.
Deciprinprismadefinitiementionate se denotafaptulcapersoana care cumparaorganelesautesuturile,
cunoastedespreilegalitateaacestuifapt,cunoastesifavorizeazacomercializareapartilorcorpuluiuman,tratindo
mulcape un bun. Plus la astadacafavorizeazacomitereainfractiuniiisiintarestecalitatea de
complice.Decipersoana care cumpara organelle stie cu certitudinedesprecaleainfractiunalaprin care acestea
au fostdobindite, deciestecomplice al infractiuniiprevazute la art.145 alin (2)lit n).
2.3 Speta
primulepisod se califica conform art.145 alin (2) lit b), g), i) ptincendiu art.197 alin 2 lit a)
Al doileaepisod: art.145 (2) lit g),i), b)
al treileaepisod: art.145 (2) lit j)
aiciesteceva tare subiectiv, euasavadcalificarea, asadar, revizuieste

Testul nr 14
Subiectul 1 Traficul de copii
1.1 Definiticersetoriesiprostitutieprin art.206
Prostitutie- exploatareasexualacomerciala a minorului, care dretpurmaremajorareaactivului patrimonial al
faptuitorului
Cersetorie-exploatareaminoruluiimpunindu-l sapresteze o muncafortata de a dobindimijloacebanesti de la
reprezentatiisocietatiiprin a cere la modul direct bani, invocinddiferite motive frauduloasesiminciunoase
1.2 Argumentatidacaprinaplicareaprevederii art. 206 (4) estenecesarcavictimasa se autodenunte de
bunavoie, sacontribuie la descoperireainfractiunii, sacompensezevaloareadaunei, sarepare prejudicial
conform art. 57 CP
Bred, art.57 descrieliberarea de raspunderepenalainlegatura cu cainta active, aici ii
valabilaptpersoanelecare au savirsitinfractiuniusorasaumaiputin grave, insa victim la 206 nu
savirsesteinfractiunea de bunavoie, eafiindimpusa fie
princontringerefizicasaupsihica,tortura,tratamentinuman,viol etc. Vivtimaminora nu maipoate fi
supusaraspunderiisinici nu are ptcesarepare prejudicial ptca nu a savirsitilegalitatil.
Astfelminorulesteabsolvit de raspundereapenala in legatura cu aceastacalitateprocesuala,
insaeatrebuiesaajute la descoperireainfractiuniisi la cercetaracircumstanteloracesteia.
1.3 Argumdaca e oportuncadispozitia art.206 (1) sa fie completata cu sintagma cu
saufaraconsimtamintulacestuia dupamodelul art.165 (1)
Nu este relevant faptul de a incadrasintagma data, datfiindfaptuluica,
copilulesteocrotitimpotrivatuturorformelor de neglijare, cruzime, exploatare. Copilulestepersoanapina la 18
ani, din cit se stieaceasta nu are dreptdeplin de exercitiu, ceeaceimpunefaptulcadeciziileluate de aceasta nu
suntjustificatesi nu au o bazalegala, deciconsimtamintulesteviciatdoarprinprismasubiectului de la care vine.
Asadar, legiuitorulnici nu a introdussintagma cu saufaraconsimtamin din motivca a facut-o in art.165 care
enuntatraficul de persoane, deciesteirelevantfaptul de a maifolosi in art.206, aceasta prezumindu-se a fi
indispensabila in subintelesularticoluluimentionat.
Subiectul 2 Escrocheria
2.1 relatatidepreceledouacriterii in bazacarora se face delimitaredintreescrocheriesiincalcareanormelor
de dreptcivil(cind nu suntexecutateobligatiile)
1. dacaexistaposibilitatearestabiliriivaloriilezateegalitatiilor in dreptuirpecaleaactiunilorbenevole, ori a
actiuniicivile
2. fapta a fostsavirsita in conditiileunuiriscintemeiait(decizieeconomicanereusita)
2.2 argumentatidacadreptulasuprabunurilorstraine-mobile, immobile,
poatesaconstituieobiectulinfluentariinemijlociteinfractionale in cazul art.190 CP

Dreptulasuprabunurilorstraine-mobile,immobile-nu constituieobiectulinfluentariinemijlociteinfractionale in
cazul art. 190.art.196trebuieaplicat in cazuldobindiriiilicite a bunurilor immobile
straineprininselaciunesauabuz de intredere(daunelesa fie in proportiimari), in aceastaipoteza art.190 este
inaplicabil.
Obiect material al escrocherieiestebunurile care au existent materiala,dispun de valoarematerialasi cost,
fiindbunuri mobile straineptfaptuitor

2.3 -lipseste

Testul 15
Subiectul 1.Distrugerea sau deteriorarea intentionata a bunurilor
1.1 Identificati in partea speciala a codului penal 7 exemple de norme special aplicatte in cazul
distrugerii si deteriorarii intentionate a unor bunuri avind anumite calitati speciale
1.Ecocidul- Distrugerea intenionat n mas a florei sau a faunei
2. Distrugerea sau deteriorare intenionat a monumentelor de istorie i cultur
3. Distrugerea sau deteriorarea masivelor forestiere
4. Deteriorarea sau distrugerea intenionat a cilor de comunicaie i a mijloacelor de transport
5. Luarea, sustragerea, tinuirea, degradarea sau distrugerea documentelor,
imprimatelor, tampilelor sau sigiliilor
6. . Distrugerea sau deteriorarea intenionat a patrimoniului militar

1.2 Argumentati care trebuie sa fie calificarea daca persoana isi distruge bunurile proprii(care
sin asigurate) in valaoare de 50500lei pentru a incasa illegal suma asigurata.
Conform legii, orice persoana are dreptul sa actioneze si sa se comporte cu bunurile din patrimoniul sau,
asa cum doreste el in asa mod incit sa nu impiedice pe altii de asi exercita drepturile asupra propriilor lor
bunuri. Odata ce aceste bunuri fac obiectul unui contract de asigurare, Legea cu privire la asigurari ne
spune ca Asigurarea este definit ca fiind operaia financiar ce decurge dintr-un contract de asigurare sau
dintr-o obligaie prevzut de lege, prin care asigurtorul se oblig ca n schimbul unei sume primite periodic
s despgubeasc pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le-ar putea suferi n urma unor ntmplri
independente de voina lui. Deasemenea in cazul in care asiguratul isi deterioreaza singur bunurile Legea
cu privire la asigurare mentioneaza ca

Asigurtorul este n drept s refuze deplin sau parial asiguratului despgubirea de asigurare n asigurrile
de bunuri n cazul:

a) producerii de pagube ca urmare a unor aciuni intenionate ale asiguratului sau ale
beneficiarului, orientate spre provocarea sau facilitarea producerii evenimentului asigurat, cu
excepia aciunilor de ndeplinire a datoriei civice sau de aprare a vieii, sntii, onoarei i
demnitii;
b) producerii de pagube ca urmare a unei infraciuni intenionate comise de asigurat sau
beneficiar, legate direct de producerea evenimentului asigurat;
1.3 Speta
In prima scena a spetei faptuitorul va fi tras la raspundere penala pentru vatamare intentionata grava a
integritatii corporale sau a sanatatii conform art 151. In partea a 2-a pinciuc sis ova vor fi trasi la
raspundere penala conform art.145 alin2 lit(i). Cu agravanta de coautorat si concurs cu 188(furt).
Deasemenea vor fi treaasi la raspundere penala pentru distrugerea si deteriorarea bunurilor in proportii
mari. Daca decesul proprietarului casei ar fi survenit din cauza arsurilor si ihalatiei de fum, nimic nu sar fi
schimbat deoarece aceasta oricum ar fi demonstrate faptul ca ei doresc anume moartea proprietarului.

Subiectul 2. Vatamarea intentionata a integritatii corporale sau a sanatatii


2.1 Definiti notiunile de ,, organ si ,,regiuni adiacente fetei utilizate in alin.1 art 151 CP al RM
Noutiunea de organ in cadrul aliniatului 1 al art 151 are sensul de pierderea a unui picior sau a
unei miini. Prin pierderea anatomic a minii sau a piciorului se nelege detaarea complet de la trunchi a
minii sau a piciorului.
n cazul regiunilor adiacente fetei expertiza medico-legal apreciaz dup semnele obinuite caracterul i
gradul de gravitate ale leziunilor produse feei i/sau regiunilor adiacente,adica gitul, constatnd dac
acestea pot fi reparabile sau nu n mod obinuit.
2.2 Argumentati daca intra sub incidenta notiunii ,,pierderea unui organ in sensul art 151 al CP, lezarea
unui organ nefunctional cind ulterior se impune(din considerente medicale) extirparea acetuia.

Pierderea unui alt organ ori ncetarea funcionrii acestuia presupune pierderea minii,
piciorului ori ncetarea funcionrii acestora, a capacitii de reproducere.
Pierderea minii, a piciorului const n detaarea lor de la trunchi sau pierderea funciilor acestora
(paralizia sau o alt stare care exclude funcionarea lor). Prin pierderea anatomic a minii sau a
piciorului se nelege detaarea complet de la trunchi a minii sau a piciorului, precum i
amputarea lor nu mai jos de articulaia cotului ori a genunchiului. Celelalte cazuri trebuie
considerate drept pierdere a unei pri a membrului, avnd drept criteriu de calificare
incapacitatea permanent de munc.

Ipoteza n cauz e conceput de legiuitor ca o componen de infraciune formal, deoarece


infraciunea se consider consumat o dat cu svrirea aciunilor primejdioase prin ele nsele
pentru viaa victimei n momentul producerii lor, indiferent de dauna cauzat sntii persoanei.
De exemplu, plgile abdomenului fr lezarea organelor interne pot necesita pentru vindecare
doar cteva zile. Dac s-ar lua n seam numai dauna real produs sntii, aceasta ar putea
constitui numai vtmri uoare, pe cnd, dup cum s-a constatat deja, asemenea aciuni se socot
vtmri grave ale integritii corporale sau ale sntii.
2.3 Consider oportune aceste mofificari deoarece, fiecare dauna si prejudiciu sau drept lezat unei
persoane, trebuie sa fie reparat sau faptuitorul trebuie sa raspunda exact conform actelor care lea comis. Acesta fiind si un principiu al dreptului. Astfel daca victima are ca consecinta o boala
psihica ca urmare a unei vatamari usoare atunci legea trebuie sa pedepseasca faptuitorul conform
actelor sale, iar daca victimaare ca consecinta o boala psihica grava atunci faptuitorul la fel trebuie
sa fie pedepsit conform gravitatii faptelor sale.

TESTUL 16
Subiectul 1. Violulm
1.1 Definiti notiunea ,, membru de familie utilizata la litera b2 a alin (2) art. 171 CP al RM
Prin notiunea de mebru de familie utilizata in acest articol se intelege:
a) n condiia conlocuirii: persoanele aflate n relaii de cstorie, de concubinaj, persoanele divorate,
persoanele aflate n relaii de tutel i curatel, rudele lor pe linie dreapt sau colateral, soii rudelor;
b) n condiia locuirii separate: persoanele aflate n relaii de cstorie, copiii lor, inclusiv cei adoptivi, cei
nscui n afara cstoriei, cei aflai sub curatel.
1.2Argumentati daca poate fi calificata ca viol intretinerea cu barbatul care se gaseste in eroare a
raportului sexual de catre femeia care sa substituit celei adevarate.
Nu poate fi calificat ca viol raportul sexual intretinut cu barbatul indus in eroare cu privire la identitatea
femeii. In acest caz, raportul sexual se comite prin inselaciune si nu prin profitares de imposibilitatea
barbatului de a se apara ori de asi exprima vointa(nici prin contringere fizica sau psihica). Barbatul sa
gaseste in eroare, nu in imposibilitatea de a se apara ori de asi exprima vointa. Ar exista viol daca raportul
sexual ar fi savirsit asupraunui barbat care se afla intron somn profund(de aceea nusi poate exprima
vointa). Codul penal al republicii Moldova nu prevede raspundere pentrru fapta celui care, substituindu+se
unei alte personae, profita de eroarea in care se gaseste o persoana si are cu ea un raport sexual. Doar in
cazul in care faptuitorul profita de eroarea unei personae despre caer stie cu certitudine ca nu a atins
virsta de 16 ani, poate fi aplicat art 174 CP RM.

1.3 Svrirea a dou sau a mai multor violuri, pentru care rspunderea este prevzut de
diferite alineate ale art.171 CP, indiferent dac, ntr-un caz, a fost svrit tentativa de viol ori
fptuitorul a aprut n calitate de organizator, instigator sau complice al acestei infraciuni sau,
n alt caz, a fost svrit fapta de viol terminat, aciunile ntreprinse trebuie calificate de sine
stttor pentru fiecare dintre infraciunile comise de fptuitor.
Violul nu poate fi recunoscut repetat, dac la momentul svririi unui alt viol au expirat termenele
prescripiei urmririi penale. De aceea consider ca clificarea data de CSJ este corecta si intemeiata.

SUbiectul 2. Omorul intentionat


2.1Relatati despre cele 2 componente ale intentiei premeditate, intentie pe care faptuitorul o manifesta
la savirsirea infractiunii prevazute la lit.a alin(2) art.145 CP RM.
Omorul svrit cu premeditare (lit.a) alin.2 art.145 CP) presupune ntrunirea concomitent a trei
condiii. O prim condiie privete trecerea unui interval de timp din momentul lurii deciziei i pn n
momentul executrii omorului. . O a doua condiie privete activitatea psihic a fptuitorului de
reflectare, de chibzuire asupra modului n care va svri infraciunea. n sfrit, pentru existena
premeditrii se mai cere ca, n intervalul de timp cuprins ntre momentul lurii hotrrii infracionale i
momentul nceperii executrii omorului, fptuitorul s treac la svrirea unor acte de pregtire de
natur s consolideze decizia luat i s asigure realizarea ei. Astfel reiese ca intentia in cayul omorului
premeditat este dubla. Adica apare intentia de pregatire pentru infractiune care mai apoi avanseaza si
se realizeaza pentru ca mai apoi dupa un interval de timp sa aiba loc intentia de a savirsi infractiunea
propriu zisa. Adica recurge la faptele infractionale.
2.2 Argumentati ca re este solutia in cazul in care interesul material apare la faptuitor ulterior
momentului in care-si finalizeaza executarea faptei de lipsire de viata a victimei, faptuitorul a urmarit
acest interes material insa el nu s+a realizat, faptuitorul a urmarit acest interes material la savirsirea
omorului si el s+a realizat.
In primul caz va fi concurs intre omorul intentionat art 145 si furt art. 188 deoarece intentia de a+l
deposeda de bunuri apre dupa ce a savirsit omorul. In cazul in care el la urmarit cu scopul de al
deposeda de bunuri, va fi tentativa la art 145 art 2, lit b. Iar in al treilea caz va fi in totalitate
infractiunea consumata prevzuta la art 145 alin2 lit b.
2.3 Speta In prima parte a spetei Ababii va fi tras la raspundere penala pentru vatamare corporala
intenyionata medie. In a doua parte a spetei Ababii si Maruscac vor fi tras la raspundere penala pentru
furt conform art. 186 alin 2 lit b, iar mai apoi vor fi trasi la raspundere pentru concurs de infratiuni art.
172 alin 2 lit b si 145 alin2lit k savirsite prin coautorat. Si pentru a 3-a scena, acestea vor fi trasi la
raspundere penala conform art186 alin 4 in concurs cu 186 alin 5 insotit de 197 alin 2 lit a

Test 17
Subiect 1

Determinati rolul rudelor care isi exprima vointa de lipsirea de viata a minorului art 148.

1.1 Dat fiind faptul minorul este in imposibilitate de asi exprima singur dorinta, atunci rudele apropiate sunt
persoanele in drept sa raspunda pentru aceasta . Doar rudele care au imlinit virsta de 18 sunt in drept.
Contributia acestor rude, exprimata la incuviintarea lipsiriid e viata a victimeiminore, trebuie considerate
complicetate la infractiune de euanasie, daca insa nu se exprima dorinta rudelor acestora, atunci se califica
ca umor, art 145 ali 2 lit e.

1.2 Argumentati daca un minor poate fi victima ainfractiunii de eutanasiere.

Evident ca poate sa fie victima a eutanasierii, deoarece este necesar ca victima sa sufere de o maladie
incurabila, sau ale careisuferinte fizice au un character insuportabil si care sia exprimat vointa de a fi lipsita
de viata. Astfel victima poate fi si o pers minora, in acest caz rudele decid pentru ea, in accord cu art 134
rude ale victimei minore trebuie considerate toate persanele care au legatura bazata pe descendenta unei
pers dintr-o alta persoanna sau pe faptul ca mai multi sa aiba un ascendant comun.

1.3 Argumentati daca este oportunde a elimina din art 148 cuvintele : in legatura cu caracterul
insuportabil al suferintelor

Cosinder ca nu etse oportun de ascoate din articol, datorita faptului ca anume aceasta face prin sine
deosebire pentru calificare de eutanasiere, adica nui d eajuns ca boala este incurabila, dar plus la toate si
este insuportabil de trait cu aceasta din cauza durerilor.Specific pentru eutanasiere esre faptul ca victimei ii
este predestinat sa moara, care implora sa fie lipsit d eviata, astfel incetarea vietii va reprezenta o
binefacere atit si pentru victima care va fi eliberata de durerile in nonsense.

SUBIECT 2

2.1 Identificati cele 3 ipoteze care prives savirsirea excrocheriei in sfera de asigurare cind acesta il
reprezinta automobilul.
Cele 3 ipoteze sunt: dobindire ilicita, inselaciune, abuz de incredere.

Prin dobndirea ilicit a bunurilor altei persoane se nelege transmiterea benevol infractorului de ctre
victim a bunurilor sau a dreptului asupra bunurilor sub influena nelciunii sau a abuzului de ncredere. Aici
avem situatia cind victima transmite benevol suma de bani sau chiar bunul pentru a fi asigurat.

nelciunea ca element al escrocheriei se poate manifesta prin prezentarea unor date false sau prin
ascunderea unor informaii a cror anunare era obligatorie. Datele false se pot referi att la personalitatea
infractorului sau a altor persoane, ct i la unele obiecte, fenomene. Actele de nelciune pot fi nfptuite pe
cale verbal, n scris ori folosind ambele ci simultan. Cnd nelciunea se efectueaz prin falsificarea
documentelor, ea constituie un concurs de infraciuni (art.190 CP i art.332 sau art.361 CP). De obicei
nelciunea se manifest prin vinderea mrfurilor i obiectelor falsificate, primirea ilegal a pensiilor, a
diferitelor indemnizaii de la stat etc.

Aici poate fi situatia cand fractorul se da drept pers carevaurma sa savirseasca asigurarea automobilului,
adica victima considerind eronat ca infractorul etse vreun lucrator al agentiei de asigurare, sau cel putin ca
acesta ar putea asigura automobilul ca un veritabil agent de asigurari. Prezinta documente false, prezinta
legitimatie care nui apartine, sau se drept o alta persoana, ducind in eroare victima. La fel poate furniza
informatii gresite cu privire la calitatea sa etc.

Abuzul de ncredere, fiind de fapt o varietate specific a nelciunii, const n faptul c infractorul pn la
primirea averii sau a dreptului asupra acesteia i asum obligaiuni patrimoniale care apar drept condiie
pentru a i se transmite averea. De exemplu, ncheind un contract de antrepriz, lund un avans, el promite s
efectueze anumite lucrri; cptnd dreptul la un apartament privatizat al unui pensionar, el se oblig s-l
ntrein toat viaa pe stpn; primind unele obiecte n credit, el se oblig s plteasc n rate suma
neachitat; comandnd o mas la restaurant, el i asum, de obicei, obligaiunea s o plteasc etc. n
realitate, fptuitorul nu inteniona s-i ndeplineasc obligaiunile luate i, folosindu-se de relaiile de
ncredere cu victima, i nsuete averea ei. Spre deosebire de nelciune, abuzul de ncredere presupune c
infractorul primete averea de la victim n aparen pe baze legitime, pe numele su, fr falsificarea
fenomenelor din trecut sau din viitor care l-ar mpiedica s primeasc averea.

Poate prezenta un contract fals, prin care infractorul isi ia angajamentul de prestarea serviciului, poate sa
ceara un avans ca efcet la semnarii contractului, precum si alte situatii motiv pentru care prezinta abuuz de
inceredere victimei.

2.2 Argumentati care trebuie sa fie califiarea daca infractorul sustrage 3 placi de beton armat de la locul
lor de pastrare , inainte de aceasta inducind in eroare soferul care urmeaza sa transporte acele 3 placi,
comunicindu-I acestuia ca are intelegere cu proprietarul placilor.

Aici suntem in situatia unei excrocherii in care soferul etse Indus in eroare de catre infractor cu privire la
calitatea acestuia, si anume ca acesta ar fi un veritabil posesor alplacilor, in timp ce acestea de fapt au fost
furate. Suntem in situatia excrocheriei prin inselaciune.

Test 17
SUBIECTUL 1

1.1 Identificati obiectul juridc secundar al traficului de fiinte umane prevazut la art
165, alin 2 lit e cu privire la savirsirea d ecatre o persoana cu functie de raspundere
sau inalta de rasundere.

Obiectul il foremaza relatiile sociale cu privire la exercitareacorecta a functiilor


autoritatilor publice, a aciunilor administrative de dispoziti ori organizatorico
economice.

1.2 Argumentati daca organelle sau tesuturile victimei sunt considerate obiect
material infractiunii prevazazute la art 165

Organele sau tesuturile nu sunt considerate bunuri materiale, prin urmare nici nu
sunt obiectmaterial alinfractiunii, deoarece insasi corpul uman nu este bun astfel nici
organelle tesuturile sale nu sunt bunuri, deoarece nu se percep infara organismului
ca fin pasibile de atingere

1.3Argumentati daca este sau nu corecta urmatoarea formulare : al pct 5 din HCSJ
nr 37, Cu privire la practica aplicarii in cauzele despre traficul de fiinte umane si de
copii Rapirea unei persoane presupune actiuni contrare dorintei si vointei ei
insotita de schimbarea locului de resedinta ori de aflare temporara in alt loc , cu
privarea ei de libertate. Capturarea schimbarea fortata locului ei de resedinta, cu
privarea de libertate a victmei constituie elemente obligatorii ca mijloc de realizare
a a traficului de persoane prin rapire. Rapirea unei pers constituie cele 3 etape :
capturare, luare si deplasare de la locul ei permanent sau provizoriu a aceasteia,
retinerea sau privarea de libertate impotriva vointei

Din analiza dispozitiilor art 165 se are in vedere ca traficul poate fi realizatsi cu
consimtamintul victimei, numai aca aceasta este dat in sensul adapostirii, recrutarii,
adapostirea dar nu si in sens de exploatarea a victimei. La fel consideram incorecta
formularea deoarece rapirea persoanei poate fi facuta fara respectarea tutuor
etapelor, una din ele poate fi omisa, la fel actiuile pe care sunt in timpul rapirii nu
intotdeauna pot fi contrar voineti, sau cel putin partial pina la aetapa exploatarii.
Prin urmare nu este necesara existenta prevederilor intocmai a HCSJ pentru a fi in
situatia unei rapiri.

SUBIECTUL 2
NOTIUNEA SI SEMNELE SUSTRAGERII

1.1 Identificati momenul de cosnumare a tuturor infract savirsite prin sustragere:


Furtul infractiune materiala, consumata din momentul in care fapuitorul obtine
posibilitatea reala de a se folosi sau de a dspune de bunurile altuia la propria dorinta.

Jaf- materiala, se cons consumata din moment ce faptuitorul obtine posibilitatea


reala de a se folosi sau de a dispune de bunurile altuia la propria sa dorinta.
Tilharie- infractiune formala, din momentul atacului asupra victimei, aceasta fiind
insotita de aplicarea violentei periculoase asupra vietii sau sanataii persoanei, ori de
amenintare cu aplicarea aceasteia.
Excrocherie-materiala, consumata din moment ce fapt obtine posibilitatea reala de a
se folosi sau dispune de bunurile altuia la propria sa dorinta.

Delapidarea averii straine- materiala,consumatta din moment ce faptuiotul obtine


posibilitatea reaala de a se folosi sau dispune ilegal de bunurile altuia la propria sa
dorinta.

Pungasia- formala, consumata din momentul inceperii savirsirii actiunii de


sustragere( introducerea miinii in buzunar, taierea posetei etc) chiar daa fapt nu a
obtinut posibilitatea reala ade a se folosi saude a dispune de bunurilor victimei la
propria dorinta.

1.2 argumentati daca cardul bancar se considera obiect material al sustragerii.

De mentionat ca cardul bancar este proprietatea bancii, nu constituie bun al


posesorului, insa in acelasi tip cardul nu se considera bun material, pina cind
infractorul nu reuseste sa scoata suma de bani din cont, dar nici atunci cardul nu etse
bun material, bun sunt doar banii scosi de pe acel card bancar, deoarece acesta prin
sinte nu cnstituie bun, nu reusim sa-I atribuim o valoare econonmica care prin sinte
ar putea fi evaluata la pedeapsa penala.

1.3 La 07. 02.2010 intre orele 14-23, Pincu si Sirbu au savirsit, in privinta lui R,
despre care se stia ca nu a atins virsta de 14 ani : in livada din apropierea drumului
ditre satele Glingheni si Pompa, o incercare de a intretine un raport sexual; in
acelasi loc , o incercare prin satisfacere prin constringere a a poftei sexuale prin
forme perverse; in drum spre satul Chiscareni, in caruta, Sirbu mai multe
raporturi sexual. La 09.05 .2010, sirbu a intratin in magazinul alimentar si a ascuns
la buzunarele sacoului 2 sticle de vin si si doua cutii de conserve in suma de 500 de
lei, Dupa care a parasit in graba magazinul . Nimeni nu a vazut cum Sirbu a sustras
marfurile. Insusi Sirbu credea ca actioneaza clandestine. Vinzatorul lipsea de la
locul de munca . Sustragerea fost descoperita peste 10 min, cu ajutorul camerei
din incinta magazinului.

Calificati faptele persoanelor pe care le considerati vinovate. Se va schimba


schimba situatia daca suma a r de 499 de lei. Se va schimba situatia daca Sirbu ar fi
fost gasit inainte de plecarea din magazine.

In primul rind este necesar de calificat faptele personelor in calitate de infractiuni.


Incercarea de intretinere a raportului sexual cu un minor se pedepseste conform
tentativei la art 172, la agravanta lit a) asupra unui pers desper care se stia cu
certitudine ca nu a atins virsta de 14 ani, sunt pedepse pentru ambii subiecti. Dupa
care Sirbu in concurs va fi pedepsit pentru sutragerea bunurilor din magazine a
savirsit un furt, daca ar fi mai utin de 500 de lei ar fi pedepsit contraventional. La fel
daca ar fi fost gasit inainte sa iasa din magazin, atunci ar fi fost tentava la furt,
deoarece el nu ar fi reusit sa dispuna de bunuri.

Testul 18

1.1 identificati continutul obiectului juridic secundar al traficului de finite umane in cazul prevazut la lit c)
alin2 art 165 cp rm,cind aceasta infractiune este savirsita de o persoana cu functie de raspundere sau
de o persoana cu inalta functie de raspundere.
Obiectul juridic secundar al traficului de fiinte il formeaza relatiile sociale cu privire la exercitarea
corecta a functiilor autoritatii publice, a actiunilor administrative de dispozitie ori organizatoricoeconomice,cind traficul de finite umane este savirsit de o persoana cu functie de raspundere sau de o
persoana cu functie inalta de raspundere.Obiectul juridic secundar are character alternativ.
1.2 argumentati daca organele sau tesuturile victimei pot fi considerate obiect material al infractiunii
prevazute la art.165 cp rm.
Partile corpului victimei (organelle,tesuturile,etc) nu pot reprezenta obiectul material.
Totui, unii autori consider c organele sau esuturile victimei trebuie considerate i ele obiect material
al infraciunii prevzute la art.165 C.pen. RM.Aceti autori se refer la ipoteza traficului de fiine umane
svrit n scopul prelevrii organelor sau esuturilor. Fiind de alt prere, vom replica n felul urmtor:
prelevarea nsi a organelor sau esuturilor depete cadrul de referin al infraciunii de trafic de
fiine umane; faptul dac au fost sau nu prelevate organele sau esuturile victimei nu poate influena
asupra calificrii celor svrite n baza art.165 C.pen. RM. n al doilea rnd, art.165 C.pen. RM stabilete
rspunderea nu pentru traficul de organe sau esuturi, dar pentru traficul de fiine umane care, printre
altele, poate fi svrit n scopul prelevrii organelor sau esuturilor. n acest sens, atragem atenia
asupra denumirii urmtorului act cu vocaie internaional: Acordul din 25.11.2005 privind cooperarea
statelor-membre ale CSI n combaterea traficului de fiine umane, precum i de organe i esuturi
umane.
1.3 Argumentati daca este sau nu corecta urmatoarea formulare din pct 5 al Hot plenului csj nr 37 din
22.11.2004 cu privire la practica aplicarii legislatiei in cauzele despre traficul de finite umane si
traficul de copii ; rapirea unei personae presupune actiuni contrare dorintei sau vointei victimei,
insotite de skimbarea locului de resedinta ori de aflare temporara in alt loc,cu privarea ei de libertate.
Capturarea, schimbarea forat a locului de reedin cu privarea de libertate a victimei
constituie elemente obligatorii ca mijloace de comitere a traficului de persoane prin rpire.
Rpirea unei persoane presupune existena urmtoarelor trei etape succesive:
a) capturarea victimei;b) luarea i deplasarea ei de la locul acesteia permanent sau provizoriu (locul de
trai, de munc, de odihn, de tratament etc);c) reinerea persoanei cu privarea de libertate
mpotriva voinei sau neluarea n seam a voinei acesteia.
Este corecta deoarece De obicei, rpirea persoanei se realizeaz prin mbinarea ei cu alte aciuni
infracionale: ameninri,violen, privarea de libertate, viol, antaj etc. Potrivit regulii generale, o
calificare suplimentar se cere numai n cazul n care se comite o infraciune mai grav dect rpirea

persoanei sau exist un concurs real de infraciuni. De exemplu, vtmri grave ale integritii
corporale, omor, viol, antaj etc.
Subiectul II
2.1 identificati momentul de consumare in cazul tuturor infractiunilor savirsite prin sustragere.
Infractiunile savirsite prin sutragere (cu exceptia tilhariei si a pungasiei) se considera consummate din
momentul in care bunurile au fost luate din posesia altuia iar faptuitorul are posibilitatea reala de a
se folosi sau a dispune de acele bunuri la dorinta sa.
Infractiunea de tilharie este o infractiune formala,ea se considera consumata din momentul savirsirii
atacului asupra victimei,acesta fiind insotit de aplicarea violentei periculoase pentru viata sau sanatatea
persoanei agresate ori de amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente.
Infractiunea de pungasie esteo infractiune formala,se considera incheiata din momentul inceperii
savirsirii actiunii de sustragere,chiar daca faptuitorul nu a obtinut posibilitatea reala de a se folosi sau a
dispune de bunurile victimei la propria sa dorinta.
2.2 Argumentati daca un card bancar poate sa prezinte obiectul material al sustragerii.
Reiesind din continutul legii cu privire la piata valorilor mobiliare,adoptate de Parlamentul RM la
18.11.1999 pentru titlurile de valoare se stabileste o ordine speciala de emisie,care include in special
inregistrarea emiterii valorilor mobiliare si inregistrarea darii de seama asupra rezultatelor emiterii la
Comisia Nationala a Pietii Financiare.Cardurile sau alte carnete de plata din moment ce nu constituie
titluri de valoare,nu pot forma obiectul material al infractiunii savirsite prin sustragere.Luarea ilegala a
cardurilor in prezenta unor probe suplimentare,poate forma pregatirea de sustragere a mijloacelor
banesti corespunzatoare.
2.3 La 07.01.2010 intre orele 14.00 23.00 , Sirbu si Pancu au savirsit in privinta lui Rotac,despre care
stiau ca nu a atins virsta de 14 ani,in livada din apropierea drumului dintre satele glingeni si pompa,o
incercare de a intretine un raport sexual;in sopronul stinei din apropierea aceluiasi drum, Sirbu doua
raporturi sexual; Pancu un raport sexual ; in acelasi loc ,o incercare de satisfacere prin constringere
a poftei sexual in forme perverse ; in drum spre satul Chiscareni , in caruta ,Sirbu mai multe
raporturi sexual ; Pancu - un raport sexual.La 09.05.2010, Sirbu a intrat in magazinul alimentar si a
ascuns la buzunarele sacoului si ale paltonului doua sticle de vin si doua cutii de conserve ( in valoare
totala de 500 de lei) Dupa care a parasit in graba magazinul .Nimeni dintre cumparatori nu a vazut
cum Sirbu a sustras marfurile. Insusi Sirbu credea ca actioneaza clandestine . Vinzatorul lipsea de la
locul de lucru. Sustragerea a fost descoperita peste zece minute,In timpul vizionarii inregistrarii video
,facute cu ajutorul camerei de supraveghere din incinta magazinului.
Calificati faptele persoanelor pe care le considerate vinovate. Se va skimba oare calificarea daca
valoarea bunurilor luate Sirbu ar fi constituite 499de lei ? Se va skimba oare calificarea, daca Sirbu va
fi retinut de catre angajatii pazei magazinului inainte de\dupa iesirea din magazin ?

Testul 19
Violarea dreptului la secretul corespondentei
1.1Conform art 30 din constitutia Rm rezulta ca statul asigura secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor
trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si a celorlalte mijloace de comunicare.insa exixta si exceptii ,de
la aceasta norma se poate derog prin lege in cazurile cind aceasta derogare este necesara in interesele
securitatii nationale, bunastarii economice a tarii, ordinii publice si in scopul prevenirii infractuinilor.
Autoritatea care este in drept sa desfasoare activitate in vederea descoperirii si cercetarii infractiunilor este
judecatorul de insructiune conform Codului de Procedura Penalea.
Aceasta autoritatea este in drept sa desfasoare activitati in vederea retinerii si inregistarilor
comunicarilor,retinerea,cercetarea,predarea, perchezitionrea sau ridicarea trimiterilor postale etc.

1.2

1.3 Coninutul sintagmei prin utilizarea mijloacelor tehnice speciale destinate pentru dobndirea ilicit a
informaiei nglobeaz ideea de folosire ilicit a uneltelor, mainilor, aparatelor pentru asigurarea procesului
de interceptare i descifrare a informaiei cuprinse n mesajele persoanei.
Insa sintagma mijloace tehnice speciale destinate pentru obtinerea ascunsa a informatiei presupuna ca
aceste mijloace sunt folosite pentru a obtine informatie in mod ascuns fara ca proprietarul sa cunoasca
despre acest fapt.Deci modul ascuns este mai oportun de a fi folosit decit sintagma dobindirea ilicita.Modul
ascuns de obtinere a informatiei corespondentei esre reglementat de codul penal si de codul de procedura
penala si deci nu cade sub incidenta cuvintului <ilicit> fiindca au o reglementare strict determinata.
Deci aceasta schimbare a fost oportuna si clarifica situatie data, fara a duce in eroare autoritatile ce
intrebuinteaza aceasta norma.

Tilharia
2.1 Conform regulamentului ministerului sanatatii de apreciere medico-legala a gravitatii vatamarii
corporale nr.199 din 27.06.2003 :
- schingiuirea/chinuirea

reprezint aciuni care provoac victimei suferine prin


privaiunea de hran, butur sau cldur, ori prin plasarea sau abandonarea
victimei n condiii nocive pentru via.

- tortura/Torturarea se manifest prin aciuni care produc dureri perseverente,


repetate sau ndelungate (prin picturi, biciuiri, prin mpunsturi cu obiecte
neptoare, prin cauterizri cu ageni termici sau chimici etc.).
Conform Conventie ONU impotriva torturii si altor pedepse ori tratamente insotite
de cruzime,inumane si degradante :
- "tortur" desemneaz orice act prin care se provoac unei persoane, cu intenie, o
durere sau suferine puternice, de natur fizic sau psihic, n special cu scopul
de a obine, de la aceast persoan sau de la o persoan ter,
informaii sau mrturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta
sau o ter persoan l-a comis sau este bnuit c l-a comis, de a o
intimida sau de a face presiune asupra unei tere persoane, sau pentru
orice alt motiv bazat pe o form de discriminare, oricare ar fi ea,
atunci cnd o asemenea durere sau suferin sunt provocate de ctre un
agent al autoritii publice sau orice alt persoan care acioneaz cu
titlu oficial, sau la instigarea sau cu consimmntul expres sau tacit
al unor asemenea persoane. Aceasta notiune o gasim si in CP al RM la art. 309
indice1

2.2 Nu poate fi aplicat concursul ideal dintre tilharie si santaj,deoarece sunt doa
infractiuni total diferite din punct de vedere al violentei aplicate asupra persoanei si a
scopului urmarit.
Tilharia se considera cea mai periculoasa infractiune, dearece exista intentie unica de
a ataca doua sau mai multe persoane in scopul sustragerii bunurilor acestora,ceea ce
presupune aplicarea violentei periculase pentru viata sau sanatatea persoanelor ori
amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente.Tilharia consta in fapta
prejudiciabila alcatuita din 2 actiuni :
- actiunea principala-sustragerea
- actiunea adiacenta-atacul savirsit asupra unewi persoane,atac insotit in mod
alternativ de a)violenta periculoasa pentru viata sau sanatate persoanei agresate,
b)amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente.
In cazul tilhariei scopul de a sustrage apare inaintea aplicarii violentei, si deciu
rezulta ca aceasta este folosita doar pentru a facilita, a asigura savirsirea aciunii
principale de sustragere.
Santajul este o infractiune ce aste savirsita in scop de cupiditate insa nu prin
sustragere.In cazul in care exista cerinta de a transmite un bun santajul nu se
transforma intr-o infractiune de sustragere. Deci santajul este cererea de a transmite

bunuri si nu insasi o forma a sustragerii, de aceea nu poate fi aplicat concurs ideal


dintre tilharie si santaj.

2.3In speta data sunt 4 episoarde :


1.in cazul spargerii lacatului usii de la vila si locirea timp de 2 luni fapta se va
califica in baza art.193 tulburarea de posesie,deoarea imobilul lui Fudulei a fost
ocupat integral de catre Raiu si Volosenco.
2.in urma depistarii a acestor doi indivizi s-a iscat o altercatie in urma careia lui
Fudulei I s-a cauzat traumatism ce a necesitat 21 de zile de spitalizare, aceasta fapta se
va calitica in baza art.152 litera e) alin.2. Iar in cazul in care Fudulei va fi lipsit
intentionat de viata fapta sa va califica in baza art.145 alin.2 lit.i.
3.in cazul cind pentru perfectarea actelor Raiu a primit banii de la turcu,malai,
forminte si munteanu, Raiu a disparut aceasta fapta urmeaza a fi calificata in baza
art.190 escrocherie alin.2 lit c.
4.in cazul deteriorarii ferestrei automobilului fapta se va califica in baza art.197
distrugerea sau deteriorarea intentionata a bunurilor alin.2 lit. c.Iar sustragerea pe
ascuns se va califica in baza art.186 Furt alin.1 lit.d.Iar in cazul in care Raiu s-ar
deplasa cu masina data fapta se va califica in baza art. 192 indice1 alin1.

Testul 20
Omorul intentionat
1.1 Premeditarea atribuie omerului caracter agravant,deoarece presupune o concentrare a fortelor psihice
ale faptuitorului si o pregatire a comiterii faptei ceea ce asigura sanse sporite de reusita a omorului.
In vederea aplicarii raspunderii in baza lit a) alin(2) art.145 CP al Rm, ste necesar indeplinirea cumulative a 3
conditii:
a) trecerea unui interval de timp din momentul luarii hotaririi de a savirsi omorul si pina la momentul
executarii infractiunii-pentru a se considera omorul ca fiind cu premeditare, este necesar sa se
constate ca luarea hotaririi de a savirsi omorul a premers cu o anumita perioada de timp savirsirea
infractiunii.Durata acestui interval nu este fixa si nici nu poate fi dinainte stabilita.
b) In acest interval de timp faptuitorul trebuie sa mediteze, sa-si concentreze fortele sale psihice in
vederea asigurarii reusitei actiunii sale-presupune ca hotarirea a fost luata dupa un prealabil
examen comparativ al motivelor pozitive si negative precum si al rezultatelor ilicite dorite si
nedorite de subiect. Intentia premeditata constitue fondul conditiei in cauza.Intentia premeditata
reprezinta una dintre speciile modalitatii nenormative a intentiei avind la baza criteriul momentului
de aparitie a intentiei.Intentia premeditata intruneste 2 conditii :1.componenta cronologicadesemnind realizarea hotaririi de a savirsi infraciunea nu imediat,dar dupa trecerea unui anumit

interval de timp de la momentul aparitiei sale ; 2.componenta ideologica-desemnind activitatea


psihica specifica a faptuitorului pe parcursul acestui interval
c) In acest interval de timp faptuitorul trebuie sa treaca la svairsirea unor acte de pregatire de natura
sa intareasca hotarirea luata si sa asigure realizarea ei-pregatirea de infractiune este o etapa
indispensabila a activitatii infractionale.

1.2 Omorul savirsit din interes material formeaza concurs ideal cu infractiune a de tilharie.Exista 2 acceptini
privind aplicarea circumstantei agravante <din interes material > lit.b) alin.2 art.145CP :
- la calificarea omorului nu esta necesar a fi luata in consideratie agravanta data atunci cind se atesta
forma tipica a tilhariei(atunci cind nu se realizeaza scopul de sustragere)
- la calificarea omorului necesita a fi luata in consideratie agravanta data atunci cind se atesta forma
atipica a tilhariei(atuci cind se realizeaza scopul de sustragere).
Reglementarea data infractiunii de tilharie prin prevederile art 188, nu presupune absorbirea in continutul
ei a infractiunii de omor intentionat care are existenta de sine statatoare.Reprezentind prin natura si esenta
sa, o complexiate legala, tilharia nu absoarbe in continutul sau decit acele actiuni care au fost limitativ
determinate de lege.

1.3 In speta data sunt ilucidate 2 cazuri:


1. Eremei sub pretext ca e colaboratorul Politiei Rutiere solicita tractorul de la Vascan si la destinatie ia administrat o substanta somnifera, aceasta fapta sa va califica in baza art.190 escrocherie alin.2
lit.c si administrarea se califica in baza art.217indice 6. Introducerea ilegal intenionat
n organismul altei persoane, mpotriva voinei acesteia, a substanelor narcotice,
psihotrope sau a analoagelor acestora.
2. Eremei sub pretext ca e colaboratorul Politiei Rutiere solicita tractorul de la Roscovan si la destinatie
i-a administrat o substanta somnifera care i-a provocat decesul acestuia in urma reactiei alergice,
fapta se va calitica in baza art.190 escrocheria alin2 lit.c si

Santajul
2.1 Ipotezele in care santajul adopta forma infractiunii materiale sunt:
- santaj savirsit cu deteriorarea ori distrugerea bunurilor
- santaj urmat de dobindirea bunurilor cerute
- santaj soldat cu late urmari grave
- actiuni de santaj savirsite in proportii mari
- actiuni de santaj savirsite in proportii deosebit de mari

2.2 deosebiri dintri art.189 si 164 lit.f) al.2 CP


- in cazul santajului rapirea persoanei este faciliteaza, inlesneste savirsirea infractiunii scop(obtinerea
bu8nurilor altei persoane.),in cazul art 164 rapirea isi are locul propriu in cadrul calificarii.
- pedeapsa in cazul art 164 lit.f) contituie de la 6 la 13 ani, iar in cazul santajului alin.(4) pedeapsa constituie
de la 7 la 13 ani
- calitatea victimei in cazul art 164 poate fi minorul,femeia gravida, persoana care se afla in neputinta are ca
efect agravarea raspunderii.Iar in baza art 189 al 4 victima poate fi posesorul,proprietarul,detinatorul,
rudele acestora sau apropiatii acestora.
-

2.3 In cadrul art 173 Hartuirea sexuala notiune de santaj este vazuta sub aspectul mentionat in art 189 si
anume <cu raspindirea unor stiri defaimatoare despre ele> ceea ce rezulta ca santajul nu priveste doar
infractuinile contra partimoniului dar si infractuinilor ce vizeaza viata sexuala a persoanei.
Prin santaj in sensula art.173 trebue de inteles amenintarea cu divulgarea informatiilorcare devenind notorii
pot prejudicia onoarea si demintatea victimei ori pot fi cauza altor urmari.Continutul unor asemenea
informatii despre victima poate privi :
-practicarea prostitutiei
-boala venerica a acesteia
-consumul de substante narcotice sau psihotrope
-savirsirea unor ilegalitati
-infidelitatea conjugala s.a
Deci prin urmare rezulta ca santajul in continutul art.173 are si o explicatie determinat in art.189 si deci nu
trebuie de modificat denumirea articolului 189, fiindca ingloba in sine si notiunea ce priveste hartuirea
sexuala.

TESTUL NR-21
Subiectul I:Rapirea persoanei

1.1.Identificati toate ipotezele in care infractiune,prevazuta la art.164 CP RM nu are un obiect material


In fractiunea de rapire a persoanei nu are ca obiect material in cazurile cind rapirea persoanei nu
presupune o influentare nemijlocita infractionala asupra victimei.In cazurile in care rapirea este savirsita
fara aplicarea de violenta asupra persoanei.
1.2.Argumentati daca este sau necesara calificarea suplimentara in cazul in care rapirea unei persoane
este savirsita datorita vatamarii intentionate grave,savirsite asupra victimei.
Nu este necesara calificarea suplimentara in cazul in care rapirea unei persoane este savirsita datorita
vatamarii intentionate grave asupra victimei deoarece nu este potrivit concursul dintre infractiunea de
vatamare grava si rapirea persoanei,deoarece acea constringere fizica ar fi retinuta nejustificat de doua
ori la calificarea faptei.Spre exemplu in cazul vatamaii intentionate medii si usoare a integritatii corporale
este absorbata de rapirea persoanei.Deci in acord cu calificarea infractiunilor in cazul concurentei
normelor penale este mai favorabil de a opta pentru aplicarea art.164 CP .
1.3.Argumentati daca a fost oportuna adoptarea art.164 cu indice(1)CP RM Rapirea minorului de catre
rudele apropate
Includerea acetei componente de infractiune noi in CP al RM a fost adoptat in mare parte necesitatii de a
incrimina aceasta fapta ilegala care dupa parerea mea prezinta un pericol social si este frecvent savirsita
de parinti.Aceasta are un rol benefic asupra minorilor care si sunt persoane care sufera in caeasta
situatie.

Subiectul II.Omorul savirsit in stare de afect


2.1.Identificati cele 2 circumstante,care examinate cumulativ pot ajuta la determinarea gravitatii
insultelor ce provoaca starea de afect in contestul infractiunii prevazute la art 146 CR RM.
Prin insulte grave se au in vedere cuvintele sau faptele injurioase care presupun ibjosirea cu intentie sau
din imprudenta a onoarei si demnitatei sub aspectul afectarii sentimentelor,nationale,religioase,de
rudenie,sexuale si altele
2.2.Argumentati care trebuie sa fie calificarea atunci cind din cauze independente de vointa faptuitorului
decedeaza o singura persoana din cele 2 care-I provoaca faptuitorului starea de afect spre a caror lipsire
de viata este indreptata intentia faptuitorului.
Este posibil ca starea de afect sa fie provocata faptuitorului de mai multe persoane cum in cazul acesta de
3 persoane astfel intetia faptuitorului este indreptata nemijloc spre a lipsi de viata aceste 3 persoane.Insa
in situatia in in care din cauze independente de vointa faptuitorului a decedat doar o singura persoana
atunci vom califica conform art 27 si art 146 a CP adika tentativa si omorul savirsit in stare afect.

2.3.SPETA

Pascaru in virsta de 15 ani va raspunde pentru tentativa la omor intentionat,deoarece intentia lui era
directa de al lipsi de viata pe tatal sau deoarece Pascaru a folosit topor si plus la asta regiunea loviturilor
adica capul insa din motive ce nu depind de vointa sa nu si-a putut duce pina la capat intentia.

In cazul cind Pascaru a actionat cu Cuvalchin in virsta de 13 ani nu se va schimba calificarea deoarece
persoana fizica responsabila care la momentul savirsirii infractiunii a atins virsta de 14 ani.

Nu se va schimba calificarea daca din greseala va lovi concubina tatalui sau deoarecenu conteaza pe cine
a urmarit el sa omoare,deoarece legea nu onroteste doar viata si sanatatea unei persoane ci viata
oricui,daca lipsirea de viata a fost comisa cu intentie este indiferent care anume persoana.

Se va schimba deoarece pentru savirsirea omorului in stare de afect persoana fizica responsabila trebuie
neaparat sa aiba atinsa virsta de 16 ani.

Testul nr 22

Delapidarea averii straine

1.1 Relatati despre calificarea bunurilor care reprezinta obiect materal al infract prevaz la 199
Pentru a efectua o analiza ma profunda a art 191,bunurile-obiect material al infractiunii delapidarea averii
straine se clasifica in: Statice si dinamice. Criteriul ce sta la baza e locul de aflare a bunurilor,incredintate
faptuitorului,in momentul sustragerii. Asadar , bunurile statice se considera cele care in momentul
sustragerii se aflau in loc pazit sau pe un teritoriu pazit.(fabrica,depozit)asupra acestor bunuri faptuitorul
poate actiona limitat,doar pe parcursul timpului de lucru sau doar in perimetrul teritoriului. O alta situatie
este atunci cind,faptuitorul scoate illegal bunurilede pe teritoriul pazit odata cu obligatiile sale, de transport
de exemplu.astfel suntem in prezenta unor bunuri cel urmeaza pe faptuitor denumite-Bunuri
dinamice.pentru acest tip este specific faptul ca ele se afla in posesia faptuitorului pe parcursul timpului in
care acesta isi indeplineste atributiile sale conferite.
Realizarea delapidarii averii straine avind drept obiect material dynamic trebuie sa indeplineasca conditiile:
a) intetia de a sustrage b)convertirea posesiei legitime in posesie nelegitima.
Pentru bunurile statice sunt necesare a fi indeplinite conditiile:a) ridicarea bunurilor din locul in care se aflau
b)constientizarea faptuitorului de a folosi si dispune de bunuri ca fiind ale sale c)intrarea bunurilor in
posesie nelegitima a faptuitorylui. Aceasta clasificare este importanta pentru a distinge diferit momentul de
consumare a infractiunii date,si anume pentru bunurile statice momentul de consumareeste atunci cind

faptuitorul a avut posibilitatea reala de insusire ilegala a bunurilor,iar pentru bunurile dinamice este
momentul actului de trecere,transmitere a bunului spre administrare.
1.2 Argumentati daca tranmiterea bunurilor in baza unui document este o cerinta obligatoriu in cazul
incredintarii bunurilor in administrare catre cel care a savarsit infracti de delapidare.
Delapidarea const n nsuirea, folosirea sau transmiterea de ctre fptuitor, n
interesul su sau pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri ncredinate pentru a le gestiona sau
a le administra.
Bunurile pot fi ncredinate n virtutea funciei de rspundere a fptuitorului, a raporturilor
contractuale sau a nsrcinrii speciale din partea proprietarului. ncredinarea bunurilor n
virtutea raporturilor contractuale poate fi fcut de oricare subiecte ale drepturilor civile, att
persoane fizice, ct i persoane juridice. ncredinarea bunurilor n celelalte cazuri se face, n
principal, n privina bunurilor persoanelor juridice, n cadrul raporturilor de munc. Aceste
cazuri sunt legate, de regul, de folosirea de ctre fptuitor a situaiei de serviciu, adic presupun
existena circumstanei agravante de la lit.d) alin.(2) art.191 CP. drept nsuire sau delapidare sunt
considerate aciunile persoanelor care, conform funciilor lor de rspundere, raporturilor contractuale sau
nsrcinrii speciale a proprietarului, nfptuiesc n privina bunurilor ncredinate mputerniciri de
dispunere, administrare, transportare sau pstrare (depozitar, expeditor, vnztor, casier etc.)
Subiectul infraciunii de delapidare a averii strine trebuie s aib calitatea special de administrator. n
sensul art.191 CP, a administra" nseamn: 1) a avea dreptul de a da dispoziii cu privire la primirea,
pstrarea sau eliberarea de bunuri; 2) a veni n contact direct i material cu bunurile altei persoane, datorit
atribuiilor administratorului, legate de primirea, pstrarea sau eliberarea bunurilor.
Sustragerile bunurilor svrite de ctre oferi, tractoriti, cruai i alte persoane crora
aceste bunuri li s-au ncredinat conform unui document valabil pentru o singur dat (bon de
livrare, tichet de schimb etc), prin eviden pentru transportarea de pe cmp la locul de pstrare
nemijlocit n gospodrie sau n afara ei, urmeaz a fi calificate drept sustrageri svrite prin
metode de nsuire i delapidare a bunurilor care sunt ncredinate fptuitorului.
1.3 Speta :

Subiectul 2 Pruncuciderea
2.1 Relatati despre toate criteriile de stabilire a calitatii de nou nascut propuse de stiintele medicale in
contextual victimii infract la 147
cunoscind faptul ca victima a pruncuciderii poate fi numai un copil nou- nascut,trebuie sa delimitam
notiunea de fat de copil nou nascut. Fatul este acel produs al conceptiei ce se afla in uterul mamei pina la
expulzare.momentul nasterii presupune transformarea fatului in copil nou nascut.asa deci copilul nou
nascut este numit din momentul aparitiei unei parti considerabile a lui din organismul mamei. Deoarece
calitateade nou nascut nu e definite de legea penala,ne bazam pe teoriile medicale.astfel pediatria
informeaza ca nou nascutul sunt primele 3-4 saptamini din viata,obstretica- o saptamina,neonatologia-28

zile si medicina legala 24 ore. Deorece se prezuma ca starea psihologica a mamei cauzata de nastere
dureaza 24ore din momentul nasterii,vom aplica teoria medicinei legale.deasemenea nu conteaza daca
copilul sa nascut viabil sau nu,importantsa se nasca viu. Semnele nasterii recente fiind:involutia cordonului
ombilical,acel strat deconsistenta alb-cenusie ce acopera tegumentele nou nascutului.
Starea copilului
nou-nscut (prunc)dureaz n unele legislaii anumite termene, determinate delegislaie, de exemplu: n
Frana - 3 zile, n Italia - 5 zile etc. Legea noastr nu stabilete nici un termenformal ce ar determina starea
de copil (prunc) nou-nscut, lsnd ca problema n cauz s fie rezolvat nmod concret n baza expertizei
medico-legale pornind de la prevederile art.147 CP, potrivit crora timpulstrii de prunc nou-nscut este
limitat de noiunile: timpul naterii sau imediat dup aceasta

2.2 Argumentati care trebuie sa fie calificarea in cazul in care pruncuciderea e savarsita asupra 2 sau mai
multe personae
in cazul cind pruncuciderea e savirsita asupra pluralitatii de victime, si intentia faptuitorului e
unica,calificarea va fi o singura data conform art 147 CP. Sub acest aspect,pluralitatea de victime nu
genereaza pluralitatea de infractiuni. Deoarece nu avem o circumstanta agravanta ce presupune asupra 2
sau mai multe persoane,vom aplica art 147 o singura data, pentru a nu incalca principiul legalitatii. Totusi de
remarcat ca in cazul cind victime ale pruncuciderii sunt gemenii, tripletii,se va lua in consideratie la
individualizarea pedepsei.

2.3 daca e oportun completarea art 134 rudenie din CP cu al 5 care ar avea urmat continut : in intelesul
art 147 cp prin nou nascut se intelege fatul angajat in procesul nasterii dupa 22 sapt
consider a fi oportuna includerea in CP aexplicatiei si definitiei copilului nounascut- copil pe corpul caruia
sunt prezente semne morfologice ale unei nasteri recente.aceasta ar usura aplicabilitatea infractiunii de
pruncucidere si ar permite utilizarea legii penale in stricta legalitate si unicitate,fara a fi nevoiti de a aplica
teoriile medicale.

TEST 23

23. Vatamarea intentionata medie a integritatii corporae sis anantatii, art 152
subiect 1.

1. notiune:
Dereglare de scurta durata a sanatatii; urmarile cauzate de vatamare care dureaza o perioada mai mica de
21 de zile : slabirea vederii sau a auzului, numeroase excoriatii, echimoze, peirderea degetului de la mina cu
exceptia celui mare si aratator.

dereglare indelungata a sanatatii - Dereglarea ndelungat a sntii este determinat nemijlocit de un ir de


vtmri, maladii, dereglri de funcie care au o durat de peste 21 de zile, dar cu condiia c victima i
recapt sntatea iniial.ACeasta se raporteaza la : fisuri si fracture oaselor mcii, ale osului stern, a cel mult 3
coaste de o partea toracelui, pirderea auzuui a unei urechi, pierdere degetului mare sau arattor la mina,
slabirea insiderabila a vocii etc

2.Argumentati ipotezele in care fapta se califica drept tentative asupra adoua sau mai multe persoane?
Ipoteele sunt atunci cind fapta de vatamare produce efecte:

doar asupra unei persoane, cu toate ca intentia a fost asupra a doua sau mai multe,
fapta nu a avut loc datorita unor cause ce nu depind de vointa faptuitorului;
faptuitorul a avut intentia sa savirseasca vatamarea media a integritatii si sanatatii, dar actiunile
sale nu se califica conform art 152 al 2 lit b deoarece actiunea se soldeaza cu vatamare usoara a
intregritati si sanatatii victimei;
Specific etse faptul ca faptuitorul doreste savirsirea unei infractiuni cu o intentie directa a supra a doua sau
mai multe persoane, ins a atunci cind rezultatul este vatamarea in cauzele mai sus mentionate ,atunci
considera ca tentative la a rt 152, deoarece legea penala tinde sa pedepeseasca intentia unica, in caz ca
aceasta nu este indeplinita atunci consideram ca tentative astfel pedeapsa estemai blinda.

3. Argumentati daca este rentabila formularea sintagmei pierderea considerabila si stabile a mai putin
de o teime din capacitatea de munca

Atragem atentia la formulare defectuoasa, deoarece se creeaza falsa impresia ca ar mai exista un tip
de pierdere stabile a mai putin de o treime din capacitatea de munca, care nu ar avea un caracter
consderabil. Dupa cum reese din regulamentul ministerul sanatati , prin aceasta notiune se intelege o
pierdere considerabila intr-un volum mai marede 10 % dar nu mai mult de 33%.

Subiect 2; circumstantele agravante ale sustragerii

1. Identificati 3 exemple de mijloace cu al caror ajutor folosirea situatiei de serviciu este realizata in
contextul infractiuni prevazute la lit d alin 2 art 190.
Escrocheria svrit cu folosirea situaiei de serviciu presupune c fptuitorul, avnd calitatea de funcionar,
face victima s cread c se afl n exercitarea atribuiilor sale de serviciu, dei n realitate nu se afl n
exerciiul acestor atribuii.

Inselaciune pasiva active


Abuz de incredere

2. Argumenti care trebuie sa fie marja dupa parametri cantitativi, exprimati banesti a marimii daunei in
proportii considerabile cauzate prin sustagere.

Marja trebuie sa fie exprimata in dependenta de actiunile savirste ale infractorului, a daunelor cauzateetc.
Prin urmare aplicam o marja in dependenta de actiunile si urmarile savirsite prin infraciune:
1.sustrageri in proportii mici
Proportii medii
Proportii mari
Si deosebit de mari
La fel marja se va marca sub aspectul daunelor care sau savirsit persoanei fizice, a pers juridice sau a
stautului .
La fel rielevanta au aici calitatea bunurilor material-marfare, precum si alte valori care au un cost adicaun
prt, exista insa situatii cind areo valoare subiectiva, sentimentala, avind o utilitate indiviaduala neputind fi
neaparat exprimata sun un prt oarecare, la fel deosebit la individualizarea marje vor fi bunuri sociala, care
au o importanta sociala, la fel sunt exponate d emuzee, obiecte de vinzare etc.
In dependenta de aceste criterii vor fi prezentate careva aspecte speciifcae la individualizarea a marjei
exprimate in bani, unele putind fi appreciate economic altele insa nu.

Furt 25 u.c trebuie sa depaseasca.


Jaful nu cunoaste o limita inferioarade 25 uc spre deosbire de furt.

Tilhariei-nu avem o suma anumita, insa se exprima prin faptul ca daunele trebuie sa fie considerbile, sau
cind valoarea bunurilor se descifreaza in proportii mari ori deosebit de mari.
Excrocherie marimea trebuie sa depaseasca 25 uc.
Delapidarea averii straine sa depaseasca 25 uc.
Pngasie nu cunoaste o limita inferioara de 25 uc

3. La 22.12.2008 aproximativa ora 14, postica impreuna cu erhan, aflnduse in vizita intrun paratament de
pe str. Miron Costin, or Chisinau, au luat bunuri de la Lazu in valoare de 500 de lei. La 27.12.2007 punindus
cagule pe cap luindusi cite un cutit, cei doi faptuitori au venit casaa la Geamanu . Punindu-I cutitul la git
Erhan ia cerut lui Geaman sa le dea toti bani pe care ii are, ultimul ia spsu ca toti banii care ia avut ia
depus intrun cont bancar Dupa ce sau convins ca Geamanul nu minte , cei doi faptuitri siau impartit
roluril:Postica il insotetse pe Geamanul la banca, iar Erhan o retine acsaa pe cncubina pentru a a se
asigura ca Erhan va adauce banii
Victima lea trasnsmis suma de bani ceruta, ulterior finnd angajat la>>>>>>>in calitate de contabil sef , cu
posibilittaea de deppunere zilnica la contul bancar al intreprinderii in urma oprestari serviciilor de paza de
automobile la parcare auto, incepind cu august 2009 pina in 19.10.2010, Postica nu a depus in contul
bancii banii in suma totala de 101703. Dupa care a fugit cu acesti bani si cu buniri a intreprinderii in
valoarede 51500 lei.

Calificati cele savirsite de Postica Se va schimba situatia in care Postica la atras pe minorul de 14 ani Untu si
pe Darie in virsta de 13 ani.

Actiunile date sunt calificate ca talharie, dearece au itrat intr-un teritoriu strain mascati, conform dex cagula
este . mantie cu glug purtat de clugri. glug (cu deschizturi pentru ochi). 2. parte a unei mti de
gaze, din cauciuc, ce acoper capul, trecnd peste urechi. (< fr. cagoule) , reesind din faptul cain timpul
atacului sau folosit masti atunci este o agravanta la talharie prin patrunderea in icapere straina . Postica
va fi pedepsit aprate pentru actiunea savirsita cu erhan in aceeasi infractiune, dupa car pentru banii furati
si bunuri din proprietatea intreprinderii, si pentru utima situatie va fi pedepsit ca autor iar ceilalti doi va fi
pedepsit doar pers care a impinit 14 ani.

Test nr 24
Sub 1.Traficul de copii

1.1

definiti notiunea ,,trafic de persoane,utilizata in art 3 al protocolului din 15.11.2000 privind


prevenirea,reprimarea si pedepsirea traficului de persone,in special al femeilor si copiilor
,aditional la conventia ONU impotriva criminalitatii transnationale organizate ,in vigoare
pentru RM din 16.10.2005 precum si notiunea trafic de finite umane , utilizata in conventiei
consiliului Europei din 03.05.2005
trafic de persone- expresia trafic de persoane indic recrutarea, transportul, transferul, adpostirea
sau primirea de persoanelor, prin ameninare de recurgere sau prin recurgere la for ori la alte forme
de constrngere, prin rpire, fraud, nelciune, abuz de autoritate sau de o situaie de vulnerabilitate
ori prin oferta sau acceptarea de pli ori avantaje pentru a obine consimmntul unei persoane
avnd autoritate asupra alteia n scopul exploatrii. Exploatarea conine, cel puin, exploatarea prin
prostituarea unei alte persoane sau alte forme de exploatare sexual, munca sau serviciile forate,
sclavia sau practicile analoage sclaviei, folosirea sau prelevarea de organe;
trafic de finite umane- expresia trafic de fiinte umane desemneaza recrutarea, transportul,
transferul, cazareaa sau primirea de persoanelor, prin ameninare cu ori prin utilizarea fortei sau
altor forme de constringere , prin rpire, fraud, nelciune, abuz de autoritate ori de o situaie de
vulnerabilitate sau prin oferirea sau acceptarea de pli ori avantaje pentru a obine consimmntul
unei persoane avnd autoritate asupra alteia, n scopul exploatrii. Exploatarea cuprinde , cel puin,
exploatarea prostitutiei celorlalti sau alte forme de exploatare sexual, munca sau serviciile forate,
sclavia sau practicile similare acesteia , aservirea sau prelevarea de organe;

1.2

Argumentati care este continutul exact al notiunii ,, violenta fizica specificate la lit (a) alin (2)
art 206 CP RM.
Actiunea adiacenta consta in aplicarea violentei fizice sau psihice asupra copilului .Notiunile de
violenta fizica si violenta psihica au fost analizate anterior .,In contextual modalitatii examinate prin
violenta fizica se are in vedere vatamarea intentionata usoara a integritatii corporale sau a
sanatatii, maltratatea intentionata sau alte acte de violenta. In cazul vatamarii intentionata grave sau
medii a integritatii corporale sau a sanatatii, calificarea trebuie facuta prin concurs : art 206 (cu
exceptia literii (a) din alin. (2) ) si art 151 sau art 152 din CP RM .
Argumentati daca este corecta urmatoarea formulare din pct.6.4 al hot. Plenului curtii
supreme de justitie nr 37 din 22.11.2004 cu privire la practica aplicarii legislatiei in cauzele
despre traficul de fiinte umane si traficul de copii: Amenintarea cu divulgarea informatiei
confidentiale consta in folosirea unor date confidentiale pentru intimidarea victimei ca un
mechanism de control asupra ei (amenintarea persoanei cu dezvaluirea informatiei cu
character intim familiei acesteia etc.)
Consider ca e corecta urmatoarea afirmatie din aceasta hotarire Amenintarea cu divulgarea
informatiei confidentiale consta in folosirea unor date confidentiale pentru intimidarea victimei ca un
mechanism de control asupra ei (amenintarea persoanei cu dezvaluirea informatiei cu character intim
familiei acesteia deoarece art 206 alin .(2) lit (c ). ,,de ameninare cu divulgarea
informaiilor confideniale familiei copilului sau altor persoane si art 165 alin (1) lit .(a)
ameninare cu aplicarea sau aplicarea violenei fizice sau psihice nepericuloase pentru viaa i
sntatea persoanei, inclusiv prin rpire, prin confiscare a documentelor i prin servitute, n scopul
ntoarcerii unei datorii a crei mrime nu este stabilit n mod rezonabil, precum i prin ameninare
cu divulgarea informaiilor confideniale familiei victimei sau altor persoane att fizice, ct i
juridice;aceste articole corespund cu punctul 6.4 din hotarire.
Sub 2 . Delapidarea averii straine

1.3

2.1.Determinati cele trei conditii cumulative in a caror prezenta delapidarea averii straine se
poate realiza asupra unor bunuri statice
Specificul delapidarii averii straine se exprima in aceea ca dispunerea de bunurile dinamice
incredintate ,in limitele intinderii prerogativelor conferite persoanei respective ,chiar in prezenta
intentiei de a sustrage acele bunuri nu poate avea relevanta juridico-penala .In acest context
,delapidarea averii straine realizata asupra unor bunuri dinamice ,poate avea lok doar in prezenta
urmatoareleor 2 conditii:
1.existenta intentiei de a sustrage
2.conventirea posesiei legitime in nelegitima ,expriminduse in depasirea prerogativelor conferite
persoanei in privinta bunurilor incredintate.
Pe de lata parte delapidarea averii straine, realizata asupra unor bunuri statice poate avea lok numai
in prezenta urmatoarelor trei conditii cumulative :
1. Ridicarea bunurilor din locul in care se afla,
2. Intrarea bunurilor in posesia nelegitima a faptuitorului consta in depasirea prerogativelor
conferite persoanei in privinta bunurilor incredintate 3. Existent posibilitatii reale ,constientizate de
faptuitor de a se folosi si a dispune de bunuri ca de ale sale proprii .
2.2 Argumentati daca luarea fizica sau luarea formala caracterizeaza fapta prejudiciabila in
cazul infractiunii prevazute la art 191 CP RM.
In cazul delapidarii averii straine, fapta prejudiciabila consta in actiunea de sustragere faptuitorul ia
bunurile ca i-au fost incredintate transforminduse din detentor legitim in pretins proprietear, avind
intentia de a le deposed pentru sine, nu pentru posesorul mijlocit ce i-a incredintat bunurile.
Atunci cind are loc ,, luarea formala caracterizata prin convertirea posesiei legitime in cea
nelegitima pe calea retinerii bunurilor la faptuitor si a neprezentarii acestora in indrituiti a le
receptiona.Luarea formala este specifica in cazul bunurilor ce sunt incredintate persoanelor care
efectueaza transportarea lor in calitatea de functie principala sau persoanele pentru care transportarea
de bunuri constituie partea indinspensabila a activitatii.Actiunile persoanelor care pot poseda si
dispune de bunuri incredintate se pot exprima in : 1.luarea formala (daca intentia de sustragere apare
in timpul transportarii sau in
2.luarea fizica (materiala) (daca bunurile sunt scoase din deposit ,casierie, etc.)
Deosebirea dintre luarea fizica a bunurilor statice si luarea fizica a bunurilor dinamice este ca in
ultimul caz scoaterea bunurilor din posesia legitima semnifica si imposedarea simultana a acestora.
Bunurile au existenta materiala si,respectiv,luarea in posesiune si insusi posesia asupra lor ca stare de
fapt e materiala.
2.3.Directorul librariei Cobzac la timpul receptionarii marfurilor de la depozitul uneia din
edituri , a observant ca i-au fost livrate din eroare cu 50 de loturi de carti mai mult ,decit
prevederea contractului.Cobzac nu a reactionat la eroarea care s-a admis , desi a observant-o
,trecindisi in posesie banii pe care i-a obtinut ulterior din comercializarea cartilor 2100 de lei .
Ulterior ,aflindu-se in casa lui Pancu din satul Bahrinesti , r-nul Floresti , in urma unui conflict
, Cobzac l-a batut pe Nirca .I-a aplicat multiple lovituri cu miinile si picioarele in diferite parti
ale corpului , in urma carora victim a decedat .Dupa aceasta ,Cobzac a ingropat cadavrul in
beciul gospodariei sale.Mai tirziu , aflinduse in vizita la cunoscutul sau Ispas , in orasul
Floresti ,din motive de razbunare ,Cobzac i-a aplicat acestuia o lovitura cu pumnul in cap.Dupa
care , cu un cutit de bucatarie , a aplicat 14 lovituri in picioarele si miinile victimei.In rezultat,
victimei i-a fost cauzata o vatamare grava periculoasa pentru viata .
Calificati fapta lui Cobzac. Se va schimba oare calificare a,daca ,dupa o luna ,Cobzac va
restitui editurii suma de 2100 de lei, constituind valoarea integrala a celor 50 de loturi de

carti?Se va schimba oare calificarea , daca dupa o luna , Cobzac v-a restitui editurii suma 1600
de lei ,constituind valoarea partial a celor 50 de loturi de carti ?argumentati rs.
Art 190 alin 1 Escrocheria, adic dobndirea ilicit a bunurilor altei persoane prin nelciune sau
abuz de ncredere,(savirsit prin inselaciune pasiva deoarece Cobzac a ascuns faptele si circumstantele
care trebuie communicate in cazul savirsirii cu buna credinta in conformitate cu legea tranzactiei
patrimoniului) .

Test 25
1. Lasarea in primejdie
1.1 Identificati 6 exemple de circumstante care demonstreaza existent starii periculoase pentru viata
victimei in contextual infractiunilor de la art 163.
1. Victima de o virsta frageda 2 ani este lasata pe marginea unui riu
2. persoana care suferea de o boala locomotarie este lasata linga o intersectie auto.
3. persoana de o virsta inaintata este lasata pet imp de iarna imbracata necorespunzator conditiilor
meteoralogice in mijlocul unei paduri
4. copilul pe timp de noapte este lasat intr-un loc necunoscut, strain pentru el.
5. victima care a suferit multimple leziuni corporale, echimoze, escoriatii este lasata pe marginea
carosabilului.
6. O persoana care se afla in neputinta de a si coordona actiunile este lasata pe o cale ferata.
1.2 Argumentati daca este sau nu oportuna calificarea conform art. 163 atunci cind dupa comiterea unei
infractiuni ce implica violenta , faptuitorul lasa cu buna stiinta victima acelei infractiuni fara ajutor , desi
se afla intr-o stare periculoasa pentru viata si este lipsita de posibilitatea de a se salva, iar faptuitorul a
adus-o in asemenea stare.
Cred ca nu este oportuna calificarea suplimentara conform art. 163 daca victima infractiunii ce implica
violenta nu I se acorda ajutor de catre subiectul acelei infractiuni atunci cind se afla intr-o stare periculoasa
pentru viata si este lipsita de posibilitatea de a se salva, stare provocata de faptuitor. Ar fi cu totul exagerat
ca subiectul infractiunii, ce implica violent sa fie tras la raspundere pentru atitudinea lui intima fata de
rezultatul infractiunii sale, precum si pentru nedorintade a prentimpina urmarile prejudiciabile ale
infractiunii respective. Aceasta ar insemna aplicarea raspunderii de 2 ori pentru aceeasi fapta. Deci
faptuitorul pune victim in situatia periculoasa pentru viata chir prin infractiunea sa , infractiune ce implica
violenta. In termenii logicii juridice , respectind principiul noncontradictiei, ar trebui sa consemnam in acest
caz ca este imposibil sa afirmam sis a negam totodata acelasi predicat despre acelasi subiect. Odata ce
faptuitorul e sanctionat pentru violenta , este inacceptabil sa fie sanctionat pentru ca nu a prevenit
efectele acestei violente. Totodata, asa cum rezulta din dispozitia art 76 lit. e) CP, este nu o obligatie, dar un

drept al faptuitorului de a prentimpina urmarile prejudiciabile ale infractiunii savirsite. Realizarea catre el a
acestui drept va determina atenuanta pedepsei ce I se va stabili.Nerealizarea acestui drept nu trebuie sa sa-I
agraveze in vriun fel tratamentul sanctionator.
1.3 Argumentati care sunt avantajele si dezavantajele substituirii in art 163 a cuvintelor- in cazul cind cel
vinovat stia despre primejdia si a avut posibilitatea de a acorda ajutor partii vatamate, fiind obligat sa ii
poarte de grija, prin cuvintele- daca cel vinovat stia despre primejdie si a avut posibilitatea de a acorda
ajutor partii vatamate.
Din cele enuntate observam ca a avut loc o largire a cercului subiectilor responsabili in acordarea de ajutor.
Daca anterior acestia trebuiau sa fie obligati fata de victim in purtarea de grija, acum insa vinovatul trebuie
sa stie despre primejdie si sa aiba posibilitatea de a acorda ajutor partii vatamate, adica acesta trebuie sa
aiba posibilitatea reala de a acorda ajutor victimei, chiar cu o anumita doza de risc pentru sine sau pentru
terte persoane.
Avantajele noilor prevederi in acest sens sunt urmatoarele, toate persoanele sunt obligate in acordarea unui
ajutor daca exista posibilitatea reala de acordare , care poate avea sau nu obligatia de a-i purta de grija,
aceata schimbare sa facut cu scopul de o responsabilitate mai mare din partea membrilor sacietatii in raport
cu persoanele aflate in primejdie.
Insa in cazul cind faptuitorului ii este incubata o asemenea obligatie cum era in prevederile vechi este
necesar de stabilit distinctia dintre art 163 si 162 unde la fel situatia consta in existent unui raport juridic
obligational intre faptuitor si victima cu unele subtilitati aLE obligatiei faptuitorului care consta in
opozabilitatea in raport cu un cerc de persoane nedeterminat. Altfel spus in art 162 este identificat doar
subiectul pasiv al raportului juridic obligational. In cazul lasarii in primejdie presupune ca situatie-premisa ,
in cazul cind , in raportul juridic obligational dintre faptuitor si victima, obligatia faptuitorului exista in
raport cu o persoana concreta. In cazul dat la fel cred ca modificarile date sunt utile din considerentul
posibilitatii delimiitarii acestor 2 articole.

2.Jaful
2.1.Relatai despre criteriul obiectiv si subiectiv de stabilire a modului deschis de savirsire a infractiunii de
sustragere.
Criteriul obiectiv se exprima in aceea ca actiunea de luare se realizeaza in prezenta victimei sau a altor
persoanecare vad actiunea faptuitorului,observa cele svirsite,constientizeaza semnificatia jur. Acelor
comise,fara aface parte din categoria de persoane care insufla incredere faptuitorului ca nu-I vor crea
impedimente in procesul sustagerii. Criteruil subiectiv se expprima in convingerea faptuitorului,bazata pe
premise obiective,ca el actioneaza in mod vadit p-u cei din jur care ii vad fapta,observa cele savirsite de
faptuitor,percep semnificatia juridical a faptei lui.fara a face parte din rindul de persoane de increderecare
nu-I pot crea pieici in realizarea sustragerii.
2.2.Argumentati daca este daca este sau nu correct ca urmeaza afi calificate ca jaffapta acelor
persoane,care dindu-se drept reprezentanti ai autoritatii publice,efectueaza perchezitii ,luind in timpul
acestora bunurile si trecindu-le in posesia lor.

Cind faptuitorii se erijeaza in reprezentanti ai autoritatii publice,prezentind legitimatii false,simulind


exercitare atributiilor reprezentantilor autoritatilor publice pot fi deosebite urmatoarele solutii de
calificare:
1)Daca vointa victimei este alterata,ea cosiderin ca faptuitorul reprez.cu adevarat autoritatea pub,fiind
convinsa ca bunurile i-au fost ridicate cu respectarea tuturor normelor procesuale,nu exista temeiuri sa nu
calificam cele savirsite ca escrocherie.O asemenea ipoteza este plauzibila mai ales daca victim este in
conflict cu Legea,daca faptuitorul cu buna stiinta profita de circumstanta ca victim asavirsit o ilegalitate.
2)daca vointa victimei este dominate ,paralizata,ea fiind convinsa ca faptiutoruleste deghizat in
reprezentant al autoritatii publice,atunci calificarea trebuie facuta in baza art 186,188sau 189,in functie de
circumstantele concrete.Nu conteaza daca victim si-a exteriorizat convingerea in omentul comiterii
faptei.Conteaza ca si-a dat seama de inscenare.In asemenea cazuri,victim transmite faptuitorului bunurile,pu ca are temei p-u viata proprie sau aapropiatilor sai,fie p-u ca remarca prezenta armei la faptuitor,fie p-u ca
cunoaste precedente ale activitatii infractionale ale acelui faptuitor0

Test.27.
Subiectul.1. Omor intentionat.

1.1.Determinati in functie de statutul victimei, cele 3 varietati ale omorului prevazut la lit.d) alin 2)
art.145. CP savirsit dupa indeplinirea de catre vicitma a obligatiilor de serviciu sau obstesti din razbunare
p-u indeplinirea acestora.

In functie e statutul victimei, se presupun urmatoarele 3 varietati ale omorului:

Omorul savirsit asupra persoanei care continua sa-si indeplineasca obligatiile de serviciu si obstesti,
pentru care fapt este omorita.
Omorul savirsit asupra persoanei care indeplineste alte obligatii de serviciu sau obstesti, decit cele
pentru care este omorita.
Omorul savirsit asupra persoanei care la momentul savirsirii omorului , nu mai indeplineste nici un
fel de obligatii de serviciu sau obstesti.(dac victima este pensionar, neangajat in cimpul muncii)

1.2.Argumentati daca studentii institutiilor militare de invatamint si rezervistii pot fi victime ale
infractiunii prevazute la lit.h) alin.2) art.145. C.P

In vederea aplicarii raspunderii conform art in cauza, este necesara intrunirea cumulativa a urmtoarelor
conditii:

Victima infractiunii are calitate speciala de reprezentant al autoritatii publice, de militar sau ruda
apropiata a acestora;
Infractiunea e omor este savirsita in timpul sau in legatura cu indeplinirea de catre reprezentantul
autoritatii publice sau de catre militar a obligatiilor de serviciu.
Militari trebuie considerati ceu ce ndeplinesc serviciul militar n urmtoarele forme:
a) serviciul militar prin contract;
b) serviciul militar n termen;
c) serviciul militar cu termen redus;
d) serviciul militar ca rezerviti concentrai sau mobilizai.

Comnform (alin .3) art.4 al Legii cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea patriei, sunt considerati
in serviciu militarr si studentii institutiilor militare de invatamint, deci pot fi victime ale infractiuni prevazute
la lit.h) alin.2) art.145. C.P.R.M, insa nu toti rezervistii au calitate de militari, doar rezervistii concentrati sau
mobilizati au aceasta calitate.Astfel se are in vedere ipoteza cind victima, reprezantantul aut.pb sau
militarul, atunci cind este lipsita de viata, se afla in exercitiul functiunii, in atributiile sale de serviciu.Ipoteza
expusa presupune 2 situatii:

Omorul este savirsit in timpul indeplinirii nemijlocite de catre victima a unor obligatii de serviciu
concrete;
Omoroul este savirsit in timpul indeplinirii de catre victima a obligatiilor de serviciu, indeplinirea
implicind totalitatea actiunilor indreptate spre atingerea unu aumit rezultat peste un oarecare timp.

Asa dar circumstanta agravanta, lit .h) este aplicabila pe toata durata indeplinirii de catre reprezentantul
aut.pb sau de catre militar a calitatii respective. Adica din momentul dobindirii ei prin modalitati specifice
fiecareia pina in momentul pierderii acestia:pensionare, demisie, exmatriculare.

1.3.
In ce priveste cazul cu Sitaru, Tapu v-a fi atras la raspundere pentru art 217 , 6 prim ,pentru introducerea
ilegala intentionata in organismul unei perosane, imptriva vointei acesteia, a substantelor narcotice
psihotrope sau analoage a acestora, si pentru art 186 Furt pentru ca pentru ca a sustras pe ascuns bunurile
unei alte persoane, In situatia lui Ambrocivom fi in prezenta art 188 al 2 lit e). tilharie cu aplicarea unu
obiect folosit in calitate de arma , deoarece a fost realizat atacul asupra persoanei insotiti cu aplicarea
violentei pentru viata sau sanatatea persoanei. In ultimul caz v-a fi tras la raspundere conform art 145 al 2 lit

b pentru omor intentionate din interes material si pentru 197 al 2 lit a) distrugerea sau deteriorarea
intentionata a bunului savirsita prin incediere.
1.Se v-a schimba situatia si anume el v-a raspunde pentru omor intentionat art 145
2. S-ar fi schimbat deoarece in afara de raspunderea pentru omor intentionat asupra lui sitaru, el va fi tras
la raspundere si pentru art 149 Lipsirea de viata din imprudent????? Deoarece el nu a avut intentia de a
omori si concubina

Subiectul.2. Tulburare de posesie


2.1. Determinati cu exacticitate continutul notiunii de violenta, specificate in dispozitia art.193 C.P

In contextul art.193 C.P , prin aplicare a violentei trebuie inteles vatamarea intentionata usoara a
integritatii corporale sau a sanatatii ori violenta de o intensitate mai redusa.

2.2 Determinati 4 deosebiri dintre infractiunea de tulburare de posesie si infractiunea de violare de


domiciliu (art 179 .C.P) , deosebiri kare se refera la obiektul infractiunii
Obiectul material al infractiunii de tulburare de posesie are un caracter complex.Astfel obiectul material
principal il reprezinta bunurile care au o existenta materiala, sunt create prin munca omului, dispun de
valoare materiala si cost determinat, fiind bunurile imobile si straine pentrur faptuitor.Iar obiectul material
secundar il constituie corpul persoanei si semnele de hotar distruse sau starmutate.Infractiunea de
tulburare de posesie ii lipseste un obiect material secundar in cazul in care actiunea adiacenta se exprima
prin amenintarea cu aplicarea violentei.

Obiectul material al infractiunii de violare de domiciliu este corpul victimei (numai in situatia violarii de
domiciliu cu aplicarea violentei, prevazute de art.179.al,2).Iar obiectul imaterial a acestei infractiuni este
domiciliul, deoarece nu actiunea asupra bunurilor sau chiar asurpa persoanei victimei lezeaza obiectul
juridic ocrotit de legea penala, ci insasi prezenta nedorita a faptuitoului in locul ce constituie domiciliului
victimei.
In ipoteza violarii de domiciliu , faptuitorul este interesat nu de a beneficia de calitatile utile ale imobilului,
dar de intruziunea in spatiul in care victima isi dasfasoara viata personala, lipsindu-i motivatia de sorginte
patrimoniala

2.3 Argumentati kare sunt efectele pozitive si efectele negative ale modificarii art.193 C.P (modificare
operata prin Legea nr.277 din 18 .12.2008)

Obiectul materila secundar constituie:


Corpul persoanei
Semnele de hotar distruse sau stramutate.
Ca semn de hotar poate servi:
O piatra mare asezata in acest scop
Un lemn infipt in pamint
Un pom sadit anume la limita dintre proprietati
Un sant, o brazda adijnca sapata in skop de a constitui un semn de hotar
Alte lucruri , semne.
In acest sens, este consemnabila schimbarea de atitudine a legiuitorului in cazul infractiunii de tulburare
de posesie art.193.C.P.R.M .pina la intrarea in vigoare a Legii R.M pentru modificarea si completarea
Codului Penal al R.M, adoptate de Parlamentul R.M la 18.08.2008, era de neconceput ca proprietarul sa
fie tras la raspunderea penala pentru ocuparea fara drept a unui imobil aflat in posesia altuia.Pentru ca
victima infractiunii putea fi numai proprietarul imobilului.Deci, aparate erau relatiile sociale cu privire la
proprietate.Odata cu intrarea in vigoare a amandamentelor respective, se poate afirma cu certitudine ca
tulburarea de posesie este veritabila infractiune contra patrimoniului

Test.26.
Subiectul.1. Violarea de domiciliu

1.1 Definiti notiunile de domiciliu si de resedinta utilizate in dispozitia art.179 C.P

Noiunea de domiciliudesemneaz locul n care persoana i are locuina stabil, statornic sau principal,
iar noiunea de reedin indic att sediul unei autoriti sau al unei persoane oficiale, ct i al unei
persoane fizice, precum i localitatea sau cldirea n care se afl temporar sau permanent.

1.2 Argumentati daca notiunea de domiciliu in sensul art.179 C.P poate si extinsa la
sediul unei persoane juridice.

In conformitate cu art.6.Cod. prc.pl, prin domiciliu se intelege locuinta sau constructia destinata pentru
locuirea permanenta sau temporara a unei sau mai multor persoane(casa, apartament, vila, camera in hotel),
precum si incaperile anexate nemijlocit la acestea, constituind o parte indivizibila(veranda,terasa,balcon,
mansarda, beci, unloc de uz comun) de asemenea, se intelege si orice teren privat, automobil, nava marititma
si fluviala privata , birou. Notiunea de domiciliu implica nu ideea de imobil, luat in consideratie in
materialitatea sa, ci ideea de loc in care o persoana isi desfasoara viata personala.Astfel daca victima isi
desfasoara viata personala in cadrul sediului unei persoane juridice atunci aceasta va avea kalitate de
domiciliu.

1.3 Argumentati daca este sau nu oportun ca prevederea de la lit.a) alin.3) art.179 C.P sa fie
modificata de o asemenea maniera, incit in locul sintagmei cu folosirea situatiei de serviciu , sa

fie specificate cuvintele de o persoana cu functie de raspundere sau de o persoana care


gestioneaza o organizatie comerciala, obsteasca sau alta organizatie nestatala.

Cred ca aceasta modificare, incit in locul sintagmei cu folosirea situatiei de serviciu , sa fie specificate
cuvintele de o persoana cu functie de raspundere sau de o persoana care gestioneaza o organizatie
comerciala, obsteasca sau alta organizatie nestatala. Nu este una oportuna deoarece va viza un cerc
determinati de subiecti, pe cind in cazul primei sintagme se poate face o kalificare larga a subiectilor.

Subiectul.2Violul

2.1 Relatati despre 3 semne necesare si suficiente ale notiunii de raport sexual, notiunea utilizata in
art.171 C.P

Savirsirea unui act sexual normal , care consta in inroducerea partiala sau totala a membrului viril in vagin
sau in vestibulul vaginului, astfel creindu-ce conditii pentru concepere.
Este consumata din momentul introducerii partiale sau totale a membrului viril in vestibulul vaginului. Nu
este necesara confirmarea deflorarii sau a graviditatii victimei.Nu este relevanta nici durata penetrarii.Nu
conteaza daca a fost prezenta ejacuarea.

2.2. Argumentati daca poate fi aplicata raspunderea in baza art.171.C.P , in acel caz in care starea de
imposibilitate a victimei de a se apara sau de a-si exprima vointa este preexistenta realizari raportului
sexual, iar aceasta stare este consecinta actiunilor faptuitorului.

Raportul sexual savirsit profitind de imposibilitatea victimei de a se apara de a-si exprima vointa, presupune
indeplinirea a 2 conditii:
Victima se afla intr-o stare de imposibilitate de a se apara ori de asi exprima vointa
Faptuitorul sa profite de aceasta stare pu a savirsi Raportul sexual.
Nu conteaza daca acesta stare este patologica sau fizilologica. Conteaza daca victima afllata in asa stare nu
se putea apara sau exprima vointa. Profitarea faptuitorului de imposibilitatea victimei de a se apara ori

exprima vointa inseamna ca faptuitorul si-a dat seama ca victima se afla intr-o situatie dificila si a folosit
prilejul p-u a intretine cu ea un raport sexual.
Astfel spus treb dovedit in concret ca faptuitorul cunoastea starea victimei. Se exclude vinovatia iar fapta nu
este infractiune, daca faptuitorul nu a stiut si daca conform circumstantelor cauzei nici nu rebuia sau nu
putea sa stie ca victima este de exemplu alienat mintal si dezi este lipsita de discernamint, iar aparent a
consimtit la raport sexual.
Se pot lua in consideratie ca starea in care se afla victima reprezinta o consecinta a actiunilor faptuitorului
deci nu putem sa nu atragem la raspundere persoana care creeaza fie prin constringere fizica sau psihica
sau alte metode aceasta stare de neputinta, ulterior savirsind raportul sexual, deci v-a fi tras la raspundere
conform art 171 deoarece daca nu erau actiunile premergatoare ale faptuitorulu, victima putea sa opuna
rezistenta si sa isi manifeste refuzul de a intretine raport sexual

2.3 Speta
In prima faza Galescu avind virsta de 14 ani poate fi tras la este subiect ce poate fi tras la raspundere in
baza art 27 si art 187 lit e) tentativa de jaf, fiind o infractiune materiala el nu a dispus de careva bunuri,iar
amenintarea care a facut-o nu e prezinta pericol pentru viata sau sanatatea persoanei si nu o putem califica
ca jaf, in al doilea caz v-a fi tenttiva la viol art 27 si art 171 lit b) asupra unui minor cu buna-stiinta, savirsit
prin constringere fizica si art. 151 vatamare medie a integritatii corporale manifestata prin pierderea pariala
a auzului deoarece nu a fost inceput raportul sexual pentru a fi considerat violul consumat, in ultimul caz v-a
fi aceasi calificare conf ar 27 si art 187 tentativa la jaf deoarece din motive independete de vointa lui
,cauzate de strigatile victimei nu a reusit sa duca infractiunea pina la capat.
In cazul daca v-a lua de la Perehoda 500 lei atunci v-a fi comis un jaf,
Poate sa se schimbe situatia daca nu ar fi opus rezistenta , atunci Galescu nu i-ar fi aplicat lovituri si nu i-ar fi
provocat vatamare medie a integritatii corporale, si ar fi in acest caz simplu viol, sau tentative la viol,,,

Test nr 28
1.1 Identificati conditiile in care minorul poate fi victima infractiunii de lipsire de viata la dorinta
persoanei (euthanasia) prevazute la art 148CP CRM
Dorinta unui minor de a fi lipsit de viata este irelevanta;doar rudele , care au atins la momentul savarsirii
infractiunii virsta de 18ani, pot incuviinta lipsirea de viata a unui minor. Contributia acestor rude ,

exprimata in incuviintarea lipsirii de viata a victimei minore , trebuie considerate complicitate la


infractiunea de eutanasie.Un reprezentant legal sau oricare alta persoana,care nu este ruda a victimei
minore,nu poate incuviinta lipsirea de viata a unui minor in contextual infractiunii prevazute la art 148.
Totodata contributia reprezentantului legal sau a oricarei alte personae care nu este ruda a victimei
minore,exprimata in incuviintarea lipsirii de viata a victimei minore,exprimata in incuviintarea lipsirii de
viata a victimei minore ,trebuie considerate complicitate la infractiunea prevazuta la lit.e alin 2 art 145
CP RM.
1.2 Argumentati daca infractiunea de lipsire de viata la dorinta persoanei poate avea la baza numai
motivul de compatimire.
Latura subiectiva a eutanasiei se caracterizeaza in primul rind prin vinovatie sub forma de intentie
directa sau indirect.Deci respectiv de cele mai dese ori motivul infractiunii se exprima in
compatimire.Lipsirea ilegala de viata a victimei poate avea la baza numai doua cause avind un character
alternativ:
1) Victima sufera de o boala incurabila;
2) Suferintele fizice ale victimei au un character insuportabil.
In general boala incurabila inseamna o boala nevindecabila,lipsind orice alternative de tratament.Doar o
expertiza medico-legala complexa poate confirma cu exactitate daca tratamentul bolii victimei putea sa
ofere sau nu sanse de insanatosire.Cit priveste caracterul insuportabil al suferintelor victimei ,aceasta
poate viza doar suferintele ei fizice(nu sunt suficiente suferintele morale). Doar o comisie de medici
experti poate stabili daca suferintele fizice ale victimei aveau sau nu un character insuportabil. . Este
nobil faptul ca fiecare om s-i decid doar el nsui soarta. Dar n cazul cnd omul este marcat de o
maladie incurabil, cnd nu mai suport chinurile fizice i psihice proprii,cnd se simte povar inutil i
pedeaps, acest om poate lua, ntr-o clip de slbiciune, o decizie radical. Aceast decizie poate s fie
n esena ei, incontient - n fecare muribund mai plpie sperana i dorina de a-i continua
viaa.Deci motivul de compatimire nu poate fi privit ca o cauza ce inlatura caracterul penal al faptei
specificate la art 148 CP RM. A ucide un pacient, chiar si pentru a-i alina suferinta, este considerata
omucidere.
1.3 Argumentati daca este oportuna modificarea art 148 cp rm ,dupa modelul oferit de art 190 al codului
penal roman (legea nr 286\2009) : uciderea savirsita la cererea explicita,serioasa,constienta si
repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata
medical,cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat
Problema n cauza este una extrem de sensibil. E resc, deoarece sunt vizate limitele libertii umane.Dupa
parerea mea este oportuna modificarea dat fiind faptul ca art 190 al cp ro , este o redare mai explicita si mai
amanuntita in ceea ce priveste euthanasia. Legislatorul a utilizat termenul cerere pentru c nu a
considerat suficient simplul consimmnt al pacientului i totodat a ncercat s exclud cazurile de
instigare. Prezena sau absena consimmntului pacientului, manifestat prin aceast cerere, prezint o
deosebite relevan, n funcie de acest element putndu-se califica fapta ca i omor sau eutanasie.
Moartea demn despre care se vorbete nu o gsim n eutanasie, ci n aceste tratamente i ngrijiri
paliative, n eliminarea suferinelor i nu a fiinei care sufer, ajutndu-l pe pacient s i depeasc
temerile i incertitudinile, n atitudinea solidar a celor apropiai pn n ultimul moment. Dac spunem c
este licit s omori pe cineva, s l ajuti s moar sau s te sinucizi datorit suferinelor i pentru c viaa nu

mai are calitate, atunci spunem c viaa uman i persoana uman are o valoare extrinsec i relativ,adic
condiionat de existena unor anumite caliti sau avantaje.Motivul fundamental pentru care nimeni nu
are dreptul de a se sinucide sau de a ajuta pe alii s moar este pentru c toi avem o demnitate, adic o
valoare intrinsec i absolut, i valorile nu se distrug, valorile se protejeaz!Dorinta de a muri este mai
degraba expresia depresiei, durerii sau a unui control slab al simptomelor, decat o dorinta autentica.
Dorinta de a muri si de a trai se schimba frecvent in timp, in special daca durerea sau depresia au fost
tratate.

Subiectul II
2.1 Determinati formele scopului traficului de copii,enumerate in Legea nr 241 din 20.10.2005 privind
prevenirea si combaterea traficului de finite umane,forme care nu sunt specificate la art 206 cp rm.
- Obligarea de a desfasura activitati prin care se incalca drepturile si libertatile fundamentale ale omului
2.2 Argumentati daca transportarea victimei poate avea un character legal in contextual infractiunii
prevazute la art 206 cp rm.
Latura obiectiva a infractiunii prevazute la art 206 cp rm se exprima in fapta prejudiciabila ,care se
concretizeaza in actiune.O modalitate alternativa de realizare a acestei actiuni este transportarea
victimei.Respectiv nu poate constitui transportarea victimei un character legal.Este posibil ca in contextual
traficului de copii , actiunea prejudiciabila realizata prin modalitatea transportarii sa fie secundata de o
actiune adiacenta.
2.3 in luna martie 2004, Nogai,abuzind de concursul de imprejurari grele in care se afla Foltea,in virsta de
17ani a atras-o pe aceasta pentru practicarea prostitutiei.in acest scop a urcato pe ultima intrun
automobile transportindo in or.Cahul la domiciliul sau ,unde a adapostito pentru aproximativ 72ore.Apoi
prin vama din or Cahul a transportato in or Arad (Romania), unde a transmiso lui sirbu,care la rindul lui a
transportato in Bosnia,unde aproximativ 5 luni de zile a fost supusa exploatarii sexual cu scop
commercial.La 27.05.2004 Nogai prin intelegere prealabila cu Vrincean,a mers la gimnaziul din
cimislia,unde inselindo pe Bercu,in virsta de 17ani si abuzind de increderea ei a urcato intrun automobile
transportindo in or cimislia la domiciliul sau unde a adapostito pt aproximativ 12ore,apoi a transportato
in mun.Chisinau unde a transmiso lui Vrincean pentru a fi transportata in or Moscova.Acesta la
29.05.2004, a transmiso unui insotitor de vagon al trenului de pe rut ach-moscova,care a transportato in
or moscova unde timp de un an fost supusa exploatarii sexual comerviale.
Calificati faptele persoanelor pe care le considerate vinovate.Se va skimba oare calificarea daca la
28.05.2004 Bercu va fi implinit 18ani?

Test 29

1.1 Identificati toate normele penale care formeaza partea (in sensul art 118) in raport cu prevederile art
171,care formeaza intregul
Intrucat violul are un caracter complex,in legea penala putem identifica o serie de norme care,apar de sine
statator dar care contin actiuni prejudiciabile prevazute si la infractiunea de viol.Latura obiectiva a violului
presupune o actiune principala si una secundara,actiunile secundare pot fi gasite in norme speciale de sine
statatoare: ,art 211 transmiterea unei boli venerice,contaminarea cu HIV SIDA,vatamare medie a integritatii
corporale,vatamare grava a integritatii corporale,155 amenintarea cu omor ori cu vatamarea grava a
integritatii corporale sau a sanatatii...etc Atfel,conform art 155 intre concurenta dintre o norma parte si
una,intreg,calificarea se va face confrm normei intreg,ce contine toate semnele faptei prejudiciabile
savarsite.
1.2 Argumentati care este solutia de calificare in cazul in care faptuitorul constrange fizic sau psihic
victima in scopul realizarii unui raport sexual,astfel incat se produce decesul victimei din imprundenta
inainte de inceperea raportului sexual .
In situatia data,fapta respectiva nu va putea fi calificata conform art 171,ci ca tentativa la acest
articol,pentru ca raportul sexual nu a avut loc din motive independente de vointa faptuitorului,,in concurs
cu art 149/ Daca ar fi decedat dupa ce avea loc raportul sexual,fapta trebuia calificata conform art 171 in
concurs cu 149 CP.Daca raportul sexual a fost realizat,dupa ce victima a adecedat,atunci se va aplica
infractiunea de profanare a mormintelor in concurs cu tentativa la viol.
Astfel,faptuitorul aplica ,la prima etapa ,constrangerea fizica (concretizata in vatamare grava a integritatii
corporale sau a sanatatii) pentru ca victima sa nu depuna rezistenta si sa poate fi efectuata cea de a doua
etapa-realizarea raportului sexual,acesta din urma nu s-a realizat,prin urmare victima decedind,intentia sa
nu s-a realizat,va fi tentativa plus art 149 lipsa de viata din imprudenta.
1.3
IN privinta lui JalbaMurgoci si Palii,-coautorat la infr tilharie,in concurc cu art 172 actiuni violente cu
caracter sexual,si art 145 omor intentionat.Al doilea episod: In privinta lui Obadaacestia vor fi trasi la
raspundere conform 187,jaf,lit b) in concurs cu infr prevzuta la alin 171 viol,litb)lit c)

2.1Definiti adoptia,si adoptatorul,in sensul art 204


Adoptieforma speciala de protectie aplicata in interesul superior al copilului prin care se stabileste filiatia
intre copilul adoptat si adoptator ,precum si legaturile de rudenie intre copilul adoptat si rudele
adoptatorului .
Adoptator sotii adoptatori,(sau cand exista doar unul dintre acestia,se considera doar acea persoana) care
au drepturi si obligatii egale in raport cu copilul adoptat,ce le sunt conferite prin intermediul institutiei
adoptiei in conditiile prevazute de lege.

2.2 Argumentati daca judecatorul poate fi subiect al infr prevazute la art 204 CP al RM,luind in
consideratie la ca alin.9 art 23 CPC ,se stabileste ca hotaririle sedintei secrete se pronunta public.
Judecatorul nu poate si subiect al infr prevazute la art 204,in legatura faptul ca acesta a pronuntat public
hotararea,intrucat aceasta e facuta public doar partilor participante la proces ,fiind somati de raspunderea
in cazul divulgarii lor,si nu altor persoane ce nu participa nemijlocit la proces.Aceasta situatie nu constituie o
infractiune de divulgare a secretului adoptiei,deoarece prin acea judecare a cauzei si pronuntare a
hotararii,are loc incuviintarea adoptiei propriu zise,cu respectarea tuturor regulilor de procedura civila.
Alta ar fi fost situatia,in cazul in care judecatorul,face publica informatia cu privire la adoptie,ce constituie
secret in virtutea obligatiilor sale de serviciu de a nu le divulga.(de exemplu,copilului adoptat ii aduce la
cunostinta secretul adoptiei,sau altor persoane,care nu aveau dreptul sa l cunoasca,fara acordul
adoptatorilor) Astfel,pers competente carora le este cunoscut faptul adoptiei sunt obligate sa pastreze
confidentialitatea informatiilor obtinute in procesul adoptiei,inclusiv in ceea ce priveste datele de
identificare ale adoptatorului,precum si al parintilor biologici,\in caz contrar ele poarta raspundere conform
legislatiei in vigoare(din legea privind regimuk juridic al adoptiei)

2.3 Argumentati care sunt efectele negative si pozitive ale modificarii art 204 Cp al Rm,modificare prin
lega din 2008.
Asa cum am mai mentionat adoptia,este o forma speciala de protectie aplicata in interesul superior al
copilului prin care se stabileste filiatia intre copilul adoptat si adoptator ,precum si legaturile de rudenie
intre copilul adoptat si rudele adoptatorului.Aceatsa este una din institutiile care contribuie in mod esential
la consolidarea familiei,ofera posibilitatea dezvoltarii personalitatii copiilor abandonati sau orfani,un mediu
firesc al familiei,In aceasta ordine de iei,este indispensabil pentru pastrarea acestui mediu ocrotirea
secretului adoptiei,inclusiv pe cale penala.Divulgarea poate fi facuta doar cu acordul ambilo adoptatori,sau
in momentul dobindirii capacitatii depline de exercitiu al copilului adoptat.In opinia mea,copilului adoptat iar putea fi divulgate informatii cu privire la parintii biologici si mai devreme de atingerea
majoratului,tinindu-se cont de gradul de maturitate al minorului

Testu 30
Sub 1. Vinatul ilegal
1.1 Identificati toate perioadele interzise pentru vinat precum si 10 unelte premise pentru vinat,
specificate in legislatia in vigoare.
vinatul in perioada interzisa 1.se interzice vinatoarea in perioada de primavara pe intreg
teritoriul tarii ,2.dobindirea pe parcursul intregului an a urmatoarelor specii de animale :
bursuc, vidra ,veverita , pisica salbatica , nurca , ciine, enot,toate pasarile rapitoare si toate

speciile din famiilia vrabiilor care sunt inclusein cartea rosie a RM; 3. Se interzice vinatoarea
cu o ora mai inainte de rasaritul soarelui sau cu o ora mai tirziu de asfintitul lui .
Se interzice vinatoarea cu folosirea :arbaletelor ,arcurilor , armelor cu teava ghintuita , armele
fara zgomot ,arme de model militar, chimicale toxice ,repelentelor si imobilizatoarelor ,arme
cu calibru mik ,arme pentru imobilizarea nimalelor in scop de repopulare,interzicerea cu ciini
neinregistrati si cu pasari de vinatoarea .
1.2 Argumentati daca se aplica art 233 CP RM in cazul vinatului pe teritoriul fondului
ariilor naturale protejate de stat ,daca aceasta fpta a cauzat daune ce depasesc 200 de
unitati conventionale.
In conf. cu prevederile art .233 CP este de mentionat faptul ca nu este prevazuta nici o
reparare de daune ce depasesc 200 unitati conventionale in cadrul vinatului pe teritoriul
fondului ariilor natural protejate de stat .In cazul vinatului illegal in locurile interzise o
prevedere mai ampla se prevede in pactul 7 al anexei nr 1 la legea regnului animal care
stabileste ca terenuri interzise pt vinatoare se considera rezervatiile stiintifice, parcurile
nationale si monumentele naturii.Prevederi similar se stabilesc in hot guv RM cu privire la
crearea rezervatiei de stat (prutul de jos) .Hot Guv RM cu privire la crearea rezervatiei de stat
padurea domneasca si Hot Guv RM cu privire la creatia rezervatiei de stat Plaiul Fagului. Nu
se pot aplica prevederile art 233 CP nici in reparare de daune deoarece in art 233 dauna
prevede de la 300 la 600 unitati conventionale .
1.3Argumentati daca este oportuna stabilirea in art 233 CP RM a raspunderii pentru
capturarea sau nimicirea animalelor incluse in cartea rosie a RM si la anexele la
Conventia privind cometrul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de
disparitie.
Dintr-un punct de vedere ar fi bine ca sa fie inclus un aliniat aparte care sa prevada nimicirea
animalelor incluse in Cartea Rosie .Insa dintr-un alt aspect nu ar fi de dorit de inclus in
art.233 CP RM raspunderea pentru capturarea sau nimicirea animalelor incluse in Cartea
Rosie deoarece acest lucru este deja stipulat in in hot guv RM cu privire la crearea rezervatiei
de stat , Hot Guv RM cu privire la crearea rezervatiei de stat padurea domneasca si Hot Guv
RM cu privire la creatia rezervatiei de stat Plaiul Fagului si legea regnului animal .In aceste
acte normative este expres stabilit legalitatea si ilegalitatea vinatului precum si tragerea la
raspunderea penala si repararea de daune a persoanelor care incalca legislatia in vigoare .
Sub 2 Rpirea mijocului de transport
2.1. definiti notiunea ,,mijloc de transport ,utilizata in art 192 CP RM , precum si
notiunea subsecvente acesteia alte tipuri de masini auto propulsate si alte
mijloace de transport mecanice.
Prin mijloc de transport se intelege toate tipurile de automobile, tractoare si alte tipuri de
masini autopropulsate , tramvaiele si troleibuzele precum si motovicletele si altte mijloace de
transport mecanice.
Prin alte tipuri de masini autopropulsate se inteelege vehiculele care circula in mod ocazional
pe drumurile publice , fiind destinate executarii unor lucrari de constructie , agricole, silvice
sau de alt gen .
Prin alte mijloace de transport mecanice intelegem orice mecanisme puse in miscare cu
ajutorul unui motor cu volumul de lucru nu mai mic de 50 cm cubi , care sunt subiecte ale
regulilor de securitate a circulatiei rutiere si exploatare a mijloacelor de transport.

2.2 Argumentati care este Solutia de calificare in cazul in care violenta ,aplicata pentru
a asigura rapirea mijlocului de transport se concretizeaza la vatamarea intentionata
,usoara ,medie sau grava.
Rapirea mijlocului de transport insotita de violenta periculoasa pentru viata sau sanatatea
victimei sau de amenintare cu aplicarea unei asemenea violente se pedepseste cu inchisoare
de la 3 la 7 ani . e vatamare ushoara ,medie sau grava shi vatamarea grava nu poate fi
nepericuloasa pt viata shi sanatate
2.3.Gisca a venit acasa la Obada si i-a luat prin amenintare ,cu cutitul ,motocicleta .In
afara de aceasta Gisca ia cerut lui Obada o parte din banii depusi la banca, proveniti
din vinzarea de curind de catre Obada a unuia din apartamentele sale.Gisca ia spus li
Obada ca daca cerinta nu ii va fi indeplinita ii va fi arsa casa. Ulterior Gisca a apelat la
Culai in virsta de 13 ani ,si Bufneac in virsta de 15 ani ca acestia sai aduca cit mai multe
contoare din scarile blocurilor de locuit .Pentru fiecare contor lea promis cite 50 lei
.Dupa ce Culai si Bufneac iau adus 19 contoare Gisca l-ea luat si l-ea spus ca a glumit in
privinta recompense banesti.Pentru a se razbuna Culai si Bufneak au venit noaptea in
ograda lui gisca si iau dat foc casei.In incendiu din cauza inhalarii fumului a decedat
sotia lui Gisca .
Calificati faptele personanelor pe care le considerati vinovate.Se va schimba oare
calificarea daca Gisca ii va incendia casa lui Obada aceasta valorind 100 mii lei?Se va
schimba calificare daca Gisca ii va lua lui Obada nu motocicleta dar cvadriciklul ,
pentru a o folosi temporar ? Se va schimba oare calificarea daca Gisca ii va lua lui
Obada nu motocicleta dar semiremorca pentru a o folosi temporar ?Argumentati
raspunsul .
1 episod art 188 alin 2 lit d,e
2 episod art 189 alin 1 (probabil si alin 2 lit e,)
3 episod- cu atragerea minorilor , Gisca va fi autor al infractiunii cu contoarele iar pers. De 13 ani nu va fi
subiect al infractiunii .

TESTUL NR-31
Subiectul I. Incalcarea inviolabilitatii persoanei
1.1.Identificati intelesul notiunii viata privata sociala prin prisma prevederilor art.177 CP RM.
Viata private sociala inseamna viata personala (in component careia este viata sociala, publica,
intima,familiala,privata) in cadrul social, persoana fiind privita ca un element component al societatii,
astfel respectindu-i intimitatile.
1.2.Argumentati daca divulgarea neautorizata de catre terti a unor informatii cuprinse in cazierul juridic
al unei personae poate atrage raspunderea in baza art.177 CP RM.

Divulgarea neautorizata de catre terti a informatiei din cazierul judiciar poate fi calificata conform art.177
CP RM.Cazierul judiciar este fia de eviden a antecedentelor penale ale unei persoane.Cererea de
eliberare a unui Certificat de cazier judiciar se poate depune la Comisariatele raionale de politie sau direct
la Direcia informaii i evidene operative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.Deci, cazierul judiciar
este solicitat de persoana careia ii apartine, in scopul de a obtine alte facilitate sociale ce impugn
prezentarea acestui act. Cazierul judiciar se emite de Direcia informaii i evidene operative din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, deci este o informatie privata, care actualmente se cere aproape de orice
angajator, pe care il anexeaza la dosarul personal al salariatului, si conform legislatiei, accesul la dosarul
personal al salariatului este limitat, avindu-l doar angajatorul, deci prin prisma acestei idei si a organului
care emite actul mentionat asupra, divulgarea neautorizata de catre terti a informatiei din cazierul judiciar
poate fi calificat conform art.177. Chiar si prezumint faptul ca persoana are antecedente penale, aceasta
are tot dreptul de a nu vorbi deschis despre ele cu ceilalti membri ai societatii, expunind-o doar persoanelor
autorizate de a cere aceasta informatie.
1.3.Argumentati daca este oportuna modificarea dispozitiei art.177 CP RM, in sensul compatibilizarii
acesteia cu prevederile art.8 al CEDO.
Art. 8 CEDO spune: 1. Orice persoan are dreptul la respectarea vieii sale private i de familie, a domiciliului
su i a corespondenei sale. 2. Nu este admis amestecul unei autoriti publice n exercitarea acestui drept
dect n msura n care acest amestec este prevzut de lege i dac constituie o msur care, ntr-o
societate democratic, este necesar pentru securitatea naional, sigurana public, bunstarea economic
a rii, aprarea ordinii i prevenirea faptelor penale, protejarea sntii i a moralei, ori protejarea
drepturilor i libertilor altora. Aceasta este o regula generala la care se conformeaza un numar mare de
tari, prin prisma acestui articol, prin multitudinea interpretarilor facute de catre fiecare legiuitor in parte, se
desprind o multitudine de norme specificate, incluse deja, in legislatiile interne. Art.177 nu face exceptie de
la aceasta, vizind doar o parte component a articolului mentionat in CEDO, si aceasta tine de culegerea
ilegala sau raspindirea cu buna-stiinta a informatiilor ocrotite de lege despre viata personala ce constituie
secret personal sau familial.

Subiectul II
2.1.Determinati toate variantele de calificare pentru situatiile cind persoana este surprinsa in procesul de
savirsire a furtului.

O varianta ar fi daca faptuitorul intelege ca a fost descoperit, inceteaza realizarea sustragerii si incearca sa
paraseasca locul faptei abandonind bunurile atunci cele formate vor fi calificate ca tentantiva de furt.
O a doua varianta este daca in pofida fapului ca a fost surprins in procesul sustragerii neconsumate
faptuitorul ignora aceasta imprejurare si continua realizarea sustragerii atunci sustragerea inceputa ca furt
se va schimba in jaf, implicit intentia initiala de a savirsi furtul se transforma in intentie supravenita de a
savirsi jaful.
A treia variant in cazul in care faptuitor intimpinin impotrivire in procesul savirsirii sustragerii aplica violent
fata de persoana care impiedica luarea bunurilor sau sa le retina nemijlocit dupa deposedare astfel va fi
calificata ca jaf cu aplicarea violentei nepericuloase fata de viata si sanatatea persoanei ori cu amenintarea
aplicarii unei asemenea violente fie ca tilharie.
2.2.Argumentati de ce reprezinta sau nu tentativa de furt fapta persoanei care are convingerea ca
savirseste sustragerea pe ascuns desi din cause independente de vointa acelei personae ca este vazuta de un
martor ramas neobservat in procesul comiterii sustragerii.
Pentru ca sustragerea sa fie calificata ca furt atunci cind faptuitorul este convins ca actiunile lui sunt
evidente pentru cei din jur desi in realitate el nu a fost vazut de nimeni in procesul savirsirii sustragerii.deci
nu este aplicabil furtul ci jaf deoarece faptuitorul considera ca savirseste pe ascuns iar in realitate actiunea
de luare a fost vazuta a fost vazuta de alte personae,adica reiesind din circumstantele concrete faptuitorul
nu a constientizat faptul descoperirii sale si considera ca actioneaza pe ascuns.
2.3.SPETA.
In primul episod Socoleanu si Udrea vor raspunde pentru Tiharie art.188 alin-2 litera-(b).deoarece
component adiacenta a tilhariei este atacul adika in kazul nostrum atacul fatsa de Gonta adica confruntarea
victimei si faptuitorilor ,deoarece luarea bunurilor este realizata pe cale de agresare care reprezinta un
pericol pentru viata persoanei.

In al doilea episod este present un omor intentionat adika art.149 alin2 litera-(i),iar luarea bunurilor kare
sunt in valoare de 476 este present art 105 Cod Contraventional deoarece este prezenta o sustragere in
proportii mici.

Al treilea episod la fel este prezent art 105 Cod contraventional.


Se va skimba calificarea daca Udrea ar fi avut intentia pe aceeasi cale sa mai ia inca 9 borcane de cafea va fi
calificata art.187 deoarece din motive independente de vointa faptuitorului el a fost retinut de paznicii
magazinului.

Test 32
Atragerea minorilor la activitatea criminala sau determinarea lor la savarsirea unor fate imorale
infractionale ,in sensul art 208
1.1 Descrieti cele 6 ipoteze ale algoritmului de calificare a cazurilor de instigare a minorilor la savarsirea
infractiunilor in sensul art 208 CP al RM.
1) daca faptuitorul influenteaza asupra unui minor ,pasibil de rs enala,care a savarsit infr se unul
singru,la instigarea faptuitorului ,atunci ultimul trebuie tras la rs conform art 208 cat si pt instigare
la infr care a fost savarsita de catre minor ;minorul urmeaza a rs pt infr pe care a savarsito
2) Daca,intro situatie similara,infr este savarsita de catre un minor,impreuna cu faptuitorul,atunci
ultimul va trebui sa rs conrform art 208 ,precum si pt coat=utoratul la infr concreta respectiva
3) daca,intro situatie similara,minorul nu a dus pina la capat executarea infr ,din cauze independente
,faptuitorul tb tras la rspt art 208,precum si pt tentativ ala infr concreta respectiva
4) daca,intro situatia similara minorul nu va incerca sa savarseasca infr la care este instiga ,faptuitorul
tb tras la rs pt infr prev la art 208 precum si pt pregatirea infr concrete respective
5) daca faptuitorul influenteaza asupra unui minor ,care nu este pasibil de rs penala ,atunci in cazul in
care acest minor savarseste de sinestatator sau imrpeuna cu faptuiotorul ,o fapta penala,faptuitorul
va va fi tras la rs conform art 208,precum si in calitate de autor al infr concrete resprective
6) daca minorul nu a incercat sa savarseasca infr la care a fost instigat ,faptutitorul va fi tras la rs numai
conform art 208

1.2 Arumentati care este continutul exact al notiunii aplicarea violentei ,utilizat la al3 lita) art 208 Cp
In aceasta agravanta se aduce atingere relatiilor sociale cu privire la integritatea corporala ,sanatatea sau
liberatatea psihica a persoanei.Astfel faptuitorul aplica violenta sub forma de actiune adiacenta in scopul de
a reprima actiunile de impotrivire a minorului si pentru a-si duce la capat intentia
Integritatea corporala,sanatatea sau libertatea psihica a pers sunt valori ce le sunt consacrate normele
speciale in CP;insa calificarea adiacenta conforma acestor norme un este necesara intrucit acestea sunt parti
in raport cu infr prev la art 208,care este norma intreg....
1.3Speta
Jovmir si Flentea vor fi tras la raspundere conform art 186,furt.iar jovmir va fi tras si pt art 208.
Epiod 2: Jvmir,are intentie de viol,apoi o intentie supravenita de omor intentionat,.deci va fi tentativa la
omor intentionat.Calificarea se va schimba pt ca in ziua in care el implineste 14 ani,nu se considera pasibil
de raspundere,si nu va fi tras la rs pt infr de furt,ci va fi tras doar jovmir,pt infr de furt si atragerea minorului
la activitatea criminala .
2.1 Identificati 12 exemple de valori sociale ,care sufera atingere in plan secundar in cazul savarsirii infr
165 CP
1. libertatea psihica a pers

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.

integritatea corporala a pers


libertatea fizica a pers
posesia asupra documentelor pers
libertatea manifestarii de vointa a pes
probitate
exercitare corecta a controlului asupra unei pers aflate sub autoritatea cuiva
exercitatea corecta a functiei in cadrul unei autoritati publice
exercitatea corecta a functiilot autoritatii publice,a actiunilor administraticve de dispozitie ori
organizatorico-economice
sanatatea pers
integritatea fizicca sau psihica a pers
inviolabilitatea si libertatea sexuala a pers
viata pers

2.2 Clasificati modalitatile actiunii adiacente din cadrul traficului de fiinte umane in baza urmatoarelor
criterii : 1 gradul de impact asupra vointei victimei 2. Lipsa sau prezenta violentei in cele savarsite de
faptuitor3 impactul exercitat asupra agravarii raspunderii penale
1. prezenta violentei in cele savarsite de faptuitor:

integritatea corporala a pers(aplicarea violentei nepericuloase pt viata si sanatatea pers)


viata pers(deces)
inviolabilitatea si libertatea pers(viol-ce presupune si aplicarea violentei)
integritatea fizica sau psihica a pers(se presupune aplicarea torturii tratamente inumane sau
degradante)
sanatatea pers(aplicarea violentei periculoase pt viata si sanatatea pers)
Lipsa violentei in actiunile faptuitorului
probitate(abuz de vulnerabilitate)
libertatea manifestarii de vointa(trafic realizat prin nselaciune)
posesia documentelor
libertatea psihica(amenintatea cu aplicarea violentei)

impactul exercitat asupra agravarii raspunderii


1. exercitatea corecta a functiilot autoritatii publice,a actiunilor administraticve de dispozitie ori
organizatorico-economice(cand traficul de fiinte umane este savarsit de o pers cu functie de rs sau
inalta functie de rs al 2,lit e)
2. sanatatea pers (al2,lit f-cand traficul de fiinte presupune aplicarea violentei periculoase pt viata
sanatatea fizica si psihica a a pers)
3. integritatea fizicca sau psihica a pers (al 2 lit,gcand traficul presupune folosirea torturii tratam
inumane,degradante)
4. viata pers(al 3,it bcand traficul se soldeaza cu decesul pers sau sinuciderea acesteia)

5. inviolabilitatea si libertatea sexuala a pers(li g,al 2plus viol)


Toate acestea agraveaza rs penala
2.3 Argumentati daca este sau nu corecta formularea din Hot plenului CSJ ,nr 3,,din care se recomanda a
fi folosit la interpretarea notiuniiprelevare a organelor sau tesuturilor,notiune folosita in art 165 CP al
RMConstringerea la prelevarea de organe sau tesuturi are loc in cazul obligarii victimei la prelevarea de
organe,tesuturi sau alte elemente ale coprului -procedeu prin care organele ,tesuturile si celulele donate
devin utile pentru transplant contrar prevederilor Legii privind transplantul de organe,tesuturi si celule
umane (MO nr 81/273 din 25.04.2008)
NU este corecta formularea hotararii plenului CSJ,in primul rind din motivul ca contringerea la prelevarea de
organe sau tesuturi in cazul obligarii victimei la prelevarea de organe si tesuturi,sau alte elemente ale
corpului nu este un procedeu de donare a acestora,in urma caruia devin utile pt transplant,intrucat aceasta
obligare este impusa victimei,aceasta nu are cum sa le doneze,ori a dona inseamna a darui ceva,a da
benevol,din acest considerent este inportun a ne ghida de Hot Plnului CSJ.

Testu 33
Subiectu 1.Lipsirea de viata din imprudenta
1.1Identificati in partea speciala a codului penal ,zece exemple de norme speciale ,, in raport cu art.149
CP RM
1.1Identificati in partea speciala a codului penal ,zece exemple de norme speciale ,, in raport cu art.149
CP RM
1.Art.213,lit b incalkarea din neglijenta a regulilor si metodelor de acordare a asistentei medicale
2.art.228,lit c incalkarea cerintelor de protectie a subsolurilor
3.art.263,alin 2.lit a incalkarea regulilor de securitate a circulatiei sau de exploatare a transport feroviar,
aerian
4.alin3,4,5,6 art264 - incalkarea reg de securitate a circulatiei sau de exploatare a mijl de transport de pers
care conduce mijlok de transport
5.art.300 lit a incalcarea reg la efectuarea exploatarilor miniere sau a lucrarilor de constructie miniere
6.art.329 alin2 neglijenta in serviciu
7.art.339alin2 lit b uzurparea puterii de stat
8.art 226 lit c neindeplnirea obligatiilor de lichidare a consecintelor incalcarii ecologice
9.art.224,alin 3 lit b incalcarea regulilor de circulatie a substantelor materialelor si deseurilor radioactice,
bactereologice sau toxice

10.art.225,ali 1 ,lit c. tainurea de date sau prezentarea intentionata de date neautentice despre poluarea
mediului
1.2Determinati cele 2 deosebiri intre omorul,savirsit cu intentie indirecta si lipsirea de viata in rezultatul
increderii exagerate
Lipsirea de viata in rezultatul increderii exgerate trebuie delimitata de omorul savirsit cu intentie indirecta
luinduse in calkula.in situatia increderii exagerate faptuitorul prevede numai posibilitatea survenirii mortii in cazuri
similare.in situatia intentiei indirecte,faptuitorul prevede nu doar posibilitatea dar si verosimilitatea
producerii mortiiin cazul concret.
b.in situatia increderii exagerate ,faptuitorul spera ushuratic ca moartea victimii nu va surveni,in situatia
intentiei indirecte ,faptuitorul,care nu ia nici o masura,de natura sa preintimpine moartea victimii,nu
doreste,insa admite in mod constiient,survenirea acestei urmari prejudiciabile.
1.3speta
Demidetchi-proprietara apart:Omor intentionat din interes material(art.145,al 2 litb)
Demidetchi-Osman(coautori)=Garaz art 151(al.2 lit g)+al 4
Demidetchi-cuhucean=Violarea de domiciliu art.179(al 2)+art 189(al3 lit d)Santaj
Daca ar fi suferit Cuhucean arsuri de gradul 2 cu lezarea a 25% atunci nimik nu sar fi schimbat deoarece
potrivit regulamentului nr 199 a ministerului sanatatii de apreciere a gravitatii vatamarii corporale aceasta
poate fi apreciata doar cind Vtmrile corporale grave pot fi calificate numai n baza urmtoarelor criterii:
prezena pericolului pentru via; anumite consecine posttraumatice, neprimejdioase pentru via pierderea anatomic a unui organ sau a funciei lui; incapacitatea general de munc cu caracter
permanent, n volum considerabil, dar nu mai mic de 33%.

Subiectu 2.Escrocheria
2.1. Identificati ipoteza de comitere a infractiunii de escrocherie,cind devine relevanta notiunea
,,fictiunea de autor a infractiunii,,
In ipoteza infractiunii de escrocherie,nu se intrevede un alt procedeu de evitare a comportarii
necorecte,decit atentia si prudenta persoanelor care trebuie sa se bizuie pe acel minim de incredere acordat
altuia,dar si sa respecte libertatea manifestarii de vointa dain partea altuia.Tocmai libertatea manifestarii de
vointa alaturi de minimul necesar de incredere sint indispensabile pt formare si desfasurarea relatiilor
sociale cu privir la patrimoniu.
2.2Argumentati daca este benevola transmiterea bunurilor de la victima catre faptuitor in cazul
escrocheriei.
Desi in aparenta victima isi transmite benevol bunurile catre faptuitor ,aceasta nu este nimik altceva decit o
prezentare scenica facuta cu scopul de a demonstra celor din jur,de exemplu martorilor,caracterul legitim al

tranzactiei efectuate.
2.3Argumentati daca este oportuna operarea urmatoarelor amendamente la legea penala,stabilirea rs pt
escrocherie,savirsita cu folosirea situatiei de serviciu,intrun alineat aparte al art.190,operarea
modificarilor la art.126,abrogarea alin 2,completarea alin 1 dupa cuvintele proportii mari sa fie introdusa
expresia proportii considerabile,dupa cuvintele respectiv 2500 sa fie introdusa sintagma si respectiv 1000.

TEST 34
DOBNDIREA SAU COMERCIALIZAREA BUNURILOR DESPRE CARE SE TIE C AU FOST OBINUTE
PE CALE CRIMINAL
1.1.Definiti notiunea de indeletnire, proportii mari, proportii deosebit de mari in art 199.

(1) Se consider proporii deosebit de mari, proporii mari valoarea bunurilor sustrase, dobndite, primite,
fabricate, distruse, utilizate, transportate, pstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamal, valoarea
pagubei pricinuite de o persoan sau de un grup de persoane, care, la momentul svririi infraciunii,
depete 5.000 i, respectiv 2.500 uniti convenionale de amend.
(2) Caracterul considerabil sau esenial al daunei cauzate se stabilete lundu-se n considerare valoarea,
cantitatea i nsemntatea bunurilor pentru victim, starea material i venitul acesteia, existena persoanelor
ntreinute, alte circumstane care influeneaz esenial asupra strii materiale a victimei, iar n cazul
prejudicierii drepturilor i intereselor ocrotite de lege gradul lezrii drepturilor i libertilor fundamentale
ale omului.
1.2. Argumentati daca bunurile , reprezentind obiectul material al infr. prevazute la art. 199 CP, sunt obtinute in
rezultatul savirsirii unei infr, sau in rezultatul savirsirii unei fapte prevazute de legea penala.

Pornind de la faptul ca obiectul material al infr, prevazute la art. 199 CP il reprezinta bunurile care au o existenta
materiala (sunt create prin munca omului, dispun de valoare materiala si cost determinat) fiind bunuri straine pentru
faptuitor si care au fost obtinute pe cale criminala , adica au fost obtinute prin comiterea unei infr. ( ex : a santajului,
sustrageriicontrabandei) ajungem la ideea ca acestea sunt obtinute in rezultatul savirsirii unei infr, si nicidecum in
rezultatul savirsirii unei fapte prevazute de legea penala, caci bunurile care au fost obtinute nu pe cale criminala , nu
formeaza obiectul material al infr analizate.
Specificul infr de dobindire sau comercializare a bunurilor dspre care se stie ca au fost obtinute pe cale criminala
consta in aceea ca ea formeaza intodeauna o conexitate cronologica cu infr care a fost savirsita anterior , urmare a
careia au fost obtinute bunurile respective.
Astfel, desi este o infr autonoma, dobindirea sau comercializarea bunurilor despre care se stie ca au fost obtinue pe
cale criminala are ca siuatie- premise savirsirea unei alte infr , din care provin bunurile dobindite sau comercializate.

Conditionarea infr prevazute la art. 199 de savirsirea anterioara a altei infr , din care provin bunurile respective , o
carcatreizeaza pe aceasta ca fiind o infr corelativa.

1.3. Speta
I faza suntem in prezenta art. 189 santaj . Este vorba de 10 instalatii de aer conditionat obinute in urma santajului
precum Gumeniuc , Nestor si Freniuc, il vor denunta pe Olari pentru lipsuri de bunuri in valoare de 540.000 lei daka nu
va fi de accord sa le transmita instalatiile.
Art. 189 , alin 2 , lit b

II faza - ?

Subiectul II Omorul intentionat

2.1. Relatati depre ipoteza pluriagresiva a erorii asupra modului de executare a infr, in contexctul infr prevazute la
art. 145 CP.

In ipoteza erorii asupra modului de executare a infraciunii (aberratio ictus) in contezxtul infr prevazute la art 154 ,
atunci cind faptuitorul isi indreapta actiunea asupra unei persoane pe care vrea s-o ucida, dar, datorita unei gresite
manipulari a mijlocului folosit sau a altor cauze accidentale, rezultatul urmarit se produce asupra unei alte persoane. In
cazul dat, calificarea se face conform art.27 si lit.b) alin.(2) art.145 ([n raport cu victima aflata in reprezentarea
faptuitorului, in legatura cu care se urmareste interesul material) si art.149 (in raport cu victima efectiv omorita) CP RM.
In ipoteza data, retinem tentativa pentru ca nu s-a produs moartea victimei aflate in reprezentarea faptuitorului. Nu
pentru ca nu s-a reuit satisfacerea interesului material.
In situatia in care, pe linga victima aflata in reprezentarea faptuitorului, decedeaza si alte persoane aberratio ictus,
ipoteza pluriagresiva solutia este lit.b) alin.(2) art.145 si alin.(2) art.149 CP RM.

2.2. Argumentati cum trebuie interpretata prin prisma dispoiztiei 145 si 150 CP RM, prevederea de la litera a) art.26
al legii nr 162 din 22.07.2005 cu privire la statutul militarilor , conform careia militarii sunt obligate sa-si serveasca
neconditionat poporul , sa fie devotati RM , sa apere suveranitatea , independata si intergitatea teritoriala a tarii
pina la jrtfirea de sine.

Ratiunea cuprinderii unei asemenea agravante in CP e conditionata de calitatea victimei reprezentantului al


autoritatii de stat . Prin prisma dispozitiei art 145 , pentru a se retine aceasta agravanta fapta trebuie sa se comita cind
militarul se afla la serviciul sau sa se comita in legatura cu indeplinirea de catre aceasta a obligatiilor de serviciu . Intradeva omorul savirsit asupra unui militar in timpul serviciului acestora presupune situatia cind lipsirea de viata este
savirsita nu in egatura cu indeplinirea de catre acestea a oblig de serviciu , (de ex din razbunare avind la baza relatiile

de ostilitate personale). In astfel de situatii calitatea speciala a victimei alaturi de timpul savirsirii infr in timpul
serviciului determina agravarea raspunderii penale , astfel fapta nu mai poate fi calicifacata conform alin 1, art 145 CP
RM.

2.3. Argumentati daca este oportun la alin. 2 art 145 CP RM sa fie completat cu litera r ) care sa cuprinda
urmatorul continut : ,, in scopul sustragerii bunurilor altei persoane, pe calea atacului.

Privitor prevederilor art 145 Omor intentionat sunt de parere ca nu ar fi oportun sa se adauge litera r ) in scopul
sustragerii bunurilor altei persoane pe calea atacului deoarece o astfel de norma exista deja in CP RM si ne referim
anume la art 188 Tilharia , adica atacul savirsit asupra unei persoane in scopul sustragerii buurilor , insotit de violenta
periculoaasa pt viata si saanatatea persoanei . Mentionam ca atacul asupra victimei este savirsit in scopul sustragerii .
Deci odata cu savirsirea atacului incepe realizarea scopului de sustregeere , acest scop nu poate fi realizat decit prin
luarea ilegala si gratuita a bunurilor mobile din posesia altora. Este suficient doar sa inceapa executarea ei.
Reglementarea data infractiunii de tilharie prin prevederile de la art 188 , nu presupune absorbirea in continutul ei a
infractiunii de omor intentionat art 145 care are , in orice ipoteza , existenta juridica de sine statoare. Reprezentind
prin esenta si natura sa o complexitate legala, tilharia nu absoarbe in continutul sau obiectiv decit acele actiuni care au
fost determinate de lege.