01 Thom 1998 - Limba de Lemn

Franoise Thom
UMBADEIEMN
Traducere de
MONA ANTOHI
Studiu introductiv de
SORIN ANTOHI
Il
HUMANITAS
BUCURE~TI,
1993
Introducere
. Lingvistul sovietic N. 1. Man prevedea momentul
in care proletariatul invingi!tor se va elibera ~i de
Iimba vorbiti! supusi! umilitoarelor constrngeri naturaie; in comunism, muncitorii vor abandon a Iimbajul,
instrument formai ~i retrograd mo~tenit de la obscurantismul trecut, comunicnd numai prin contactul
gndirii.
Or, se pare ci! autoritatea cuvintelor, ca ~i aceea a
statului, s-a inWit "dialectic" n socialism, n a~tep
tarea marelui mutism universal. Nici un regim nu e att
de prolix ca regimul comunist, nici atit de gelos pe
monopolul si!u asupra cuvntului; nici un regim n-a
~tiut mai bine si! ia in sti!pinire limbajul ~i 511-1 canalizeze in interesul sllu.
Dar acest limbaj nu seamllnll cu limbajul obi~nuit;
zadamic distingem in el cuvinte ~i propozitii - are
ceva radical stri!in. Lipsa lui de substantll frapeazi! in
primul rnd. Presa sovieticll contine putine aluzii la
actualitate, puline descrieri, putinll informatie. Acest
~uvoi de cuvinte nu se alimenteazi! de la ni ci 0 sursi!
vizibiU ~i totu~i se scurge zilnic in milioane de exemplare, se revarsll n milioane de cllrti, invadeazll radioul
~i televiziunea, aparent capabil si! se autogenereze la
infini!. Totu~i, lipsa de continU! nu e singura tri!si!turi!
distinctivll a idiomului sovietic: limba pare si! fi suferit
~i ea 0 mutatie.
34
INTRODUCERE
Diseursul comunist a fost luat multll vreme drept

jargon; nsui termenul de "limbli de lemn" (dubovi
iazk - literai: "limbll de stejar") desemneazll la origine n rusll stilul administrativ greoi pe care l ndrllgea birocratia taristll. n anii '20, aceastll limbll nouli
propagatll de presli - pe care scriitorul Zocenko 0
nume~te "limbli de maimutl" - e deseori ridiculizatl.
n aceeai perioadl, n Polonia se vorbete de "limbli
nghetatll". Orwell a fost primul care a nteles cl nu
era vorba de un jargon oarecare, rizibil ~i n fon.d
inofensiv, ci de 0 metamorfozll a limbajului in contact
cu ideologia. El a avut i intuitia rolului jucat de Newspeak in functionarea statului totalitar.
La ora actualll, termenul ,,limbll de lemn" a intrat n
uz; el este chiar compromis, indcll e folosit impropriu, pentru a stigmatiza anumite discursuri politice,
un anume sti! viciat de jargon.
Din pricina folosirii abuzive, se uitll prea des cll
.acest termen acoperll un fenomen foarte precis, reperabil prin criterii formale. Cllci degeaba e curgltoare
limba comunistl, degeaba umple ziare, periodice ~i
clirti, alimenteazll multiple discursuri - factura sa este
eminamente uniformll. Particularitllti!e formale ale
limbii de lernn - sintactice, lexicale sau stilistice ii manifestll. natura aparte, dar nu 0 epuizeazli.
Raponul sllu cu realitatea 0 indepllneazlla fel de mult
de limbajul obinuit: erijndu-se n diseurs tiintifie,
din care orice imaginar este exclus, ea pretinde ell are
monopolul adevlirului; or, ceea ce descrie ea nu este,
iar ceea ce este e refulat flirll ncetare prin invocarea a
ceea ce trebuie sll fie. Limba de lemn este 0 serie de
incantatii magice deghizatll otr-un lant de axiome
neeesare.
Ciudlltenia limbii de lemn vine din faptul cl(, spre
deosebire de celelalte limbi, ea nu are dect 0 functie:
INTRODUCERE
35
sl1 selVeascl1 de vehicul ideologieil. Ea este deci infinit

mai simpll1 dect limba naturaHi. Trebuie tOlu~i sl1
arl1tl1m aceastl1 simplitate. mecanismele primitive care
snt n joc. uniforrnitatea procedeelor. Acesta e scopul
lucrl1rii de fall12
1 Prin ideoJogie, tntelegem 0 gindire de tip gnoslic eare intemeiazl 0 doctrini a mintuirii pe prelentii ttiinttce. Marxism~lenj
nismul li nazismul sint fonnele cele mai desAvl1ite ale ideologiei.
Pentru definitia acesteia, v. A. Besanon, Les Origines intellectuelles
du lninisme, Paris, 1977.
l Acesl studiu are ca obiect ansamblul disc;:unului comunist.
Citatele provin din presa sovietid ,1 dIn public:alii camuniste franceze ,i sint cel mai adesea alese pentru banalitatea lor. Cititorul
Crancez il poate Ca a idee despre limba de lemn sovietid prin
onsultarea publiliilor in Cranezil ale Agentiei de Presli Novasti.
Descrierea
limbii de lemn
..Ce s-a schimbat n acest timp in limba rusll? [ ... ]
au displlrut din vocabular un mare numllr de cuvinte
nvechite; s-a modificat i semnificatia unui numllr
nsemnat de cuvinte; s-a imbunlltlltit structura gram alicalll a limbii."
1. V. Slalin
..Clearly, people capable of using such phrases have

ceased to remember that words have meanings. " ..
G. Orwell
,.Evident. oamenii in stare sA foloseascl asemenea expresii

mai amintesc cl vorbele au inlelesuri." (N. C.)
nu-~i
Prima caracteristicil a limbii de lemn este cil ea

apare sub douil modalitilti, 0 modalitate deschisil i 0
modalitate ascunsil. Modalitatea deschisil, limba editorialelor i a discursurilor oficiale, prezintil un anumit
numilr de trilsilturi gramaticale, lexicale i stilistice
tipice, pe care trebuie sil le definim nainte de a ntreprinde analiza ntregului sistem fi a Cunctioniirii sale.
Acest capital nu va oCeri 0 descriere exhaustivil a
limbii de lemn; dar va fi suficient sil ariltil.m cil aceasta
din unnil este un obiect uor identificabil, cu contururi
pregnante, dei greu de defmit. Vom i1ustra cu numeroase exemple din discursul comunist sovietic i
Crancez, pentru a nlesni 0 ntelegere a limbii de lemn
la fel de intuitivil i inCailibilil ca i cea a cititorului
Pravdei.
Sintaxa
Ne dllm seama cl un text este redactat in limba de
lemn de la primele cuvinte. inainte chiar de a le fi cllutat
sensul: existll 0 ncetinealll care nu in~alil. Acest caracter greoi atit de frapant tine. intre altele. de anumite
caracteristici ale sintaxei. de unele ticuri care ne-ar
face aproape sil credem cl e vorba de parodia unui ait
diseurs. Aceste caracteristici sint putin numeroase:
Substantivarea
Se traduce mai ales prin reculul subordonatelor circumstantiale. sistematic inlocuite de substantive precedate de 0 prepozilie:
..n secolul al XIX-Iea. prin cumpifnirea ~i lilmurirea
situatiilor politice anterioare. omenirea in acliune s-a
impllrtit in doull: conservatorii ~i revolutionarii"l .
..Prin dezvoltarea unei largi activitilli in rindul
maselor ~i cu sprijinullor se vor crea conditiile pentru
elaborarea [ ... ] unui Program comun de guvemare"2 .
..n cadrul elaborllrii programului de aprovizionare
i aI reaIizllrii planurilor prevllzute. este indispensabil
sil acordllm 0 mare importantll perfecponifrii mecanismelor economice."
1
H. Barbusse. Staline, Paris, 1935, p. 282.

26 rebruarie 1968.
2 L'Humanit,
42
DESCRIEREA UMBI! DE LEMN
"In cadrul stabiIirii bilanlurilor, organizaliile de

panid i de sindicat trebuie sil aprecieze obiectiv
contribulia fiecilrui colectiv."
Construcliile nominale tnlilturil de asemenea rel ativele i participiile. Mai mult, foarte adesea, apare,
in locul verbului simplu, un grup verbo-nominal, tn
care verbul este ntr-o oarecare milsuril redus la 0
funclie auxiliaril: yom avea "a-i gilsi expresia" tn loc
de "a se exprima"; "a-i gilsi reflectarea" in loc de "a
se reflecta"; "a lua decizia incetilrii focului" are mai
mult stil decit un prozaic "a decide tncetarea focului",
"a acorda ajutor" va fi intotdeauna ales tn locullui "a
ajuta".
ln toate cazurile prezentate aici, verbul este sacrificat in favoarea substantivului; dar nu toate verbele sint
afectate in egalil milsuril: cele care se referilla procese
in curs de desfllurare rezistil mai bine la acest asalt al
substantivului. Verbele sint eliminate in milsura in
care introduc timpul i, mai ales, secvenla. temporalil
in frazil; ele constring la precizie: "Majoritatea verbelor exprimillucruri adevilrate, in timp ce substantivele snt [ ... ] paradisul construcliilor sintactice false"3,
seria Valry. De fiecare datil cind are prilejul, limba
de lemn se sustrage preciziei verbului i opteazil
pentru echivocul atemporalit!lii, esehivind cu grijil
naraliunea, subliniind dimpotrivil miCarea imanentil a
lucrurilor. Ea evitil in acelai timp enunlarea, cu alte
cuvinte 0 referinlilla "timpul in care se vorbete"4, la
circumstantele diseursului, la locutor. Astfel se explicil
o ait! trilsl1turil a diseursului comunist:
, Paul Valry, Cahiers, 1. Gallimard; 1973, p. 455.
4 ln leglturi cu aceasll nopune de "enunlAre&' cu deicticele
(emb",yew:s) fi analiza pronumelor, v. E. Benveniste, ProbJmes
de linguistique gnTsle, Paris, 1966, pp. 2S 1 fi unn.
9
SINTAXA
43
Absenp deictf:eJoT
;-
Dupl Benveniste, deicticele sint "ansamblul de

semne vide,., non-referentiale in rapoTt cu realitatea, intotdeauna disponibile, ~i care devin pline
de indatl ce un locutor le asuml in fiecare instantl a
discursului slu". E vorba de cuvintele care-i schimbll
sensul in functie de context sau in functie de situatia
locutorului; semnificapa lor "nu poate fi definitll fllrl
o referintl la mesaj"'. Adverbele de timp sau de loc
sint adesea deictice in limba naturall: limba de lemn le
folosete in absolut; "acum" semnificll in cazul slu "in
epoca noastrll", "miine" inseamnl "in viitor". Dar
deictice prin excelentll sint pronumele la persoanele
intii i a doua. E interesant de observat cum le utilizeazlliimba de lemn. Pronumele ,,eu" a displlrut practic,
cu exceptia discursurilor deosebit de solemne; pronumele la persoana a doua nu apare niciodatl. n schimb,
,,Doi" este invocat aproape la fiecare rtnd, dar trimite
intotdeauna la acelai referent; el desemneazl unitatea
poporului, partidului i guvernului. "Noi" din discursul de leron nu apare in functia de deictic: el este
aici pentru a se opune, implicit sau explicit, pronumelui ..ei", care stigmatizeazl fortele reactiunii; este
simetric cu acesta din urml. Reprezintl 0 a treia persoanl axiologizatl. Or, tot dupA Benveniste, a treia
persoanA nu trebuie plasatll pe acelai plan cu persoana
a doua fi cu persoana intii, pentru cA ea constituie
,,forma non-personalA a flexiunii verbale". Ea exprimA
,,Don-persoana", "cel care este absent", spun gramaticienii arabi.
S R.Jakobson. Essais de linguistique tJMtale. Paris. 1963, vol.l,
p. 178. (N. t.: Jakobson vorbe,tc in pasajul citaI cie embrayeurdeictic - . ca echivalent al cuvintului englez shifter, avern de a
(ace cu ..0 clul cie cuvintc al cIror sens variazl potrivil siluapei";
in limbajul tchnic, embrayeur - deictic:ul - este ulilizal pentu a
desemna unele din sensurile lui shift. shilier.)
44
DESCRIEREA UMBII DE LEMN
Toate aceste panicularitllti merg in acelai sens:

categoria persoanei este cea vizatll.
Construcliile pasil'e i impersonale

.Ar trebui si vorbim aici despre literatura sovieticll.
fiindcll s-a flleut pe aceastll cale un frumos avans
constructiv".
.pe baza cibemeticii s-a mtmt Iegiftura mutualif
dintre diferite teorii i diferite tiinte. Aceasta a stimulat
discupa privind contributia cibemeticii la viziunea
tiintificll asupra lumii."
.. Au fost exprimate urllri de cretere a ritmurilor de
dezvoltare a comertului."
.. 0 atenpe deosebit de mare a fost aeordatif bilanturilor i perspectivelor cooperllrii comercial-economice."
Accentul cade intotdeauna pe procese. Notatiile temporale sint rare. De aici. 0 altll trllsllturll a limbii de lemn:
Comparatil'e/e
Fraze ca acestea sint curente:
.'politica puterii monopolurilor nu poate da natere
decit la contradictii mai profunde. mai vaste"7 .
..Accentuarea crizei capitalismului monopolist in
Franta. invlltllmintele marii micllri populare din
mai-iunie 1968 au dat ~i mai mult relief acestei
convingeri"s.
..Acest aspect al analizei doctrinei marxist-leniniste
ocupll un loc tot mai important in documentele PCUS.
in lucrllrile conduclltorilor slli."
H. Barbusse, t935, p. 234.
7 G. Marchais, preeall la Programme commun de gouvernement, Paris, t972, p. 13.
Ibid., p. 21.
SINTAXA
45
"n conditiile socialismului matur, leglitura dintre

progresul economiei i progresul social-politic i spiritual devine tot mai strIDsil."
;-
Dacli e vorba de un conflict, el e cu sigurantli "tot

mai ascutit", i acest lucru devine "tot mai clar". Limba
de lemn nu se oprete doar asupra acestor procese neobosit fidele lor nsele, care se intensificli mereu. Aceastl1
trlisliturli amintete de compunerile proaste ale unor
colari care nu tiu cum sli nceapli. De remarcat cli
aceste comparative nu au niciodatli complementul
exprimat: i aici Iimbii i repugnli precizia i ea se izoleazli n vag i abstract. Importanta acordatli derullirii
fenomeneloT pare greu compatibilli cu 0 a1tli caracteristicli a discursului de lemn.
Modul imperav
Toate mijloacele Iingvistice care serve sc la exprimarea ordinului sau ndemnului snt cerute, de la imperativ la infinitiv, trecnd prin adverbe:
"Schimbi1rile cele mai importante din viata societlitii sovietice trebuie sli primeascll 0 eKpresie tiintificli
profundli. "
"Trebuie n mod deosebit sli ne strliduim sli
conferim directia necesarli activitlitii sociale a maseloT,
care sli corespundli nevoilor progresului social."
"n orice domeniu, dispozitiile programului trebuie
sil fie de aa naturli nct sli favorizeze interventia
maselor, dezvoltarea luptei muncitorilor [ ... ]"9.
,,Prietenia trebuie sli se adnceascli!"
Combinarea stilului impersonal cu discursul voluntarist este tipicli Iimbii de lemn; nicliieri n altli parte
Ibid., p. 37-38.
46
DESCRIEREA UMBI! DE LEMN
nu se regllsete aceastll oscilalie intre poli opui. ntre

discursul obiectiv al tiinlei i pocnetul peremptoriu al
sloganului.
Aceste trllsllturi existll izolat in diferite jargoane ale
societlilii moderne; abundenla substantivelor este
tipicll stilului tiinlific; impersonalitatea caracterizeazli
jargonul administrativ; mania comparativului este
frecventll ntr-un anumit discurs pedagogic i jurnalistic. Dar nici un jargon nu reunete ansamblul particularitlllilor examinate in acest capitol. Doar .,noua
limbll" comunistll reunete toate aceste defecte i
tocmai conjunctia acestor trllsllturi distinctive 0 transformll n ceva original. care nu mai are nimic comun
cu jargoanele create de lumea modernll. n schimb.
logosul marxist-leninist poate fi apropiat de limba
celui de-al III-lea Reich. care prezintll. dei ntr-un
grad mai mic. caracteristici identice: acelai accent pus
pe procese. aceeai hipenrofie a incitativului.
Discursul comunist se trlldeazll prin sintaxa sa. ca
i. poate. prin terminologie. Aceastll sintaxll .de lemn"
afecteazll n acelai mod limbi foarte diferite. ca franceza. rusa. engleza sau chineza.
Lexicul
"Al1II-lea Reich nu a creal el nsufi deCJ"t
o parte infiml din cuvinlele Iimbii sale ... Dar
, el a schimbat valoana cuvinteJor ,i frecventa
lor... A acaparat pentru Partid ceea ce era
un bun al tUlurora. a impregnat cu otrava
sa cuvintele. grupurile de cuvinte
forma
frazelor, a .servit limba ingrozitorului siu
sislem ... "
Victor Klemperer
,i
Vocabularullimbii de lemn nu este striin de al nostru.

Pretutindeni este vorba doar de pace, de progres i de
cooperare; i totui traducerea este intotdeauna inellitoare, deoarece cuvintele puse in joc de limba de
lemn nu-i imprumutll sensul dintr-un contact cu realitatea, fie el i pervertit - ca in cazul minciunii - ,
ci se referlila 0 grill implicitll de interpretllri prealabile; ele nu trimit la real, ci la 0 glosll imuabili cu privire la real. Tocmai aceastll grill trebuie descifrati ca
referinti de bazi, falll de care ocaziile precise ale discursului nu au dect putinll importantll. Studiul vocabularului va pune in evidentll micllrlle artificiale,
antagonismele imaginare care constituie dinamica limbii
de lemn i care 0 izoleazll de contingentele dubioase
ale lumii sensibile.
Limba de lemn nu dispune dect de un vocabular
48
sw-licit lO al clbui tur il putem face rapid. Pentru aceasta

trebuie doar sil ne raportllm la un anumit numw- de
idei-cheie, de analogii-fortll pe care ea le-a mprumutat
de aiurea i pe care le-a anexat in interesul silu datoritll
puterii lor de atractie asupra spiritulu~ i ntrebuintlirii
multiple care le putea fi conferitll; Lexicul se impane
ntre sferele de influentll ale acestor cteva idei i ale
acestor analogii implicite.
Maniheismul
Prima i cea mai imponantil din aceste idei-fortll
este cea a unei lumi radical divizate n doull tabere
adverse i ireconciliabile. Aceastll viziune maniheistll
constituie 0 sursil inepuizabilll de metafore i de locuri
comune i, mai ales, ea articuleazll limba de lemn.
Pentru cil dualismul de bazil pe care-l introduce organizeazll majoritatea cuvintelor retinute in lexie i furnizeazll adesea pretex tul de a perora.
Aceasta explicll faptul cll un mare numw- de termeni
utilizati de limba de lemn sint preluati din registrul militar l1 ; imagistica rllzboinicll se extinde pnilla domeniile tradi\ional cele mai bucolice: mulsul vacilor sau
culesul canofilor; nu auzi vorbindu-se dect de fronturi, blltllIii, atacuri, rezistentli, luliri cu asalt, strategie
i tacticll etc. Pacea nslli devine obiectul unei lupte
ndirjite. Citind presa comunistll, ai impresia unei
societilti venic mobilizate. Regllsim de altfel aceastll
predilectie pentru terminologia militarll n vocabularul
10 0 anchetl Beutl de scriitori sovietici a arltat cl ziari~t folosesc in JUT de 1 500 de cuvinte. in timp ce Da]' repertoriazl
220000. Vezi V. Belov, HIazik moi, drug moiu in Na Sovremennik. or. 7, 1983, pp. 181-187. Dal'esle dic\ionarullimbii ruse
din secolul al XIX-Iea, echivalent al Littr-ului.
11 Acest aspect al limbii de lemn e subliniat in toate studiile
care-i sint consacrate. Vezi in special A. M. Seliicev, Iazk
revoliuponnoi epohi, Moskva, 1928, pp. 94-95.
LEXICUL
49
limbii nazis te, unde cuvintele Kampf, kiimpferisch,

marschie.ren revin neincetat l2
Dar dualismul are 0 aIt consecintll, extrem de important: nici un cuvint din limba de lemn nu este
inocent, toate sint preinterpretate. Anumiti termeni se
aplicll lumii rele destinate s piar, altii sint apanajul
fortelor viitorului. Fiecare concept apartine uneia din
cele dou lagre - sau, mai curnd, fiecare concept se
definete prin contrariul su, prin intermediul opozitiei
fundarnentale comunist/duman. Astfel, reprezentantii
lagllrului socialist sint campionii pcii, n msura in care
adversarii lor sint atttori la rzboi. Dumanul fictiv
ncarneaz toate principiile negative: imperialist, el
oprim popoarele; militari st, el compromite pacea etc. 13
Acelai concept se va exprima printr-un cuvint diferit,
dup cum este vzut in contextul imperialist sau n
spatiul eliberat al socialismului; de exemplu, razvedcik
desemneaz gloriosul agent sovietic, n timp ce pion
stigmatizeaz spionul strltin; sau, i mai frapant, termenii de zavoevanie kosmosa, ..cucerirea cosmosului",
cnd era vorba de arnericani, fat de osvoienie kosmosa,
..punerea in valoare a cosmosului", cnd e vorba de
sovietici - pn i cucerirea spatiului ii alege lagllrul.
Funqia specific a adjectivului n limba de lemn este
legat de .. axiologia imanent" pe care discursul se
oblig sli 0 scoat la suprafat: dac din intmplare un
termen i-a pstrat neutralitatea. el este insotit obligatoriu de un adjectiv care il arunc intr-o parte sau aIta.
Cuvntul-cheie ..forte" nu se prezint niciodat singur;
yom avea fie ,,forte progresiste", fie ..forte reactionare".
Voltaire amna c adjectivul e marele duman al substantivului; in ce privete adjectivul de lemn, nimic mai
12 Vezi. in legllurl cu aceasta. Cornelia Beming, Vom . Abstammungsnachwejs'~ zum .,Zuchtwarr". Vokabular des NationaJ-
soziaJismus. Berlin. 1964.

13 Vezi. in legAturi cu aceasta, Theodor Pelsler. Die pojitische
Rede im Westen und Osten Deutschlands, Dsseldorf, 1966.
50
DESCRIEREA UMm! DE LEMN
adevlirat: el ~i volatilizeazll literaImente substantivul.

Este suficient sil vedem cum, n expresiile urmlltoare,
~eterminantul distruge continutul, cum sensul cuvintelor este abolit in vaIoarea inoculatll de adjectiv:
,.abundenta kolhoznicll", ..legaIitatea revolutionarll"14.
Asemeni spatiului geografic, timpul este ~i el supus
acestui partaj intre bine ~i rllu, util ~i nociv; ntotdeauna
..vechi" se opune lui ,.nou", vechiul ftind descaIificat prin
exploatarea popoarelor, noul. dimpotrivll, conducnd la
eliberarea universaIiL Cu toate acestea, repartitia nu se
face ntr-o manieril simplll ~i ulvocll. Trecutul contine
elemente pozitive, germeli viitorului; n tlirile imperialiste, clasa muncitoare in luptil lucreazll la emanciparea
sa, fortele progresiste snt pe baricade. Pe de aItll parte,
lumea sociaIistil nu este la adlipost de elementele paseiste
sau vndute capitaIismului; ,,rllm~itele" fIneazll dezvoltarea impetuoasll a economiei colective.
Aceea~i luptll are deci loc pe trei planuri: intre cele
douli blocuT. in timp. n inteTorul cel or douli laglire.
De aici, imponanta de a repera aIiatii ~i de a demasca
adversarii. In fiecare situatie datli, trebuie sli se efectueze acest inventar mereu actual; limba de lemn i~i dli
toatli osteneaIa, narmatil cu vocabularul sliu. euvintele nu mai servesc la semnificare; snt doar instrumente de selectare. Un sistem de coordonate implicit
sau explicit le fixeazli definitiv. ln aceastli limbli care
se pretinde avidli de concret. toate notatiile spatiale
sint rechizitionate pentru a vehicula judecata de
valoare. Fortele progresiste nu vor renunta niciodatilla
..mersul inainte"; nivelul de viatli cre~te, ceea ce nu
impiedicli partidul sli prevadli programe mereu mai
ample - fraze ca acestea snt tipi ce:
.,Noul program elaborat de congres pentru ai unsprezecelea plan cincinal ~i pentru anii optzeci este ~i mai
.. Exemple imprumutate din L. Rjevski. 1az1k i Totalitarizm.
Mn<:hen. 1951.
L.EXICUL
51
amplu i vizeazll cotinuarea creterii bunllstllrii poporului, prevllzind 0 imbunlltlltire multilateralll a vielii
oamenilor sovietici..."
Pentru aceasta, tiinta trebuie sll se apropie de mase.
Adjectivele ridicat/scllzut, larg/ingust, apropiat/indeplirtat, unilateral/multilateral nu au nici un sens, ele nu
servesc dect la marcarea unui semn pozitiv sau negativ.
Repartilia lor este aproape ritualll: "apropiat" caracterizeazll gradul de apropiere de mase, ,Jarg" i ,,nalt" se
aplicllla ritmul i la dezvoltarea producliei socialiste; in
romanul sllu 1984, Orwell a relevat cu umor locul
acestei nOliuni in Novlimbl1: "Vear by year and minute
by minute, everybody and everything was whizzing
rapidly upwards". "Larg", ,jos", "inaIt" pot de asemenea sll se refere la calitlltile morale sau intelectuale.
n majoritatea cazurilor, opozitiile sint binare; cu
toate acestea, cind limba de lemn devine 0 mainll de
rllzboi in aCliune, deci Cnd este vorba de 0 luptll de
facliuni sau de 0 epurare, un termen pozitiv poate
corespunde la doi termeni negativi, numind 0 virtute
de negllsit, ncorsetatll ntre doull vicii nedefinibile, dar
mortale. in acest fel se atinge patriotismul, cu condilia
de a evita stavilele ovinismului i cosmopolitismului;
in literaturll, trebuie vizat realismul, cu grija de a nu
bascula in naturalism sau, i mai rllu, in formalism.
Partidul i asumll misiunea de a trasa linia de separalie i de a atribui etichetele.
Nici un cuvint din limba de lernn nu scapll tratamentului la care il supune maniheisrnul. Ideologia
aruncll ansarnblul cuvintelor din Iimbajul obinuit intr-un cmp magnetic; unele snt atrase spre polul pozitiv, celelalte spre polul negativ. Valoarea se substituie
insidios sensului. Anurnite particularitllti de sintad
nAn de an i minut de minut. loti ,i toale se
repeziciune ln sus." (N. t.)
nlpusl~au
cu
,
52
observa te mai sus se explicll prin aceastll polarizare

totalll a Iimbii: de exemplu, verbele snt sacrificate n
favoarea substantivelor, pentru cll ele se preteazll mai
pUlin la judecata de vaJoare. Totul este conceput pentru
a nregimenta maximum de cuvinte; i, flIrli nici 0
indoialll, aceastll axiologie invadatoare pervenete cel
mai adnc vocabularul limbii de lemn 15.
Conceplia maniheistll intervine profund n specificitatea lexicului relinut de Iimba de lemn; ea este la
originea att a registrului polemic, cit i a folosirii
militante a cuvintelor. Totui lexicul Iimbii de lemn
nu este Iimitat la terminologia rllzboinicll. AIte metafore dect cea a luptei antreneazl! cuvintele n urma lor.
Melafora organismului
Metafora cea mai pregnantll este cea a organismului,

care se aflll la originea muItiplelor ticuri de Iimbli i de
gndire. Ea aduce un serviciu inestimabiJ ideologiei, aa
eum 0 demonstreazll rllspndirea sa n vocabularul de
lemn i faptul cll ansamblul expresiilor inspirate de analogia organicll se regllsete integraJ n Iimba celui de-al
III-lea Reich. Organicini ca i orgaJ'lisch au 0 conotalie
pozitivll puternicll i se opun termenilor mehaJ'licini,
mechanisch. Ideologia are nevoie de sancliunea organi1.5 Cerc:etltorii care s-au nteresat de problema limbii de lemn au
fost aproape loti fravap de aceasti orientare a concepteJor. Vezi n
legAturl cu acest subieet interesanta dare de seaml a unui coloeviu
clandestin consacrat Novlimbii eare s-a linut la VU10via in 1978:
lzyk Propagandy, Warszawa, 1978, i articolele inspirale de acesl
colocviu: Leszek Bednarczuk .,Wladza nad mowa" in Pismo 2 .
pr. 1981, pp.93-102. Andrzej Luczaj, ,,2niewolony jzyk", in
Ku/tura 12, 1980, pp. 100-106. M. Bronski, "Tolalilarny jzyk
Kommunizmu", in Ku/tura /2, 1979, pp. 91-99. M. Helier, ,)zyk
sowiecki a jzylc rosyjski", in Ku/tura 12, 1979, pp. 99-103.
Vezi ~i excelenlul artiool al lui R. Gaudig, "Die deulSche Spmch
spallung", in NeuedeutscheHe/te, Heft 55, Cebr. 1959, pp. 1008-1014.
9
LEXICUL
53
cistll pentru a-~i acredita discursul ~i este lesne de

nleles de ce: imaginea organismului impune spiritului
ideea de determinism ~i atestll mai aies perseverenla
unei naturi date n flinla sa. Ea permite imaginarea unui
postulat fundamental ai ideologiei, primatul nu al
naturii ca atare, ci ai unei naturi bune sau rele ~i incapabile sll se schimbe, in ciuda aparenlelor. mprumutatll
din lumea fizicll, ea este pe nesimlite proiectatll in
domeniul moral, unde ea nrlldilcineaz! maniheism ul.
Dintr-un lucru r!u, nu poate rezulta dect rllu; un principiu pozitiv nu genereazll. dect binele. Capitalismul se
strl1duie~te in zadar, tot ceea ce na~te este corupt; dimpotriv!, socialismul produce intotdeauna Binele, oricare
ar fi tactica sa. Devenirea seam!n! cu infliptuirea unui
program genetic, constrnge ca ~i ereditatea: fructele
realizeaz! seminlele, ~i voinla umanll, bunll sau rea, nu
are nici 0 putere. Acest fapt este adevl1rat deopotrivll i
pentru societllli, i pentru indivizi i principii:
.. Ideile apl1rate in secolul al XVIII-lea de ideologii
conlinde la inceput un germene de conservatorism, care in cursul dezvoltlrii ulterioare dii roade
diametral opuse scopurilor pe care aceti mari gnditori c!utau sincer s! le ating!."
progresi~ti
Metafora organicistll structureazll un anumit numl1r

de notiuni-cheie ale limbii de lemn: nOliunea de socia!ism ..matur", de burghezie ..putredll"; ideea de ..asimilare"; nOliunea bolevicll de ..nucleu" (..un nucleu
solid de comuniti"). De aici ~i 0 manier! recognoscibilll de a percepe timpul. Acesta este conceput mai
nti ca ..dezvoltare" ~i mai ales ca ..dezvoltarp uIterioarll". Timpul se manifestll in realizarea programelor; el este continuu i fu! surprize. Istoria se pliazll
pe aceeai necesitate imanent! ca ~i fiinlele biologice;
se merge pn! la a vorbi de ..dezvoitare natural-istoric!". Nu existl1 rupturi brutale: ,.Noul iese clin adncu-
54
DESCRIEREA UMMI DE LEMN
rile vechii societl!ti" ~i aceastl! continuitate se regl!sete

in fiIozofie: ,,ooctrina lui Marx a apllrut ca prelungire
directil ~i nemijlocitl! a doctrinei celor mai mari reprezentanli ai fiIozofiei."
Istoria este deci presllratl! cu ,jaloane" pentru cine
tie sl! vadl!; limba de lemn semnaleazl! asiduu aceti
"genneni", aceste "tinere mlAdite", aceste "seminte" ngropate in trecut, acest ..teren fertil pe care a crescut
revolulia". Eclectismul proletar va selecta elementele
pozitive ale trecutului pentru cl!: ,.Asimilarea a fOt ce
este viabil in tradilme trecutului este 0 condilie a progresului." De aceea: ,,1nternalionalismul proletar s-a
mbibatcu tot ce era mai bun in umanismul Luminilor."
Pe de altl! parte, anumite spirite luminate au ~tiut

altlldatl! sl! discearnl! adevllrul. Engels a avut cuvinte
"profetice", "prezicerile lui Lenin s-au realizat". ntr-o
epocl! ~i mai indeplirtatll, ctiva filozofi burghezi s-au
putut apropia de adevllr, iar intuilia lor rl!mllsese evident incompletl!, datoritl! prejudeclililor de clasll:
,.ln continuarea lui Feuerbach, Herzen ;j mers mai

departe dect Hegel spre materialism [ ... ]. El a atins n
treacilt materialismul dialectic i s-a oprit in fala materialismului istoric."
Viala socialll ca ~i viala intelectuaHi lin de natura
acestei deveniri teleologice, care in limba de lemn se
traduce prin numeroase fraze construite dupll modelul
,,deja ... dar nu incll":
,.La pllrinlii spirituali ai revoluliei burgheze franceze, problema patriotismului este deja foarte legatl!
de problemele democraliei. [ ... ] Nu trebuie totui sll
uitllm cl! patriotismul este un fenomen contradictoriu
intr-o societate impllrlitl! in clase. n epoca formllrii
lEXICUL
55
naliunilor, patriotismul pllturilor populare, in special

al proletariatului, nu s-a diferenliat ncif de patriotismul burgheziei."
Prin acest balans tipic intre ..deja" i ..nu incll", trecutul se integreazll in viziunea ideologicll. Deciziile
prezentului se insereazll aici ntr-o micare analogll,
unde apare i mai clar accentul pus pe continuitate:
..Noi nu am variat [ ... ] n insistenla cu care am pus
aceastll chestiune a democraliei" 16.
,.Educatia potitiell a muncitorllor a fost ntotdeauna
una din sarcinile fundamentale ale partidului comunist.
La ora actualll, cnd poporul sovietic construiete societatea comunistll, aceasta caplitll 0 importanlll deosebitll.
Formarea n rndul muncitorilor a unei conceplii
marxist-leniniste despre lume rilmne ~j va rlfmne sarcina centralll a muncii ideologice a organizaliilor de
partid"17.
Metafora organismului nu sprijinll doar cu autoritatea
sa ideea fidelitlliii falll de 0 naturll datll, sentimentul
continuitlltii; ea legitimeazll de asemenea planificarea in
cadrul societlltii. Dupll cum mnla biologicll se conformeazll unui program prestabilit, la fel i organismul
social se dezvoltll dupll nite planuri. De unde superioritatea socialismului: cu economia planificatll, omul ia
asupra sa ceea ce inainte nu depindea dect de jocul
brutal al legilor lumii f"lZiee; el devanseazll intr-un fel
necesitatea, elabornd el insui planurile de dezvoltare
socialll pomind de la analize tiinpfice.
L'Humanit din 17 martie 1984.
Constructia gramatical3 subliniatl aci s-a impus in discursurite de lemn din era brejnevistA.
'6 G. Marchais,
17
56
DESCRIEREA UMBIJ DE LEMN
Analogia biologic11 invitl1 de asemenea la reperarea n

fiecare proces a "etapelor", a "treptelor", a "stadlor",
puse, binenteles, n valoare, stadiul cel mai recent fiind
totodatll ~i cel mai avansat, Termenii "n acea epocll",
"n acel moment", "n epoca lui" desemneazll perioade
revolute ~i imperfecte, pe care umanitatea progresistll
le-a depll~it ntr-o ,,noull etapll a mersului sllu nainte",
a~teptnd sll atingll "nivelul superior", Socialismul matur
se caracterizeazll prin "dezvoltarea sa progresivll", n
care "saltul uria~" nu mai este de actualitate, ceea ce nu
exclude ctu~i de putin realizarea unor p~i importanti.
Aceste stadii snt legate prin "forme de trecere", culmi
ale dialecticii. Fiec11rei etape i corespund tipuri ~i
,,realizllri"; trecerea la etapa urmlltoare este deterrninatll
de evolutia "condiliilor", Periodic. trebuie "efectuate
bilanluri" evocnd obstacolele depll~ite. pentru ca apoi
sl1 se "schileze perspectivele". Cu aceastli ocazie, snt
celebrate ,,meritele" fieeliruia.
n acest context. se Illmuresc doull alte nOliuni-cheie
ale Iimbii de lemn: notiunea de "viatli" ~i cea de "creatie", "Viata" reprezintll dinamismul care nfl1ptuie~te
programele. realizeazll determinismele. eonfirmll doctrina. "Creatia" se referlila aetivitatea umanll vllzutli din
acela~i unghi. adicli la orice activitate care merge n
sen sul istoriei. eare eontribuie la reafrrmarea ideologiei:
" ViaJa a respins prezicerile fiarelor I8 ."
Viala coincide aiei cu istoria:

"Istoria respinge afrrmaliile filozofilor burghezi, .."
"Practica a confirmat vitalitatea poziliei leniniste."
"Socialismul este produsul creaJiei maselor."
"Ca ~i altlidatli. viaJa este orientatll nainte,"
18
Este vorba de anticomuni,tii occidentali rluvoitori.
LEXICUL
57
"Activitatea vitalli" antreneazli obligatoriu progresul.

Jar clasicii marxism-Ieninismului sint "izvoare vii".
Expresia "analiza creatoare", care are de ce sli lase
perplex un neinitiat in limba de lemn, se clarificli
acum: e~te creatoare orice analizli care extinde ideologia la domenii la care avea greu acces sau care reduce
faptele ostile la 0 versiune ideologic acceptabilli. Barbusse constatli: "Aici, clarviziunea devine creatie" 19.
Kalinin nu spune altceva:
"A fi marxist inseamn a fi creator. [ ... ] dacli nu pui
suflet, dacli nu creezi, dacll nu Iii tot timpul socotealli
de tot ceea ce se intimplli, va fi cvasimarxism"20.
Sli notllm in legliturll cu aceasta cli nOliunile de
"vialli" ~i de "crealie" ocupll un loc identic in limba
celui de-al III-lea Reich2l
Oeterminismul imanent vehiculat de imagine a organismului nu poate intotdeauna sll se traducl!. in metafore: este nevoie de un concept sociologie pentru a
exprima fidelitatea actorilor sociali falll de prima lor
naturll, altfel spus, pentru a pune bazele determinismului local indispensabil progresului global. Trebuie
sll fim siguri cl!. in orice moment fiecare protagonist i~i
joacll bine rolul in drama istoriei. Conceptul de "interese fundamentale" asumll aceastll funclie. El fixeazll
clasele ~i indivizii in esenla lor bunll sau rea, i ancoreazll in fiinla lor ~i transferll societlliii obstinatia pe
care natura 0 manifestll in organism.
Cu toate acestea, doar societatea, doar clasele sociale
sint supuse unei necesitli interne; doar lor li se atribuie 0 naturll:
" H. Barbusse, 1935, p. 59.
:zo M. 1. Kalinin. Despre educapa comunjstA. Ed. Tineretului a
C.C. al U.T.C., 1952. p. 13.

21 a. indeosebi tennen schopferisch, schaffend, lebensgesetzlich.
58
,,Lupta claselor se desfii~oarll in virtutea legilor

obiective imanente."
"Ceea ce este imanent naturii burgheziei este strllin
naturii sociale a proletariatului."
Cit despre individ, el rllspunde unei cauzalitlili
externe pur "rnecanice"; educalia i detenninll mnla.
,,Interesele" nu intervin decit mai trziu, pentru a-I fixa
in pozilia sa. Statutul voinlC umane in Iimba de lemn
va fi examinat separa!.
Viziunea organicistli componll incll un avantaj: ea
inspirll dialectica "intregului" i a "plirtii", care aduce
servicii inestimabile lirnbii de lemn:
"Ideologia proletariatului [ ... ] este cu atit mai
organicll cu cit ia mai bine in consideralie dialectica
generalului ~i particularului, a plirJji ~i a ntregului".
Parte a este evident subordonatll intregului; in afara
ntregului, ea nu are sens; dacll se rupe de acesta,
JIloare. n rusll, adjectivul otdelni actualizeazll aceste
presupozilii: el semnificll "izolat de ntreg", deci
"pulin imponant". El expediazll in domeniul accesoriului toate aspectele negative ale socialismului pe
care Iimba de lemn este obligatll sll le menlioneze
dintr-un motiv sau aItul. Se vorbe~te atunci despre
"elemente izolate" cind sint in chestiune persoane disidenlii - sau 'despre "lipsuri locale" cnd se are ln '.
vedere penuria generall1. Doar partidul posedll privilegiul "abordllrii globale", el este cel care vegheazll la
dezvpltarea "multilateralll" i care asigurll "monolitismul" societlilii sovietice, caracterizatli prin "omogenitatea" sa. Limba de lernn se ntemeiazll pe analogia
organicll pentru a pune sistematic in valoare Unul in
detriinentu\ Multiplului. La toate nivelurile existenlei
II"'"
lEXICUL
59
sale, omul nou tine de Unul organic: el trllie~te ntr-o

societate full clase ~i este in acord cu con~tiinta sa,
spre deosebire de burghezii venic divizatj22.
Organicism i voluntarism: ncarnarea

Sub suprafata sa netedll, limba de lemn ascunde 0
tensiune pe care 0 rezumll doull cuvinte: cuvntul "dezvoltare" i cuvintul "constructie". n ciuda mersului
istoriei, in ciuda a "ceea ce este in mod organic inevitabil"23, omul trebuie sil intervinll. ~i totui 0 lume
att de profund absorbitll n "procese impetuoase" nu
lasilloc actiunii umane; anumite fraze trlldeazll contradictia ntre cre~terea teleologicll "organicll" i vointll:
"n Polonia frllteascll, adversarii socialismului se
strilduicse sil abatil dczvoltarca pc 0 ealc contrarc-
volutionarll."
"Sareina de a uni organie cuceririle tehnicii cu
avantajele sistemului economic socialist."
"Adevllratul realism trebuie sil aibll [ .. ,] puterea de
a savili mcrsul luerurilor"24.
"Orice eroare n lucruri tinde sil se rectifice de la

sine, dar spiritul uman trcbuic sil. grilbcasell accastil
rcetifiearc organicif"25.
,.Marxismul lumineazll adincurile i ncccsitil[ilc,

nlifnpltc una de alta, ale acestor mari rllsturnllri logice
din societatea actualll, i dll reguli sigure pentru a le clabora. [ ... ] Socialism ul este [ ... ] doctrina care sehiteazil
22 Glsim aceea~i idee a armoniei n tntreg la nazilti, eare, para
doxal, au invocat-o pentru a respinge notiunea de luptl de clasl.
23 Expresia aparpne lingvistului Marr.
,. H. Barbusse, 1935, p.94.
" Ibid., p. 26.
60
DESCRIEREA UMm) DE LEMN
dinainte nevoile logice ale tuturor, ~i pentru care fiecare

trebuie s1l munceasdl cinstit spre a le realiza [ ... ]"26.
,.POli domina in m1lsura in care inlelegi ~i in care
concretizezi irezistibilul marxism"27.
Limba de lemn multiplicll expresiile ineluctabilului
pe de 0 pane, n timp ce pe de alt1l parte ea acumuleaz1l imperative ~i exortalii:
"Efonurile Imlor trebuie sll se realizeze in direclia
unei aqiuni comune in vederea crellrii condiliilor
pentru pllstrarea pllcii."
Aceste chemllri la aCliune uman1l se limpezesc
atunci cind analizllm modalitatea social1l a "evoluliei
naturale" in universul de lemn. Lucrul istoriei se traduce n "conceptele" urm1lto.are: "inflorire", "accelerare", "consolidare", "multiplicare", "dezvoItare",
"ntArire", "aprofundare", "cretere", "avnt", "mbo-
g!tire", "elan", "cretere impetuoas~", "agravare",

,,lllrgire", "depl1~ire", "sporire", "desf1l~urare"; lista
nu este exhaustiv1l.
n cadrul acestor procese, actiunea uman1l, individual1l ~i colectiv1l, poate fi perceput1l n dou1l maniere:
sau prelunge~te un proces pomit anterior, sau incearc1l
sll devieze cutare sau cutare dezvoltare, in special
accelernd-o sau frnind-o. Iat1l citeva verbe care desemneaz1l paniciparea posibil1l a omului la vasta mi~
care a istoriei:
"A ajuta, a juca un roi, a orienta, a facilita, a crea

condilii pentru, a frina, a perfectiona, a accelera, a stimula, a se sprijini pe, a dezvolta, a int1lri, a apllra" '."
~i
iat1l cteva expresii tipice dermind "praxis"-ul:
,. Ibid. p.25.
Ibid., p.173.
Z1
LEXICUL
.'
61
"PCUS va continua n viitor politica sa de dezvoltare a cooperllrii cu tl1rile eliberate."

"A -i ntllri legliturile cu masele populare."
"A dirija energia maselor pe caJea luptei
revolutionare."
,,Partidul comunist [ ... ] cerceteazli temeinic ntotdeauna"28.
"A crea condiJii decisive pentru lichidarea ril.mnerii
n urmil. economice."
"Comunitii au lIceput i duc mai depane 0 uriali
activitate n numele ... "
Necesitatea istoricli se transformll pe nesimtite n
imperativ moraF"; aqionnd n sensul istoriei, individul alege tabllra nvinglltorilor, actionnd pentru Bine.
El activeazll sau devanseazll Progresul. Aici imaginea
organicll nu mai este valabilll, i, pentru a disimula
aceastli alunecare ilegitimll prin care necesitatea devine
virtute, ideologia face apel la 0 notiune venerabilll a
clirei autoritate este att de mare, nCt caracterul sllu
profund materialist trece neobsetvat: este termenul de
,,ncamare", care constituie pivotul discursului de lemn
i ocupll 0 pozitie-cheie n ideologie.
El este cel care impune spiritului faimoasa "Iege a
dezvoltllrii inegale" justificnd prin aceasta existenta
Partidului. Pentru cl! societatea nu cunoate creterea
regulatll a plantei; ea cuprinde ntotdeauna elemente
naintate i elemente retrograde. n lumea umanll, puterea poate deveni local act printr-o muncll de epurare
progresivll; termenul de "ncamare" desemneazll n
acelai timp procesul prin care legile istoriei se realizeazli, i avangarda n actiune care accelereazll sau
,. Ibid., p. 182.
29 Kolakowski a fleut 0 analizl penetrantA a acestei ambivalente
a marxismului. care dintr-o descriere n~tiintificlu obiectivA vrea sA
extragi 0 teleologie ~i 0 norml morall. Vezi in legAturl cu aceasla
L. Kolakowski, L'Esprit rvolutionnaire, Bruxelles, 1978.
62
anticipeazll acest proces. Partidul se legitimeazll prin

calitatea sa de esenlll devenitll deja existenlll; planurile
sale au puterea de a atrage restul societlltii in ceea ce
trebuie sll fie. Astfel. notiunea de incarnare resoarbe
contradiqia intre organicism i voluntarism. ln textele
de lemn. ea este omniprezentll:
..Comunitii sint carnea citmii. sngele sngeluj
clasei muncitoare."
.,Proletariatul este personHicarea produqiei moderne."
.,Lenin este ncarnarea idealll a revoluponarului."
..Structura economidi popularll trebuie sil incarneze
idealurile noii societlili. sil persomfice integrarea tiinlei i productiei."
..Aceste idei se ncarnau din plin in viatll."
Materialismul. oricit ar fi de dialectic. nu poate furniza termenii apti sil redea patosul devenirii socialiste.
al eroismului revolutionar i al avangardei progresiste;
pentru aceasta.limba de lemn este obligatll sll caute in
registrul ..idealist". care limiteazll domeniul investit
prin metafora organicll.
Renedarea ~; forma
Imaginea organismului a fost preluatll pentru cll
pare sll furnizeze modelul inteligibil ideal al unui
determinism total; dar cimpul acoperit de metafora
organicll este limitat. Aceasta nu tine doar de dificultatea de a integra actiunea umanll intr-o lume evoluind spontan spre progres; modelul organismului
componll un inconvenient i mai gray. El presupune
un principiu de coerentll care este fundamental strllin
ideologiei; aceast<l nu ar putea admite. nici mllcar
concepe. determinismul morfologic al fiintei vii; ea
ignoril cu incllplltnare rolul jucat de formll in indi-
..
LEXICUL
63
viduatie. 0 lume de forme i este inaccesibill1 din

doul1 motive: pe de 0 parte, compartimentarea sa 0
face refractarl1 la 0 scheml1 de inteligibilitate universall1; i, pe de altl1 parte, demersul ideologic prin
excelentl1, trecerea de la aparentl1la 0 realitate subi acentl1 precunoscutl1 i imuabill1 nu are nici 0 infl uen tl1
asupra unui univers de forme variate i solide vorbind
pentru ele insele. ln forml1 i manifestl1 existenta
ncl1pl1tnarea; prezenta unor forme n lumea sensibill1
face zadarnicl1 aceastl1 lume secundl1 imprecisl1
construitl1 de doctrinl1. Forma e cea care trebuie deci
atacatl1. Notiunea de ncarnare eludeazl1 problema
devenirii morfologice, implicatl1 de metafora organicl, permilnd idealului sl1 se substituie formei. Dar
coerenla intcrnl1 a universului de lemn se sprijinll pe
o altl1 nOliune, cea a reflectlirii. Aceastl1 nOliune este
indispensabill1 funclionlirii logosului comunist, pentru
cl1 ea face posibill1 grefa lumii secunde pe anumite
fenomene reale selectionate n acest scop, i tot ea
este cea care servete ca punct de plecare hermeneuticii de lemn. A reduce forma la reflectare, a descoperi, sub multiplicitatea perfidl1 a formelor, un
continut univoc i veritabil: acestea snt adesea pretextele discursului de lemn. Formele amintesc in orice
moment vasta ipocrizie a lumii, ml1tile succesive pe
care le imbracl1 pentru a scl1pa Adevlirului; ele ncetinesc procesele p frneazl1 mersul istoriei; ntunecl1
contiinta maselor i disimulazl1 manevrele dumanului de clasl1; pe scurt, ele se confundl1 cu aparenlele
nell1toare care trebuie demistificate. Fenomenele nu
au nici 0 existentl1 proprie, ele nu fac dect sl1 reflecte.
Contiinta reflectl1 starea fortelor de produclie i
raporturile de clasli, structura politicl1 reflectl1 interesele clasei dominante, arta reflectl1 aspiratiile revolutionare ale maselor populare. Mai mult dect oricare
64
alla, notiunea de refleetare permite formularea releivointe fundamentale a ideologiei: ea dezvlUuie originea eoruptll a fenomenelor.
n lexie, aceastll notiune a1imenteazll 0 ntreagll serie
de termeni, care servesc att la justifieare - dacll 0
lege istoriell este la originea refleetllrii - , cit ~i la stigmatizare - n cazul n care reflectarea emanll din
interesele burgheziei. Iatll ctiva din aee~ti termeni i
cteva expresii care evoell masiva coerentll a unei lumi
cimentate prin refleetllri:
"A reflectaH , "a riispunde la", "a corespunde", ."a
transpArea", "a se manifesta n", ,,3 puna amprenta",
"a exprima interesele", "a reflecta adevuata situatie".

"Toate aceste particularitl1ti apar cu cJaritate n [ ... J."
"A corespunde eoneeptiei marxist-Ieniniste asupra
proceselor istorice."
"Strategia panidelor marxist-Ieniniste corespunde
cel mai bine exigentelor dezvoltllrii mondiale."
,,~i aici se manifestll influenta elasei muncitoare
internationale i a sistemului soeialist mondial."
"Centralizarea politicll apare ca reflectare a unitlltii
eeonomice naturale."
"Acest patriotism exprima starea pUlin avansatll a
luptei de c1asll."
Notiunea de retlectare scapll seleqiei maniheiste
pentru ell este funelionalll: ea vehiculeazll deduclia,
permite efectuarea acestei reveniri la principiile care
eonstituie esenlialul demersului ideologic; ea transformll fenomenele n i1ustrui i reduce diversitatea
lucrurilor la 0 interpretare ntotdeauna identicll. Retlectarea de lemn nu este 0 analogie - ar fi 0 rllmnere n releaua superficialll ~i demnll de disprel a
formelor - , ci un instrument de luptll n serviciul
65
LEXICUL
voin\ei de expansiune ideologicll. Ea substituie lucrurilor reale ectoplasme prin care se disting cu u~urin\lI
acelea~i principii imuabile.
NO\iunea de reflectare intrll n mare masurll n
iluzia inteligibilitlilii universale, care confer foqll
ideologiei: datoritll ei, tOf-te renomenele SInt interpretabile. Cu toate acestea, mentc!e "i nu se ()presc a,cl.
Raportlnd ret1ectarea la un pnncimu maI man, SpmlU!
crede ca a racut 0 descopenre; el lSi ,magmeaza ca a
nleles ceva. Or, Ideo!ogia se ,mpune cu mt mai
hotllrt inteligenlei cu dt ea acrediteaza un s,mulacru
de nlelegere, 0 promisiune de hermeneutica. impresia
unei ~tiin\e care se reveleazll progresiv. Denun\area
aparen\elor cu ajutorul reflectllrii creeazll un miraj al
descoperirii; ea justific prin aceasta preten\iile ideologului. Pentru cll, ,'n aceasta optica a ret1ectllrilor,
activitatea spiritului poate iUa doull forme: ca consUl
fie in a reflecta, fic in a repera rellectari, A ~ti nseamna decl a revem la natura DUna sau rea a lcnomenelor de tnsele reduse la reIlccUiri. Lilmca eSle
acoperita de 0 ,nlnitare Ge masti C:lre [rCbUlC smulse .
.ue unde, \) iniTeagJ. Lermll1oioglc ,j u!siInularii ~l a
demistificani:
nA trece drept": "sub pretextul de a se interesa de";
"un faIs revolutionar"; "aspctul ascuns"o; "aqiunea de
a demasca".
!):ltcl",">
, -. '
:;at:-i,;';
1 c,
.:l"""U r,.i.'
'~:n:l"l"";;
",";j., ;f"J~"'"
66
Aceastll idee de "a revela", de a avea acces la culise

invizibile in primul moment, informeazll 0 mare parte
a vocabularului care desemneazll operatiile intelectuale. Expresii ca "a dezvlllui profund natura (esenta,
continutul)", "a plltrunde in inima evenimentelor" sint
monedll curentll. A gindi inseamnll a indepllrta fenomenele pentru a reveni mai sigur la principii; pentru
ideolog, lucrurile snt in fond asemeni cuvintelor, semnele arbitrare ~i multiple trimitind la un continut definit
de cei care detin ~tiinta. ntr-o lume a aparentelor,
ideile nu snt legate de stabilitatea fiintei i formelor, ci
de persistenta mereu reafirmatll a esentelor. Ele serve sc
drept trambulinll spre lumea secundll.
Studiile consacrate Iimbajelor ideologice 31 privilegiazll invariabil examinarea lexicului ~i se opresc in
general la doull particularitllti, axiologizarea termenilor
~i sllrllcirea vocabularului. Mul\; autori au relevat clI
anumite cuvinte dobndesc n aceste Iimbi 0 valoare
opusll celei pe care 0 posedll n Iimba naturalll: astfel,
in lingua sovietica, precum ~i in limba celui de-al
III-lea Reich, cuvntul "urll" a cllplltat 0 conotatie
pozitivll; de 0 parte i de alta se vorbe~te de "ura sacrll"
sau de "ura eroicll"; in idiom nazist, fanatisch este
considerat ca 0 virtute; la bol~evici, "credinta oarM"
este obligatorie. Toate aeeste remarei sint foarte juste,
dar ele nu Hlmuresc dect partial transformllrile suferite
de lexic dupll tratamentul de lemn. Inversiunea sau
suprimarea pur i simplu nu snt deCt modalitllti posibile ale acestui tratament. Cuvintele din Novlimbll, in
ciuda celor aflTmate de Orwell, nu au ntotdeauna un
31 Vezi n legtur cu aceasta excelentul articol al lui Otto B.
Roegele, .,Die Spaltung der Sprache". in Die politische Meinung,
Heft 36. mai 1959, R. Gaudig. 1959. ~i 0 lucrare consacratli limbii
celui de-al III-lea Reich, care contine ohservatii interesante:
V. Klemperer, Die unbewiiltige Sprache, Darmstadt, 1956.
LEXICUL
67
sens opus celui din limbajul obi~nuit; s-ar putea vorbi

mai curnd de un sens pervertit. Sli lullm de pildll termenul "con~tiintll"; in limba naturalll, acest cuvint
nu-~i aflll un echivalent exact de vreme ce desemneazll
gradul de impregnare ideologicll ~i doar accesoriu
absenta con~tiintei. Pe de altll parte, daca limba de
lemn a flleut sll disparll un numllr mare de cuvinte, ea a
creat in acela~i timp multe altele, plecnd in special de
la abrevieri ~i de la cuvinte trunchiate, fllr sa-i pese de
sonoritatea lor barbarll; termeni cum ar fi "colhoz",
"lichidarea flIrlivacitlltii" (absenta vacilor) ilustreazll
fecunditatea lexicalll a limbii de lemn 32.
Trebuie deci sll insistllm mai putin pe sllrlleirea
vocabularului, ct pe extrema sllrllcie a universului
conceptual: un mic numar de imagini in acela~i timp
vagi ~i dispunind de 0 mare putere de atraqie asupra
spiritului ajung sll antreneze pe orbita lor semanticll 0
intreagll serie de cuvinte ~i sll le faca sll basculeze in
neant. Ideologia face un compromis cu cuvintele: ea le
las 11 sll subziste dupa ce le-a golit ~i le-a injectat un
contin ut nou. Mai curnd dect sll suprime 0 nOliune,
ea 0 perverte~te, ceea ce-i permite 0 anexare mai totaHI
a limbii naturale. Ea domne~te peste un vocabular
definitiv destabilizat din care face ce vrea. Putem
vorbi aici hotllrit despre arbitrarul semnului.
32 Pentru neologismele din limba sovietici. vezi L. Rjevski.

1951, pp. 8-9.
Stilul
Pare aproape comic sl1 se vorbeascl1 de stil n legl1turil cu limba de lemn. Daci1 privim stilul ca 0 marcil
personala a ficeitrui individ asupra limbii, alUnci
putem si1 caractcrizilm cu u~urinla discursul eomunist
ca un non-sti!. Nici 0 luerarc, niei un articol redactat
n limba de lemn nu-~i trl1deaza autorul, cu exceplia
poate a unor opere de Stalin ~i de Lenin. 0 armatl1 de
redactori vegheaza sl1 lustruiasca fiecare text, sl1 facl1
sa se respecte fiecare detaliu al stiluJ ui Jimbii de Jemn.
Alturi de aceast11 munc metodica, vechea cenzura de
'lltiidatl pare anizanaUi: "In ,he end we shall make
'houghtGlme iiterally impossible, because there will
'1e ne "'oms in which ta express It"33, afirma Symes,
genialuJ artizan al Novlimbii din 1984. Se instaureazl1
,: .TI:lnier?\ cc ,1 serie cu adevitrat colectiva, oricare ar
Ci :)ur,lcCi.ul t:"atat.
-.~(;;:<l)nCa,
Aristotel .~i iimba de :emn

,_~, ~~
.r
....
69
STILUL
retorice clasice, graVe crora autorul obtinea adeziunea auditoriului sliu. n Retorica sa, Aristotel enumerli
ealitlitile indispensabile stilului bun. n ce fel se confonneazli limba de lemn? S lulim la ntmplare Cteva
fraze extrase dintr-un diseurs consacrat aetivitlitii organizatiilor de partid.
"n aceastli problemli, punctul nostru de reper esenlial
se afU n pozitiile rezoluliei recente a CC al PCUS:
Perfectionarea ulterioarli a eontrolului ~i verificlirii
exeeuliei n lumina deeiziilor Congresului al XXVI-lea
al PCUS. Este un document foarte important n cc
prive~te viata organizaliilor de partid. n lumina
exigentelor sale, sntem obligati sli adoptlim 0 abordare
diferitli, mai severll, mai riguroas, a multor aspecte
din activitatea partidului."
Claritatea
Prima virtute a stilului dupli Aristotel este claritatea, pentru cli "dacli discursul nu-~i arat obiectul, el
nu-~i va ndeplini funclia"34. Pentru cititorul occidental, textul citat mai sus nu spune mare lucru; cititorul sovietic va reu~i poate sli trag 0 eoncluzie, dar
dupli 0 muncli de interpretare care nu are nimic de a
face cu meeanismele semantice ale limbii nse~i. El
"va face derivata". n el nsu~i, stilul de lemn este vag,
plin de abstracliuni ~i de redundante; el fuge de precizie. Dac existli vreo claritate n discursul de lemn,
ea nu se datoreazli cu sigurantli meritelor stilului. Este
nevoie de 0 lungli practicli pentru a distinge cee a ce
are sens: n aceastli limbll ntepenitli ntr-un ritual
imuabil, unde substantivul Wcheamli adjectivul, verbul
~i atrage complementul cuvenit, fiecare abatere de la
ceremonial poate indica ceva; nsli~i alegerea proble34
Aristotel. Retorica, 111,2, 1404 b
~i
urm.
70
mei tratate este adesea semnificativ11, mai mult dect

ceea ce se spune despre ea. Un text care nu-~i deconspir11
sensul dect n distanlele fal11 de un cod implicit este
desigur foarte ndep11rtat de c1aritatea pe care 0 preconiza Aristote\.
Adecvarea
"Adecvarea" constituie a doua calitate a stilului

frumos. Oratorul trebuie s11-~i adapteze discursul la
subiect; el trebuie s11 lin11 cont de atitudinea publicului
sau ~i de impresia pe care 0 produce. Trebuie ca el
(stilul) sa nu fie nici plat, nici umflat, ci potrivit. Din
aceastl1 nOliune de adecvare, Cicero ~i-a derivat teoria
cel or Irei stiluri adaptate scopurilor urml1rite de orator,
dupl1 cum acesta dore~te s11 demonslreze, s11 placl1 sau
sl1 emolioneze.
Iatl1 cteva texte pe diverse terne, sernnate de diferiti
autori.
"Un an ume progres n definirea naturii obiectului
cibemeticii a fost realizat cu prilejul reuniunii din
14 mai 1980 a secliei filozofice a Consiliului ~tiinlific
consacrat problemei complexe Cibemeticl1. A~a cum
a subliniat pre~edintele Consiliului ~tiinlific, academicianul B. N. Petrov, la ora actual11 se face simlit11 necesitatea unei definiri mai precise, chiar mai consecvente,
~i ntr-o anumiti1 ml1sur11 mai Testrnse a cibemeticii"35.
"Interesul manifestat de opinia publicl1 favorizeazl1
dezvoltarea rapid11 a ~tiinlei demografice, care iese din
ce n ce mai hotl1rt din cadrele nguste ale aplicaliilor
~i cautl1 s11 elaboreze 0 viziune mai profund11 asupra
naturii proceselor care 0 intereseaz11. Tendinta n chestiune este legatll de dorinla crescndl1 a unei nlelegeri
3~
N. T. Abramova. in Voprosf FiJosofii. 1981. nf. 3. p. 71.
STILUL
71
teoretice mai precise privind differentia specifica din

domeniul particular al realitlltii sociale n care au loc
aeeste proeese"36.
"n hotarrile Congresului al XXVI-le a al PCUS,
leglltura mutualll cresCndll ntre politica economicl1 ~i
politica social n conditiile socialismului dezvoltat a
fost pusll n luminll sub toate aspectele. Pe de 0 parte,
tocmai n domeniul economiei s-a pus baza solutionllrii
problemelor sociale. Obiectivul principal al strategiei
eeonomice a partidului - utilizarea mai eompletll a
factorilor intensivi ai dezvoltllrii economice - este urmllrit cu perseverentll, n interesul sporiril bunllstrii
poporului. Pe de altll parte, trecerea la 0 cale esentialmente intensivll a dezvoltllrii economice atrage dup
sine 0 ere~tere considerabilll a rolului factorilor sociali
care favorizeazll ameliorarea eficacitlltii ~i calitlltii
productiei comune"37.
"Sentimentele estetice ale frumosului ~i nobilului,
tragicului ~i comieului etc. s-au format istorice~te, n
cursul asimilllrii de clltre om n activitatea sa practica
~i n artll a calitlltilor obiective corespunztoare din
realitatea naturalll ~i sociala. Acest proces nu poate fi
considerat ca ncheiat n niei 0 epocll istoricl1"38.
Rezult din aceste texte cll stilul rmne absolut
identic, oricare ar fi autorul ~i oricare ar fi tema.
Aceasta din urmll este zdrobitll de tllvlllugui stilului de
lemn; ~i oricine stllpnete limba de lemn poate serie
pagini sau face discursuri pe indiferent ce temll, fl1r
nici 0 initiere prealabiHl. Nu existll diferentll ntre stilul
,. A.G. Vi~nevski. ibid., 1981. nr.4. p.71.
37 V.S.Rogovin, ibid., 1981, nr.6,p.3.
38 V. P.Krutous, ibid., 1981, nr. 6, p. 125.
72
scris ~i stiJul oral; discursul de lemn se adapteazll tot

att de putin publicului sau, pe ct se conformeaza
obiectului sllu scrisul de lemn; de altfel, nici nu este
necesar - adesea atitudinea pUblicului este indicata
dinainte: citind fraza "poporul sovietic a allat cu un
mare entuziasm de hotarrile celui de-al ... congres",
cetateanul sovietic ~tie exact ce se a~teaptll de la el.
Totu~i exista 0 adecvare in limba de lemn, foarte
ndepartat, e drept, de cea avuta n vedere de antici.
Este cea n virtutea careia cuvintele se plaseazll potrivit
unui ritual cunoscut de toti, este 0 adecvare pur internll,
care nu se referll dect la mecanismele limbii nse~i.
InvenJia
Stilul bun nu se distinge numai prin calitlitiJe sale de

elaritate ~i de adecvare: cl trebuie de asemenea sa surprindll, sll cuprindll ceva nea~teptat pentru a mentine
atentia auditoriului. " ... Astfel, trebuie sil dllm limbajului 0 culoare strllinll, cllci oamenii admir ceea ce
este ndepartat ... stilul va avea un aer strllin, miestria rllmnnd ascunsll, el rllmnnd n acela~i timp
clar ... ", precizeazll Aristotel. ~i aici, nu putem dect
sll notam ambivalenta limbii de lemn. 0 rigida etichetll
verbal ordoneazll discursul de lemn, care pare sll
excludll de la nceput orice jnventie. Fictiunea ideologicll obligatorie interzice imaginatia individuaill. Dar
nici mllcar limba de lemn nu se poate dispensa de
inventie: cci ace st discurs nu-~i poate permite sll se
dea drept ceea ce este, el se tine ascuns. Inventia este
ansamblul procedeelor prin care el se disimuleazll. Inventarul acestor procedee va face obiectul capitolului
urmlltor.
Aristotel a lsat ~i 0 enumerare a trllsllturilor care
fac, dupll el, stilul prost. Este interesant sll supunem
limba de lemn acestor criterii:
--"""'II
STILUL
73
Abuzul de cuvinte compuse

Limba de lemn nu este scutit de acest defect, am
vzut.
Abuzul de gloseme (neologisme)
El este evident, la fel ca i al treilea defect men\ionat
de Aristotel:
..Perifrazele, cnd snt lungi, inoportune sau
frecvente"
Lenin este ntotdeauna .. marele conductor al proletariatului mondial", partidul - .. avangarda progresist
a clasei muncitoare" ...
Metaforele proaste, adicll cele care nu se bazeaz
pe 0 analogie real r n consecin\ nu respect adecvarea.
~i aici e suficient s amintim imaginile groteti ale
discursului comunist, mergnd de la .. batalioanele de
fier ale proletariatului" pn la ..rictusul bestial al capitalismului"; fr a mai socoti metaforele cacofonice,
ca acestea:
.. Caracatila fascist i-a Cntat cntecul de lebd"39 .
..Aruncnd frunza de vil a neocolonialismului, imperialismul i arat n sfqit adevratul chip"40.
Sau, la Barbusse, care deline nc 0 dat recordul:
,.Era n plin dans al speran\elor capitaliste peste rnile,
nenchise nc, ale poporului asasinat"41 .
..Planificarea ~i electrificarea ~i lrgesc mareea teoretic ~i practic n valuri"42.
39 Citat n G. Orwell .. PoHtics and the English Language", in
The Collected Essays, Journalism and Letters, Penguin Books,
1970, vol. IV, p. 164.
40 Acest exemplu mi-a fost relatat de un traductor de la APN.
41 Barbusse, 1935, p. 160.
" Ibid., p. 176.
74
,,Lenin ~i Marx sint doul1 vaste personalitl1ti concentrice, animate n cadre le stabilite de cea mai veche"43.
"A dezgheta teoria cu lozinci susceptibile sl1-i
nfierbnte pe muncitori"44.
"Teoria impriml1 punctului de sosire traiectoria
punctului de plecare. Dacl1 este corectl1, ea are 0
antenl1 n viitor"45.
"Electrificarea a fost rl1dl1cina concretl1 care a lezat
toatl1 enorma industrie ideall1 de pl1mnt"46.
Ultima recomandare a lui Aristotel se referl1la dictie:
"Ceea ce s-a seris trebuie sl1 fie u~or de citit ~i de
spus."
Celebrele dificultl1ti de elocutiune ale lui Brejnev nu

erau imputabile doar bolii sale; anumite sintagme de
lemn snt cu adevlirat nepronuntabile, ~i aceasta este 0
sursl1 de nenumlirate glume la sovietici.
Astfel, dacl1 aplicl1m criteriile elocventei c1asice,
limba de lemn se caracterizeazl1 printr-un stil absolut
lamentabil. Cu alte cuvinte, aceste criterii nu snt pertinente n fala discursului ideologic, care urml1re~te
alte scopuri dect retorica clasicl1; el nu cautl1 con simtl1mntul; el nu crede necesar sl1 demonstreze, el1ci totul
a fost deja demonstrat de clasicii marxism-Ieninismului
~i nu mai rl1rnin de reglat dect detaliile; el nu se strllduie~te niC sl1 emotioneze, cl1ei ce snt afeetl1rile flIrli
rost ale limbajului n fala patosului Adevl1rului pe
care-l transmite? Prin perfeeta ordonare a ceremoniei
sale verbale, limba de lemn vrea sl1 reprezinte supunerea limbii la mersul ineluetabil al istoriei, ea mimeazll legile pe eare le descrie, se vrea transparentl1 in
fala evidentelor pe eare le oferl1 nlelegerii. De aceea,
.3 Ibid., p.43.
Barbusse, 1935, p.49.

's Ibid., p. 152.
.. Ibid., p. 160.
44
snWL
75
ea opteazll pentru ceea ce Zinoviev numete stilul.

"seientoidal". De la limba tiintificll, ea mprumutll
stilul nominal, eare alungll verbele, este uor de seris,
permite impersonalitatea, scutete de specificarea
timpului, este ndeplirtat de limba vorbitll i izolat de
contaminllrile limbajului real.
Aceste trlisllturi joacll un roi important n diformitatea stilisticll a limbii de lemn, lungimea i obseuritatea frazelor, uniformitatea sintaxei, monotonia
generaill.
Hiperbolfl i eufemism
Cu toate acestea, existll un punct n eare discursul

de lemn se ndepllrteazll definitiv de stilul tiintific i
i trlldeazll apartenenta la.ideologie: fiecare afirmatie
implicll 0 judeeatll de valoare, fiecare propozitie este
orientatll. In fieeare clip, limba se ncarcll de agresivitate; ea oscileazll ntre invectivll i eulogie, fllrll teama
de a-i compromite aparenta de obiectivitate.
Cnd abandoneazll stilul "scientoidal", 0 face pentru
a adopta rnd pe rnd expresiile cele mai vulgare sau
cele mai sublime. Registrul insultelor comuniste este
cunoseut: lacheii imperialismului se altur1\ canibalilor
faseiti n subterana speluneilor cosmopolite, unde se
dezlllntuie bacanale antisovietice attate de apostolii
vitelului de aur. ln fatll, proletariatul duce lupta sa
eroicll, sub nteleapta conducere a marelui partid eomunist, naripat de gndurile inspirate de geniala cllluzll
a clasei muncitoare, nemuritorul V.1. Lenin.
Orwell remarcase earacterul artificial, lipsit de spontaneitate al aeestor invective; el le credea traduse din
rusll, i naturale n rus1l47 Or, aceste injurii nu snt
" G. Orwell, 1970, vol. III, pp. 132-135.
.'
76
, niciodat folosite in rus in viala de zi cu zi, ele pro duc

i aici aceeai impresie de emfaz i incongruenl ca
i n englez, Cnd vrea s creeze patos, limba de lemn
recurge la figuri, dar snt figuri tocite de tot, fr nici
un efect ct de ct viabiL Metaforele snt "muribunde"48
de atta folosire; regsim invariabil aceleai metonimii
pentru a desemna dumanul sau a glorifica fortele progresiste: Wall Street, Pentagon-ul eticheteaz tabra
reaqionar, stindardul socialismului semnaleaza prezen la Binelui, Aceeai devalorizare lovete adjectivele,
prad a ceea ce Klemperer numea "blestemul superlativelor"49; 0 expresie att de absurd cum este "cel mai
dinti", care apare n Pravda, arat n ce msur nclIrctura afectiv biruie sensul, n ce msura ea trebuie
semnalata, cu orice prel,
n afara hiperbolei, limba de lemn practic sistematic eufemismul, i acesta i urmeaz aproape nlotdeauna, Construqia discursurilor sovietic:;e line de
clieu ca i figurile stilizate; regasim invariabil aceastll
micare de balansier, care vorbete de la sine dcspre
stilul de lemn, Avem dreptul mai inti la 0 glorificare
pompoas a diverselor succese oblinute n domeniul
analizat; dm apoi peste un cuvnt sau 0 expresie cu
aspect inofensiv, cum ar fi "totui", "din pcate", "dupa
cum se tie", "nu trebuie s refuzm s vedem c mai
persist nc [, .. r; atunci tOlul se schimb, se trece la
eufemisme, este vorba de "dificultali", de "silualie
complex", de "fenomene negative"; n,sfrit, are loc
refluxul, snt anunlale msuri ce vor lichida aces le
rllmncri n urm izolate:
"Procesul de perfeclionare a socialismului malur a
nceput sll se desfaoare din plin [. .. ]. Totui aceast
" G. Orwell, t970, vol. IV, p. 159,
49 Privitor la pletora superlativelor n limba sovietica, vezi
A, M, Selijeev, 1928, pp, 128-t29,
..
STlLUL
77
perioad nu era lipsit1l de 0 serie de dificultati, legate

de lipsurile din dezvoltarea agricoUI a lrii ~i de agravarea situatiei internationale. Obiectivele principale nu
au ramas totu~i nendeplinite."
Limba de lemn nu poate funqiona decl facnd sa
treaca mereu curentul sau verbal ntre pOlii OPUSI al
hiperbolei ~l eufemismului. Singura stare de cchilibru
poslbil pentru ea este cea a tautologiei. De ndata ce
se slbe~te tensiunea anificial a hiperbolei, e ndal
ce se suprima vointa de normalizare, limba de lemn se
mpotrnole~te n repetarea inutil. Aceasta lendint se nscrie atl de bine n natura sa, ncl un mare numar de
pleonasme scap vigilentei redactorului.
Ele snt interesante, pentru ca n majoritatea cazurilor ele trdeaz predileqii1e limbii de lemn ~l ram,
din acest motiv neobservate. Stalin vorbe~te de "sens
semantic", Bahtin de "bilanturi rezumative": in alte
prti este vorba de "originile genezei" sau de "programe de obiective".
Fie c avem de a face cu caracterul ]unecos :'1 q;lului, care tine cnd de discursul ~tiintific, cino (,e '1Scursul polemic, cu platitudinea sau incoerenp [,,,un :Dr.
cu absenla simlului Propofliilor sau tendin\a spre r.autologie, totul n limba de lemn arat c gndirea a plias,:
vorbirea.
De 'aici, dificultatea de a defini "stilul ci.:: ',crr'n"
baza criteriilor imprumutate (1e iu ClaSlc.. ::c r'lCt':
limralul insoteste ginlfea ,)e c . .ue (le d ~>'- ,~~,L::i~iL"':i,
~:':".!if'l~: '.':UV~Il!e!c. ~:;x~ir[;~- ~p \:cfinc5te
"c
78
DESCRIEREA UMB" DE LEMN
sll meargll dect solitarll pe poteci cunoscute pe de rost

in cele mai mici amllnunte. Ea nu ajutll la naterea unei
idei, ea nu formuleazll; funqia sa este de' a retine ecoul
cuvintului original i definitiv al Plirintilor fondatori.
Ea merge etern pe propriile urme, formindu-se gratie
unor automatisme verificate, plecnd de la un referent
indeplirtat i revolut. Lipsitll de disciplina unei gindiri
prezente, limba este abandonatll pornirilor sale obscure: ea va fugi de concret, va brutaliza cuvintele, va
abuza de circumlocutiuni, va neglija principiul economiei, va umfla sintaxa, ~i va atirna toate tinichelele
termenilor tehnici, administrativi sau arhaici. ntelegem
atunci de ce patosul se dezvoltll n propoqii atit de
mari in interiorul discursului de lemn: el este indicele
stilistic al devalorizllrii care afecteazll cuvintele cnd
ele sint nesigure, rupte de etalonul gndirii. De ndatll
ce limbajul nu mai este mllsura gndirii, i nici aceasta
mllsura realittii, el se amplificll la infinit i-i trlldeazll
impostura prin balonarea stilului, permanenta dispropoqie a termenilor, aniculatiile logice nelatoare;
de ndat ce nceteaz sll mbrace gndirea, el drapeazll
o fantomll. Efonurile sale frenetiee de amplificare nu
urmllresc dect sll-i mascheze deenl\ciunea.
Limba de lemn oferll exemplul unie i pasionant al
unei limbi care a divoqat de gindire, dar care nu a murit
in urma acestei rupturi, pentru ell a fost mentinutll artificial in viatll de 0 putere politiell totalitarll sau de
ideologia pe eare 0 mbraell. 0 vorbire nchisll n ea
nslli devine n mod fatal propria ei parodie, i ntr-o
societate normalll ea se reformeazll sau dispare. De la
nceput, limba de lemn este pnditll de parodie; doar
teroarea, intelectualll mai ntii, politicll apoi, i vointa
de putere mpiedicll acest element parodie sll-~i ruineze iremediabil mecanismul de micare perpetull. Dar
aici rllmne de vllzut cum aceastll limbll se fabricll i se
conservll.
II
Functionarea
limbii de lemn
" ... Cuvntul presupune, ~i el, un me~te~ug, cu ajutorul dueia yom putea ... prezenta, despre tot felul de
lucruri, pll1smuiri vorbite ... ~i yom da astfel iluzia
cl1 ... cel care vorbe~te ~tie totul mai bine ca oricine."
" ... A arl1ta ~i a pl1rea flirl1 a ~i fi, precum ~i faptul de
a spune unele lucruri fl1rll ca ele sl1 fie adev!lrate, toate
acestea s-au dovedit dintotdeauna pline de serioase
dificult111i."
Platon. Sofistul
"ncl1 0 datll, marxismul ne nvalll: un cuvnt este un

cuvnt, adicll nimic n sine."
H. Barbusse, Staline
Limba de lemn nu comunic nici un gnd nou ~i nu

descrie nimic. ~i totu~i, ea este eminamente necesarl1,
partidului comunist ca ~i statului totalitar: cl1ci ea
serve~te la ntretinerea fiqiunii ideologice, la punerea
ei n lumin, la protejarea ei de spiritul rl1u al lucrurilor; ea repereaz "verigile slabe" ale lumii reale ~i
insinueazl1 acolo categoriile de lemn; paralel, ea permite teserea rupturilor impuse de realitate plasei ideologice care trebuie sil fie ntotdeauna intactl1, riscnd
altfel s se desfac integral. Limba de lemn asigurl1
reajustarea ~i reactualizarea permanentl1 fl1r de care
ideologia ~i-ar pierde virulenta ~i impactul asupra
lumii. Chiar n toiul terorii, cnd nu amenintl1 niei un
adversar, ea continul1 s-~i n~ire refutrile ntr-o tarl1
mutl1 de spaiml1. Platon observa n legl1turl1 cu discipolii lui Parmenide, partizani ai Unului imuabiJ, ~i cu
cei ai lui Heraclit, parti zani ai mi~cl1rii universale:
"nemaifiind cazul sl1 fie combtuti de altii, ci avnd
acasl1 la ei pe du~man, eum se spune, ~i pe oponent, ei
nainteazl1 purtnd statornic cu ei peste tot, ca neverosimilul Eurycles, pe cel care-i mustrl1 n intimitatea
10r"1. Aeeast remarel1 se aplicl1 perfeet comuni~tilor,
care au de combl1tut n acela~i timp tot ceea ce exist
~i tot ceea ce devine. Astfel se explic necesitatea unui
1
Platon. SofistuJ. 252 c (trad. C. Noica). Eurycles era ventriloc.
82
FUNqIONAREA UMBII DE LEMN
discurs inepuizabil, arm1l defensivl1 i ofensiv1l, scut i

mainl1 de rl1zboi. Limba de lemn se apllrlI impotriva
lucrurilor i atac1l oamenii. Oamenii 0 datl1 redu~i la
tlIcere, sau mai bine zis la limba de lemn, trebuie sl1 se
facl! fatl! dezmintirilor realului. lar acolo, ca in toate
"creatiile" ideologice, limba de lemn dispune de 0
tacticl! extrem de supll!, mergnd dupl! caz de la un
compromis aparent defavorabil cu limba naturall!,
compromis care poate chiar sl! semene cu 0 infrngere,
la afirmarea arogantl! i neruinatl1 a suprematiei sale.
Capitolul precedent se ocupa de ceea ce putem numi
limba de lemn de aparat, limba de lemn in stare de
repaus, limba de lemn ideall!, intr-un fel; dar trebuie sl!
vedem cl! limba de lemn imbracl1 alte forme atunci
cind circumstantele 0 ceT.
Orice cititor al publicatiilor Pravda sau L'Humanit
i~i dl! seama c1l ziarul nu este in intregime redactat in
limba descrisl! in primul capitol. Aceastl1limb1l a editorialelor nu reprezintl1 dect stadiul final al activitl1tii
!imbii de lemn, momentul fericit in care ea poate
functiona in go!. Ea ar fi suficient1l dacl1 nu ar trebui
decit s1l acopere realul, sl!-I orneze ca 0 vag1l mitologie
rebarbativl1, flIrl1 eroi i flirl! actiune, dar adesea este
mai pre sant sl! l asimileze, s1l l digere sau cel put in
sl1-1 malaxeze pinl1la a-I face de nerecunoscut. Tocmai
fazele acestui proces de asimilare ne vor interesa aici:
pentru cl1 este un fenomen remarcabil ca un intreg
limbaj sl1 fie ocupat cu distrugerea realitl1tii ~i in
acelai timp, intr-o manierl1 tipic leninistl!, s1l se serveascl! de ea.
82
discurs inepuizabil, arm1l defensiv1l ~i ofensiv1l, SCUl ~i

ma~in1l de r1izboi. Limba de lemn se ap1lr1l mpotriva
lucrurilor ~i atac1l oamenii. Oamenii 0 dat1l redu~i la
tllcere, sau mai bine zis la limba de lemn, trebuie s1l se
fadi fat1l dezmintirilor realului. lar acolo, ca n toate
"creatiile" ideologice, limba de lemn dispune de 0
tactic1i extrem de supl1l, mergnd dup1l caz de la un
compromis aparent defavorabil cu limba natural,
compromis care poate chiar s1l semene cu 0 nfrngere,
la afirmarea arogant1l ~i neru~inat1l a suprematiei sale.
Capitolul precedent se ocupa de ceea ce putem numi
limba de lemn de aparat, limba de lemn n stare de
repaus, limba de lemn ideal1i, ntr-un fel; dar trebuie s
vedem c1i Iimba de lemn mbrac1l alte forme atunci
Cnd circumstantele 0 cer.
Orice cititor al publicatiilor Pravda sau L'Humanit
~i d1l seama cl1 ziarul nu este n ntregime redactat n
limba descris1l n primul capitol. Aceastl1limbi1 a editorialelor nu reprezintl1 dect stadiul final al activitl1tii
limbii de lemn, momentul fericit n care ea poate
functiona n gal. Ea ar fi suficientl1 dac1i nu ar trebui
dect sl1 acopere realul, sl1-1 orneze ca 0 vagl1 mitologie
rebarbativ, fi1r eroi ~i frl1 aqiune, dar adesea este
mai pre sant sl1 l asimileze, sl1 l digere sau cel put in
sl1-1 malaxeze pnl1 la a-I face de nerecunoscut. Tocmai
fazele acestui proces de asimilare ne vor interesa aici:
pentru cl1 este un fenomen remarcabil ca un ntreg
limbaj sl1 fie ocupat cu distrugerea realittii ~i n
acela~i timp, ntr-o manier1l tipic leninistl1, s se serveascl1 de ea.
Tratarea prealabila a realitatii

Aceastll primll fazll are in mod esential drept scop sll
sfllrme coerenta lumii reale pentru a-i substitui osatura marxist-leninistll. n fata ncllplilinllrii faptelor sint
posibile mai multe tactici:
- mai inti, ocultarea - pur ~i simplu. Este procedeul cel mai frecvent folosi!. ntre fapte ~i evenimente
se opereazll 0 selectie; se evitll mentionarea celor a
cllror integrare in cadrul ideologic ar costa mai mult
dect ar face ~i a cel or care nu fac decit sll manifeste
absurda neutralitate a lumii fizice. Astfel, presa sovieticll
evitll cel mai adesea sll mentioneze catastrofele naturaIe ~i accidentele, spre marea mirare a occidentalilor:
aceste evenimente sint inutilizabile ~i chiar diiunlltoare,
in mllsura in care atestll initiativa lucrurilor: sint trecute
deci sub tl1cere, la fel ca ~i majoritatea informatiilor
defavorabile taberei progresiste. Aceastll metodll este
cu att mai practicatii, cu Ct faciliteazll in mare mllsurii
aplicarea celei de-a doua tactici;
- transformarea anumitor evenimente in ilustrllri.
Ea selectioneazll un fapt oarecare, il izoleazii de
contextul sllu prin tehnica sa de ocultare, il scoate in
evidentll pe fundalul vidului pe care I-a creat in jurul
lui; el poate fi atunci utilizat pentru a sprijini afirmatiile
ideologiei, i1ustrind a posteriori premise verificate la
infini!. De exemplu, despre Occident presa sovieticll nu
va retine deCt citeva detalii dramatice, blltrni morti
84
FUNCTIONAREA UMBII DE LEMN
de frig ntr-o cocioaba, concedieri ale tatilor de familie,

cozi n fata brutariei Poilne din Paris ... apte sa
demonstreze nca 0 data teza declinului capitalist.
Seleqia acestor fapte emblematice nu este ntotdeauna arbitrara: astfel, cnd sovieticul cite~te n ziarul
sau ca prelul pinii a crescut din nou n Franta, el se
a~teaptli sa vada manifestri tangibile ale inflaliei la el
~i se ntreabli nelini~tit care preluri vor cre~te. Dar nu
exista niciodata un raport clar ~i stabil ntre un fapt
relinut de presa ~i 0 realitate oarecare; cu experienla,
te poli hazarda la ni~te ipoteze probabile; totu~i este
dificil sa ~tii daca acest fapt apaTtine domeniului ilusIrarii sau daca el trebuie sa fie interpretat ca 0 diversiune, 0 alta tactica frecventa a ideologiei;
- diversiunea, un fel de catharsis la capatul caruia
elementele negative, infraqiunile n domeniul drepturilor omului, dezastrul economic, aventurile militare
se afla repuse n locul lor legitim, adica n lumea
coruptl1 a capitalismului. Diversiunea permite exorcizarea tuturor relelor existente trimilndu-le n tabara
adversa, ea constituie raspunsul la obieqiile cele mai
grave ale acestui oponent implicit care nu este altul
dect realu!. Astfel, cetatenii sovietici au putut citi n
Literaturnaia Gazeta din 28 aprilie 1976 ca n Italia
snt internati n spitale psihiatrice oameni perfect
slinato~i, care nu au alte vini n afara celei de a fi criticat guvernul, judecl1torii ~i poli lia sau de a fi displcut unor rude bogate ~i influente. Detaliile furnizate
de ziar snt cople~itoare: nu numai ca ace~ti nefericili
snt ncarcerali cu forta, dar snt obligali sa munceasca pentru un salariu de mizerie. Cteva luni mai
trziu (29 septembrie 1976), acela~i ziar denunta abuzuri analoge in Statele Unite, unde nu se ezi"ta sa fie
torturali presupu~ii bolnavi. La II martie 1981, n
momentul cnd administratia Reagan acuzli Uniunea
Sovieticli ca ia parte activa la terorismul internalional,
-24
TRATAREA PREALABIL A REALITTII
85
Literaturnaia Gazeta publica un articol cu titlul:

"Terorismul este arma imperialismului". n timpul evenimentelor poloneze, situalia devine att de serioasa,
nct ideologia face 0 concesie de propor\ii: mediile
au fost autorizate sa cada pur ~i sim plu n senza\ional; trebuia cu orice pre\ captata atenlia maselor, ~i
nici 0 diversiune "politid" nu putea permite atingerea acestui leI. Sovieticii au avut de ci dreptulla un
fapt divers palpitant, scos n relief ntr-o manieril
neobi~nuita: 0 familie din Baku crescuse timp de mai
mulli ani un leu; ntr-o buna zi, acesta, cuprins de 0
furie uciga~a, I-a devorat pe fiu ~i a rilnit-o gray pe
marna. Capturarea sa a fost plina de aventuri. Acest
episod a alimentat 0 dezbatere pasionat, savant
ntrelinuta de presa ~i, se pare, a reu~it sa captiveze
spiritele 2
Acest exemplu arata n ce masura lim ba de lemn
este capabila sa renunle la ea nsai atunci cnd mprejurari le 0 cer; mi~carea poloneza punea n pericol
fundamentele imperiului ideologic; trebuia sa se recurga la mijloacele majore pentru a 0 eclipsa n con~tiinla sovieticilor; leul cuprins de 0 foame brusc ~i
violenta a fost un exemplu spectaculos . .';>i aici, limba
de lemn trage foloase imense din caracterul su ritual:
fiecare abatere de la norm este cu siguranp rentabila.
Dup dizolvarea Solidarit\ii, totul a reintrat n normal, diversiunile au redevenit ideologice ~i terne,
constnd ca de obicei n trimiterea n tabra adversarului a unor acuza\ii despre care sovieticul nu era
ntotdeauna informat, cel pUlin de mediile sale. Litcratumaia Gazeta din 22 decembrie 1982 ~i anun\a cititorul c Statele Unite snt pe punctul de a experimenta
arme bacteriologice n Pakistan - nu departe de
Afganistan ...
2 A se vedea in legatur cu aceasta Literaturnaia Gazeta din
4 aprilie 1982. Sovieticii mi-au confinnat ca efectul scontat a fost
alins din plin.
86
Eficacitalea indiscutabill1 a acestor trei procedee face

ca Iimba de lemn sl1 recurgl1 mai putin frecvent deCt
am crede de obicei la tactica cea mai evidentl1:
- minciuna. Ea presupune un adevlir de care ne
ndepl1rtl1m; este 10calizatl1 ~i reperabill1. Este a~ezatl1
pe 0 realitate pe care 0 lasl1 intactl1. Aceastl1 metodl1
grosolanl1 a fosl la loc de cinsle n timpul perioadei
slaliniste, cnd au fost permise afabulatiile cele mai
rocambole~li; socialismului matur i repugnl1 acesle
mijloace speclaculoase, n parte, poale, datoritl1 poslurilor de radio occidentale care joacl1 acum un roI considerabil n informarea sovieticilor. A trebuil sl1 se
treacl1 la falsificl1ri mai subtile, in care putin adevl1r
insinueazll mult faIs; Iimba de lemn se multume~te sl1
incurajeze judecl1tile eronate, sl1 devieze rationamenlul,
sl1 deschidl1 perspective n~eltoare ~i sl1 nchidl1 pe ascuns muItiplele clti care duc la adevlir. Sfntul Augustin
a dat 0 definitie a minciunii care explicl1 admirabil
Iimba de lemn: ,,Prin inlentie, ~i nu prin adevlirul sau
falsitatea lucrului nsu~i trebuie sl1 judecl1m dacl1 se
minte sau nu se minle [ ... J. Se poate minti spunndu-se
adevlirul [ ... J. A minti nseamn1( a vorbi mpotriva
gndirii proprii cu inlentia de a n~ela ... 3."
n fiecare din ocaziile enumerate aiei - i1uslrarea,
diversiunea sau minciuna - , Iimba de lemn se deghizeazl1 in Iimbl1 naturall1. ntlnim 0 naratiune, eroi n
came ~i oase, descrieri pitore~li, dialoguri animale;
in momenlul in care se aratl1 mai ofensiv, ea ~tie s
treac la concesii formaIe considerabile; ea nu mai este
recognoscibill1 deCt prin vointa sa purl1 de a aplira ideologia cu orice preto Niciodatl1 ea nu eSle atI de mincinoasl1 n sensul in care 0 ntelege Sfntul Augustin ca
alunci Cnd se indepl1rteazl1 de canoanele sale ostenlalive ~i Cnd incearcl1 sl1 parl1 adevliratl1.
Sfintul Augustin, .,De mendaciou uvres II. Problmes
moraux, Paris, 1937, p.239.
3
87
Sli vedem putin mai indeaproape cum procedeazll.

Polo nia ~i Afganistanul reprezintll doull bud1ti cu deosebire indigeste: in ultimii ani, ele au generat con torsiunile cele mai spectaculoase ale limbii de lemn. Cel
mai adesea, efectul de verosimil este creat de introducerea unui narator, in general un corespondent sovietic
care se plimbll prin tllrile strlline cam in maniera lui
Gulliver, curios de toate ~i intlnind monstruozitllti la
fiecare pas; i~i relateazll descoperirile cu un ton fais
bonom; se simte in fiecare clipll cll deschiderea sa spiritualll este puslila grea incercare. Uneori iese la ivealll
artagul, buna-credintll ultragiatll i atacll pe ace~ti
"domni capitali~ti" invariabil rlluvoitori ~i rllufllcl\tori.
Majoritatea diversiunilor sint servite in acest mod;
pentru ilustrllri, din cnd in cnd este permis luxul de a
cita presa burghezll.
Ne putem face 0 idee despre infinita inventivitate a
limbii de lemn atunci cnd constatllm cll Afganistanul
a fost multll vreme tratat in registrul bucolic. Presa
sovieticll este impinzitll de mici tablouri miclltoare,
unde-I vedem pe vajnicul tllran afgan, cu spinarea indoitll de 0 opresiune milenarll, contemplnd cu un aer
radios frumosul sllu tractor nou-nout; corespondentul
sovietic care zugrllve~te aceastll scenll idilicll nu pierde
prilejul sll intre in vorbll cu acest reprezentant al maselor tllrllne~ti; acesta precizeazli cll soldatii sovietici
se aratll foane serviabili, neezitind sll dea 0 minll de
ajutor la nevoie. Iatll un e~antion din aceastll prozll,
extras din Literatumaia Gazeta din 11 februarie 1981:
"Un cmp uscat, tare ~i cenu~iu, acoperit de tufi~uri
spinoase cu nuante roz care rllmin dupll recoltarea
bumbacului. Un soare Iimpede, dar rece. Un Mtrn cu
turban minuie lopata [ ... J. Alllturi, se aflll un aIt tllran,
mai tinllr, purtind pantaloni maro [ ... J. El este proprietarul plIrnntului; blItrnul cu turban este tatlU sllu [... ].
El a primit aceste doull hectare dupll reforma agrarll.
88
Are de hri!nit cincisprezece persoane din rodul acestui

pmnt. Trece drept si!rac, dar nu sufer de foame.
Daci!, Doamne fere~te, apar ni~te tlhari i i furl! fie i
numai 0 mic parte din recolt, ntregul buget al fami!iei se va pri!bu~i. Dar acum nu existi! nici un pericol,
bandilii nu se aventureaz n aceasti! regiune. Ti!ranii
tiu si!-i apere recolta [ ... ]. Nu, el nu este membru al
cooperativei, tati!llui i-o interzice [ ... ]. Ct despre el,
tare ar mai merge, chiar i numai pentru a nchiria un
tractor, a-i procura seminle [ ... ]. Privesc chipurile
arse de soare ale li!ranilor afgani care [ ... ] au suportat
regatele, invaziile, schimbi1rile de religie i de guvern.
mi spun: ce tip uman robust, ce psihologie solidl!,
adaptat la supravieluire [ ... ]. Dar schimbi1rile au
venit, glffi,irea li!rneasc s-a pus n micare [ ... ]. Mi!
plimb prin saI. Respir fumul panic al focurilor, privesc muncile care pregi!tesc pi!mntul pentru api! ji
silmnl. ~tiu: undeva se mai aud nc foc uri de arm,
se mai ucide ndL Dar toate acestea vor trece. Poporul
dore~te si! munceasc n linijte.
Alexandr Prohanov"
Aparent, nimic nu anunl limba de lemn: nici 0 dare
napoi n fata concretului, lipsesc constructiile nominale,
imperativele explicite, comparativele; stilul e sprinten
i animal. ;;i totuji, categoriile de lemn snt prezente,
aproape n formalie completa: opozilia dintre trecut i viitor, instalat alegoric prin personajele tatlui i flUlui,
tati!l mpiedicndu-i fiul s intre n cooperativi!; mersul
ineluctabil al progresului; zadarnicele tentative ale du~
manilor, tratali, aa cum meriti!, ca "bandili ji tlhari",
marginalizali cum se cuvine n raport cu 0 mas muncitoare i ostil. De fapt, accastil descriere att de precis nu este dect 0 prescriplie a ceea ce tre buie sil fie,
n virtutea legilor istoriei i pentru binele umanitlii.
Limba de lemn s-a repliat pe realismul socialist.
- ----------
Polonia este tratata ntr-un aIt registru. Aceasl nefericit lar este victima unui complot urzit din extcrior; deci intrepidul nostru corcspondent va rnerge sa
se informeze chiar la du~man acas, frecvcntnd la
Londra, la New York sau Mnchen tenebroase oficine
sau agenli "de tot soiul" care all tulburrile poloneze; datorit aerului su jovial, agenlii l iau drept
confident ~i i expun n detaliu manevrele diabolice
care trebuie s fac s basculeze Polonia n afara laglirului socialist. Litcratumaia Gazeta din 7 ianuarie 1981
poveste~te una din aceste expedilii:
,.Proprietarul firmei Tazab, Tadeusz Zablocki, mli
primqte: n urma unei nenlelegeri, rn-a luat drept un
corespondent italian ~i eu nu am vrut s-i deschid
ochii.
- Cum merg afacerile, domnule Zablocki?
- Am atta de lucru, c nu mai am timp nici sli
respir. De la nceperea evenimentelor din Polonia, trimiterea de pachete a sporit de cinci ori. ~i ce interes
manifesta presa! leri un interviu n Newsweek, n
dimineala aceasta la televiziunca german, li acum
dumneavoastra ...
- V -am auzit dndu-vll acordul prin telefon n privinta anumitor pachete din Statele Unite.
- Da, avem n prezent clienli importanli n SUA,
Canada, RFG.
- SlI presupunem cll cineva v aduce 0 lada cu
mitraliere ~i vll cere sli le expediati acolo ...
Zablocki a avut un zmbet condescendent, pllrnd sa
spunll "ce ~tii tu, blIiete".
- Sntem ntr-adevlir anticomuni~ti sutli la suta,
spune el. Dar trebuie mare atentie. Vmii poloneze poate
s-i treacli prin cap sll arunce 0 privirc n Ulzi ...
n final, interlocutorul meu nu se mai abline ~i-mi
dezvliluie secretul sllu:
90
- ~i cine snt eu, dupl1 pi1rerea dumneavoastrl1? Un

specialist n export? Nu, poate pe timpuri ... - ~i ajustli
solemn papionul. - Am avut onoarea sl1lucrez la Oficiul de presl1 al guvemului nostru la Londra, cnd comuni~tii au nvins n Polonia ...
~i Zablocki fl1cu un gest orgolios ~i nendemnatic
cu mna. Ca un bl1trn corb care-~i desface aripile ~i se
asigurl1 cl1 mai poate ncl1 zbura.
VI. Simonov"
~i aici, limba de lemn se strl1duie~te sl1 imite limba
naturall1, reproducnd un dialog, fliCnd apel la constructii familiare, strecurnd ici ~i colo Cte un detaliu
pe viu. Cu toate acestea, ea se trl1deazl1, mai nti prin
mania de a vrea sl1 demonstreze prea mult, sli acumuleze insinul1ri n pofida orici1rei verosimilitl1ti; ~i mai
ales prin nclinatia irezistibill1 care 0 mpinge n alegorie. Sfqitul extrasului nostru este tipic n aceastl1
privintl1: 0 comparatie aparent inspiratl1 de particularitl1ti fizice se transforml1 pe negndite n simbol, ~i
anume ntr-un simbol care echivaleazl1 cu 0 amenintare; omamentele n~ell1toare cu care se mbrl1case provizoriu limba de lemn se evaporl1 dintr-o datl!, ne dl1m
seama cl! personajele puse n scenl! nu snt dect ni~ te
marionete mimnd fi1rl! convingere fortele aflate fatl!
n fatl!.
Toate aceste procedee au un obiectiv comun: ele
vizeazl1 privarea fenomenelor de inteligibilitatea lor
proprie. Omisiunea permite escamotarea legl1turilor
veritabile ntre evenimente ~i disimularea cauzelor
care le genereazl!; diversiunea face posibile falsele paralelisme, analogiile iluzorii, aparentele n~ell1toare de
toate genurile; ilustrarea deformeazl1 viziunea lucrurilor ~i distruge orice simt al proportiei. Limba de
lemn este mai muit dect 0 abill! industrie a minciunii.
Ea are grijil sl! amenajeze decorul n care ~i cll1de~te
91
fictiunile; apoi le mpopotoneaz cu rm~itele

realittii interzise. Orice limb de lemn comport 0
modalitate deschis - limba de aparat care face
obiectul primului capitol - ~i modalitatea ascuns pe
care 0 putem nu mi pseudo-limba natural4, utilizat in
falsele reportaje, ca ~i n falsa literatur. Modalitatea
ascuns face din limba de lemn un instrument efectiv
leninist: ea ii permite s se adapleze la mprejurri ~i
mai ales s duc ofensiv cu att mai eficient cu cit
ea este disimulat'; cllci momentul n care ea pare s
operezeo retragere din fata limbii naturale, sll renunle
la ceremonialul de lem n, e chiar momentul n care ea
atacll cel mai viguros realitatea6 .
Se pune atunci 0 ntrebare: cum mobileazlilimba de
lemn universul rarefiat care iese la suprafatll din
aceastll primll filtrare ~i cum acrediteazll ea propria sa
schemll de inteligibilitate?
4 Expresia i apartine lui A. Besanon: v. A. Besanon, ..La

conviction idologique" in Commentaire, nr. Il. toamna 'SO,
pp. 380-381.
5 Gorbaciov inoveazl inainte de toate. utiliznd mai contient i
mai sistematic aceastl raid. limbi naturali.
6 Pentru articolul tehnicilor de falsificare. putem- consulta articolul lui 1. 1. Levin, ,,0 semiotike iskajeniia istinr\ in InfonnaJionnie voprosi semiotiki, lingvistiki i avtomaticeskovo perevoda.
vfpusk 4, M. 1974.
Asimilarea realului
de catre limba de lemn
Fa/sa diferenjiere a conJinutu/ui
Articolele redactate n pseudo-limba natural snt

departe de a constitui esentialul ziarelor sovietice:
limba de lemn de aparat ~i ia partea leului. Cci ea
este cerut pentru a descrie toate falsele evenimente cu
care este hrnit presa. Degeaba snt ziarele sovietice
mai scurte ca ale noastre, tot trebuie s li se umple
coloanele; practica sisternatic a ornisiunii ~i excluderea faptului divers ar prea de natur s fad acest
lucru dificil. Or, nu este cazul: presa sovietic are arta
de a colectiona pretexte pentru discursuri. S vedern
putin la cc se refer de obieei cornentariul su.
Fiecare zi aduce ocaziile sale solernne: cnd este 0
uzin~ care dep~e~te obiectivele din plan ~i se vede
gratificat cu ordinul drapelului ro~u de tovarl1~ul
Cutare, care pronunt un discurs subliniind necesitatca
unei munci de ~oc, ~i cruia i rll.spunde un delegat
grbit s mprt~easd prelioasa experientll. acumulat
de colectiv; cnd este vizita uni ~ef de stat care subliniaza urgenla prieteniei ntre popoare ~i cruia i se
expune utilitatea cooperrii; cnd este un colhoz care
bate toate recordurile la produqia de lapte ~i 0 rnulgtoare cvoc progresele agriculturii socialiste; altundeva
este un monument care se inaugureaz, ~i un veteran
rcarnintqte efortul eroie al poporului sovietic din
ASIMlLAREA REALULUI
93
limpul Marelui Rzboi pentru Aprarea Patriei; mai

departe, se deschide 0 expozilie, ~i delegatul Cutare
profitl1 de prilej pentru a evoca succesul ~tiinlei sovielice ~i con tribu lia sa considerabill1 la pacea mondiaUi;
n sfir~it, existl1 ntotdeauna 0 comemorare la ndemna, agrementatl1 cu vorbe de circumstanla.
Aceasta este "substanla" presei sovietice; aceasta este
"informatia" pe care ea 0 revarsl1 zilnic asupra cititorilor sl1i. De fapt, evenimentele relatate snt la fel de
rituale ca ~i limba ns~i, ~i la fel de previzibile 7 Ele
snt golite de realitate, dup cum Iimba este goal de
gindire. Sint reprezentalii, chiar reprezenta\ii ale reprezentaliilor. Delegatul i reprezintl1 pe cei care l-au ales,
la fel cum partidul reprezint poporul din care emanl1,
cum Gorbaciov reprezint partidul; oriee comemorare
intruchipeaza un eveniment istoric, el nsu~i imbrcat
deja ntr-o semnificalie simbolicl1 ~i imortalizat din
acest motiv; tot astfel, decoralia este emblcmatic,
isprava muncitorului de ~oc sau a mulgatoarei se refera
la altceva dect la ea nsl1~i.
Presa sovietic creeazl1 impresia ca oamenii ~i lucrurile nu se mai manifestl1 decit in cteva forme stabile
~i selectionate, intr-un cuvnt recunoscute: popoarele
sint solid infipte in scenl1 de delegalii lor; cnd ei aclioneaz, individual sau colectiv, 0 fac sub forma consacratl1 a faptei viteje~ti. Cu excePlia rubricilor dedicate
politicii externe, care fac obiectul tratamentului particular descris mai sus, nu gsim nici 0 referire la actualitate: scurgerea timpului nu mai este marcat dect
prin celebrarea aniversrilor; succesiunea regulata de
n Carnetele unui gurA-casca. scriitorul Viktor Nekrasov
un pariu ciudat pe care l-a t8cut cu studentii sAi de la
Universitatea din Geneva: S-8 angajat 53 descrie dinainte num3rul
din Pravda pe care un student urma sa-l aduca de la chio~cul cel
mai apropiat. El a ci~tigat pariul. cu excep\ia unei singure in
exactitti. V. V. Nekrasov. Les Carnets d'un badaud, Paris. 1976.
7
poveste~te
94
comemorri ~i planuri care puncteaz durata in lumea

socialist contrasteaz cu devenirea dramatie din lagrul capitalist. n spatiul socialismului, nu pot exista
noutliti, nu exist dect semne care confirma aplicarea
Iiniei politice a momentului. De aici, traumatismul
resimtit atunci cnd trebuie anuntata moanea ~efului
suprem: aceast disparitie este singura manifestare a
legilor naturii imposibil de escamotat.
Universului tulbure al mediilor occidentale, plin de
accidente ~i de neprevzut, unde doar nea~teptatul reline aten\a, presa sovietica ii substituie un decor populat
cu alegorii monotone care nu sint chemate in fala
reflectoarelor dect pret de un discurs; toti aceti muncitori de ~oc, aceti veterani, aceste mulgtoare, aceti
delegati multiformi ii imprumuta corpul unui discurs
unie, ei sint depozitarii provizorii ai imuabilei limbi de
lemn. Fiecare numr din Pravda sau din Izvestia este
ornat cu fotografii reprezentnd muncitori sau colhoznici: n fond, ace~ti mineri surzlltori, aceste lllrllnci
rubiconde sint aici pentru a atesta cll Iimba de lemn
poate fi vorbitll de subiecli; aceast falsll individualie
mijlocitll de alegorie constituie deghizarea Iimbii de
lemn de aparat, omagiul pe care-l aduce ea realului. ~i
in acest caz, ea se ndepllrteazll la suprafatll de 0 normll,
cea care este reprezentat de editorialul de pe prima
pagin; acesta are intr-adevr drept functie 5 i1ustreze
Iimba de lemn pur, el nu este asumat de nici un locutor i este consacrat cel or mai comune dintre locurile
comune ale discursului de lemn, cum ar fi necesitatea
de a spori i de a arneliora productia, de a apra pacea,
de a strnge recolta la timp ... Pe fundalul acestei seci
reaf"umri a Iiniei politice, muncitorii-model i reprezentantii popoarelor in lupt ajung s par aproape vii, in
aceeai manier n care pe fundalul acestor personaje
uniforme, reportajele din Afganistan i descinderile in
cavernele antisovietice occidentale respir autenticitatea.
ASIMlLAREA REALULUI
95
Atingem aici unul din secretele eficacitl1tii limbii de

lemn, unul din aspectele sale esentiale care aratl1 n ce
ml1surl1 tine ea de ideologie. ntr-adevl1r, existl1 0 similitudine frapantl1 ntre mecanismul limbii de lemn,
a~a cum se prezintl1 aici, ~i tactica comunistl1 binecunoscutl1 constnd n prosll1virea unei linii juste, a
unei atitudini "responsabile", care evitl1 deviatiile de
orice naturl1. n fata nebuniilor utopice ale proletcultismului - mi~carea anilor '20 care pretindea sl1
creeze 0 artl1 proletarll ~i respingea ntreaga "artll burghezll" - , pozitia lui Lenin pare un model de moderatie ~i de ratiune; n fata extremismului lui Trolki,
nu puteai dect sil te bucuri de victoria lui Stalin; acela~i
Stalin apare drept punlltorul de cuvnt al bunului-simt
Cnd se opune exceselor discipolilor lui Marr. Ideologia
se complace sil se delimiteze de extremi~tii nihili~ti,
de deviatiile stngiste, n fata cllrora ratiunea se retrage
cu spaimll, gata sil accepte orice altll solutie, numai sil
parli mai mllsuratli; chiar sub Stalin, se crede cil ceea
ce e mai rllu a fost strpit; la moanea tiranului. lumea
plnge, pentru cil se considerl1 cil acest rllu va surveni.
Sentimentul de a fi scllpat ca prin urechile acului nu-l
pllrase~te pe cetllteanul unui stat comunist. Or, varianta
"moderatll" a ideologiei nu este mai putin periculoasll
~i distructivl1 deCt modalitatea extreml1; pozitiile lui
Lenin asupra artei snt la fel de fatale acesteia, ca ~i
nihilismul proletcultismului; am vllzut ce s-a ntmplat
cu "moderatia" lui Stalin. Dar ea este adoptata cu recuno~tintll. pnll ntr-att inspirll extremele repulsie.
Aceea~i tehnicl1 verificatll stll la originea mitului
,,~oimilor" ~i "porumbilelor" n luptilla Kremlin, care
determinll tllrile occidentale la toate concesiile. pentru
a evita sille dea argumente redutabililor ,,~oimi".
Acest dispozitiv att de miraculos eficient va fi regllsit integral n limba de lemn. Editorialul de pe prima
paginll a ziarelor reprezintl1 modalitatea extreml1 a limb
1
96
de lemn; aceasta pare sli se umanizeze n istorisirile

exemplare consacrate aparent unor indivizi n carne ~i
oase; n sfr~it, ea caplitli 0 alurli aproape "normalli"
cnd descrie misterele lumii du~mane. Binenteles, spiritul se fixeaz mai ales pe pasajele care par redactate
ntr-o limbli aproape naturalli; or, tocmai acestea snt
cele mai ncrcate ideologic. Limba de lemn utilizeazli
modalitatea sa extremli pentru a pregliti destinatarul sli
accepte modalitatea sa "moderatli"8, cea mai importantli n ochii slii, fiirli prea mare rezistentli, cu u~urare
chiar. Aceastli eapacitate de diferentiere esentialli pentru
functionarea sa 0 distinge de toate celelalte Iimbi de
propagandli ~i de discursurile politice obi~nuite. Alegoria ~i naratiunea par sli ofere un refugiu n fata paralizantului discurs de aparat, flirli subiect ~i flirli obiect;
n realitate, ratiunea nu se expune niciodatli unui perieol att de mare ca n aceastli mi~care instinctivli de
fugli spre ceea ce i pare familiar: clici ea cade, legatli,
ntr-una din capcanele ideologiei.
Delurnarea resurseJor limbii

-
Gramatica:
Limba de lemn nu face dect sli exploateze instinctul de supravietuire al ratiunii. Pentru a se impune
spiritului, ea dispune de alte resurse dect jocul n diferitele sale ipostaze.
8 Ar fi pasionant de studiat presa polonez3 nainte ~i dupa
decembrie '81 pentTu a ne forma 0 idee asupra elasticittii ]imbii
de lemn; ntr-o publicatie curn este hebdomadarul Tu j Teraz, con
cesiile racule limbii natuTale sint imense~ dar vointa de rec~tigare
a dominatiei ideologiei este ~i mai sensibi13 inca. i Jimba de lemn
transpare la fiecare rnd. Vezi in legtura cu aceasta articolul lui
Marian Gorecki. W zgielku drczonych wyraz6w, in Wezu/anie,
or.4, 1982, pp. 28-35.
ASIMllAREA REALULUI
97
Aceste resurse sint mai inti cele ale Iimbajului. n

societatea comunistll, Iimba de lemn are monopolul
formuH!rii, ~i nu trebuie subestimat avantajul considerabil pe care il obline astfel; intr-o lume in care existll
atitea lucruri nespuse, ceea ce este exprimat caplltll 0
greutate considerabilll - in mijlocul informului, oricare schilll de formll atrage irezistibil i captiveazll firll
efort privirea. Tehnica ocultllrii ~i a i1ustrllrii permite
ruinarea inteligibilitilii realului; in aceastll situatie,
nevoia de sens este atit de mare, inct orice structurll
poate satisface, a fortiori, 0 structurilingvistici. Roman
Jakobson a arlltat forta Gesralt-ului gramatical, opunnd
frazei: "Colourless green ideas sleep furiously", in care
Chomsky vedea un non sens, eonfiguratia agramatiealll
urmlltoare: "Furiously sleep ide as green colourless"9.
o "irealitate ontologiell", pentru a relua expresia lui
Jakobson, deserisll intr-o Iimbll gramatical coerentll,
caplltll sens; ~i dacl nu existll discursuri care sil 0
concureze, dacll vorbirea care se face auzitll este uni cl,
aceastll "irealitate ontologicil" a cllrei existentll este
afirmatll expres poate pllrea adevilratll.
Gramatica evocll irezistibil fiinta: "Neantul insu~i
caplltll un fel de viatil cind vorbim despre el"lo, serie
Condillac. Spiritului il repugnllsil admitll cl putem
vorbi de~e Aimic, toate propoziliilc care manifestll
coerentii graJUaticalli i-I) impun. Pltoo ajungea la concluzia existentei nefiintei pornind de la insui faptul eil
putem vorbi despre aceasta: dupll el, aseendentul sofi~ti
lor tinea tocmai de acest refuz irational de a admite cl
un cuvint este capabil sll enunte nefiinla. Limba de
lemn se folose~te de supunerea spiritului falil de forme
~i folosete creditul sllu gramatical; ea are privilegiul
diseursului structurat ~i il pune pe acesta in valoare in
R. Jakobson, 1963, p. 204.
Condillac, Grammaire. 1,12. Paris. 1796.
10
98
FUNqloNAREA UMmI DE LEMN
starea de vid semantic pe care il creeazll nencetat in

jurul ei. Ea seduce nlelegerea prin promisiunea unei
inteligibilitilli noi pe care 0 oglind~te n construcliile
regulate ale Iimbii; la adllpostul rigorii Iingvistice ca
substituie ordinii lucrurilor pe cea a ideologiei. Mai
muIt, printre mecanismele pur Iingvistice ea gase~te
principiile propriei sale produclii.
- Figurile ~i tropii
Limbajul comporta 0 ntreagll serie de procedee de
extensie; unele i permit sll exprime ceea ce pentru un
motiv sau aItul se preteazll dificilla 0 elucidare verballl;
altele constau in a implica ceea ce nu dorim sa se spuna.
Pentru a rllspunde nevoii noastre de exprimare, Iimbajul ne pune la dispozitie figurile; pentru a-~i remedia
lacune le, el autorizeaza tropii. ~tim ce gen de metafore
impodobesc discursul comunist; nu trebuic neglijate
cele laIte figuri, ~i mai revelatoare nc pentru funclionarea Iimbii de lemn. Pentru cil acestca sint utilizate
n maniera pervertita care-i este proprie. Ele nu servesc
pentru a 0 orna sau pentru a 0 face mai expresivll, cum
se intimpla in Iimba naturalil. Departe de a den ota voinla
de a spune mai muIt, ele se allil aici pentru a mobila
zlldarnicia vorbelor de lemn, pentru a reafirma ceea ce
s-a spus deja, i mai ales pentru a servi drept fOT\a
motrice discursului.
Predileclia Iimbii de lemn pentru anumite figuri, in
special pcnlru alegorie, prozopopee i merollimie,
sare in oehi. Aceste figuri nu servesc doar la inventarierea esenlelor bune sau rele, la loealizarea lor
definitivi1, la invocarea lor pentru a juca unele scene
pc podiumul istoriei, ele furnizeazi1 un prctext diseursului; in Iipsa posibilitlilii de a comenta realitatea
sau de a mbrllca un gnd n vialll, limba adera scrvil
la efigii. Nu e de mirare c pretutindeni eomunitii
vlld fantoe i marionete; intregullor diseurs se orga-
ASIMIU\REA REALULUI
99
nizeazl!. n jurul personificl!.rilor arbitrare de indatl!. ce

se ndepl!.rteazl!. de abstracliuni. Dacll. nu s-ar ll!.sa
remorcat de figuri. el ar reclldea jalnic asupra lui insu~i.
trdind cl!. este gl!.unos. clI. nimeni nu-l vorbe~te ~i cl!.
el nu vorbe~te de nimic. Prin a/cgorie. rezistenla
luerurilor la pretenliile idcologiei se resoarbe intr-o
suml!. de voinle rcle opuse inearnl!.rilor progresului.
Alegoria este singurul recurs al unui diseurs eare nu
vrea s11 menlioneze nici fenomenele. nici cvenimentcle. Ea introduce 0 aparenll!. dc difcrcnliere eare face
cuvntul posibil. procurll un alibi Iimbii dc lemn. Gralic
ei, discursul are un obiect ~i este asumat eventual de
subicct.
Procedee le metonimice contribuie de asemenea la
gencrarea discursului comunist. Limbajul politic folosqtc curent metonimia; se vorbe~te, flirll distinclic, de
"Casa Albll". de "Kremlin", de "Elyse". in prcsa
comunistll, metonimia serve~te mai ales la idcntificarea
du~manului; ea este peiorativll. Yom glisi numeroasc
referinle la ,,Pentagon',, la "Wall Street", dar autoritlilile
sovietic nu vor avea niciodatlldreptul la un tratamcnt
atit de degajat: prescurtllrii insultlltoare folosite de
presa burghezll i este preferatll pompa perifrazei - in
nici un caz "Kremlin"-ul nu poate nlocui, sec, "partidul ~i guvernul. sub conducerea ... ".
Dar metonimia nu vine doar sll eticheteze adversarii; ea contribuie eficient la minciuna specificll a
Iimbii de lemn. Am vllzut cum un detaliu izolat de
contextul sllu era integrat intr-o construclie ideologicll
pc care 0 acredita prin realitatea sa; metonimia este
tocmai figura care asigurli transferul de la parte la intrcg.
Aceastll mi~care atl de naturalll face sll se uitc clI.
ntregul asocial fragmentului real este fictiv, dl aceastll
apropiere nu are nici 0 legitimitate in sine, nefiind
motivatll nici printr-o Icgllturll de la cauzl1la cfect, ni ci
printr-o relalie de continuitate. nici printr-un raport
100
FUNqIONAREA UMmI DE LEMN
simbolic ll : n limba de lemn, procesul metonimic este

petvenit, pentru cli acest trop nu mai serve~te sli punli
n evidentli relatii ntre lucruri, ci, dimpotrivll, sli extragli un fapt din contextul sliu ~i sli-I separe de orice
I-ar putea face inteligibiI, pentru a Ilisa impresia cli se
referli in mod necesar la doctrinll, singura, de-acum
nainte, care-I poate interpreta. Oriee informatie despre
Occident este de ordin metonimic; numai cli nu existli
corespondentli reaIlI ntre fragmentul ales ~i cee a ce
trebuie el sli reprezinte. Dacli personificarea ~i prozopopeea permit identificarea fortelor atlate fatll n fatli,
metonimia aduce un setviciu ~i mai important: ea le
localizeazll sau le caracterizeazll. Metonimia ~i personificarea creeazli pirghiile prin care ideologia pu ne
stllpinire pe lume; ele transformli fenomenele in cuburi
i in soldati de plumb manipulabili, rind pe rind sperietori ~i "tigri de hnie". Tratamentul tropologic permite Iimbii de lemn sli ingurgiteze indigesta Solidarno~:
o metonimie incepe prin a reduce aceastil organizatie
doar la KOR, care devine ntr-un fel paratrllsnetul destinat sil alragil fulgerele sovietice; KOR este apoi descompus n cteva personalitlili cum ar fi Kuron ~i
Michnik, care incarneazll ~i personificli foqele diabo'Nee ativc in Polonia. floi IrIlpi ail fust suficienli pentrll
a 8M~11; \lUJearea poloned la universul de lemn.
Dar mai~ales lItiUzarea rpetatll i moltiformll a
melakpsei revelead mllsura in care Iimba de lemn se
bazeazli pe puterea ipostaziantll a limbajului. Metalell$a este tropu! prin care "se explicll ceea ce urmeazli
pentru a se face inleles ceea ce precede, sau ceea ce
precede pentru a face inleles cee a ce urmeazll" 12. Ea
reprezintll in discurs implicalia sau presupozilia. Un
<
"
"
.'
'
Il V. Du Marsais. Trait des tropes, Paris, 1977 ,i Fontanier,

Les Figures du Discours, Paris. 1968.
12 Du Marsais. t 977. p.80.
ASIMlLAREA REALULUI
\01
mare numlir de termeni i de construclii gramaticale

recurente in limba de lemn sint de fapt metalepse; de
exemplu, cuvintele desemnind procese, ca "llirgire",
,,mbogllire", nagravare", naccentuare", nntlrire", nu
au semnificalie decit prin ceea ce ele implicli in acelai

timp in trecut ~i in viitor: fenomenele in chestiune
existau, i ele se vor intensifica. Aceti termeni angajeazli simultan ce a fost i ce va fi, omilind prezentul;
dinamismul pe care ei pretind cli-I relevli in lucruri
este comunicat discursului - sau, mai curind, simularea lingvisticli a micllrii este unul din principiile de
producere a discursului care, aa cum am arlitat, nu se
poate ataa nici de obiectele localizate in spatiu, nici
de faptele delimitate in timp. Comparative le joacli
exact acelai roi i sint tot metalepse amplificind trecutul asupra viitorului. Mai reglisim metalepsa in sintagmele nominale caracteristice limbii de lemn; acestea
presupun 0 afirmalie trecutli, admisli 0 datli pentru totdeauna i considerat! ca demonstratli. Expresia ,justelea
tezelor leniniste" implicli faptul cli propozitia "tezele
leniniste sint juste" este adevliratli l3 Aceastli practicli
ingenioasli a metalepsei face sli fie imposibil de negat
o afirmatie de lemn flirli a face 0 concesie care sli
zlidlirniceascli negatia: astfel, acuzatul care strigi!. cu
disperare "nu am luat niciodati!. parte la planurile criminale ale lui Tito i ale clicii sale", recunoate
esentialul, i anume cli Tito a urzit intr-adevlir comploturi l4 Rari sint cei care pot lupta in acelai timp
1) Pentru nominalizArile din lingua sovietica. vezi lucrlrile lui
P. Seriot. n special .,L. 1. 8re!nev et le discours sur la science" in
Essais SUT le d;SCOUTS sov;rique, Universit de Grenoble 1Jl. 198 t.
pp.11~3.
14 Exemplul este imprumulat din lucrarea lui O. Reboul. Langage
et idologie, PUF. 1980. Aceasll carte conline un mare numAr de
observalii fIDe ,i de remarci juste. de,i se poate reprofa autorului
o conceptie cam vagi asupra ideologiei.
102
FUNCflONAREA UMBII DE LEMN
impolriva CUvinlelor ~i impotriva implicaliilor lor. in

Iimbajul de lemn niciodat~ nu spui ce vrei; 0 dat~ ce
accepli acest idiom, li la~i puse cuvintele in gur~.
Metalepsa este n fond tropul prin excelenl~ al Verbului creator. dupl Fontanier, putem lega de aceasta
"formularea prin care un poet, un scriitor este reprezentat sau se reprezint~ ca producnd el nsu~i cee a ce
nu face, n fond, dect s~ povesteasc~ sau sll descrie"
~i formularea prin care "se abandoneazll deodatll rolul
de narator pentru cel de stllpn sau de arbitru suveran,
astfel inct, in loc sll povesteascll pur ~i simplu un
lucru care se face sau care este fllcut, se dl ordin ca el
si se facll 15 . Aceastll alunecare a naraliunii aparente
spre invocalia realll este caracteristicll discursului
ideologic; ceea ce pentru Fontanier define~te modalitlilile extreme ale metalepsei se aplicll principiului
insu~i al Iimbii de lemn ~i al realismului socialist, cu
e1lceplia cl naratorul sau autorul sint absenli in majoritatea cazurilor; tropul devine invizibil.
Limba naturalll a recurs la tropi pentru a-~i camu fla
Iipsurile; ei sint pentru ea mijloace de excep\ie care i
permit sll exprime ~i sll comunice 0 idee originalll, 0
emotie puternicll, un concept nou; ei permit adecvarea
discursului ~i a obiectului sllu. n Iimba de lemn, utilizarea figurilor are de asemeni drept scop prelungirea ~i
intinderea Iimbajului; dar aici nu este vorba de a cl1uta
un aeord mai bun intre euvinte ~i gindire: extinzind
Iimba, se ncearcll 0 acoperire a neantului care amenintll
n orice clipll sll 0 debordeze; aglltindu-se de tropi, discursul de lemn evitll sll cadll in propriul sllu vid. Din
acest motiv ii ascunde: trebuie neapllrat disimulat
faptul cll aceastll Iimbll nu este remorcatll decit prin ca
insll~i, cl este antrenatll de propria sa masll. Tropii prezintll un avantaj suplimentar. Mai mult dect gramatica,
l' Fontanier. 1968. p.29.
i,
ASIMllAREA REALULUI
\03
ei sint indiciul unui sens presant ~i iminent; mai bine

deCt gramatica, ei ~tiu sll plaseze mai devreme sau mai
tirziu inf11ptuirea promisiunii de semnificare, sll imprumute 0 formll credibill1 unor abstractiuni altmintcri
insesizabile.
-
Tautologia
Dar limba de lemn. nu abuzeazll intotdeauna att de

subtil de limbaj. Acesta nu este doar elastic, el se poate
reproduce dup! dorintl1. Discursul comunist nu a dat
inapoi niciodat! in fata repetiliei care provoacl1 in spirite
o toropeall1 propice; tautologia este incantatia insl1rcinatll
sll insoteascll aparitia Adevllrului, ea creeazll starea
hipnoticl\ in care se pierde sentimentul realului. Lenin
trccea drept maestru in utilizareaOtautologiei, cum 0 araUI
~i acest exemplu extras din discursul sllu pronuntat in
1920, la al Ill-Iea congres al Komsomolului:
"Noi recuzllm oriee moralll conceputll in afara unei
perspective umane, a unei perspective de clasll. Noi
spunem cll este 0 in~ellltorie, 0 escrocheric ~i 0 impuiere a capului muncitorilor ~i tllranilor in interesul
proprietarilor ~i capitali~tilor. Noi spunem cll morala
noastrll este in intregime supusll intereselor luptci de
clasll a proletariatului. Morala noastrll se trage din
interesele luptei de clasll a proletariatului [ ... ]
latl1 de ce noi spunem: pentru noi, morala conceputl1
in afara societl1tii umane nu existl1: este 0 in~ell1torie.
Pcntru noi, morala este supus! intereselor luptei de
clasl1 a proletariatul ui."
Repetitia este aici mai mult decit n procedeu pedagogie. Ea sugereaz stilistic claritatea invincibil a ideii,
autoritatea sa suveranli. Sli remarclim, pe de altli parte,
cli tautologia este disimulatll in spatele unei imitatii de
progresie logicli generatli de termenii "iatli de ce"; limba
104
FUNCTIoNAREA UMBII DE LEMN
simuleazli articulalii logice ~i 0 mi~care a gindirii, in

vreme ce este total imobilizatli, redusli la a se face
ecoul ei inse~i. Barbusse exceleazli in aceste false
ralionamente; el nu ezitli in fala unor afirmalii ca
acestea: ,,Pentru a repune 0 lucrare la locul sliu, trebuie reluatli intreaga ei orientare ~i toate punctele de
plecare - remboglilitli baza ~i plecat din nou"I . Una
din constantele discursului comunist este referinta la
"cJaritate", la "coerenlli" (G. Marchais: "Ace st program
oferli perspectiva cJarll ~i coerentll a unei schimbliri
profunde"17), la "logicli", ca ~i cum prezenla acestor
termeni'ar fi ajuns sli ateste 0 gindire in activitate. Or,
lanlul judeclilii pare cu atit mai solid cu cit el nu inconjoarli nimic. ,,Logica de bronz" a limbii de lemn este
nlemeiatli pe tautologie.
Deci, la adlipostul limbii de lemn, ideologia substituie ordinii lucrurilor ordinea unei inlelegeri care nu
se ~tie lovilli de paralizie, dci pentru ea orice discurs
este indiciul unei gindiri vii. Se nlelege de ce ideologia este dificil reperabilli: ea funclioneazli cu ajutorul mecanismelor lingvistice invizibile, dind prin
cuvinte aparenla ralionalitlilii. n acest mod, ea ocupli
o pozilie practic inexpugnabilli: dacli judecata vine sli-i
cearli socotealli. ea se aplirli cu releaua sa impecabilli
de nllinluiri gramaticaJe, cu panopHa sa inepuizabilli
de tropi; mecanismele lingvistice situindu-se dincoace
de con~tiintli, ea riscli pUlin sli fie scoasli din pozilie
acolo unde nimeni nu are de gind sli meargli s-o caule.
intre lucruri ~i cuvinte, inlelegerea preferA intotdeauna cuvintele, care sint mcute pentru ea exclusiv ~i
care-i dezvliluie spontan un sens; ideologia este seducliloare pentru cli ea 0 invitA sA trateze lucrurile ca pe
H. Barbusse, 1935, p.256.
, G. Mar<:hais, 1972, p. 7.
16
ASIMllAREA REALUWI
105
cuvinte. altfel spus. ca pe ni~te semne care se aboie sc

dupl folosintl; ea face din lume 0 limbl: gratie ei. realul
devine la fel de permeabil la spirit ca ~i un limbaj. ~i
la fel de fugitiv. De asemeni. este mai u~or de aliniat
fraze decit de inllntuit idei. Limba de lemn rezolvl
dubla dificultate de a intelege lucrurile ~i de a articula
aceastl intelegere: ea inlocuie~te fenomenele ~i evenimentele prin tropi. ea substituie raliunii redundanla. Ea
face tentatia verbalismului aproape irezistibill. dci.
parodiind sen sul realului ~i rigoarea inteleetuall. ea
atacl simultan cele doul elemente care permit sl i se
reziste ...Opiniile oamenilor fac un drum ciudat. de
indatl ce abstracliunile. metaforele. melOnimiiie ~i alte
figuri sint privite ca existente reale. sint folosite ca
principiu. ~i devin baza rationamentului"'. ntr-o societate unde nu este admis decit un singur diseurs. pericolul ntrevlzut de Pre~edintele de Brosses devine
mortal. Obi~nuitl sl se invrteasel in gol. raliunea se
abate de la rezistenta lucrurilor; ea preferl circuitele
bine rodate balizate de cuvinte.
Limba de lemn functioneazl pe baza unei duble
imposturi: ea a disociat cuvintele de lucruri; '~i ea pretinde sl compenseze pierderea sensului. imaginnd un
alt univers. total ~i imediat semnificant. pentru el este
structurat ca limbajul. Aceastll lume complet jnteligibill trebuie sl facl sl se uite cllimba eare 0 deserie
nu are sens ~i cl entitllile care 0 mobileazl nu au
existentl. De indatl ce este invoeatl. raliunea trebuie
neutralizatl.
Il Prsident de Brosses. Trait de la fonnation mcanique des

langues et des principes physiques de l'tymologie, Paris, 1765, p. 289.
Paralizarea ratiunii
de ditre limba de lemn
Nemullumit1l. sli fad spiritul sli se nvrtll n cere
(menlinnd n acela~i timp 0 iluzie de progresie logicli),
sil corupli nlelegerea obi~nuind-o cu minima rezistenlli,
limba de lemn trebuie sll-~i asume sarcina dificilll care
conslll n a resorbi elemenlele ndllrlilnice din real flIrll
a furniza un aliment nou gndirii.
DiaJectica
Acest tur de fort1l. este flIcut posibil prin maniheismul
ideologiei. Nu avem dect s1l. traducem lingvislic preinterprelarea implicilil pe care 0 comportli orice viziune
maniheislll ~i s ulilizilm bipolarilatea obiinutil aSlfe!.
n aceaslli manier indireclll, obiectele noi ar putea fi
anexate la vechea conceplie dualistli, ~i elementele neprevzule care, penlru un moliv sau altul, nu sint ocultale, vor putea fi integrale ideologiei. Acesla eSle rolul
dialeclicii de lemn, care conslli n a opune faplelor
nedorile un refuz, la caplul unei proccduri ingenioase.
Viziunea maniheislli se organizeaz in jurul opoziliei
fundamenlale "progresist" l ,,reaclionar". Aceaslli opozilie de bazli genereazll 0 serie de cupluri de conccple
anlitetice, nlre care discursul de lemn propulseazli ceea
ce dore~le sil anihileze. La caplul aceslei navele, se
pierde din vedere obiectul pe nesimlite. Aceste cupluri,
al cTor evantai oferli un mare interes tactic, se reparti-
-"""'1
PARAUZAREA RATIUNII
\07
zeazll in general dupll. eum urmead: "formll." se opune

la "contin ut" "abstract" la "concret", nobiecliv" la
"subiectiv", "ntreg" la nparte", "renex" la "intcrese",
"naturll veritabiHl" la "aparenlll.". Ele formeazll ntr-un

fel maxilarele ideologiei.
latll Cteva exemple extrase din presa sovieticll, ilustrnd funclionarea acestui minunat dispozitiv. Revolulia
iranianll prezenta 0 problemll serioasll: era intr-adevllr
o revolulie, dar religioaslL Dialeetiea de lemn permite
depll.irea f1l.rll difieultate a acestui obstacol i inserarea
faptului iranian in "pauern"-ul ideologic: ajunge sll
facem apel la opozitia "formll" I"continut"; la caplltul
unei analize fecunde, Yom spune deci cll revolulia iranianll. este total progresistll, cllci ea nu este religioasll'
deCt prin forrnll. - continutul sllu reveleazll. filrll.
indoiallilupta de clasll.. Forma evacuead indczirabilul,
conlinutul fixcazll csenlialul.
Cunoate economia sovieticll unele lipsuri? Accste
defecte nu afectcazll dect parte a, ntregul este absolut
sllniltos i satisf1l.cll.tor ("in general pozitiv", cu alte
cuvinte); astfel se evaporll dezastruoasa situalie din
agriculturll, redutabilele deficite cronice ... Afirmll. unii
cercetlltori burghezi cil. URSS nu seapll de poluare?
Asta pentru cll demersul lor nu se desprinde de concret,
ar face mai bine sll adopte un punct de vedere mai abstract, mai general i sll nleleagll cll, atunci Cnd mijloacele de productie apartin poporului, nu pot exista
abuzuri comparabile cu cele de care se fac vinovali
rechinii capitaliti. Functioncazll colhozurile prost? Asta
pentru cll, explicll Barbusse:
"Colhozurile, ca i sovietele, nu reprezintll dect
forma organizllrii socialiste [ ... J, dar numai forma.
Tetul depinde de eontinut"19.
1. H. Barbusse, 1935, p. 258.
108
Cit despre Trolki, ata~amentul sliu falll de parte in

detrimentul intregului la flicut scizionist:
,,simlul sliu critic hipertrofiat dar t'lirll amploare [ ... )
n opre~te asupra detaliului, 1 impiedicli sli considere

ansamblul"20.
Astfel faptele incliplitinate dispar unul dupll altul in
marea capcanli a ideologiei. Calitatea principalli a teo
relicianului comunisl este abililalea sa de a manevra
aceste perechi magice, acesle maxilare care zdrobesc
orice. De indalli ce ~ia insu~il dialectica, el devine
capabil de 0 -"interprelare crealoare" a fenomenelor. El
. va ~ti sli repunll lucrurile in cadrul lor, adicli sll treacl1
de la concrel la abslracl i viceversa, sll nleleagli
partea din perspecliva intregului, sli denunte aparentele.
Gratie dialeclicii, limba de lemn nu este niciodalll flirli
resurse, ideologia nu este niciodatli prinsll pe picior
gre~it.
Dialeclica exercilli 0 influentli devaslatoare asupra

spiritului din mai multe motive. Mai nlii, ea presu
pune 0 neCnsle intelectualli. Dar existll ceva mai mult
decl aceaslli coruptie moralli a inleligentei. Dialeclica
permite limbii de lemn sli maimullireascll munca spiri
tului; ea simuleazll procesul de ntelegere, creeazll iluzia
unei activilliti a gindirii pentru cll termenii pe carei
folose~te mimeazll actul de a n{elege; ne imaginlim in
mod real trecerea de la concret la abstracl, de la apa
renie la 0 naturli veritabilll, de la un detaliu flirli impor
tanlli la esenlial penlru cli aceste cuvinte evocli loale
astea. n fapt, gindirea leglinatli de toate acesle promi
siuni bate pasul pe loc, dar ea nu~i dll seama. Puterea
comunistli a nleles cli, pentru a se debarasa definitiv
de un lucru indezirabil, e mai bine sll fabrici 0 imitalie
,. Ibid., p. t 92.
PARAUZAREA RATIUNII
\09
decit sll-I suprimi pur i simplu; efigia omoarll lucrul

real mai sigur dect distrugerea fizicll. Yom avea deci
imitatii de legi. imitatii de religie. imitatii de culturll;
acest principiu atl de bine pus in luminll de Zinoviev
explicll de asemenea dialectica. aceastll imitatie a
micllrii inteligentei.
Al treilea pericol al dialecticii este clI ea suprimll
obiectul asupra cllruia trebuia sll se exerseze refleqia.
inlocuindu-l printr-o deplasare intre concepte imaginare; in locul unui aliment venit din exterior. spiritul
absoarbe propria sa productie i se hrllnete la nesfirit
cu propriile sale mecanisme. Gindirea ideologicl1 functioneazll in circuit inchis. i tocmai Iimba de lemn 0
relanseazll mereu asupra ei insei; dialectica permite
sll fie izolatll complet de ceea ce ar putea-o antrena in
afara ei insei.
Se poate spune cl mecanismul dialectic este 0 paradigmll a limbii de lemn; el ii ascunde arma i secretul.
Chiar in momentul in care un triumf complet este fluturat in fata ratiunii. in care nici un fenomen nu pare
sll poatll rezista interpretllrii care l ateaptll. inteligenta
este condamnatll sll se vetejeascll din Iipsll de hranll.
Rolul fundamental al dialecticii in Iimba de lemn aratll
cll aceasta aro in vede.re mai m.ult dect convingerile:
ea vrea sil alngll spiritul.
Patosul
Altemanta stilului ..scientoidal" i a patosului merge
in acelai sens.
Limba de lemn funqioneazll in aceste doull registre
pentru acelai motiv pentru care recurge la dialecticll:
ea promite triumful complet al inteligentei. furindu-i-I.
in acelai timp. n clipa in care Adevllrul este revelat.
este cuprins de emotie. intervine patetismul care sus-
110
FUNqlONAREA UMBII DE LEMN
pcndjudccala. Sc ~lie c Adevrul eSle acolo nu pcnlru

c s-au vcrilical alirrna\iile ideologiei, ci penlfu c limba
semnaleaz emolia pc care prezen\a sa lrebuie sl!'o
suscile; nu l pUlem 101U~i examina, penlru c nu am li
in Slare sl! rllminem indiferen\i fall! de el.
Barbusse, 101 cl, exprim admirabil aCCSI fapl:
"Nu C posibi/ s nu salu\i lOale aceSle fenomene CIl
clIlo/je, dacll vrci s rmii obiectiv"21. Vorbind dcspre
colcclivizare, afirm: "Accasll! organizare nl/i01w/;1 a
agricullurii [ ... ] ne dezvllluie ca singurll sialislici
elllo/iollame" 22.
Momcnlul in care in\clcgerea se vcde asigurall! de

IOlala sa influenl asupra lucrurilor esle ~i ccl in care
ca esle concedial; irup\ia palosului 0 impieclica sa
verifiee solidiJalea argumenelor care-i snl aduse.
Acesla eSle deci cereul n care limba de lemn ~i nvrle~le viclimcle: raliunea ordona sentimente care snt
nrolale impOlriva ci; ele se neutralizeazl! reeiproc.
Reiese de aici cll diseursul ideologic nu eauIl! Sa anIrcneze 0 adeziune fondatll pe un acord inlre inimll ~i
ra\iune; el tinde mai curnd sl! perturbe folosirea IUluror
faculllilor noastre mintale ridicindu-Ie unele mpoIriva celorlallc, pervertindu-Ie una prin ccalallll. ~i
patosul intermilcnt pcrrnile inslaurarca aceslei conruzii.
Spiritul nu poale funclionll dect daell dispune de 0
anumit continuitale; or, aceast cllnlinuilale esle de
doull ori atacat de limba de lemn: ca escamoteazll legllturile dinlre renomene ~i, cu palosul, ca ralionalizcaz inlcligenlei limpul indispcnsabil reflecliei; gmlirea
este suspcndatll de cmolie, care esle la rindul suu Iransformat rapid n necesitalea de a aqiona; apoi sc face
din nou rcsimlil nevnia unei analize adecvate, ~i
ciclul rcnccpe. Patosul csle ace st dinamism artificial
" Ibid.. p. 119.
" Ibid., p. 25 1.
PARAUZAREA RATIUNII
III
care mpiedic1l spiritul s1l revin1l asupra lui nsu~i ~i sli

ajung1l la con~tiintli. Particularit1ltile stilisticc ale Iimbii
de lemn decurg din aeeast1l voint1l de a ntretine instabilitatea, de a asigura "proscrierea sesizabilului"23.
Astfel, ratiunea se vede rnd pc rnd expus1l inaniliei
~i amelelii; dialeetica face n jurul ci politica plimntului prjolit, tautologia 0 face s1l se nvrtl1 n cere. Patosul
o ntrerupc ~i 0 hlirluie. Limba de lemn nu este doar
p1lr1lsitli de gndire, ca este n rlizboi cu aceasta. Se
pune atunci problema de a ~ti dae1l aeeast1l mbinarc
de cuvinte ostile n aec1a~i timp lucrurilor ~i spiritului
este cu adevlirat un Iimbaj ~i, n caz contrar, care sint
raporturile sale cu Iimbajul obi~nuit.
Z3 Exprcsia ii apartinc lui Julien Benda. V. Julien Benda. L.1

Trahison des clercs, 1977. p. 1q6.
Limba naturaHi
~i
limba de lemn
l-ibertate i constrngere n /imba de /emll

i n limb;, natura/a
Orice discurs reprezintl! in principiu un compromis
intre vointa de exprimare individuall! ~i normele limbii
utilizate. Jakobson vorbe~te de ,,0 scarl! ascendentll de
Iibertate in combinarea unitl!tilor Iingvistice". Nulll n
combinarea trllsl!turilor distinctive in fonemc, aproape
in existent 11 in combinatii1e fonemelor in cuvinte, libcrtatea 10culOrului cre~te Cnd este vorba de nlllntuirca
cuvintelor pentru a forma propozitia. ~i este totalll in
dispunerea frazelor in enunt.
Pentru orice semn Iingvistic, Jakobson distinge
doul! modalitllti de aranjare. combinatia ~i sclectia,
adicll: posibilitatea de a substitui unul din termcni prin
cell!lalt24 Tot dupll: Jakobson, "puterea de constriflgerea modelului gramatical [ ... } contrasteazll cu libcrtatea relativll care domne~te in alegerea cuvintelor".
Ne dm seama imediat c aceastll cnnstatare nu sc
aplicl1 Iimbii de Iemn, unde sintagm,'. sint adesca
enormc, un cuvint atrllgindu-I n mnd I.'lal pc urmlltorul, 0 frazl! antrennd adesea 0 altl1 frazl1. Libenalea
de combinare nu este deci limitatl1 doar de constrngerile fonologici ~i sintaxei, ci ~i la nivelul cuvntului
"R. Jakobson, 1963, p.206.
UMB NATURAL ~I UMB DE LEMN
113
sau chiar al frazei. Ct despre libertatea de selectie,

ea este practic null1 n limba de lemn.
Locutorul, dacl1 existl1, nu face nici un efOTt de formulare, el se ml1rginete la a 111sa Iimba de lemn sil se
exprime prin gura sa n anumite momente precise ale
existenlei sale sociale. Cel care vorbete n limM naturall1 vrea ca discursul sl1u sa dea seama et mai bine
de ideea care toemai s-a format n spiritul sllu. Limbajul se constituie n dou etape: "Inventarca semnului
prehensiv, purtl1tor i transportor, este timpul secund
al fenomenului din care rezultl1limbajul; timpul prim
este crealia a ceea ce semnul urmeazl1 sl1 devinl1, Cnd
el va fi fost inventat - vehiculul"25. Nici una din
aceste doul1 etape nu este prezcntl1 n Iimba de lemn;
aici, pentru a fi eficient, discursul trebuie sil sc conformeze nu unei idei, ci unui modellingvistc; el tinde
totdeauna cl1tre cita!. Spre deosebire de Iimba naturall1,
Iimba de lemn nu descrie nici faptele, nici opiniile; ea
se strl1duiete dimpotrivl1 sl1 refuleze ceea ee este i sll
cheme la existenll1 cee a ce trebuie sl1 fie. Ea tine deci
n mare ml1surl1 de incantalia magicl1, i din ace st
motiv cea mai micl1 abatere de la formula consacratli 0
face sl1-i piardl1 din putere. Ea trebuie sll fic perfeet
rituall1 pentru a fi din plin efieientl1.
FuncJiile limbajului i realizarea lor

Este interesant de examinat prin ce an ume un limbaj
a el1rui virtute esenliall1 este fidelitatea falll de un text
anterior se distinge de un Iimbaj care, n principiu, are
drept funqie sl1 spunl1 ceva. Jakobson 26 a reperat n
lS G. Guillaume, Langage et science du langage. Paris. 1964,
p.241.
,. Vezi R. Jakobson, 1963, vol.I, pp. 211 i unn.
114
FUNCpONAREA UMBII DE LEMN
comunicarea Iingvistica ase factori care permit definirea functiilor limbajului. Aceti ase factori snt rcferentul sau contextul (cel la care trimite mesajul),
destinatorul (cel care vorbete), destinatarul (ccl caruia
i sc vorbete), mesajul (ccea cc se spunc), codul (comun
dcstinatarului i deslinalOrului) i contaclul (ccca cc pcrmile stabilirca i mcntinerca comunicarii). Ficcare din
accli facori delcrmina 0 funqie Iingvisticl\ clifcritll:
yom avea cleci funqia referentialil, functia cxprcsiva,
funqia incitativl1, functia poeticl1, funqia mctalingvistiel1 i funqia faticl1. Mesajul ncleplincte n general
mai multe clin aces te functij n acelai timp, dar una
clintre cie prcdominl1.
Cum sc realizeazl1 aceste functii n cliscursul comunist 27 ? ~i cum se prezintl1 cci ase factori ai comunidrii lingvisticc clclniti cie Jakobson?
Destinatorul este rareori specificat; i, chiar atunci
cncl cl are un numc, pcrsonalitatca sa nu arc nici 0
importanta, pcntru cil cl vorbetc ca rcprezentant al
particlului, al guvernului i, n final, al poporului. Discursul cie lemn nu este asumat cie nici un locutor, i
nici nu arc ncvoie cie accasta, cie vreme cc nu face
clcct 511 reproducl1 0 vorbirc deja pronuntatl1. Limba de
lemn proscrie subicClUI, clupa cum ea evila vcrbele.
Destinatarul este la fel de neprecizat ca i clestinatorul; el se confuncla de altfel cu acesta clin urmll.
ntr-adevl1r, cliscursul de lemn sc aclrcseaza poporului
sau evcntual umanitl1tii progresistc; sprc dcosebire
totui cie clestinator, clestinatarul este rarcori personificat, n afara cie eazul n care este vorba de ntlniri
cliplomatice.
:7 Vczi O. Rcboul. 1980. Aceaslii cane este aproapc n ntrcgimc
consacral siudiului difcritclor functii ale limbajului in diseursul
idcologic. Gralie acestci abordri. autorul a dep~il aspectclc pur
lexicale ale limbii idcologice - care relin n general alenlia
cercettorilor.
...
L1MRA NATURAlA ~I L1MBA DE LEMN
115
Referenlul limbii de lemn este !imba de lemn; orice

digresiune in afara ei insll~i i-ar fi fatalli. Umba naluralli eSle un sislem deschis. deoarcce Irebuie sll facll
falll infinilei varielllli a idcilor ~i silualiilor; limba de
lemn esle nchisli. deoarece are drept scop de a reduce
IOlul la cc s-a mai spus. Conform lerminologiei lui
Jakobson. aceasla inseamnll cll. in !imba de lemn. referenlul, mesajul ~i codul sc eonfund: mesajul nu eSle
dedl un prelexl pentru a reafirma codul ~i referentul,
acestea fiind slrict idenlice. Ar fi poale mai coreCI sli
spunem cll in limba de lemn nu existll mesaj - eodul
il face imposibil. De aceea. limba de lemn face
superOuli cenzura.
Faclorul de contact este foarte important in !imba
de lemn; cl imbraca un earaeter particular. care line de
locul specific al discursului in societalea comunislll.
Capitolul urmalor va aborda accasla ehcsliune fundamenlall!.
Din cci ~ase faclori ai comunicllrii verbale. doi subzistll clar in !imba llc lemn: codul ~i conlaclul. Trcbuic
dcci sll ne a~leplam ca funqia meta!ingvislidi ~i funclia falicll 511 predomine.
Existll meta!imbaj de fiecare data cind "discursul
eSle centrat pc cod". in limba naturalll. acea51a se produce cnd interlocutorii dorese sll se asigurc cl! vorbesc
intr-adevllr aceea~i limbll. cll inleleg acela~i lucru prin
acclea~i euvinte; funclia melalingvislici1 joacl! un rlll
important in invprea limbii. in special la copil.
nOleazli Jakobson. ln mod normal. aceastll funqic esle
totu~i secundarll. in limba de lemn. ea Irece pc primul
plan. pentru en ap!icarea codului este in acela~i limp
expresia pUlerii ~i expresia supunerii la aceasta. Aspeetul tautologie ~i pedagogie al limbii de lemn se
expliell prin predominanlu funqiei metalingvisliee:
diseursul ideologic nu face deeit sll acumuleze definiIii. cllci nu existll un ail mijloc de a impune eodul sllu
116
FUNCfJONAREA UMBII DE LEMN
axiologizat; textul lui Lenin citat mai sus este tipic in

aceast privinl. Cel care se exprim in Iimba de lemn
este incapabil s formuleze 0 judecat sintetidl; el trebuie s se mrgineasc la a n~irui judeclili analitice.
El nu-~i d seama de acest lucru, deoarece pronunt in
acela~i timp judecli de valoare. Metalimbajul de lemn
nu fumizeaz nici 0 informalie asupra conceptelor, el
le afecteaz doar cu un semn pozitiv sau cu un semn
negativ. Definitia de lemn este 0 tautologie axiologizatll; ea tine in intregime de functia metalingvisticll,
de vreme ce de fiecare dat este vorba de a determina
codul ~i de a-i fixa aplicarea.
Importanta funcliei metalingvistice reveleazll legllturile strnse dintre limba de lemn ~i putere: aceasta din
urmll efectueaz in permanenlll 0 reajustare a codului
~i tot ea dore~te s se asigure c subieclii s1\i urmeazll
docil Iinia politic a zilei. Privilegiind funqia metalingvistic in limbaj, regimul comunist a gllsit mijlocul
de a concentra maximum de putere intr-o societate; in
momentul in care pronunt un discurs de lemn, cetllleanul i~i marcheazll propria supunere, dar, in acela~i
timp, el difuzeaz puterea ~i obline autoritate proporlional cu docilitatea sa personalll. Puterea se atestll ~i
se transmite prin aceea~i mi~care.
nfllptuirea funqiei metalingvistice pune in joc
fUIC\ia faticll de care depind mesajele servind "s verifice dacll circuitul funqioneaz, sll atragll atenlia interlocutorului sau s se asigure cll aceasta nu sHlbe~te"
prin intermediul unui "schimb abundent de formule ritualizate"28. Este clar c realizarea funcliei fatice joacll un
roI important in limba de lemn. Totu~i, nu este vorba
de stabilirea sau de menlinerea unui simplu contact, ca
in cazul limbii naturale; comunicarea care trebuie instauratll ~i pllstrat este cea a puterii; "formulele ritua"R.lakobson, 1963, vol. 1. p.217.
gC
117
lizate" snt alese de instanlele conduclltoare; i, ncll i

mai important, trebuie sl1 se asigure ca ntr-adevllr curentul ideologic sl1 circule, ca n nici un moment contactul cu doctrina sl1 nu fie ntrerupt. Functia faticll stll
la baza incantaliei; cine vrea sl1 invoce fOTlele magice
~i sl1 intre n comunicalie cu ele face apel la formule
consacrate. n aceea~i manierll, limba de lemn hotllrll~te ce trebuie sl1 fie, se strl1duie~te sl1 rllminll in contact cu viitorul.
Aceastll orientare clltre 0 putere care nglobeazll in
acela~i timp oamenii prezenli ~i lucrurile viitoare explicll predominanla conjugatll a funqiei metalingvistice
~i a funqiei fatice in discursul ideologic ~i accidentaI,
una din particularitlllile sale cele mai frapante, extremul arbitrar ~i extremul ritualism care coexistll aici.
Ambele pleacll de la aceea~i voinlll de putere absolutll,
de la aceea~i necesitate de a manifesta prezenla acestei
puteri. Ambele concurllla ruinarea limbajului. Datorita
arbitrarului, cuvintele snt deta~ate de sensul lor obi~
nuit ~i impopolonate cu referenli dupll bunul plac al
autoritlltilor. Din cauza ritualismului, ele nu mai pot fi
combinate liber n propozitii, ci defileazll solemn n
coloane. Supremalia funcliilor metalingvistidl ~i fatid
sfr~e~te printr-o tulburare radicalll a limbajului; acolo
unde limba naturalll este libenate, limba de lemn nu e
dect constrngere; acolo unde limba naturala sc sprijinll pe convenlie - in leglltura necesarll care une~te
semnificantul de semnificat - limba de lemn este licenlll absolutll.
Rllmne de examinat ce se intmplll cu cele laite
funclii ale limbajului. Discursul ideologic pretindc cl!.
aduce 0 cunoa~tere, ~i ne-am a~tepta in consccinla ca
functia referentialll sll fie in egalll mllsurll predominantll. n realitate, ea este perpetuu absorbitll de functia
incitativll; naratiunile ~i descrierile se transforma: irezistibil in ordin ~i in imbolduri.
118
FUNCTIONAIA UMBIIDE LEMN
Acel~i lueru sc poate alinna ~i despre funqia expresivl1. deja foarte eompromisl1 de absenta destinatorului:
ea este imediat depll~itl1 de func\ia incitativll, cl1ci emo\iile evoeate trebuie sl1lie obligatoriu rcsim\ite. Funqia
expresivll joacl1 totu~i un anumit roI n neutralizarea
fune\iei referen\ialc; am arl1tat cum patosul intervenea
pcntru a suspenda judeeata.
Dar func\ia ineitativl1, care pare att de imponantll n
\imba de lemn, nu face ea nsll~i deCt sll camuOeze
omniprezcn\a funqiei falice: ordinele nu au nici un
destinatar precis, snt n realitate invoca\ii cu caraeter
magic.
Nu existl1 0 funqie poeticl1 propriu-zisl1, Ctl1 vreme
nu existl1 inven\ie personall1; nici mllcar sloganele nu
fac apel la fantezia verbaHi. ccl pu\in n socialismul
mat ur. Poate dl necesitatea de a crea rererentul epuizeazll facultl1\ile de inven\ie; neavnd de suferit concuren\a obiectelor. semnele nu au ncvoic sl1 lie orna te.
Limb,j de Je",,, $i senIIIific"lie

Spccilicitatea Iimbii de Iemn este deci 0 hipcnrofie a
codului, care manifcstl1 aqiunea determinantl1 a puterii
politice asupra limbii ~i voinla unei puteri magice.
Codul este n acela~i timp maleabil ~i rigid; cl preserie
ccremonialul verbal, dar 0 decizie il poate modifica.
Aceastl1 hipertrofie s-a produs in favoarea unei transformari ilicite: semnele au devenit semnale. Cuvintele
vizeazl1 nainte de toate un comportament, cie tTebuie
sl1 declan~eze 0 aCliune. Cum spunea J. Goebbels: "Noi
nu vorbim pentru a spune ceva, ci pentru a ob\ine un
anume cree\." Limba de lemn nu sc mai situeazl1 n
domeniul semanticii ~i din ace st punct de vedere poate
fi comparatl1 cu sistemele de comunica\ie existente in
lumea animaUI; anumite sunetc, ca ..revizionist''' "du~man
~(
L1MIl NATURALA ~I L1~m DE LEMN
\\9
al poporului", dau haitei semnalul de atac; altele, ca

"eroare;', "lipsl1 de vigilentl1'\ serve sc drept avertisment sau amenintare; tot cIe pot marca supunerea. Este
de altfel frapant cl1\imba de lemn sc constituie n mare
mllsurl1 potrivit unui mecanism care functioneazil ~i n
limba naturalll, dar la un nivel infrasemantic; studiul
lexicului a arl1tat cil un mare numl1r de unitilti functioneaz n cupluri de opozitie, oarecum ca opozi\iile
binare ale trllsllturilor distinctive cc permit delnirea
fonemului. n limba de lemn, codul impune nmn\uirea
cuvintelor n accla~i fel n care dicteazl1 combinarea
trl1sllturilor distinctive n \imba naturall1. Aceasta vine
sll confirme 0 observatie flIcutli anterior n legturl1 cu
figurile: discursul cxtrage din structurile limbajului
principiul producerii sale; n loe sil fic organizat de sens,
el func\ioneazil pornind de la automatismele ineon~tiente care constituie codul \imbajului.
Limba de lemn este flIcutll n ntregime din clemente mprumutate din \imba naturaHi; ca i datoreazll
totul, cuvintele ~i gramatica. ~i totu~i, a suferit 0 muta\ie
teratologicl1 n raport cu \imba naturalll. Ea trimitc la
un univers semantic extrcm de rudimentar, hieolor
ntr-un fel, dar nu sc multumqte sll privczc euvintele
de substanta lor, ca vizeazil nsil~i capacitatea de reprezentare a \imbajului.
Tot ceea cc n \imba naturalll pennite localizarea n
spa\iu ~i timp este suprimat sau pervertit n limba de
lemn. Tratamentul pronumelor, adverbelor de loc ~i
verbclor demonstra ace as ta cu c1aritate. Or, viziunea
maniheanl1 n sine nu mpiedicil ahsolut deloe not\)tiilc spa\iale ~i temporale; pcrspeetiva dinamiea n care
ea sc intcgreazl1 face posibilil oricc forma de reprezentare. Abstraqiile vehieulate de \imha de lemn
nu snt abstraqiilc ,tabile eu contururi nete care
constituie coneeptele. Snt procesc descilrnatc, a cror
mi~care este singura caracteristicll; spiritul nu le poate
-'S;
120
FUNqloNAREA UMB" DE LEMN
cuprinde, pentru cll in ele nimic nu este fix. Toate aceste

"imboglltiri", ,,aprofundllri", "llIrgiri", "dezvoltllri" etc.
sfideazll reprezentarea. Ele permit Iimbii de lemn sll
functioneze pornind de la elemente extrase din Iimba
naturall1, eludind reprezentllrile pe care aceasta din
urmll se sprijinll; venijul pan-dinamismului simbolizat
de ace~ti termeni, prin comparative i prin aile expresii
i1ustrnd elanul precipitat i necesar spre viitor, ascunde vacuitatea absolutll a acestor vocabule ~i total a
lor inconsistentll. Destabilizarea sistematicll a sensului
se face in doull etape: mai intii, vocabulele sint separate de referentul lor prin polarizarea maniheanll;
apoi, ele snt inlllntuite n dinamismul general atit de
bine, inct Iipsa lor de formll proprie se pierde in micarc. Aceastll vointll de destabilizare era deja manifestl1
la nivelul stilului.
De la Iimba naturalll, Iimba de lemn pllstreazl1 0
anumit gramaticll i anumite cuvinte, dar refuzul sl1u
ndipl1tnat de a distinge ntre subiect ~i obiect, reticenta sa de a utiliza verbele, insistenta sa de a ruina
semnificatia suprimnd orice autonomie conceptelor
inserate in mi~carea istoriei ne dau drcptul sll ne
ndoim cll ar fi vorba intr-adevllr de un Iimbaj.
"Limba, oricare ar fi starea de primitivitate, dcclar,
prin sim pla sa existent, proiectul de a surprindc integralitatea a cee a ce poate fi gindit", scrie G. Guillaume 29 Aceasta este ~i pretentia limbii de lemn; dar
avem dreptul sll ne ntrebllm pe ce se poate sprijini
gindirea cnd orice obiect exterior ii este ascuns, cnd
ea este antrenat intr-o micare cicliell ce nu 0 duce
niellieri, cnd ea nu dispune de nici 0 forml1 stabill1, de
nici 0 abstractie care sl1-i vorbeascl1, cnd sensul
Iipse~te semnelor care-i sint furnizate, cnd reprczentrile spatiului ~i timpului i snt sustrase. "Sensul
" G. Guillaume, 1964, p. 240.
r
r
121
adevllrat al unui cuvnt ar putea fi nteles din ceea ce

antreneazll el n afara limbajului" 30, scrie Paul Valry.
Mai departe, el adaugll: "Rolul limbajului este esential, dar tranzitiv - altfel spus, nu ne putem opri la
el" 31. Limba de lemn nu este tranzitivll, ea nu se abole~te n sens ca limba naturall1. Cuvntul nu duce la
nimic, in afarl1 de ea insll~i. Doar ea este oferitll gindirii, ~i universul pc care-I furnizeazll, devastat de
bipolaritatea dinamicll, nu face decit 511 trimitll la cuvinte. Comportament verbal ~i nu sistem de semne, ea
nu poate fi inteleasl1, ea nu poate fi decit interpretatll.
Spre deosebire de limba naturalll susceptibilll de 0
extensie nedefinitl1 ~i de combinalii mereu noi, limba
de lemn este strict limitatl1 ~i posibilitlltile sale sint
reduse, in ciuda producerii sale automate. lnterpretarea
sa se fondeazll mai putin pe ceea ce spune, ct pc alegerea pe care 0 efectueazl1 ntre variantele stipulate de
cod; astfel, atunci Cnd un editorial cheam la ntarireu
vigilentei ideologice n loc sll invite la sporireu ritmului produqiei, putem conchide clI anumite mllsuri
vor fi luute ~entru educarea cetlltenilor ~i consolidarea
disciplinei. Continutul editorialului nu este semnificant, dur tema retinutll este semnificativll. Singura
legllturll veritabilll a limbii de lemn cu realitatea este
leglltura sa cu puterea; singura informatie pe care ea 0
aduce prive~te dispozitiile acestei puteri. lncapabilll 511
reprezinte faptele ~i ideile, ea i~i ndepline~te dimpotrivl1 de minune funGtia, care este aceea de a manifesta
linia politicll.
JO
31
P. Vatry, 1973, l, p.456.

Ibid., p.474.
III
Rolul
n'"
Limbajul nu este dect echivalcntul a ccea cc
cade sub inciden\a simlurilor noastre [ ... ] unul din
cele mai mari inconveniente ale Iimbajului n~ellilor
cs le de a concenlra. de a dislruge chiar aceaslll scnsibililate. pc care 0 putem privi ca suOelul ~i fOT\a
SOcielll\i1or ...
... A abuza de Iimbaj nseamnll a face un rllu real ~i
un neajuns considerahil oamenilor ...
... A abuza de Iimbaj nseamnl1 a lucra la distrugerea acestuia. a-I face nul sau periculos n societale ...
... A abuza de limhaj inseamnll in acela~i limp a
distruge acest mijloc de comunicare ~i a suhmina toale
convenliile noastre din lcmelie. Aici sc ami. flIrli ndoialli. cel mai marc rllu pc care omul il poale face in
socictatc ..."
Fouquet d'Auxonne, Discours sur hl
tllk'S-
lion propose p.1r f '",;tt/mie U.oY:lh: t/I,......

Sc:II("cs (,.,( R""lIcs-LcUres de Prusse ...;I\"o;r:
Est-il utile au pCI/ple v'ln: trolllllL'. s(Iit

tfU 'Oll J"indllise 1..'/1 erreur. soit 'III 'on
/'t.'lJfn:liel1l1c dWls les ent.~urs qu"il peUl
.:uoir?
o datl1 ce functionarea specificl1 a limbii de lemn.

jocul sl1u permanent ntre cele doul1 modalitl1ti opuse ~i
complementare. limba de lemn de aparat ~i falsa limbtl
reall1. limba de lemn polemidi. a fost pusl1 n evidenttl.
nu mai este posibil sl1 0 asimiltlm limbilor de propagandl1. cum se face de obicei: modalitatea polemic1l
serve~te la a bara trecerea spre adevl1r. la a scoate realitatea din sfera de aqiune a spiritului; modalitatca de
aparat servqte la impunerea unui cod. ceea ce nu face
nici 0 retoricl1 doritoare de a convinge un auditoriu.
Un limbaj care dispreluie~te att realitatea. ct ~i sufletul uman nu are nimic comun cu un diseurs de propagandl1. Nici minciuna nu mai este funqia sa prim;
este 0 ml!surl1 de exceplie. adoptatl! atunci cnd este
vorba de ndepl1rtarea unei realitl!ti susceptibile a perturba circuitul obi~nuit al discursului de aparal. ~i
totu~i. acest limbaj joacl1 un roi crucial n statul comunist. fapt demonstrat fie ~i numai de extraordinara sa
prolixitate. Acest roi este greu de surprins. pentru dl
ne putem nchipui cu greu la ce poate servi 0 limbtl
dizutl1 n afara semanticii; ne ndiptltnl!m deci stl 0
asociem ntr-un fel sau altul cu semnificatia. ~i sl1 vedem n ea 0 limbl1 politidi. De fapt. utilitatea sa stl1 n
altl! parte.
Limba n ideologie: Marr i Stalin

Pcntru a aborda problcma dintr-un unghi diferit.
poate dl nu e inutil sa urmam sfatul lui Zinoviev ~i sa
examinam statutul Iimbajului in snul ideologici oficiale, Dispunem pentru accasta de un document
important: Stalin nsu~i a binevoit sa se ocupc de lingvistidl ~i a luat pana pentru a-I respinge pc ccl care
pina atunei cra autoritatca suprcma n lingvistica
sovictid1. Prin ce anume ii displaceau lui StaJin tcoriile lui Marr? Ca marxist ncofit ~i ingenuu. Marr
fl!cea din limbl! un element de suprastruetura. depinzind ndeaproapc de haza; dupa cum societatca trecuse
prin diverse stadii. la fel ~i Iimha cunoscuse diferite
etape de dezvoltare: la ineeput gestuala. ca devenise
orala ca urmare a dezvoltarii raporturilor de produqie
i. 0 data cu ridicarea prolctariatului. ca trebuia sll fic
abolita. de vreme cc victoria muncitorilor cra ~i eca a
gindirii, Soeietatea fl!ra c1ase ar fi dotatl! cu 0 limbll
noul!. care nu va fi niei gcstuall!. nici orall!. ci va
dovcdi "triumful gindirii asupra Iimbii", Marr nu riscl!
sa prccizeze care trchuie sl! fic caracteristicile accstci
Iimhi noi. Sl!-i dl!m totu~i cuvintul:
"Reu~ita noastrl! totall!. reuitl! comandatl1 de proletariat, este fuziunea tiinlei ~i a tehnicii sale ideologicc
cu arta ~i tehniea sa formall!. ca ~i unitatea inteligenlci
i frumuselii. dar a intcligenlei gindirii prolctare, diaIcctico-materialiste, Gindirea dialectico-materialistl! nu
......
UMBA iN IDEOLOGIE: MARR ~I STAUN
127
arc inloeuitor, dar nici limit, ca comport posibiIita\i

inepuizabile de progrcs in lrgime i in prorunzime, in
spatiu i in timp; gindirea dialeclico-malerialisla a
depllit vorbirea linearll, ea se instaleazll cu greulale in
discursul oral i, depind discursul oral, sc pregtete
sll fasoneze, s creezc, plccnd de la ultimcle achizitii
ale limbii gestuale i orale, 0 limM nou i unic, in
care frumusetca suprem se va contopi cu llezvllltarea
suprem a inteligentei. Unde? Tovari, numai in societatea comunisll1, societatea f(\Tl1 clase"!.
"Logica formal, mOlenire a gindirii de clasll, i
clasu care a creat-o sint inlocuite de gindirea dialcctico-materialistl1 a prolctariatului, de 0 perccp\ie idcologico-tehnologic a lumii, in care gindirea Iriumfll
asupra limbii ~i lrebuie s aib un ci~tig de cauza 101
mai evidenl, pina cnd nu doar sislemul limnii orale sa
fic abolit in noua societate flIr clase, ci sl1 fic creatl! 0
unic limM care sl1 difere mai mult de limbu orall!
dect difer aceasta de limba geslualll, cu un nou instrumenl de produqie cure va conferi umanilll\ii nu
numai 0 gindire unic, ci ~i 0 vorbire unic, ~i care 0
va face stpina tuturor spatiilor i tuturor timpurilor"2.
Mai departe, MaTT d 0 definitie a limbii universale
a viilorului; aceast dcfinitie este frapant pentru cll sc
disling aici cu 0 rar claritate doui1 caracteristici fundamentale ale ideologiei, ura fa\ de naturi1 ~i refuzul
oricl1rei rnedieri:
"Limba viitorului este gindirea, care crqte in tehnica elibcratll de materia natural. Nici 0 limba nu-i va
putea rezista, nici mcar limba oral , care este, in
ciuda a toate, legat de normele natUTii"3.
1 N.J.Marr. lazk i
'Ibid., p. 31.
, Ibid., p.34.
mt~Jenie.
Lctchworth Ilcrts. 1977, p. 24.
128
ROLUL
n muItiplele sale lucrl1Ii, MaIT se angajeazl1 s11

demonstreze c11 toate limbile converg dtre un limbaj
unic; oile sale negre snt evident lingvi~tii occidentali,
cu ata~amentul lor reactionar la ipoteza indo-europenei; dupl1 MaIT, este absurd de imaginat cl1 limbile
moderne n pluralitatea lor au ie~it dintr-un idiom
unie, de vreme 'ce mi~carea istoriei merge limpede de
la multiplu la Unu. Stilullui MaIT meritl1 ~i el oarecare
atentie: textele citate mai sus ne dau 0 idee despre
acest lucru. Avem impresia cl! MaIT vrea sl1 i se ierte
jurl!mntul de credintl1 relativ tardiv la marxism printr-o limbl1 de lemn ostentativl1, n care eonceptele de
lemn se nghesuie unul peste altul; dorinta sa frenetic~
de a-~i semnala zeul apologetic eonferl1 scrierilor sale
aspeetul unui muzeu Grvin al limbii de lemn; el este
un reprezentant al vrstei baroee a limbii sovietice
(Jingua sovietica).
Cnd Stalin intervine pentru a pune capl1t delirului
~colii maITiste care avusese totu~i timpul sll faca
ravagE n lingvistiea sovieticl1 - , el face nel! 0 datl1
figurl1 de apl1rl1tor al bunului-siml i al moderaliei.
Seurtul sl1u tratat Marxismul ~i problemele lillgvisticii
contine 0 eriticl! n toatl1 puterea cuvntului a tezelor
lui Marr. Este absurd, scrie el, s considerl1m limbajul
ca pe 0 parte a suprastructurii care ar trebui rennoit
n ntregime la fiecare revolulie a bazei; de fapt, limbajul este un instrument care, asemeni unei maini,
poate fi folosit la fel de bine de capitalism i de socialism. Rusa a ad us mari servicii vechiului regim; ea
poate sl1 aducl! servicii la fel de mari noului regim, i
pentru aceasta nu este nevoie sl!-i fie aIteratl! structura:
"Vechea suprastructurl1 poate ~i trebuie sl1 fie distrusl! ~i nlocuil cu una noul1 n timp de Ctiva ani,
pentru a da Cmp liber dezvoHl1rii fo!,\elor de produelie
ale societl1tii; dar cum se poate sl1 se distrugl1 limba
....
UMBA N IDEOLOGIE: MARR ~l STAUN
129
existentll ii sll se construiascll in locul ei 0 limbll noull

in timp de citiva ani, full sll se introducll anar hie in
viata socialll, full sll se creeze primejdia unei destrllmm a societlltii? Cine in afarll de un Don Quijote ar
putea sll-ii ia 0 asemenea sarcinll?"4
n 1952, Stalin se aratll deci foarte sceptic fatli de
limba universalli, a cllrei idee 0 apllrase totu~i in 19305.
Dar nu acest punct al doctrinei lui Marr suscitl\ esentialul criticii sale; aberatiile Noii Teorii a limbajului
nu erau flicute sli-I iocheze pe cel care-I sustinuse pe
Lsenko, atunci cnd extravagantele biologice ale acestuia din urmli puteau antrena consecinte mult mai
funeste pentru tarli. Nici aici nu trebuie sli ne Illsllm
in~elati de aparenta moderatie afi~atll de Stalin: pentru
cli el se opune lui Marr in calitate de ideolog.
Acesta are inainte de toate un pllcat pe care-I
imparte cu multi .. intelectuali" ai anilor '20: ca proletcultismul, ca Trotki, el se lasl1 antrenat de prea multl1
sinceritate. El are toate calitlitile ideologului, in afarli
de una: grija de a disimula. Marr i~i etaleazll ata~a
mentul la ideologie printr-o abundenlll de Sovlimbll
barbarll, de marxism liric. El face parte dintre cei care,
din cauza extremismului entuziast, riscli flirli s1\ vrea
sli dea 0 vedere de ansamblu asupra neantului ideologiei. La urma urmei, dintr-o anumit1\ perspectivll, Marr
era periculos de aproape de adevllr: societatea cornunistll generase efectiv 0 limb1\ noull ~i universalll, 0
limbll debarasatl\ de natur1\ ~i supusll doar gindirii;
Marr anunt1\ inocent prin scrierile sale crearea Novlimbii, in vreme ce definitiile sale pur negative
4 1. V. Stalin. Mar-xismuJ problemele lingvisticii. Bucure~ti.
B.P.M.R., 1951, pp. 22-23.
S pentru doctrina lui Marr i pozipile lingvistice ale lui StaHn,
se poate consulta lucrarea lui L. L. Thomas, The Linguistic Theories of N. Marr, Berkely, 1957.
130
ROLUL
trlldeazll zlldllrnicia viitoare a acestui limbaj unie. 0

intuilie chiar obscurll, chiar contrafllcutll a adevllrului
pune ideologia in pericol; Stalin inlelege din instinct
cll trebuie sll ascundll cu orice prel mutalia care s-a
operat in limba rusll; de aceea, el insistll n mai multe
rnduri asupra faptului cll rusa nu s-a schimbat deloc
de la revolulie, cu exceplia modificllrilor lexicale.
A doua gre~ealll a lui Marr in ochii lui Stalin este de
a fi inrlldllcinat limba in societate, considernd-o ca un
element de suprastructurll care depinde intotdeauna de
bazll. Aceastll conceplie despre 0 limbll strins legatll de
societate ii displace profund lui Stalin ~i, se nlelege,
el i opune conceplia unui limbaj-unealtll. Or, remarcll
Benveniste cu perspicacitate, "compararea limbajului
cu un instrument [ ... J trebuie sil ne umple de neincredere, ca orice nOliune simplistll privitoare la limbaj. A
vorbi de instrument nseamnll a pune in opozilie omul
~i natura: hirlelul, sllgeata, roata nu existll in naturll.
Sint obiecte fabricate. Limbajul este in natura omului,
care nu I-a fabricat [ ... J. Toate caracterele limbajului,
natura sa imaterialll, funqionarea sa simbolicll, inillnluirea sa articulatll, faptul cil are un conlinut, sint suficiente pentru a face suspectll aceastll asimilare cu un
instrument, care linae sll disocieze de om proprietatea
limbajului". Nus"ar putea comema mai bine lutlrile
de pozilie aleluiStalilUn materie de'lingvisticll. Nu se
poate extrage nimic dinlr-o \imbll fixatll de bazll, adicll
de societate ~i impotmolitll intr-o suprastructurll care
se mi~cll greu; dimpotrivll, 0 limbll-instrument, manevrabiH!. dupll dorinlll, oferll posibilitllii infini te: ajunge
sll pui stllpnire pe ea ~i sil-li asiguri monopolul asupra
ei. Stalin ii repro~eazll de asemenea lui Marr faptul de
a fi separat gindirea de limbaj ~i de a fi cllzut din
aceastll pricinll "in mla~tina idealismului"; or, pentru
E. Benveniste, 1966, p.259.
UMBA IN IDEOLOGIE: MARR ~I STAUN
BI
Stalin, a reafirma leglturile strinse dintre gindire ~i

limbaj echivaleazl cu a sublinia rolul privilegiat jucat
de limbaj in propagarea ideologieF.
Astfel, sub pretextul cl ar alerga in ajutorul
bunului-simt, Stalin glse~te mijlocul de a-~i afirma
voluntarismul de ideolog in domeniul limbajului. ncl
o datl, pozitia liniei de mijloc pe care el 0 afecteazl
reprezintl in realitate 0 incercare de demolare.
Respingindu-I pe Marr, Stalin nu face dect 51 proclame propriul slu sechestru pe limbl ~i subordonarea
acesteia fatl de ideologie.
7 Interpretarea noastrl privind opusculul lingvistk al lui Stalin

datoreazl mult articolului lui Alexander Wat ..Semantyka ~z)'ka
slalinskiego", in: Aneks 21, 1979. Vezi de asemenea L. Rjevski,
1951, pp. 46 i unn.
Limba de lemn i putere

Devenit un pur artefact, limbajul nu subzistl1 dect
ntr-o forml1: cea de vehicul al puterii. Stalin a aplirat
mpotriva lui Marr medierea limbii pentru cl1 vedea
aici conditia unei prezente nemijlocite cu muIt mai
importante pentru el, cea a puterii. Cl1ci, pentru a fi
tota1l1, aceasta trebuie sl1 nu fie limitatl1 de nimic, ea
trebuie 511 scape oriclirei definilii, trebuie 511 fie indivizibill1, impersonalll i mai ales itinerantll. Societatea
comunistl1 datoreazl1 aceastl1 putere in acelai timp
omniprezentll i insesizabill1 limbii de lemn. Atita
vreme ct aceasta din urmll este consideratl1 dintr-un
punct de vedere semantic, rolul sl1u apare confuz; de
indatl1 ce este privitl1 din perspectiva economiei puterii
in societatea totalitarl1, functia sa veritabill1 devine
c1arl1. n fapt, limba de lemn nu legitimeazll 0 putere,
ea serve~te 511 imbibe societatea in ntregime cu
aeeasta; ea intrl1 n functionarea statului eomunist.
Gratie limllii de lemn, puterea se articuleazl1 pe ideologie pentru a se difuza apoi in corpul social. Sa vedem putin mai indeaproape n ce fel limba de lemn
cuprinde cele trei instante, ideologie, putere i societate; caci in aceasta rezidl1 unul din elementele specifiee 1umii totali tare.
Ideologia reprezintl1 un potential distructiv pur i ea
este resimtitl1 ca atare. Lim6a de lemn 0 preschimbli in
putere, i aceasta in doul1 feluri. Mai nti, ea 0 formu-
UMBA DE LEMN ~I PUTERE
133
leazll, adiell 0 dirijeazll ~i 0 eanalizeazll; apoi ea pare

sll 0 Iimiteze. Cu alte euvinte, cel eare tine un diseurs
n Iimba de lemn foealizeazll puterea distructivll a
ideologiei asupra eutllrui sau cutllrui membru al colectivitlltii ~i dobnde~te din nou puterea; pe de altli parte,
ea dobnde~te astfel un fel de harismll, pentru c1I a
reu~it sllloealizeze ~i sll detumeze asupra liItuia amenintarea globalll a ideologiei. Stalin a ~tiut sll profite admirabil de aceastli ambivalentll; nimeni nu a
transformat mai bine ca el imanenta monalll a ideologiei n teroare aparent circumscrisll; ~i, paradoxal, din
acest motiva parvenit la puterea absolutll, iar moartea
sa a scufundat n panicll un mare numllr de cetllteni;
fiecare se temea sll rllmnll singur n fata ideologiei,
Iipsit de mediatorul capabil sll-i detumeze fulgerele. n
fata amenintllrii cu neantul, vehiculatll de ideologie,
omul cautll instinctiv refugiu n despotism, fllrll sll-~i
dea seama d! se predll n acest mod aceleia~i ideologii.
n fata neantului, tirania este perceputll ca un rllu mai
mie.
Limba de lemn nu se mllrgine~te la formularea ideologiei ~i la preschimbarea ei n putere; ea exercitl! 0
funqie de reglare n snul acestei puteri. Ea investe~te
cu autoritate tocmai n mllsura n care subliniazll obedienla la ideologie; altfel spus, dobnde~ti 0 putere
proportionalll cu supunerea de eare dai dovadll.
Fun.ctia asumatl\ de Iimba de lemn este dublll:
Pe de 0 parte, ea refractll ~i amplificll puterea ideologicll - cel care, printr-un diseurs de lemn, atestll
dominalia ideologiei asupra sa, se vede automat inve~tit cu 0 autoritate amenintlltoare pentru ceilalli
membri ai coleetivitlllii; de exemplu, declarnd: "Trebuie sll se dea dovadll de 0 vigilenlll sporitll", se manifestll simultan credinta n fietiunea ideologic1l a
du~manilor infiltrati ~i 0 dorinlll de agresiune la adresa
anturajului. Limba de lemn prezintll deci aceastll par-
134
ROWL
ticularitate unicli, fllrlt precedent in discursul uman, de

a semnala totodatli injosirea individului, umilirea sa
intimli ~i intentia de a propaga aceastll degradare asupra
altuia; dacli ea nu rlispunde principiului de economie
din punct de vedere Iingvistic, dimpotrivli, din punct
de vedere al puterii, ea este eminamente economicli.
Pe de' altli parte, nemultumitli sli multiplice geometric puterea ideologicli, limba de lemn 0 plonjeazli n
societate: fiecare poate lua cuvntul n Iimba de lemn
~i poate sli participe momentan la putere; pe de aItli
pane - ~i aici se poate vorbi de funqia reglatoare a
Iimbii de lemn - , nu posezi aceastli putere deCt n
mllsura in care manipulezi fllrli cu sur Iimba de Jemn,
adicli n mllsura n care {i proclami fidelitatea fatli de
ideologie. Limba de lemn permite sli se recruteze fllrll
teama de a gre~i tipul de conduclitori ~i de responsabili
necesar statului comunist8 ~i, oriet. de putin am
ntelege natura acestei selectii, nu ne mai putem face
nici 0 i1uzie asupra unei eventuale nnoiri a c1asei conduclitoare din {lirile comuniste. Este ncli una din vicleniile ideologiei de a fi prezentat puterea lui Stalin ca
pe 0 putere personalli, n timp ce Stalin a devenit
omnipotent datoriUl f1erului sllu ideologic ie~it din
comun ~i eICtraordinarei sale stlipniri a limbii de lemn.
Mai mult dect a-i repera pe ai slii, conteazli localizarea disiden{i1or potentiali; ~i aici Iimba de lemn este
utilli. in regimul comunist, tlicerea poate deveni mai
revelatoare dect cuvintele; a nu spune nimic ajunge
pentru a te compromite; opozilia este distrusli nainte
de a fi formulatli, aItfel spus, nainte de a fi devenit
comunicativli. Gralie Iimbii de lemn, profilaICia comu L. Martinez vorbe,te in leglturl cu Umba de lemn de 0 ..lalinA
monstruoasl a unei Biserici monstnioase". Vezi L. Martinez ,La
langue de bois sovitique", in: Commentaire. iama 1982-83. vol. 4.
nr.16, pp.S06-SIS.
UMB}. DE LEMN ~I PUTERE
135
nistl!. este practic infailibill!.. Poporului i se dl!. intr-adevr cuvntul ~i vai de el dacll nu il ia. Puterea nu este
totalll decit dacll IOli panicipl!. la ea; prin limba de
lernn, fiecare se afllTIlll in acel~i timp ca obiect ~i subiect
al acestei puteri: obiect in mllsura in care arboreazl!.
docilitatea sa la linia partidului, subiect pentru dl i
invitl!. ~i pe ceilalli sll facllia fel.
Stalin acceptll medierea limbii pentru cll ea este
triplu necesarll. Mai inti, ea constrnge ideologia sil sr
depll~eascl!. ~i sll devinl!. putere, putere absolutil pentru
cel care are initiativa formulrii de lemn. Apoi, ea face
aceastl!. putere imanentll societlltii; linia definitl!. in
virful ierarhiei panidului este reluatll de ansamblul
cetlltenilor, care in acelai diseurs fac act de credinJll
i repercuteazll asupra altuia lozincile venite de sus. ln
sfiqit, gratie ei, puterea este inlOtdeauna exact
proportionali1 cu ortodoxia ideologicl!. ~i ercticii
potentiali sint neutralizali ina'nte de a-~i fi realizat
opozitia.
Limba de lemn ca figura a terorii

Limba de lemn nu are drept unicll funclie articularea puterii ~i societlltii pe ideologie; ea trebuie sll reprezinte aceastll putere n permanentll, sll demonstreze
cll ea este n acela~i timp arbitrarll ~i nelimitatll, sll-i
incameze violenta. Ea reu~e~te ace st lucru n doull
moduri: bravnd deschis evidenla ~i contrazicndu-se
vlldit.
Occidentalii se mirll naiv de grosoillnia falsificllrilor comuniste, de schimbllrile spectaculoase de atitudine operate de conduclltori: departe de a fi un
semn de sll!biciune, aceste minciuni incredibile ~i
aceste discursuri de retractare rl!sunl!toare trebuie sl!
indice ascendentul absolut al regimurilor totalitare
asupra supu~ilor lor. ncl! 0 datl!, nu se pune problema convingerii: repetnd ceea ce ~tie cl! este fais,
enuntnd lozinci opuse celor pe care le proclama cu
pUlin timp n urml!, sovieticul nu face dect sl!-~i
manifeste perpetua disponibilitate fatl! de linie, ~i
asta e tot ce i se cere. Cu ct minciuna este mai mare,
cu ct schimbarea de linie este mai acuzatl!, cu att
puterea se afirml! mai strl!lucitor; insolenla sa la
adresa realitl1lii ~i a memoriei este indiciul violenlei
pe care ~i poate permite sl! 0 exercite nestingherit.
ln mijlocul ruinelor colectivizl!rii, n plinl! teroare,
Stalin lanseazl! sloganul sl!u faim os: "Viala a devenit
UMBA DE LEMN CA
FIGURA A TERORll
137
mai bunll, viata de devenit mai veseHI." Ne gndim

imediat la deviza lui Himmler mpodobind lagllrele
naziste; "Arbeit macht frei", "Munca te face liber".
Afirmarea arogantll i reiteratll a puterii este 0 funqie
permanentll a limbii de lemn; dar tocmai n lozincile
care se etaleazll pe zidurile lagllrelor de muncll apar
cel mai bine deriziunea i cinismul proprii Novlimbii.
Soljenitn citeazll cteva exemple n Arhipelagul
Gulag:
"Insulele Solovki - muncitorilor i tllranilor!", "Sll

dllm clasei muncitoare ce i se cuvine", "Noi datorllm
totul - nu ni se datoreazll nimic", "Sll rllspundem
printr-un mare val de emulatie la noua calomnie a
capitalitilor privind munca fortatll n URSS".
~antierele canalului de la Marea Albll, de sinistrll
amintire, erau agrementate cu sloganurile urmlltoare:
"Ne yom neca trecutul n adncul canalului",

"Ace st regat al mlatinilor i al vllgllunilor va deveni
patria noastrll fericitll", "Cu lopata noastrll combatantlll N oi am dezgropat fericirea in apropierea
Moscovei"9.
Lagllrele chinezeti snt deopotrivll ornate cu inscriptii denotnd acelai spirit aflat la limita umorului
negru. Putem citi aici cu deosebire:
"Cunoateti situalia", "Munciti cu entuziasm", "Viitorul vostru va fi cu adevllrat strlllucit", "Fili recunosclltori statului" etc. IO
Citai in A. Soljenilin, Arhipelag Gulag, Paris, 1980.
Citat in J. Pasqualini. Prisonnier de Mao. Gallimard. 1975.
pp. 152-153.
9
10
138
ROLUL
Aceste lozinci nu au, evident, drept scop sll-I

convingll pe prizonier de fericirea sa; ele se aflll acolo,
dimpotrivll, pentru a-i aduce aminte cll umilirea sa este
absolut fllrll scllpare, cll regimul care l oprimll i poate
permite sll asocieze disprelului falll de om pe cel falll
de lucruri i cll realitatea sfidatll astfel rllmne, ca i el,
fllrll replicll. Aceste sloganuri vesele i snt impuse
pentru a-i ntreline disperarea, cllci ele demonstreazll cll
ntregul univers e antrenat n njosirea sa i cll, n consecinlll, salvarea nu poate veni de nicllieri. Din acest
punct de vedere. orice cetlilean supus limbii de lemn
se aflll n situalia delinutului: discursul oficial pe care
trebuie sll-I absoarbll, i chiar slI-I reproducll, proclamll
acelai disprel ralll de adevllr, aceeai pretenlie la alOtputernicie; i el este profund demoralizat de contrastul
ntre mutismul evidenlei i aplombul inepuizabil al
ideologiei.
Astfel. prin limba de lemn, puterea comunistll demonstreazll n fiecare clipll cll nimic nu 0 mpiedicll sll
acumuleze provocllri att n privinla subieqi!or slli, Ct
i n privinla adevllrului; ea poate sll proclame n linite
cll sclavia este fericire, cll foametea este prosperitate,
cll preglltirile de rllzboi snt dragoste de pace, nici 0
voce nu se va ridica pentru a 0 contesta. Dar a violenta
simlurile i contiinlele este ncll ptea pUlin: puterea
nu este cu adevllrat absolutll dect dacll poate constrnge orice individ sll ia cuvntul mpotriva lui nsui.
Autocritica este un mare moment al tuturor regimurilor comuniste"; agresivitatea caracteristicll a limbii
de lemn apare aici cu att mai clar cu Ct ea este ndreptatll mpotriva locutorului. Dio nou. limba de lemn
este folositll ca 0 formulll magicll destinatll sll nlllture
11 Aceastl praclicl a fost dusA la perfecliune de comuni~tii
chinezi: intilnim frumoase exemple de aUlocriticl in J. Pasqualini.
op. cit., n special pp. 60 ,i unn.
UMBA DE LEMN CA FIGURA A TERORII
139
farmecele: acuzindu-se spontan de toate tipurile de

crime, individul sperll in limitarea pedepsei inevitabile. n realitate, el nu reu~e~te dect sll aducll puterii
un dublu serviciu: i se face dovada unei supuneri abjecte, ~i lucrul acesta se face public, astfel incit, atunci
cind nu sint in~elati de punerea in scenll, ceilalti cetllleni
pot mllsura din plin intinderea acestei puteri care
reu~e~te sll-i forteze pe oameni si aducll dovezi impotriva lor in~ile.
Ideologia nu are nici 0 putere asupra realului, in
afarll de a-I distruge; ea trebuie deci sll gllseascll aile
forme de exteriorizare; acesta este sen sul luptei triple
pe care 0 duce limba de lemn, impotriva faptelor, impotriva trecutului, impotriva oamenilor. Prin limba de
lemn, puterea ideologictl devine un fenomen, in timp
ce ideologia nu este dect un neant. Datoritll ei, ea asediazll societatea dintr-un capllt in altul; datoritll ei, ea
reu~e~te sll transforme in atuuri e~ecuri care ar antrena
ruina oricllrui ait regim.
Limba de lemn
~i
societate civila
Totu~i eeea ee are mai redutabil Sovlimba este faptul

dl ea existll. 0 societate nu devine total permeabillila
putere deet daclilegliturile intre indivizi ~i intre grupuri sint preeare ~i instabile. Limba de lemn eontribuie
putemie la infllptuirea aeestei eonditii prealabile: ntregul teren pe eare-l oeupll este confiseat limbii naturale. Or, diseursul de lemn este un diseurs eu sens
unie; el nu admite repliell. Singurul rllspuns posibil la
un diseurs de lemn este un ait diseurs de lemn; ne
putem la rigoare apllra l n limba de lemn - manifestndu-ne eonformitatea la linie - , dar in nici un eaz
nu ne putem exprima astfel flIrli a mutila argumentul
1 Barbusse relatealA cu induio~are un dialog lntre Stalin. ~i un
responsabil de partid, unde utilizarea defensivl a limbii de lemn
apare de minune:
STALIN: - Cum slati cu semlnalul?
RESPONSABILUL: - Cu semAnalul, lovarl~e Slalin, am
fleut mobilizarea.
S.: - Da, ~i?
R.: - Am pus problema energic.
S.: - Da, ~i?
R.: -Avern 0 schimbare favorabil3. tovarn.~ Stalin. vom avea
tn curnd 0 schimbare favorabilA.
S.: - Da, dar totu~i?
R.: - Se fac proiecte de ameliorare.
S.: - Bine. bine. pinlla unnl. care este stadiu! seman!Uurilor
la voi7
R.: - Cu semlnalul, pentru moment. nu putem face nimic.
tovar!~e Slalin. (v. H. Barbusse, 1935, p.259).
UMB DE LEMN ~I SOCIETATE CMtJ..
141
initial. Comunicarea se gllse~te deci scurtcircuitat' in

domeniul imens al vietii publice, unde limba de lemn
domne~te fllrll rival; constituirea legllturilor sociale
devine aici aproape imposibilll, cllci un idiom care are
drept unic referent forta nu le este deloc propice. Discursul de lemn actioneazll de sus in jos; el este 0 curea
de transmisie printre altele. Pentru cetllteanul dintr-un
stat comunist, toate fortnele de existentli publicll sint
asociate cu limba de lemn, altfel spus, cu raporturi de
fortll mai mult sau mai putin explicite. Societatea
civilll este mpiedicatll in pertnanentll de absenta unei
limbi adecvate: limba naturalll care supravietuie~te cel
putin Partial in sfera privatll nu ajunge pentru a asigura
ansamblul relatiilor care urzesc 0 societate civilll; lipse~te in special intreaga tertninologie a dreptului, escamotatli sau deturnatll de limba de lemn, ~i un intreg
vocabular abstract, in egalli mlisurli monopolizat ~i
pervertit de logosul comunist. Din acest punct de vedere,
se poate spune clilimba de lemn completeazli aqiunea
planificlirij12: privatli de initiativli economicli, societatea este lovitli ~i de afazie; ea nu are dreptul sli se
desf~oare nici in domeniul practic al economiei, nici
in spatiul simbolic al limbajului. Ca ~i planificarea,
limba de lemn nu poate impiedica integral existenta
unei societliti, dar ea forteazli aceastli societate sli
trlliascll incetinit, sll vegeteze in forme extrem de primitive. Fiecare individ pleacll ntr-un fel de la zero,
trebuie sll-~i cucereascll limba fllrll a putea beneficia
de experienta altuia ~i fllrli sll poatll transmite ce a
invlltat; ficcare efort rlimine izolat, ~i ansamblul societlitii rllmine cufundat in marasm, deoarece comunicarea ideilor, ca ~i a bunurilor este blocatll. Opera lui
12 A se vedea in legturl cu aceasla A. Besanon. Anatomie
d'un spectre, Calmann-Lvy. 1981 (Anatomia unu; spectru, Editura Humanitas, 1992).
142
ROLUL
Zinoviev ne oferl1 0 privire de ansamblu penetrantl1

asupra pasului blItut pe loc, pe care ajunge chiar sl1-1
reproducl1 n forma sa, ~i asupra acestei insularitl1li
care se creeazl1 ntre oameni atunci cnd cuvntul a
devenit suspect. Inspirndu-se din nencrederea fall! de
Iimbaj n general, Iimba de lemn reu~e~te cel mai sigur
sl1 nghele societatea civill!.
Limba de lemn este organul central al statului totaIitar. FlIrl! ea, puterea ar fi obligatl1 sl! se localizeze n
instanle stabile ~i reperabiIe, ~i nu ar avea deci acest
caracter de ameninlare universalll tipicl! a puterii ideologice; flIrli ea, aceastl! putere s-ar putea uza n acela~i
timp cu delinl!torii sl!i sau ar putea sl1 cadl! n mini
rele; flIrli ea, ea nu ar impregna niciodatl1 complet
societatea; flIrli ea, ideologia ar rl!mne literl1 moartl!,
Iipsitl1 de orice prizl1 asupra lumii umane; flIra ea, n
sfrit, societatea ar opune agresiunii ideologiei 0 relea
slTnsa de tradilii, de relalii umane ~i de contracte. Discursul comunist face din Iimbaj 0 figurl1 a arbitrarului
i reue~te astfel sl1 discrediteze Iimba, adicl1 sll-I rupll
pe om de umanitate.
...
IV
Omulnou
,,- n ce constl1 inteligenta?
_ n ce constl1? Crezi ceea ce vezi
auzi."
~i
nu ceea ce
Soljenitin. Pal'ilionul c:ancerofiJor
"Nu vorbeam, gndeam, spuse el. Atta vreme ct

n-ai pronun\at un cuvnt, nu devii inteligent, pentru cl1
n tl1cere nu existl1 inteligentl1 - nu existl1 dect zbuciumul sentimentului. .. "
Platonov. Ce\'engur
Regimul comunist a proclamat ntotdeauna intenlia

sa de a crea un "om nou". A reu~it oare? Cu alte
cuvinte, a reu~it el sli modifice profund mentalitatea ~i
comportamentul subieclilor slii? ntrebare esenlialli, la
care este imposibil sll. aduci un rlispuns definitiv, dar
care poate fi abordatll. prin intermediulliteraturii, unul
din rarii martori pe care-i avem din universul mental
sovietic ~i din incidenlele limbii de lemn asupra
gndirii ~i psihologiei "omului nou".
o pedagogie a omului nou

timba de lemn joacl1 un roi central n propedeutica
omului nou. Din copiIl1rie. sovieticul se scaldli in ea;
predarea in coli se face n Iimba de lemn. evident in
afara celei de la materiiIe tiintifice; chiar i limbile
strliine sint studiate in varianta lor de lemn: la francezli.
de exemplu. vor fi alese extrase din L'Humanit sau
chiar traduceri din Lenin. Unui occidental i vine greu
sli-i imagineze cum se inchide c!'jcul pedagogiei de
lemn in jurul fieclirui tnlir sovietic; dar sli ascultlim
mai bine sfaturile date invlitlilOriIor de clitre pedagogii
profesioniti:
"Reprezentlirile societlitii sovietiee socialiste se formeazli in cursul procesului de predare a tuturor materiiIor studiate [ ... J. Totui. fiecare materie are obieetivele
sale specifiee i posibiIitlitiIe sale in acest domeniu.
De exemplu. programul de lecturll are drept scop sli
ofere copiiIor reprezentliri in imagini ale vielii i muncii
sovieticilor. ale lui V. 1. Lenin i ale peus. ale vietii
muncitorilor inainte i dupll Marea Revolutie Socialistl1 din Octombrie. ale construqiei socialismului in
URSS. ale realizlirilor poporului sovietic de la instaurarea regimului sovietic. ale victoriei sale in Marele
Rl1zboi pentru Aplirarea Patriei. ale aspectului moral
al cetl1teanului sovietic. ale prieteniei i cooperllrii
ntre popoarele URSS. ale luptei poporului sovietic
147
PEDAGOGIE A OMULUI NOU
pentru pace ~i progres, ale comunismului, plecnd de

la operele literare [ ... ]. Profesorii experimentati ~tiu
bine cl! scopullecturii nu este sllie dea copiilor cit mai
muItll informatie factualll posibilll, ci sll influenteze n
mod pozitiv formarea sentimentelor lor ~i a opiniilor
lor intelectuale, morale, civice ~i estetice prin ntelegerea ~i con~tientizarea actiunilor ~i fenomenelor incarnate n fictiunile literare [ ... j. Munca de formare a
reprezentllrilor societlltii sovietice socialiste nu se
limiteazllla lectiile de lecturll [ ... ]. Cu ocazia cursurilor de ~tiinte naturale se va arllta pe larg cum partidul
comunist ~i guvernul sovietic dau dovad~ de solicitudine fatll de sllnlltatea oamenilor, fat~ de conditiile lor
de muncll ~i de recreere [ ... j. Arta picturalll ~i muzica
au un mare potential educativ socio-emotional [ ... j.
Arta picturalll poate prilejui conversatii pe temele:
"V. 1. Lenin n operele arti~tilor soviet ici" , "Tabere ~i
~antiere din Patria noastrll", care ajutll copiii sll-~i sistematizeze ~i sll-~i generaIizeze cuno~tintele despre
marile evenimente din viata poporului sovietic, despre
cirmaciul nostru, despre patosul muncii n construclia
socialistll ~i comunistll [ ... j. Cntecele despre Lenin,
despre partid, despre Patrie, despre faptele de vitejie
~i despre evenimentele eroice, despre viata fericitll a
copiilor sovietici, care vor fi predate la muzic~, au de
asemenea un caracter generalizant-emotional. [ ... j
Astfel, continutul materiilor studiate n clasele primare
creeazll conditii favorabile formllrii la copii a reprezentllrilor despre societatea socialistll sovietic~ [ ... ]"'.
Dacll retinem c~ nvlltlltorii ~i profesorii soviet ici
snt obligati sll aplice aceste consemne ~i c~ ei nu
dispun de nici 0 libertate n procesul de predare, ne
1
Extras din A. M. Pridanceva. Mladm fkolnikam

~i unn.
tituJii SSSR, Moskva, 1980, pp. 9
Kons-
148
OMULNOU
putem face 0 idee asupra educaliei primite de micii

sovietici. Dup cum scopul presei sovietice este de a
oferi un comentariu flIcnd totodatl1 sl1 disparl1 faptul
real Cirre I-a generat, tot astfel efectul pedagogiei de
lemn este de a fumiza un nvl1ll1mnt suprimnd n
acela~i timp cuttura. Dar aiei nu este vorba doar de a
nfometa inteligenta, pentru cl1, a~a cum scria Voltaire2 :
,,Pulinul pe care-I tim dezvoltl1 cu adevl1rat fortele
sufletului"; metodologia de lemn forteazl1 copiii sl1
uite Iimba naturall1 pe care au nceput sl1 ~i-o nsu~ascl1 in sinul familiei lor. Repetarea la infinit a dogmelor ~i a miturilor ideologiee nu vizeazl1 sl1 ntl1reascll
la ~colari convingerea potrivit cl1reia comunismul este
stadiul ultim al dezvoltl1rii umanitl1lii; de altfel, numeroase ml1rturii 0 demonstreazl1, pisarea ideologicl1 provoacl1 mai curnd un efect contrar, 0 reaclie de disprel
~i de respingere se tie cl1 ~colarii sovietici inventeazl1 nenuml1rate bancuri despre "tl1tuca Lenin" ~i cl1
multe anecdote deosebit de virulente care circulli n
Uniunea Sovieticl1 provin de la !iceeni.
Pedagogia tautologieli are 0 altl1 funclie, mai pUlin
evidentl1, dar pe care 0 indepline~te eficient: earuineazl1limbajul ca si stem simbo!ic, imprimli un gj.scurs
fl1r11 semnificalie; !imbii naturale care este expresia
unei fiinle, ea i substituie un lanl de vocabule care
semnaIeazl1 ceea ce ar trebui sli fie. Aceastli precoce
punere ntre paranteze a limbii naturale, acest monopol
absolut allimbii de lemn asupra ntregului domeniu al
vielii spiritului antreneazli consecinle foarte grave.
, Serisoare. eltre abatele Dubos, din 30 octombrie 1738.
Destabilizarea eului
"Eul" exclus din limba
ntr-o limbll subminatll de necesitatea permanentll a
invocatiei ~i de proclamarea unui dinamism universal,
nici 0 reprezentare nu e posibilll; a fortiori reprezentarea Eului. Or, "n ~i prin limbaj omul se constituie ca
subiect; pentru cll doar limbajul instituie n realitate,
n realitatea sa care este cea a fiintei, conceptul de
ego. Subiectivitatea. despre care tratllm aici este
capacitatea locutorului de a se afirma ca subiec!. Ea
se define~te [ ... ] ca unitatea psihicll ce transcende IOtalitatea experientelor trllite pe care le adunll, ~i care
asigurll permanenta con~tiintei. Or, noi suslinem cll
aceastl\ subiectivitate [ ... ] nu este -decit emergenla
in fiintl\ a unei proprietl\ti fundamentale a limbajului.
Este ego cine spune ego. [ ... ] Limbajul nu este
posibil dect pentru cll fiecare locutor se afirml\ ca
subiect. [ ... ] Polaritatea persoanelor, aceasta este n
limbaj condilia fundamentall\"3. ntregul teren ocupat
de limba de lemn, care nlocuie~te opozilia "eu"/"tu"
prin opozilia "noi"/"ei", este un teren de unde subiectul este alungat. De ndatl\ ce pl\rllse~te sfera imediatl\ a concretului n care subzistl\ limba naturall\,
homo sovieticus se percepe cu greu ca subiect.
, E. Benveniste, 1966, pp. 259-260.
150
OMULNOU
DizgraJia memoriei
Limba de lemn stll n calea constituirii Eului i n ait
mod: ea face tabu memoria. Vai de cel care relevll
varialiile i contradiqiile liniei; pentru a trlli linitit,
trebuie sll tii sll uiti. Limba de lemn mpiedicll formarea unei contiinle istorice i a unei contiinle individuale, fllcnd memoria n acelai timp periculoasll i
dureroasll; periculoasll pentru cl fiecare consemn se
vrea definitiv, la ordinea zilei de la nceputuri, i pentru dl a pune aceasta la ndoialll nseamnll a comite un
act de disidenlll; dureroasll pentru cl!. fiecare a comis n
existenta sa publicl!. 0 laitate sau 0 josnicie tocmai cu
ajutorul limbii de lemn i pentru cll, n consecintll,
amintirea poate atrage dezgustul de sine'.
Intenlionalitatea perpetua
Trecutul 0 datlllinut sub obroc, rllmne sll dispunem
de prezent; nimic nu este mai uor ntr-o larl! stllpnitl! de
penurie cronicl!. Aici, modalitatea imperativl! a limbii
de lemn ntlnete curios realitatea trllitll cotidian de
sovietici; miile de demersuri de prevllzut pentru a asigura aprovizionarea, pentru a-i procura obiecte de
priml! necesitate fac pereche cu mobilizllrile nencetate
proclamate de propaganda oficialll; prin fOfla lucrurilor, sovieticul este obligat sl!trlliascl! n viitorul apropiat, sl! urml!reascll obiective concrete exact aa cum
4 Jean Pasqualini (1975~ pp. 139 ~i urm.) fumizeaz un exemplu
frapant al acestui rel de uitate imediat3 care unneazA perioadclor
de posedare de dUre limba de lemn; el poveste~te 0 ~edint3 de ur
colectivl organizatA la care a fost expus de cAtre tovar~ii sAi de
detentie; fiecare s~a dezllntuit con~tient impotriva lui; cnd a revenil n celull. a fost primit cllduros. ca
curn nimic nu s-ar fi
intimplat: loti uitaserl deja.
,i
DESTABIUZAREA EU LUI
IS 1
dore~te ideologia; cea mai neinsemnatli achizilie cere

eforturi ~i refleclii; de abia este satisflicutli 0 necesitate, cli 0 alta se ive~te cu ~i mai mare urgenlli.
Or, propaganda 1 insereazli pe sovietic in dezvoltarea impetuoasli a economiei socialiste, punndu-i sub
ochi obiectivele mereu rennoite ale planului de ndeplinit. Pe de altli parte, in realitatea de toate zilele,
acela~i sovietic depinde perpetuu de aqiuni multiple,
legate de necesitlilile vietii cotidiene. ExisHI aici 0
convergenlli rarli ~i periculoasli intre ideologie ~i experienta trliitli: ambele concordli pentru a escamota prezentul, pentru a ngh1li individul ntr-un dinamism cart::
nu-i dli rligaz; ambele se pun de acord pentru a oferi
prezentul drept hranli pentru viitor.
Cetli\eanul statului totalitar este privat de toate formele de recul indispensabile constituirii unui Eu
con~tient; el nu se poate concepe ca subiect pornind de
la universul stabil de concepte abstracte nrolate sau
lichidate toate de limba de lemn. Memoria lui este
interzisli sau otrlivit, nct el cunoa~te cu greu 0 maturizare psihologicli ~i intelectualli ~i se afirmli cu greu
ca personalitate. Cel mai adesea, timpul reprezintll
pentru el 0 uzur1l. ~i nu 0 mplinire. Adesea 1 vedem
hipnotizat de eternitate: prin neobosita sa afirmare a
defini~, limba de lemn creeazli acea dlsper-recare
este probabil cauza esen\ialll a pasivitlitii celll\enilor.
Prezentul nu poate contrabalansa situatia, cllci el este
trliit la modul imperativ, el se confundli cu tensiunea
dtre un tel de atins.
.
Semnalizare i semnificatie
Necesitatea reperarii
Aceasta clarificll 0 trlisliturli specificl1 a psihologiei
"omului nou" care apare distinct in literatura sovieticli
recentll, in special in operele lui Zinoviev; neputnd sl1
se ancoreze in limbaj sau in memorie, sentimentul
identitl1tii se agatli la sovietici de 0 serie de semnale
exterioare care denotli pozi tia socialll; singurul principiu de coerentli al personalitlitii este situarea in ierarhia sociall1 ~i ceea ce 0 semnaleazli in ochii altuia; de
unde mania decoratiilor ~i a privilegiilor mari sau mici
caracteristice statelor comuniste. 1. Zemcov remarcil
foarte just: "Alienarea n URSS este att de profundli,
incl dacli il privllm pe om de atributele exterioare ale
existentei sale, de slujba sau de pozitia sa social 11, personalitatea sa se dezagregl1 total. [ ... ) Conferindu-i
omului simboluri, statul proiecteazli asupra lui stereotipul de comportament al individu lui insu~i ~i al
perceptiei sale de clitre cellliait [ ... ). n plus, acest
proces este att de avansat, el a pus stllpinire att de
mult pe om, incit acesta, chiar impotriva vointei sale,
are nevoie nencetat de factori exteriori care sli-i
confirme existenta"s.
:5 Vezi 1. Zerncov SSSR Grani, nr. 109, 1978, p. 304.
gospodstvuiu~ciaia
eH ta'" in
SEMNAUZARE
~I
SEMNIFICATIE
153
Din aceastll caud, emigralia este adesea trlliH\ de

sovietici ca 0 tragedie; tot sistemul de repere care le
permitea sll se localizeze - chiar negativ - dispare
brutal, ~i fragilitatea Eului este atunci resimlit
dureros 6
Se poate obiecta, pe bunll dreptate, c ata~amentul
fal de medalii ~i decoralii, tendinla de a se situa
exclusiv prin pozilia socialll ~i mania ierarhiei nu sint
noi n Rusia; ajunge sll-i cite~ti pe Gogol sau Cehov
pentru a te convinge de aceasta. Sistemullistei de ranguri favoriza acest gen de psihologie. Dar regimul
sovietic a generalizat aceste propensiuni ~i le-a extins.
Persisten/a categoriilor de leron

ACliunea specificll a limbii de lemn se manifest in
faptul fr precedent c ideea ~i cuvntul sint n egal
mllsurll subordonate acestei voin\e de reperare socialli.
Ele cons tau in semnale sau indici care marcheaz
apartenen\a la tabllra celor buni. Sovieticii au tendin\a
de a subestima rolul limbii de lemn pentru c ei nu
percep coruPlia profundll pe care ea 0 provoac in
gindire; ei nu-~i dau seama c iluzia gindirii facile
create prin cuvintul automat persist chiar ~i atunci
cind a incetat credinla in afirmaliile sale; mai mult, cel
care a scos la luminll minciuna ideologicll crede cll a
nfptuit 0 aventurll intelectualll titanic, ce il dispenseazll de orice efort ulterior, in timp ce el nu a fcut
decit sll realizeze 0 condilie prealabil a activitlilii spirituale. n multe cazuri, el rllmine aici, fllrll sll vadll cll
nu ajunge sll imprll~tii fiqiunea ideologicll pentru a te
6 Proza poetului Edward Limonov descrie ntr-o manier impresionant aceasta dislocare dramatidi a personalit3tii in absenta
reperelor familiare. Vezi Edward Limonov. Le pote russe prfre
les grands ngres, Paris, 1980.
154
OMULNOU
emancipa intelectuaI, trebuie de asemenea s1l. te debarasezi de ticurile gndirii de lemn, adic1l. s1l. renunli la
nlocuirea c1l.utlirii sensului printr-o judecat1l. de valoare, sli reglise~ti semnificatia. Or, dacli examin1l.m
scrierile disidenlilor din acest punct de vedere, ne dlim
seama c1l. putini snt aceia care scap1l. maniheismului;
majoritatea se multumesc sli inverseze valorile afectate cuvintelor de Iimba de lemn: ceea ce era marcat
printr-un semn pozitiv n ideologia marxist-Ieninistli
devine negativ i viceversa; de unde, repulsia fatli de
materialism, exaltarea spiritualitlitii, a natiunii ca entitate misticli etc. Ca exemplu, yom analiza un articol
ap1l.rut n Kontinent 7 , datorat penei unui anume Viktor
Trostnikov, unde se reg1l.sesc principalele terne a numeroase scrieri disidente. Autorul ncepe printr-o condarnnare a secolului al XX-Iea: "Secolul nostru fiind
privat de spiritualitate, este materialist. [ ... ] Absenta
spiritualitlitii genereazli n noi un materialism filozofic
i existential. [ ... ] Filozofia prin definitie este ~tiinta
esentei ascunse a lucrurilor, cliutarea sensu lui real i
nu aparent al existentei. Pentru materialism, lucrurile
snt un scop n sine ~i, dincolo de suprafata fenomenelor, el nu resimte nici 0 profunzime, nici un mister."
Urmeazli 0 condamnare a societ1l.tilor ntemeiate pc
materialismul filozofic, apoi condamnarea societ1l.tilor
,,hedoniste", adicli practicnd materialismul existential;
iatli ce reproeaz1l. autorul acestora din urm1l.: "ncetul
cu ncetul, centrul de greutate se deplaseaz1l. asupra
aspectelor t(}t mai primitive ale omului, asupra biologiei sale ~i apoi asupra fiziologiei sale. Acest proces
de reductie se dezvolt1l. regulat, cllci, pentru cel privat
de spiritualitate, sentimentele josnice ~i instinctele
grosolane snt mai simple, mai sigure ~i mai reale dect
7
Victor Trostnikov ...Konet epohi samougojdeniia". in Konti-
nenl, nr. 25, 1980, pp. 255-284.
......
r
r
1
-1_
~"""'.iIII!III!!IIlIIj
SEMNAUZARE
~I
SEMNIFICA"pE
155
emotiile rafinate. n a~a msurli, inct in optzeci de ani

societlitile hedoniste s-au schimbat mult, ~i anume s-au
schimbat n ru." Gre~eala lor este de a nu lua n
calcul dect un aspect Iimitat al omului; or, "doar infinitul posedll plenitudinea ~i de aceea sen sul vietii
umane nu poate fi conceput ~i simtit dect in categorii
infinite". Concluzia este simpl: "Ru~ii trebuie sa se
vindece de totalitarismul lor, americanii ~i europcnii
din Vest de democratia lor." Autorul continu cu 0
elocventa diatriba impotriva "feti~ului democraliei":
"Reflectind fie ~i numai cteva minute, nu se poate sa
nu ntelegem ca nici un adevar nu poate fi obtinut prin
suma sufragiilor. [ ... ] Poporul nu este suma indivizilor, ci este un fel de supraorganism mistic, care
poseda mijloacele sale specifice de autoexpresie."
Democratia este periculoasa "pentru ca ea opre~te
istoria ~i priveaz viata colectiv a omului de un tel".
~tiinta nu gse~te nici ea iertare in ochii autorului
nostru: "De mult timp [ ... ] oamenii de ~tiint s-au
mpotmolit n minciun." Ct despre politicieni, ei sint
toti la fel de demni de dispret, pentru c ei "cred cu
fermitate n posibilitatea de a construi un paradis cu
mina omului". Ei nu nteleg nimic, caci au 0 "gndire
fragmentarll". Articolul se ncheie cu urmlltoarea concluzie grandioasl1: "Acesta este rezultatul banal al
marii revolte care a nceput n epoca umanismului sau
a Rena~terii. Oamenii l-au acuzat atunci pe Dumnezeu,
pentru cll nu-i eliberase de suferintl1, ~i au decis sa
construiascl1 prin propriile lor mijloace 0 viatl1lipsita
de suferinta. Consecinta respingerii lui Dumnezeu a
fost cll rlldllcinile mistice care hrllneau popoarele cu
seva lor dllttoare de viatll au fost deteriorate, ~i
natiunile unite au inceput sll se transforme ntr-o suma
de cetllteni izolali [ ... ]."
Ceea ce frapeazll mai ntii n acest text este prezenta
grilei axiologice obi~nuite; doar cteva valori snt
156
OMULNOU
inversate: materialismul a devenit un pol negativ, spiritualitatea este pozitivli; tiinta se asociazli Rliului, ca
i "umanismul", foarte bine cotat n ideologia oficiaUL
Societatea rlimne cmpul unui proces ireversibil, dar
acest proces este negativ, el reprezintli 0 degradare n
loc de un progres. Pe de altli parte, reglisim dispozitivul de lemn intact n opozitia aparentli/realitate, n
pretentia unei scheme totale, n denuntarea "fetiului
democratiei" - acetia snt chiar termenii lui Lenin i a "gndirii fragmentare", n ideea cli istoria este
teleologicli, cll de fapt colectivul este superior individului izolat. Autorul nu a reuit sll iasll din circuitele
pe care limba de lemn le traseazll gndirii. Pedagogia
sovieticl1 nu permite pur i sim plu un ait tip de refleclie. Ea exclude n mod deosebit orice gndire efectiv poli tic 11: gndirea politicll nu este 0 gndire facila.
Canea lui Igor Chafarvitch 8 consacratl1 socialismului
constituie un ait exemplu al forlei de atractie a categoriilor de lemn. Chafarvitch demonstreazll c11 socialismul a existat din toate timpurile, fie ca teorie. fie ca
politicl1; pentru el, socialismul este incarnarea instinctului mortii n societllti. Este interesant cum deplnge
n finalul lucrrii sale faptul de a fi ajuns la un fel de
dualism: "Ar fi trist ca ideiIe pe care le-am formulat s1l
nu reprezinte la urma urmei dect 0 varietate de duaIism, cllci acesta constituie aparent 0 viziune instabiIi1
i fragmentarll a lumii [ ... ]"9. De fapt. dualismul fortat
al lui Chafarvitch este prelul absentei reflectiei islOrice, oarecum ca i sociologismul lui Zinoviev. Acesta
demonstreaz1l ce ascendent au categoriile limbii de
lemn asupra celor ale gndirii ideologice; cci limba
de lemn alunga timpul, n vreme ce ideologia se vrea
81. Chafarvitch, Le Phnomne socialiste, Paris, 1977.
9 Ibid., p. 337.
SEMNAUZARE
~I
SEMNIFICATIE
157
istorieistll; nici Chafarviteh, nici Zinoviev nu refuzll

perspeetiva istoriell pentru clI ea le-ar pllrea atinsll de
ideologie; ea le lipse~te doar pentru c au crescut sub
semnul definitivului ~i al etemului.
Discursul virtuJii
Dar difieultatea pe eare 0 ncearcll disidentii pentru
a ajunge la 0 gndire veritabilll nu tine doar de necesitatea de a renunta la conforlul intelectual al generalitlltilor, al marilor scheme vagi i al afirrnatiilor
peremptorii deghizate n deductii logice; ntr-un cuvnt, nu ajunge sll respingi tentatia gndirii facile. Trebuie de asemenea sll te reeonciliezi cu neutralitatea
cuvintelor; i pentru aceasta este indispensabil sll ncetezi a vedea n Iimbaj un sistem de reperare socialll
asigurnd coerenta Eului. n interiorul sistemului sovietic, utilizarea Iimbii de lemn reprezintll un act de
credintll; pentru multi disidenti, limba rllmnc ceea ce
semnalizeazll i nu ceea ce exprimll pozitia locutorului, ralierea sa la eauza Binelui. Altfel spus, limba
manifestll ntotdeauna un act de fidelitate, doar loealizarea Binelui s-a schimbat. De unde, acest diseurs al
virtutii uneori att de iritant din scrierile emigraliei
ruse, al ellrei reprezentant tipic este Maximov. Iatll un
eantion extras din Saga rinocerilor. Naratorul converseazll cu un ziarist, un "pllgn modem cu carnetul de
cecuri bine garnisit", i i redll euvintele:
"Voi, ruii, snteti un popor bizar. Snteti gata sll
discutati la infinit despre lucruri i probleme eare n
lumea civilizatll snt rezolvate de mult timp i nu mai
snt la ordinea zilei [ ... ]."
158
OMULNOU
Naratorul reactioneazli violent:

,,[ ...] De unde vii tu, om cu cizmulitele lustruite, tu,
care ai rezolvat deja toate problemele existentei i L-ai
retras de pe ordinea de zi pe Domnul Dumnezeu
nsui? Clici El este cu adevlirat iertlitor dacll tolereazll
ca oameni ca tine sil huleascll numele Sliu ~i dacli te
mai i iartll pe deasupra! Rlibdarea Sa este nesfiritli,
dar avea-vor ~i muritorii de rnd aceastll rlibdare? Cnd
vor vedea ~i vor auzi nulitliti animate de satietate i
setea de putere cliutnd perfid sli seducli multimea cu
ideea unei noi mpllrtiri, la caplitul cllreia ea nu va
primi nimic n orice caz, vor putea ei rezista? Voi, care
ati fost cu milioanele mpucali, ari, ucii n torturi,
nfometati n numele fericirii ntregii umanitliti de
la Praga la Kolma, aduceti mlirturie aici! [ ... ] Ce huni,
ce inchizitie ar putea inventa a~a ceva? Aceasta nu s-a
mai ntmplat niciodatli pe plimnt, chiar n perioadele
cele mai ntunecate!"IO
Limba de lemn transpare aici la fiecare rnd, n
-.Ql!tosdn extrema agresivitate a tonului, n reprezentare a alegoricli a dumanului, ~carenu este altul dect
burghezul ghiftuit, cel cre~tiezllintuie fulgerele presei
sovietice;ca n Iimba de lemn, revelarea adevl1rului
este nsotitl1 de 0 explozie de patos care suspendli jude!
cata, ~i adeziunea pare obligatorie.
Acest diseurs al Virtutii diferli de un jargon pentru
d! el nu se vrea expresia unei apanenente la 0 categorie social Il; cuvintele pe care le folosete nu snt
indici cum ar fi de exemplu termenii de argou care
denotli pur i simplu spiritul corpului, fllrli a avea
implicatii existentiale de vreun fel; snt semnale care
10 N.Maximov. Saga
pp. 48-49.
nosorogah, Frankfurt/Main, 1981,
SEMNAUZARE
~I
SEMNIFICATIE
159
indicll 0 nevoie de a fi sau 0 nevoie de a face ~i manifestli vointa de identificare a locutorului cu un "noi"
purtlitor al tuturor conotatiilor pozitive. Maniheismul
ideologic continu li sli serveascli 'drept cadru de referintli individului, care vorbe~te pentru a-~i afrrma pozitia
~i nu pentru a exprima un punct de vedere. Acumulnd
discursurile Virtutii, sovieticul proiecteazli naintea lui
imperativele care ndeplirteazli amenintarea mereu
prezentli a dezintegrlirii personalitlitii sale; discursul
moral nu este pentru el expresia libertlitii reglisite, ea
trlideazli mai curnd precaritatea Eului care nu se poate
concepe dect la modul imperativ, pentru cl este privat
de duratli ~i de reprezentare.
Omul nou: Iimbaj !li con!ltiinJ
Dacli ntelegem prin "om nou" acest robot fanatizat

pe care-l anticipa Zamiatin n romanul sliu Noi, atunci
se poate spune cli pedagogia de lemn se soldeazli
printr-un e~ec; homo soviericus nu este mecanismul
insensibil al unei ma~ini inumane; bombardamentul
propagandei genereazli la el indiferenta sau ironia. Dar
ne putem ntreba, mai ales dupli clirtile lui Zinoviev,
dacli este adevlirat cli de fanatici are nevoie socialismul
matur. Dacli-i credem pe Zinoviev ~i pe Neizvestni,
el se bazeazli mai ales pe viermuiala carieri~tilor; i_
din acest punct de vedere,limba de lemn ~i face pe
deplin datoria: arivistul flirli talent glise~te aici mijlocul de promovare visat. De unde, aceastli form~tipi~.
sovieticli a ambitiei, atl de bine descrisli de Zinoviev:
nici 0 vointa a- nfliptui ceva, ~i nici de a ajunge la
\ realitatea puterii; dimpotrivli, 0 sete nestinsli de indici
exteriori ai reuitei sociale, 0 perpetuli insatisfactie a\tatli
de invidie, geniul prafului n ochi i ura irationalli fatli
de talentul veritabil.
160
OMULNOU
Sociologie, destabilizarea identitlilii operatll de Iimba

de lemn se traduee deei printr-un eMierism generalizat
eare gllse~te n societatea sovietiell bogat! In mlirci
ierarhizate ale puterii mii de ocazii sll se realizeze.
Este aeeastll destabilizare resimlitll ~i la nivelul individului, diferll con~tiinla sovietieului de 0 con~tiinlll
strueturatll n ntregime de Iimba naturalll? ~i n acest
eaz, Iiteratura poate furniza unele indicalii.
"Contiin!a liricll"
Un lueru este sigur: omniprezenla Iimbii de lemn
prin a suscita 0 reaqie de neneredere fala de
Iimbaj n general. Oriee formulare devine suspeetll;
adevlirul fuge de cuvnl. Aceastll respingere instinetivll
a minciunii cuvintelor stll la originea a eeea ce yom
ilUmi ..con~tiinla Iiriell". Cliutarea realului dineolo de
cuvinte antreneazll 0 fuziune cu luerurile, n special cu
natura; uneori, ea caplltll forma unei aspiratii spre
contacte umane clilduroase ~i tllcute. ntreaga opera a
scriitorului anilor '20 Andrei Platonov poate fi con sideratll ca 0 explorare a con~tiintei Iirice; cllrtile sale
descrru ntr-o manierll sf~ietoare angoasa omului perpetuu disponibil n fala lumii ~i n elanurile spontane
clltre cellilalt, pe eare aceslll tOlalll receplivi late l
mpiedicll sll se perceapll pe el nsu~i:
sfr~e~te
"Materia eternll care nu avea nevoie nici sll se

nici sll Iraiascll, nici sll dispara, nlocuia n el
ceva utat, dar indispensabil, ca existenta unei sOlii
pierdute"lI .
..i plllcea uneori sll rllmnll aslfel n Ilicere ~i sll
observe tOI ceea ce se oferea vederii sale. i venea greu
mi~te,
11
Andrei PJatonov. La Fouille. Lausanne. 1974. p.37.
SEMNAUZARE
~I
SEMNIFICATlE
161
sli gndeascli, ~i asta l dezola. Neavnd ncotro,

rlimnea cu sentimentele ~i cu emotiile sale, fuli a le
putea formula"12.
Platonov descrie n ace~ti termeni efectul produs
asupra maselor de un diseurs tinut de un responsabil
sindical, n limbli de lemn, binenteles:
..[ ... ] Unii 1 ascultau pentru a mobila cu aceste
sunete angoasa vidli a creierului lor; altii se lasli pradli
tristetii lor uniforme, prefend sli trliiascli n interiorul
propriei lor tliceri, fuli a auzi nimic din ce spunea"l3.
Este caracteristicli aceastli analizli a stlirii de spirit a
soldatilor nrolati n Armata Ro~ie n timpul rlizboiului
civil:
,,Ei nu cuno~teau ncli lucrurile de pret ale vietii.
[ ... ] De aceea, ei nu aveau n sufletullor lanturi care
sli le fixeze atentia asupra propriei lor persoane. De
aceea, ei triau 0 viatli plinli, comunli cu natura ~i cu
istoria, ~i istoria nainta n acea epoc asemeni unei
locomotive [ ... ]"14.
Dar eroii din Cevengur snt cei care triesc cel mai
dureros ..con~tiinta liric":
,
"Cepurn absorbea n el viata pe bucliti - n capul
sliu, ca ntr-un lac lini~tit, pluteau fragmente ale unei
lumi pe care el 0 vlizuse odinioar ~i evenimente ntmpllitoare, dar aceste fragmente nu se adunau niciodatli ntr-un ntreg, ele nu aveau pentru Cepurn nici
legturli, nici sens viu. [ ... ] El ~tia pe de rost ntreaga
Ibid. p,4S.
Ibid., p. 61.
u
14 Andrei Platonov? "Sokrovennii Celovek
in Tecenie Vremeni, Moskva, 1971, p.143.
12
13
162
OMULNOU
nvlllllturli a lui Lenin, dar toate aceste amintiri clare

pluteau n dezordine n spiritul sllu i nu fonnau nici 0
nlelegere utilll"lS.
"Kopionkin nu tia nimic cu precizie, pentru cl el
i trllia viala flIrli a 0 conserva cu 0 contiinlll vigilentll i dotatll cu memorie"16 .
..in Kopionkin un sentiment se putea conserva mult
timp - ani ntregi; el nu putea sI comunice nimic din
sentimentele sale celorlalli oameni, el nu putea cheltui
viala care se derula n interiorul lui nsui dect cu 0
angoasll potolitll prin aCliuni juste"17.
Era nevoie poate de 0 intuilie de anist pentru a
milsura consecinlele acestui refuz al medierii limbajului pe care 1 sus li ne a Man; i, ntr-adevllr, scriitura
poeticll a lui Platonov constituie un veritabil diagnostic: cel al unei afazii noi, care este flIrli ndoialll trllsl1tura omului nou. Nimeni nu a observat mai bine dect
Platonov tragedia "contiinlei lirice": oPliunea hot1irtl1
pentru realul ameninlat de discursul organizat se traduce printr-o stare de alienare pennanentll care este
resimlitl1 de subiect ca 0 suferinlll: gndirea devine
greoaie, aproape imposibilll, amintirea tiranicl1 participll la disocierea personalitlliii n loc sI 0 ajute sl1 sc
stabilizeze; sentimentele i impresiile i disputl1 0
contiinll1 deschisll la toate, incapabilll sl1 ajungll la
reculegerea conceptului. Privat de abstraqiune, omul
se epuizeazll ntr-o nelinite nesfritll. ~i ccea ce a mai
remarcat de asemenea Platonov este cli, n aceastll
stare, orice fonnulare este binevenitll; discursul ideologic este favorabil contiinlei lirice. n oraul Cevengur, unde comunisrnul este deja instalat, un bolevic,
Prokofi, a fost nsllrcinat cu fonnularea; este singurul
" Andrei Plalonov, Cevengur, Paris, 1972, p.IS7 .
6 Ibid., p. 260.
7 Ibid. p. 277.
SEMNAUZARE
~I
SEMNIFICAllE
163
personaj antipatic al romanului, penru cil el conlinuil

sil trwascil centrat asupra lui insu~i, n timp ce ceilalli
W deschid inima ntr-un altruism absolul; i, in ciuda
tendinlelor sale mic-burgheze evidente, el este indispensabil. La un moment dat, Cepurn, insligalorul
principal al comunismului la Cevengur, i se adreseazil
in aceti termeni:
,,- Formuleazll, Proka, simt ceva" 18.
Astfel bucla se inchide: Ilisind sil se rilsfrngil asupra
!imbii naturale discreditarea asociatil Iimbii de lemn,
eroul platonovian se condamnil la 0 dureroasll vaeanlil
a Eului, care il impinge sil se arunce cu oehii nchii in
constrngerea verballl ideologicll, in intreprinderi delirante, unde aCliunea i conferil momentan un simulacru
de fiinill. Dar, curnd, neincrederea falli de gndirea
formulatli i falll de organizare se instaleazli din nou, i
pe drept cuvint realul se impune in f0rtil i Eul se frmileazll. Platonov demonstreazli admirabil cil sentimentul
realitlllii, oriet ar fi de violent, sau, mai curnd, dacll
este violent, nu este de nici un ajutor mpotriva
magnetismului ideologiei; clici el nu deschide neaplirat
calea clltre adevllr dacil nu dispune de un Iimbaj pentru
a se implanta in contiinlll fllrll sil 0 striveascll.
Platonov nu este singurul scriitor sovietie care reveleazli aceastll propensiune clltre contiinla Iiricll; 0
regllsim la numeroi autori, ca Pasternak de exemplu,
care celebreazll in operele sale 0 misticll a vie Iii i 0
fuziune cu natura. Aceastll contiinlll liriell nu se exprimil doar in Iiteraturll. Toli cei care au trllit in Uniunea Sovieticll au avut ocazia sll-i dea seama in ce
milsurll natura juca acolo un roi derivativ, n ce mllsurll
se ciluta uitarea i purificarea, in ce mlisurli de ase.. Ibid., p. 199.
164
OMULNOU
menea te metamorfozai. Individul ntreg se dl1ruiete

comuniunii cu natura. ntr-un elan rousseauist cu att
mai pasionat cu ct fuge de 0 civilizalie cu adevlirat
perversli.
o altli manifestare a contiinlei lirice este aplecarea
spre a1coolism. Nimic nu asigurli mai bine ca vodca un
contact imediat cu lucrurile i cu oamenii; ea dizolvli
minciuna i sfirete chiar prin a face cuvintele inutile.
Asemeni naturii. ea procurli un sentiment de a fi care nu
trece prin contiinla Eului. Afazia belivanului populnd
socialismul real face pereche cu cea a eroilor platonovieni ocupali cu construirea comunismului utopie. Dar
belia nu este numai contiintli Iiricli. reprezentnd doar
primul stadiu al ebrietlitii; alte stm ale spiritului i
succed. la fel de caracteristice lui homo sovieticus.
Cartea lui Venedikt Erofeev Moscova-pe- Vodca oferli
exemplul unuia din aceste lungi monologuri de betiv.
Acest document descrie cu artli uimitoare stlirile sufleteti variate ale omului nou; alcoolul nu le creeazli. el
le face doar sli defileze ntr-un ritm accelerat.
"Con$tiinJa vscoasiJ"
Instabilitatea Eului se manifestli n contiinla liridi;
un ait efect al Iimbii de lemn. absenla de reprezentare
n spatele discursului. este la originea a ceea ce sculptorul Ernst Neizvestni numete ..contiinla vscoasli".
n Iipsa manipullirii conceptelor. spiritul este pus n
micare n totalitate de asocialii verbale. el se las
purtat de valul de cuvinte pe care-l emite. Nici aici
subiectul nu intervine n discurs. care se constituie
ntr-o manierll aproape automatll. pe lTul cuvintelor i
dictoanelor. Cum gndirea este absentll din acest discurs. detaliile nensemnate neacll ansambl ul discursului. cuvintele se agalll de tot i de nimic. Iatll
SEMNAUZARE
~l
SEMNIFlCAllE
165
descrierea pe care 0 face Neizvestni. Reprezentantul

..con~tiintei vscoase" este un important demnitar al
Partidului:
,.El se caracteriza prin vscozitatea contiintei, se
poticnea nencetat de detalii nensemnate i se mpotmolea n ele. Lumea exterioar, lumea obiectelor l
ndeprta de subiectul povestirii sale. [ ... ] lat eantioane din conversatia sa:
- Sotia mea (ni se srvete 0 autobiografie: origine,
vrst, cazier judiciar, studii; binenteles, inclusiv talia,
culoarea prului, a ochilor i aIte particularitti fizice)
nu credea c voi face carier. [ ... ] Dar este uneori
agreabil s dovede1 ceva oamenilor. ntr-o zi, primesc
un telefon ... (Ni se ofer istoria instalrii telefonului
su, cu generalitti privind instalarea telefoanelor
obi~nuite, descrierea telefonului su; ne explic prin
ce anume telefonul su este mai bun deCt altele.) Sint
convocat. .. La cine, dup prerea dumneavoastrll? La
Molotov! [ ... ] Sotia mea mll privete cu un aer perplex
din spatele perdelei ... (Ulmuriri asupra perdelei i
asupra perdelelor n general) [ ... ]"19.
Contiinta vscoas se leag cu att mai bucuros de
detalii, cu ct acestea snt n acelai timp indici; i aici,
semnificatia este absorbit de semnalizare. Cu aile
ocazii, contiinta vscoas este fascinat nu de obiecte
exterioare, ci de greutatea proprie a limbajului; in acest
caz, ca i in cazul limbii de lemn, mecanismele pur
lingvistice genereaz discursul; un cuvnt cheam pe
altul; un proverb atrage dupll sine un altul; locutorul se
abandoneaz funqionrii mainale a limbajului. Gsim
n Moscova-pe- Vodca foarte frumoase exemple din
aceti derivati pe firul cuvintelor. 0 disertatie despre
sughit se deschide cu consideratiile urmlltoare:
19 Ernst Neizvestnii ..Lik-Lico-Licina'o in Kontinent. nr. 27.
1981, p. 123.
166
OMULNOU
,.pentru a incepe studierea sa, el20 trebuie evident

provocat: sau an sich - termenul ii apartine lui Immanuel Kant - , adicli sli-I provoci in sine, sau sli-I provoci la altcineva, dar in propriul sliu interes, adicli fI
sich. Termenul este al lui Immanuel Kant. Se intelege
de la sine cli cel mai bine este an sich i fr sich, i iatli
cum trebuie procedat: timp de douli ore la rnd, beti
ceva tare [ ... ]"21.
Citeva pagini mai departe, naratorul se abandoneazli
un or reflectii despre frontiere:
,.La noi, vameul tie perfect cli frontiera nu este 0
fictiune i nici un sim bol, pentru cl! de 0 parte a frontierei se vorbete rusa i se bea mai mult, in vreme ce
de cealaltli parte se bea mai pulin i nu se vorbete
rusa .... ~i acolo? Cum ar putea existli frontiere dacli
toti beau la fel i nu vorbesc rusa! [ ... ] Aa ncit din
acest punct de vedere este deplinli libertate ... Vrei de
exemplu sli te opreti la Eboli - ei bine, de acord,
oprete-te la Eboli. Vrei sli mergi la Canossa - nimeni
nu te mpiedicli, mergi la Canossa. Vrei sll treci Rubiconul - Trece-l !"22
n afara exploatllrii automatismelor discursului,
glisim n acest pasaj 0 altli trlisliturn a limbii de lemn:
falsa progresie logicli, imitarea rationamentului. nllintuirea termenilor disimuleazli paralizia gndirii i pasivitatea locutorului in propriul sliu discurs.
Aceastli aderentli la suprafata cuvintelor i a lucrurilor se observli frecvent la sovietici, chiar n afara
oriclirei influente a alcoolului. Ea se explicli prin incapacitatea de a face abstractie i de asemenea printr-un
Sughilul.
Venedikt Erofeev,
" Ibid., p. 48.
20
21
Moskva-Petu~ki,
1977, p.29.
SEMNAUZARE 1j1 SEMNIFICATIE
167
reflex simu1tan de aplirare ~i de respingere: doar pllrerile absolut nensemnate pot fi neutre, nu-l compromit
pe cel care vorbete i scapll ideologiei. Existll deci n
egalll mllsurl 0 vointl deliberatl a subiectului de a fi
absent din discursul slu; cuvntul gol este 0 conditie
de supravietuire sau cel putin de promovare soeiall.
Totul l poartl deci pe omul nou spre contiinta vscoasl: praeticarea din eopillrie a unui limbaj sustras
semnifieatiei i necesitatea de a nu dezvllui nimic din
sine nsui privirii rlluvoitoare a celuilalt. Astfel, valul
de enunturi facile emannd din con~tiinta vseoasll
apare drept complementul inevitabil al discursului
ideologie.
"ContiinJa parodicii"
n cazul ..eon~tiintei vseoase", locutorul nu resimte
supunerea sa la Iimbaj, pentru cl spiritul slu merge de-a
lungulluerurilor pe eare le evocl; dar inteligentele mai
putin superfieiale pereep aceastl alienare n Iimbl1 ~i
prin limbl; ele ~i dau seama ellimba de eare dispun
este adesea inadeevatl; i ele resimt obligatia de a se
exprima n limba de lemn ca pe 0 umilint1i. Cu et
teroarea sl1ibe~te, cu att individul glse~te mai putin
seuze in adneul lui insui pentru a-i justifiea toate
coneesiile fl1eute limbii de lemn; 'atta vreme Ct este
vorba de a-~i aplira viata afindu-~i jurlmntul de eredintl, situatia este psihologie suportabill. Dar Cnd
diseursurile declarat inepte snt tinute n speranta obtinerii unei promovliri sociale ~i a eliminlrii unui eoneurent, atunci dezgustul de sine se insta1eazl n acela~i
timp cu 0 impresie de scrbll eronicl.
Astrel se formeazl eeea ee am putea numi ,,con~tiinta parodiel" despre eare literatura sovietiel fumizeazl 0 multitudine de exemple i care stl la baza
~-.-----
168
OMULNOU
umorului sovietic. Zinoviev este reprezentantul ei cel

mai pur ~i opera sa reveleazli cel mai bine geneza ~i
implicaliile con~tiinlei parodiee. Ea pune in evidenlli
cercul vicios in care individul este prizonier in lara
socialismului real: subiectul nu se poate organiza dect
printr-o intenlionalitate; aceasta imbracli forma urmliririi indicilor puterii ~i ai promovlirii sociale. Or,
aceastli carierli nu este posibilli dect dacli subiectul
acceptli sli profereze discursuri de lemn in momentele
necesare; aceastli alienare este resimlitli ca 0 degradare, ceea ce antreneazli 0 dublli consecinlli: subiectul
fuge de sine insu~i, adicli este incapabil sli reconstituie
limba naturalli, clici, exprimindu-se, el ~i-ar actualiza
suferinla; pe de altli parte, el cautli sli vadli pretutindeni in jurul sliu imagini ale propriei sale degradliri.
Doar injosirea colectivli il reabiliteazli parlial in propriii slii ochi. Dar josnieia aproapelui ii confirmli
dezgustul sliu falli de existenlli ~i de el nsu~i. Nemullumitli sli impiedice constituirea subieclului, limba
de lemn i face insuportabil Eul ~i l expulzeazl1 oarecum din el insu~i. Mai rliu, lumea l'lconjurlltoare pare
nedemnl1 d~ orice formulare; Zinoviev 0 spune cu
fortl1 n nlUlimile clfscate:
"Viala aparentli nu se preteazli la frazli. Totul este
inform pnli la disparilie. Totul este rectiliniu ~i colluros ncit ti vine sli ver~i. Orict de pUlin te aglili de
ceva aparent important ~i solid, vezi cli e un nimic sau
ceva care n-are nici mlicar nume. ~i aceastli mocirlli
interminabilli de cuvinte care nu numesc nimic in
realitate"23.
Avem de a face cu 0 afazie de tip nou,
tabilli dect mutismul con~tiinlei !iriee
23
~i
mai redude
depli~ite
A.Zinoviev. Ziiaiucie Vsotf. Lausanne. 1976, p.23l.
SEMNAUZARE
i[
~l
SEMNIFICATIE
169
lucruri i chiar dect logoreea patologicl!. a contiinlei

viscoase; este vorba de 0 afazie resemnatl!.. de 0 renuntare voluntarl!. la limbaj. cllci cuvintele nu ar face dect
sll fixeze disperarea existentiaill. Nu doar cuvintele
sint private de sens. ci chiar sensul pe care l-am putea
da nu meritll sll fie exprimat.
Se va obiecta cl!. aceastll contiintll parodicll este
departe de a fi mutll; e suficient sll ne amintim personajele lui Zinoviev pentru a ne convinge. Dar discursul
sllu nu este coerent dect prin referinta impliciU\ permanentl!. la limba de lemn; i imitatia grotescll nu elibereazll de original; ea nu face dect sl!. reactualizeze in
acelai timp pentru locutor i pentru destinatari momentul de laitate pe care toti l-au cunoscut. cel in care
ei erau vehicule le limbii de lemn. Discursul de lemn
parodie este universal rlluvoitor. dup1\ cum limba de
lemn este fundamental agresivll; ca i ea, el nu iese
din sine. este 0 vorbire captiv1\ care reflect1l un suflet
izolat dintr-o lume pustiitlL Deertul instaurat de limba
de lemn, aceastl!. foamete a inteligentei. aceastll asfixie
a sufletului nu apar niciodatll intr-o luminll atit de
crudll ca n aceastl!. limb1\ de lemn parodicll, in care
deriziunea nu servete decit sll ateste degradarea iremediabilll a tuturor. Limba de lemn parodicll reprezint1l cu sigurant1l 0 rl!.zbunare a inteligentei, cllci ea
dezv1l1uie fllr1l menajamente absurditatea discursului
ideologic. Dar aceast1l r1lzbunare este insotitll de sentimentul de complicitate n njosire.
Abjectia comunll se traduce frecvent prin terne scatologice sau triviale. n mai multe rnduri, toemai cu
ajutorul fiziologiei celei mai grosolane este ridieulizat
diseursul ideologic; de exemplu, n Moscova-pe- Vodca
consideratiile asupra sughitului tirbesc prestigiul lui
Marx i Engels; este vorba de frecventa sughitului:
"Se spune c1l ndrumlltorii proletariatului mondial.
Karl Marx i Friedrich Engels. au studiatin detaliu
170
OMULNOU
schema formaliunilor sociale ,i cll pe aceastli bazl! ei

au putut sll prevadll multe lucruri. Dar acolo ei ar fi
incapabili sll prevadll ceva. Ali intrat din dorintll proprie in sfera fatalitlilii - resemnali-vll i aveli rllbdare.
Viala va ridiculiza matematica voastrll elementarll i
matematica voastrll avansatll [ ... ]"24.
La Zinoviev, un director "crapll de 0 scurgere de
rahat in creier"25. Un ait demnitar otrllvete atmosfera
lllrii cu prturile sale: el s-a ghiftuit cu alimente provenind din magazine speciale26 . Dar motivele scatologice nu serve sc dect accidentaI luarea in derdere a
dogmelor; i nu este ctui de pUlin pertinent sll-I compari pe Zinoviev cu Rabelais. La acesta din urmll,
grosollinia indica doar un interes pentru viatli sub toate
formele sale; la Zinoviev, ea simbolizeazli degradarea
comunll a omului i a lumii i scrba provocatll de spectacolul acestei degradllri. Acest lucru este adevllrat i
pentru Erofeev, care demonteazll foarte bine mec anismul njosirii colective ntr-un episod semnificativ27 :
naratorul este gata sli fie ciomllgit de tovarllii slli de
chef pentru cll nu-i proc1amll nevoile atunci cnd
merge la toaletll; ceilalti deduc de aici cl! el i dispretuiete.
Pentru Zinoviev, ntreaga epocll poststalinistll este
plasatll sub semnul rahatului:
"Cei mai umani dintre ei28 au inventat recent 0 cale
absolut noull, stropitll cu urinli, unsll cu rahat i cu
muci, mprocatll cu salivll"29.
loi
V. Erofeev, 1977, p. 30.
15
A. Zinoviev, 1976, p.I23.
26 Ibid., p. 206.
" V. Erofeev, 1977, p. 14.
28 Este vorba de conducltori.
29 A.Zinoviev, 1976, p.134.
SEMNAUZARE
~I
SEMNIFICATIE
171
,,1ji aceastll absurdll fermentatie de [ ... ] rahat este

trllitll subiectiv ca 0 luptll pentru idealuri"30.
Aceastll invazie a scatologiei ~i obscenitlltii nu este
opera ctorva autori specifici; ea rezultll dintr-o perceptie foarte rllspinditll a realitli\ii sovietice. Stll dovadll
incredibila difuzare a "mat"-ului. aeeste njurllturi
extrem de grosolane eare invadeazlllimba. Ernst Neizvestni eonstatll pe drept cuvint: "Rusa literarli este
astllzi 0 lirnbll strlUnli. Limba normalll este un amestec
de argou allumii interlope cu eli~eele oficiale" 31 .Astfel
Iimba de lemn se combinll straniu cu un jargon obseen;
murdllria con~tiintelor este reprezentatll in Iimbll de
registrul scatologie ~i pornografic. ~i vedem eum apare
acest hibrid monstruos. aceastll incruci~are a limbU de
lemn cu obseenitatea care devine idiomul omului nou.
1ji am gre~i imaginindu-ne cil injectarea "mat"-ului
pune n pericol ctu~ de pU\n limba de lemn; ellci el
se elaboreazll in aeeea~i manierll ca ~i ea. prin toate
asociatiile verbale ~i automatismele de Iimbll; se vorbe~te de altfel de "mat pe mai multe niveluri". Acest
argou coexistll perfeet cu Iimba eomunistll; el nu face
dect sil semnaleze ntr-un aIt mod brutalitatea care-i
este proprie. ~i cllreia loeutorul i este n acela~i timp
autorul ~i vietima.
Con~tiinta parodicll se situeazll in oarecare mllsurll
la antipozii eon~tiintei !iriee. Ea este n ntregime nchisll asupra ei nse~i ~i lumea nu i este de nici un
ajutor. pentru cil ea a neetat aproape sil 0 pereeapll;
din naturll, ea nu retine dect fiziologia din care extrage grotescul. imagine a absurditlltii ideologice. dar
~i a propriei sale infamii. Tot eeea ce i parvine 0 trimite la ea nsll~i: n vreme ce eon~tiin\a liricll se earac30
li
Ibid., p. 173.
E.Neizvestnii, 1981, p.126.
172
OMULNOU
terizeazll printr-o alienare. rennoitll nencetat. contiinla parodicll nu iese din ea nslli. Aceasta nu inseamnll cll subiectul este mai stabil; dimpotrivll. el
nmpinll dificultllii n a se organiza in jurul proiectelor
a chor vanitate sau dezonoare le percepe. dar la care
pne. cllci el nu cunoa~te un ait principiu de coerenIli. Personajul principal din Viitorul radios. hllrtuit intre obsesia
sa de a deveni membru corespondent al academiei i
contiinIa clilucrhile sale nu reprezintll dect 0 Iesllturll
de ineplii. este un exemplu tipic ln aceastll privinfll:
flirll ambiIie, personalitatea sa s-ar dezagrega i el ar
semllna ca un frate cu betivul din Moscova-pe- Vodca
stnd de vorbll cu ngerii. Acesta a ajuns n stadiul ultim
al contiinIei parodice; el nu ezitll sll elaboreze proiecte
burle~ti, cum ar fi graficul chefurilor subordonatilor
slli. Dar acest stadiu duce direct la dizolvarea subiectului. Moscova-pe- Vodca sITrete cu cuvintele:
,.De atunci nu mi-am mai venit in fire, i nu-mi voi
mai reveni niciodatll"n.
Dacli sint greu de pus la ndoialll diferitele caracteristici ale mentalitliIii sovietice repertoriate aici, putem
dimpotrivll contesta rolul limbii de lemn n dezvoltarea acestor particularitllIi, remarCnd cll acestea erau
deja prezente naintea revoluIiei; yom observa pe drept
cuvnt cll Gogol abundll in exemple de con~tiinlll viscoasa i de con~tiinIli parodie 11, cll gllsim la el, la Dostoievski, la Cehov ~i la mulIi altii cazuri de nebunie
legate de 0 ambitie devenitll idee fixll. Toate acestea
sint adevarate.
Putem conchide simplu cll problema identitlltii a
fumizat numeroase terne Iiteraturii ruse; aceste terne,
in special a dublului, cea a dementei, cea a silei de a
fi, au fost introduse de romantism i au cunoscut
32
V.Eroreev, 1977, p.73.
SEMNAUZARE
~I
SEMNIFICATIE
173
acela~i succes, dei mai pUlin durabil, n literaturile

Europei occidentale. Literatura sovieticll semnaleazll
indirect destabilizarea Eului, prezentnd expresia mutilatll a tuturor eroiIor patetici care 0 populeazll, nesiguri de fiinla lor, ocupali sll-~i caute cuvintele, ideile
i amintirile. La scriitorii sovietici, fragilitatea subiectului nu este un topos: ea este un dat constitutiv al
acestui real pe care literatura i fixeazll drept scop s~
1 redescopere i sll-I formuleze, din clipa n care ea
refuzl1 canoanele oficiale. Scriitorul i nsotete personajul n efortul sllu de recucerire a limbii naturale.
Acolo unde domnete limba de lemn, literatura adevllratll nu mai poate urml1ri dect un tel, restaurarea sensului. Ea se metamorfozeazll n ncercare de formulare,
luptnd n fiecare clipll mpotriva ne-spusului care
riscll sll nghitl1 individul i sll devinll pentru totdeauna
indicibil. Prin limba de lemn, literatura atinge n sfrit
acest roI vital pe care i-l visau romanticii. Ea devine
singurul remediu mpotriva limbii de lemn, aceastll
formidabilll mainll de rllzboi mpotriva individului.
Lupta este dificilll, i miza sa - imensll. Clci limba de
lemn este n acelai timp tratament i profila)(ie. Pro filaxie in mllsura in care ea proscrie initiativa subiectului
n vorbire, distrugind reprezentarea i semnificatia,
precum i n mllsura in care ea discrediteazll memoria;
tratament atunci cind ea face Eul demn de urll, pe
ceilalti demni de dispret, lumea teml1, antrennd ntr-un
acelai naufragiu Frumosul i Binele. Studierea lui
homo sovieticus reveleazll toate implicatiile funqiei
simbolice in existenta umanll: de indatll ce inceteazl1
sl1 se exercite normal, nu mai e)(istll nici Eu stabil, nici
gndire liberll, nici moralll, nici esteticll, nici bucurie
de a trlli. Ne regllsim atunci in universul sovietic, un
univers lipsit de sens, de evenimente i de umanitate.
Omul nou este cetllteanul disperat al acestui univers.
Istoria limbii de lemn

"Multe ~i grele nenorociri s-au abAtut n timpul
rAscoalelor asupra cetlltilor, care se ntmplA ~i se vor
ntmpla ntotdeauna, ct firea oamenilor va fi aceea~i
[ ... ]. Ei au sehimbat, dupA bunul lor plae, ~i sensul
obi~nuit al cuvintelor."
Thucydides, RlI.zboiuJ peJoponesiac. III. 82
(trad. N.1. Barbu)
,,- ~i
Vo~cev.
la adevllr, proletariatul are dreptul? ntrebl1
- Proletariatul are drept la

tantul.. ."
mi~eare,
rectificA mili-
A. Platonov, Perchezipa
"Adevllratul du~man al Rusiei este guvernul. este

mpllratul nsu~i, care s-a IAsat sedus de ideiIe moderne
~i mai ales de filozofia germanA, care este otrava
Rusiei."
J. de Maistre, Correspondance diplomatique
...
Limba de lemn descrisll mai sus a fost impusll

Rusiei ~i satelililor slli de partidul bol~evic victorios.
Dar, inainte de a deveni discursul oficial al statului
comunist, ea fusese deja adoptatll spontan in anii '60
ai secolului trecut de 0 mare parte a intelighenliei ruse,
in vreme ce suporta libera concurenlll a limbii naturaIe. A incerca sl1 refaci etapele constituirii limbii de
lemn inseamnll de fapt sll ncerci a inlelege cum ~i de
ce limba naturalll a fost anihiIatli in timpul unei lungi
perioade de clltre discursul ideologic in domeniul filozofiei ~i al politicii, ~i a vedea din ce motive ea a opus
o att de micll rezistenlll n fala invaziei limbii de lemn.
Cl1ci trebuie sll se infl1ptuiascl1 0 muncl1 prealabi III in
limba naturalll pentru a pregl1ti mutalia sa n idiom
ideologic; are loc 0 renunlare la sens, pornind de la
care se instaureazll limba de lemn, ~i se instaleazll
confuzia caracteristicl1 ntre discursul descriptiv ~i
hotllrrea nOl1J1ativll. Toate aceste procese marcheazll
evident instalarea ideologiei; istoria limbii de lemn
coincide cu cea a ideologiei. Totu~i, cum aceasta din
urmll reprezintll in mod esenlial 0 victorie a cuvintelor
asupra gindirii ~i a lucrurilor, poate nu este inutil sll 0
abordllm din punct de vedere al limbii.
Este discursul
revolutionarilor francezi
o limM. de lemn?
Trl1sl1tura cea mai nemijlocit evidentl1 a Iimbii de
lemn era, ne amintim, orientarea sa predilectl1 spre modalitatea polemicl1. n aceasta ea este comparabiHl cu
Iimba oratorilor Revoluliei franceze, n care apar
consecintele stiIistice ale unui maniheism impins la
extrem. Contemporanii au avut impresia cl1 au de a face
cu 0 Iimb11 noul1, radical pervenitl1, a~a cum 0 demonstreazl1 acest pasaj extras dintr-un diseurs tinut de
deputatul termidorian Petit:
,,Fl1rl1 ndoiall1, Robespierre a vorbit de vinute; dar,
potrivit lui Robespierre, virtutea este n minoritate pe
pl1mnt. [ ... j Hrl1 ndoialll, Robespierre a vorbit de Iibenate, de egalitate, dar astfel inct totul sl1 fie supus
lui Robespierre, inct Robespierre sl1 nu aib11 egali;
[ ... j fllrl1 ndoiall1, Robespierre a vorbit de republic11,
dar aceastl1 republicl1 era Robespierre nsu~i. era Couthon, era Saint-Just. El a vorbit de adevl1r; dar a folosit
aproape fllrl1 ncetare minciuna pentru .a-I prejudicia
[ ... j. El a cerut Iibenatea opiniilor; dar aceastl1 libertate a fost doar, pentru el ~i semenii di, dreptul de a-~i
debita. extravaganlele insidioase ~i sngeroase. El a
vorbit de dreptate; dar, in codul sl1u cumplit, bl1nuielile
au fost dovezi, juml1tlltile de gnduri actiuni ~i nefericirile crime. El a vorbit de ratiune; dar ~i-a luat attea
precaulii, nct, cu riscul mortii, s-a interzis n Franta
DISCURSUL REVOLUTIONARIWR FRANCEZI
179
de a pune doull idei mpreunll [ ... J. El a vorbit de probitate flicndu-i celebri pe hOli, de umanitate peste cadavrele nsngerate ale celor pe care mercenarii slli
i-au ucis. [ ... J
ncepnd cu cuvntul revolulie, ei au vllduvit toate
cuvintele Iimbii franceze de adevliratul lor sens [ ... ].
Dupli ce au rlispndit pretutindeni nelini~tea, incertitudinea ~i ignoranla, ei au introdus n Iimbli 0 mullime
de cuvinte Doi, de denumiri prin care semnalau dupll
bunul lor plac oameni ~i lucruri urii sau dragostei
poporului nelat. Sll ne amintim, cetlileni, predicile de
canibali n delir pe care de attea ori le-au pronunlat de
la aceastli tribunll [ ... J, aceste discursuri n care [ ... J se
strllduiau sli insu fie nebunia n spirite ~i cri ma n inimi
[ ... ]. Sll ne amintim cl! aceste discursuri erau recitite ~i
repetate cu emfazi1 n toate Societlltile populare afiliate
[... J; ~i yom avea 0 idee justli asupra manierei n care
morala infernalli a lui Robespierre ~i a semenilor si1i a
fost propagati1 [ ... J
... Cele mai mari fMlldelegi [ ... J rllmase nepedepsite ~i legalizate; morala publicll ultragiatll; evenimentele revoluliei - denaturate ndrllznel chiar n prezenta
celor sub ochii cl1rora ele s-au petrecut; oroarea fati1
de crimi1- declaratli 0 crimli; proscrierea talentelor ~i
a geniului de clitre ignoranlll, mediocritate ~i prostie;
Iimba francezll- desfiguratll prin cuvinte noi, inventate de crimi1 pentru a-i servi drept lozincli; minciunile,
principiile false rlispndite n discursurile pronuntate n
numele guvemului; acestea au fost cauzele lui 9 Termidor ... "1
S-ar plirea cli dupli toate acestea am avea dreptul si1
vorbim despre 0 Iimbi1 de lemn a Revolutiei franceze;
Iimba pervertitll de violenta ~i de minciuna despre care
1 Citai in G. Walter. La Conjuration du Neuf Thermidor. Gallimard, 1974, pp. 395-397.
180
ISTORIA UMBII DE LEMN
vorbete deputatul Petit meritli sl1 fie comparatli cu discursul ideologic adoptat de revolulionarii rui. Iatli
cteva pasaje din discursurile linute de Robespierre,
dacll tot vorbim de el:
,,Doar extrema ignoranl11 sau cea mai profund11 perversitate ar putea pretinde c11, in asemenea mprejur11ri,
nu eti un duman al patriei atunci cind faci un joc
crud clin a-i njosi pe cei care lin crma afacerilor
publiee, din a pune piedici in calea operaliunilor lor,
din a le calomnia conduita [ ... J. Declar, este imposibil
ca, n aceast11 stare de lucruri, Comitetul s11 poatli salva
cauza publicll, i dac11 aceasta mi se contestli, voi
aminti cit este de perfid, ct este de extins sistemul de
injosire i de dezbinare a noastr11, gradul n care
strliinii i dumanii din interior au agenli pH1tili in
acest scop; voi aminti c11 facliunea nu a murit, c11 ea
conspir11 n adncul temnilelor sale, cil erpii din
Marais nu au fost nc11 strivili [ ... J. mi iau angajamentul sli nu-i defliimez niciodatli pe patrioti, dar nu-i
numlir printre patrioti pe cei care nu au dect masca, i
voi dezvlilui conduita a doi sau trei trlid11tori care sint
aici artizanii discordiei i neintelegerii"2.
"Gloria Conventiei nationale con st li in a da dovadli
de mult caracter i a sacrifica prejudeclitile servile
principiilor salutare ale raliunii i filozofiei; ea const11
in a salva patria i a cimenta libertatea printr-un mare
exemplu dat universului"J.
"Generoi reprezentanti ai poporului, prin constanta
eforturilor voastre, voi ati urcat pe piscul stncii
libertlitii; aveti grijli s11 nu v11 l11sati, c11ci ar reclidea
asupra voastrli in buc11ti, i v-ar impinge in adincul
mlatinilor impure"'.
, M. Robespierre, uvres. Paris, 1866, Diseursul <lin 25 sept. 1794.
Ibid., Discursul din 28 dec. 1792.
Ibid., Diseursul din 24 oct. 1793.
DISCURSUL REVOLU)10NARIWR FRANCEZI
181
"Noi vrem sll mplinim voia naturii, sll nfllptuim

destinele umanitlllii, sll tinem promisiunite filozofiei,
sll mntuim Providenta de lunga domnie a tiraniei"s.
Analogiile cu limba de lemn snt remarcabite: maniheismul ntotdeauna prezent implicit sau explicit se
traduce stilistic printr-un patos permanent; figurile
abundll, adesea perfect heteroclite, ca acea "stncll a
libertlltii" despre care vorbe~te Robespierre ~i ClUe 0
datll escaladatll se transformll n stnca lui Sisif; aceste
discursuri au de asemenea drept scop desemnarea du~
manului, ~i invectivele revoluponarilor francezi nu
sint mai putin frecvente, nici mai putin imaginative
deCt cele ale succesorilor sovietici - de altfel, tocmai
acest aspect al discursului Montagnarzilor, aceste "denumiri" inventate pentru a desemna "oamenii sau lucrurite" vindictei publice, l fac pe deputatul Petit sll
vorbeascll despre coruplia limbajului.
Dar asemllnllrlle cu limba de lemn se opresc aici; nu
intlnim n limba revolutionarilor francezi nici nominalizllri, nici disparilia deicticelor; ~i mai ales nu
intlnim aici aceastll confuzie caracteristicll ntre descriere ~i normll, ntre afirmalie ~i imperativ; lucru semnificativ, fiecare orator are un stil. Limba este ntinsll
la maximum de intensitatea polemicll ce 0 animll, ea se
deformeazll local in umfUituri hiperbolice, dar structura sa nu este afectatll prin aceasta profund; cllci ea nu
este expresia searblldll a unei teleologii impersonale,
ea trebuie sll-i convingll pe indivizi, astfel nCt Virtutea sll triumfe asupra Viciului intr-o luptll al cllrei rezultat este incert. Revolulionarii fTancezi nu determinll
ie~irea istoriei din domeniul moral, care nu se poate
concepe fllrll subiect; scopul lor nu este sll facll tabula
rasa pentru edificarea viitorului radios, ci sll restaureze
S
Ibid., Discursul din 1 Cebr.1794.
182
virtutile eivice pentru a fonda 0 republicli inspiratli de

glorioasele modele ale Antiehitlitii. ntotdeauna ei se
referlila trecut, la Cicero, la Plutarh, ~i nu la 0 utopie
imperativli i in acela~i timp vagli ~i de neconceput.
De aceea, exortatiile revolutionarilor francezi snt
mult mai conseevente deCt cele ale bol~evicilor: pentru
ei, Iibertatea este nainte de toate 0 chestiune de energie; este deci natural sli se ncerce 0 galvanizare a
vointelor ~i sli se facli apella 0 retoricli veritabilli. Viitorul nu are valoare deCt pentru cli el va plistra memoria faptelor de vitejie prezente, dupli cum prezentul
se strliduiete sli rivalizeze cu marile momente ale
treeutului:
"Va fi un frumos subieet de dezbatere pentru posteritate, este deja un spectacol demn de plimnt i de cer
s11 vezi Adunarea reprezentantilor poporului francez
plasatli pe un vulean inepuizabil de conjuralii, aducnd
cu 0 mn11 la picioarele eternului autor al lucrurilor
omagiile unui mare popor, iar cu alta lansnd fulgerul
asupra tiranilor conjurali mpotriva lui. .. "6
"Trebuie ca poporul, rensufletindu-i energia n
amintirea Lacedemoniei i Atenei, s11 jure cli se va
ngropa sub ruinele republicii, dac11 ea ar risca s11 fie
nimicit"7.
Istoria nu are legi imanente; ne referim la natur nu
pentru c11 ea este loeul unei dezvoltri care nglobeaz11
devenirea uman, ci pentru c11 acordul cu principiile
sale constituie esenta acestei virtuti a c11rei domnie
vrem 511 0 instaurm; i aici este vorba mai curnd de
o restaurare care depinde de vointa uman. Este semnificativ cli, atunci cnd Robespierre se las11 tentat de
Ibid., Diseursul din 26 mai 1794.
7 Ibid., Diseursul din 11 BUgust 1793.
DISCURSUL REVOLUTIONARlLOR FRANCEZI
183
metafora organicist evocnd "durerile na~terii Iiberttii", el ~i atrage aceastll critic sever din panea lui
Camille Desmoulins:
"Cteva persoane [ ... ] cred c toatlliumea este justificat prin acest unic cuvnt: ~tim bine c starea prezent nu este cea a Iibenlltii; dar, rllbdare, ntr-o zi veti
fi Iiberi.
Aceia gndesc se pare c libertatea, ca ~i copilllria,
are nevoie sll treac prin tipete i plnsete pentru a
ajunge la vrsta maturll. Dimpotrivll, este n natura
liberttii ca, pentru a te bucura de ea, sll fie de ajuns
s-o doreti [ ... ]. Libertatea nu are nici btrnete, nici
copilrie. Ea nu are dect 0 vrstll, cea a foqei i a
vigorii ... "8
Dumanii nu snl rllmllitele unei vrste revolute,

cFc se strllduiesc n van sll opreasc locomotiva istoriei; snt fiinte perverse, vinovate n acelai timp fat
de ratiunea umanll, naturll i umanitate; ei snl cu att
mai periculo~i cu ct nu tim cum va hotr istoria. n
acest sistem de gndire, pedeapsa i profilaxia revolutionarll se afl mult mai legitim asociate deCl la leniniti: este logic ca 0 revolutie care-i alege drept tel
triumful virtutii sll vadll n adversarii slli oameni
depravati; "Pnll ce aceastll faqiune nu va fi zdrobitll,
nimicit1l9 , nici un om nu va putea fi virtuos fr nici un
pericol", proclamll Robespierre lO n cazul unei revolutii care nu face dect sll grllbeascll victoria ineluctabilll
a proletariatului, condamnarea moralll a du~manului
pare superflu.
8 Camille Desmoulins, Le Vieux Cordelier. IV. Paris, 1936,
p.114.
9 Este vorba de girondini.
10 Robespierre, 1866, Discursul din 16 iunie 1793.
184
De fiecare datl cnd urcl la tribun l, oratorul Revoluliei franceze are impresia cl poate, prin elocvenla
sa, sl influenleze cursul evenimentelor, sl reinsufle
curaj, sl uneascl spiritele; trebuie deci alese cuvinte
frapante, imagini care strnesc imaginalia, exemple
care micl1. Aceastl cl1utare devine rapid excesiv1\, i
stilul, de multe ori, caricatural Il. Dar este 0 mare diferenl1\ fall de limba de lemn, care nu poate servi deCt
la stabilirea conformit1\lii cu cunoaterea ideologicl
deja constituitl i enunlatl. Ceea ce reproeazl deputatul Petit iacobinilor este de a fi fltcut din vorbire ceva
ipocrit i mincinos, este perpetua inadecvare dintre
discursurile i actele lor; este de a fi folosit limbajul
pentru a disimula violenla i a justifica ilegalitatea;
el le reproeazl 0 folosire perversl a limbii. Se poate
spune acelai lucru despre discursul ideologic; dar,
dac1\ nu relinem din limba de lemn dect aspectul slu
minci nos, trecem pe Ingl esenlial, deoarece continulm s1\ 0 considerllm drept un limbaj, n timp ce ea a
ncetat sl mai fie unul. Iacobinii nu au creat un idiom
nou; agresivitatea pe care ei au ncercat s-o facl s1\
treacl n limM s-a tradus prin diformitlli stilistice, ea
nu a antrenat nici 0 mutalie.
Il De exemplu. Danton nu ezita si proclame: M-am retras in

citadela rapunii; voi ie~i de Bici cu tunul adevrului." Figurile folosite de Saint-Just nu sint mai putin ndrznete: .,Sabia legilor ~i
pumnul asasinilor se intretaie.'6
,,
Protolimba de lemn
Brutalitatea revolulionaril nu e suficientil deci pentru
a distruge limba naturalil; ea trebuie sil investeascll 0
limbil deja fragilizatil pentru a opera transformarea sa
n limbil ideologicil.
Acest ~oc prealabil suferit de limba naturaHI. n Rusia
avem norocul de a-l putea situa cu precizie, cll.ci el nu
a scilpat ctu~i de pUlin atenliei contemporanilor. El a
fost provocat de admira\a pentru filozofia germanll. ~i
mai ales pentru Hegel, de care au fost cuprin~i tinerii
ru~i cultivali, ncepnd cu 1835. Aceastll. pasiune a luat
proportii asupra cilrora cu greu ne putem face 0 plirere;
ea a cucerit ntreaga elit cultivatil, a fcut ravagii n
reviste ~i n saloane, a~a cum atest numeroase mll.rturii. Herzen 0 evocll oarecum ironie n memoriile
sale, subliniind consecinlele lingvistice ale freneziei
hegeliene care domnea n acea epocil:
"Tinerii filozofi [ ... ] adoptaser 0 limbll. convenlional, ei nu traduceau n rusl, ci calchiau cuvnt cu
cuvnt, llisnd n plus, pentru ca tOlul s fie mai simplu,
cuvintele latine~ti in erudo, dndu-le doar terminaliile
ortodoxe ~i cele ~apte cazuri din rusll.
Am dreptul s-o spun, pentru cil, luat de valul generai, scriam exact n aceea~i manieril, ~i mil miram chiar
cil celebrul astronom Perevo~cikov 0 numea "limb
pllslireascil". Nimeni n acea vreme nu ar fi ezitat n
186
ISTORIA UMB" DE LEMN
fala acestui tip de frazll: Concretizarea ideilor abstracte in sfera plasticului realizeazll aceast fazl[ a spiritului care se cautll pe sine, in care, deterrninndu-se
pentru sine, el se potenlializeazll in afara imanenlei
naturale n sfera armonioasll a con~tiinlei formate n
frumos [ ... j.
~tiinla germanll, ~i acesta este defectul su esenlial,
s-a acomodat cu limba sa artificialll, greoaie ~i scolastic, tocmai pentru c trl1ia in academii, adic n
mllnstirile idealismului. Este limba popilor ~tiinlei, 0
limbll destinatll credincio~ilor [ ... j. Trebuia s ai cheia,
ca pentru scrisorile cifrate. [ ... j Feuerbach a fost
primul care a folosit 0 limbll mai accesibill[ [ ... j.
Pe linglliimba viciat, exista 0 alt eroare, mai profundl1. Tinerii filozofi i~i ruinaser nu numai limba, ci
~i judecata: atitudinea fall!. de viatl[, de realitate, a devenit scolastic, livresc; de aceastl1 inlelegere savant
a lucrurilor simple i~i blltuse genial joc Goethe, n
ntrevederea studentului cu Mefisto. Tot ce era efectiv
nemijlocit, orice sentiment sim plu era ridicat n sfera
categoriilor abstracte ~i revenea de acolo ca 0 palid
umbr algebric, full nici 0 pictur de snge cald. [ ... j
Cineva care mergea s se plimbe la Sokolniki mergea
acolo pentru a se lsa n voia sentimentului panteist al
unWltii cu Cosmosul; dacl[, n drum, ntlnea un soldat
putin beat sau 0 femeie vorbllreall1, filozoful nu vorbea
pur ~i simplu cu ei, ci deterrnina substanta popular n
aparenta sa imediat ~i contingentl[ [ ... ]"12.
Aceea~i
mllrturie
~i
la Kireevski:
"Conceptele filozofice au gsit la noi 0 foarte larg

difuzare. Nu exist nimeni care, in conversalie, s nu
foloseasc termeni filozofici; nu exist adolescent care
12 A. Herzen, .Bloe i Dum"\ in Sob. Soc., vol. XIII. Petersburg.
1919, pp. II fi unn.
=
PROTOUMBA DE LEMN
187
sll nu pronunte 0 judecatll despre Hegel... Pinll ~i

bllietii de zece ani, care vorbesc de obiectivitate
eoneretll"\3.
Universitatea este la rndul ei atinsll de hegelomanie,
cum 0 atestll acest portret al profesorului de drept
Redkin, flleut de Cicerin:
a~a
..Redkin era un om cu putin spirit ~i putin talent. El

se dedicase in intregime filozofiei hegeliene, dar nu
~tia sll exprime clar 0 idee abstractll ~i i se ntimpla
adesea sll cadll ntr-un formalism extrem. Construqia
fiecllrui principiu in trei faze de dezvoltare constituia
pentru el 0 dogmll obligalOrie ~i, cum fiecare din
aceste faze se dezvolta la rindul ei in trei faze, rezulta
un schematism complicat, care lllsa tinerele spirite perplexe ~i era frecvent lipsit de orice continut"".
Presa i literatura din aceastll epoell nu se abtin sil ia

in zeflemea extravagante le suscitate de admiratia nemasuratll pentru Hegel. Glisim in revista Ocecescvell1le
Zapiski 0 descriere parodica a sllgetii Amiralitlltii in
termeni hegelieni:
..Luatll in sine, ca 0 exteriorizare a ideii particulare
in esenta sa infinita-finitll, ea nu poate fi nteleasa in
faza dezvoltllrii pentru sine ~i in sine, ~i de aici, ca
proces, ca expresie contemporanll a creatiei individuale
care se concentreazll intr-un pu net in virtutea tendintei
periferiei obiective dtre centrul subiectiv, ea devine
ca 0 tensiune a unui organism viu i integral"'s.
13 Citat in A. Koyr, tudes Sur J'histoire de la pense philosophique en Russie, Paris, 1950, p. 104.
14 B. N. Cicerin. Vospominanija Moskva, 4O-h godov. Moskva.
1929, p. 37 .
., CitaI in D. Cijevski, Gegel v Rossii, Paris, 1939, pp. 66-67.
188
!STORIA UMm! DE LEMN
Tnlira intelighentie rusll a anilor '40 se constituie

deci la adllpostul unui jargon filozofic; nu ai acces la
ea decit dacll arborezi acest jargon. Majontatea acestor
tineri nu I-au citit pe Hegel; celebrul cntic Belinski de
exemplu nu cunoate nici 0 limbll strlHnll, i recurge la
rezumatele doctrinei hegeliene pe care i le fac cu am abilitate prietenii slli. Printre cei care I-au citit, putini I-au
nteles; ei extrag un arsenal de termeni, seduclltori
pentru cil par sll explice ansamblul reaiitlltii. Vocabulele
"obiectiv", "subiectiv''' "concret", ,,abstract", "exteriorizare", "unilateral" "multilateral", "continut", "forma.;',
1
"organic", "tranzitie" continull sll-i vorbeascll spiritului chiar i atunci cnd ele au ncetat sll fie structurate de puternica intuitie hegelianll, adicll atunci cind
au incetat sI fie concepte. Pentru tinerii rui din aceastll
epocll, terminologia hegelianll pare sI realizeze promisiunile pe care schellingiana Naturphilosophie le-a
oglindit nrll sil le poatll totu~i retine; ea furnizeazll 0
cheie care deschide la dorintll uile naturii, ale gndirii
i ale istoriei. Era deci normal ca ea sil exercite 0
atractie irezistibilll ntr-o tarI in care filozofia abia
fusese descoperit11 ca 0 noull lume, in care lucrurile
spiritului nu aveau nume pinll atuncjl6. "Noi credeam
in posibilitatea unei teorii absolute care ne va permite
s11 crellm (noi spuneam "sil construim") toate fenomenele naturii, dupll cum credem acum n posibilitatea
unei ordini sociale care s11 satisfacll lOate necesitlltile
umane"17. Aceste cuvinte aie schellingianului Odoevski
rezumll climatul intelectual al acestei perioade.
Toti factorii pe care i-am enumerat, ingenuitatea
filozofic11, inexistenta unei traditii de gindire abstract,
fascinalia exercitatll de doctrine proclamnd unitatea i
16 Vezi n leglitur cu aceasta G. Planty.Bonjour. Hegel et la
pense philosophique en Russie, 1830-1917, La Haye, 1974. p.4.
17 Citat in A. Walicki. A History of Russian Thought {rom the
Enlightenment to Marxism, Slantord. 1979. p.76.
PROTOUMBA DE LEMN
189
inteligibilitatea totalli a lumii, fragilitatea limbii abstracte prea recente explicli faptul cli n Rusia cuvintele
au putut sli se detaeze durabil de lucruri f1irli a deveni
totui concepte; invazia jargonului filozofic instaureazli aceastli rupturli ntre limbaj i realitate, fliril. de
care substituirea limbii naturale prin limba de lemn
nu ar fi avut loc niciodatli. Clici, paradoxal, domnia
deplinli a acestui vocabular abstract, a ceea ce Samarin
numete "schemele elastice"18, face realitatea inaccesibil inteligentei; acoperitli de diversele polaritliti,
motenite de la Schelling, de negatii, negatiile negatiilor, exteriorizlirile Spiritului absolut, dezvoltlirile de
tot felul, tranzitiile variate, fazele necesare, obiectivrile provizorii. .. extrase din Hegel, lumea fenomenelor
nu mai poate fi perceputli, ea devine efectiv de nenleles. Spiritul rlimne ca paralizat de ntreaga panoplie cu
care s-a ncrcat.
La nceput, euforia filozoficli a fost att de mare n
Rusia, nct aceastli inadecvare ntre un impunlitor
echipament verbal i realitatea la care acesta trebuia sli
faciliteze accesul a trecut neobservatli; "au torii notri
filozofeazli dupli fantezia lor [ ...] i [ ... ] plecnd de la
diferite fragmente de concepte ei creeaz un caleidoscop multieolor, l nvrt, i se amuzli de noile combinatii", serie Belinski l9 . A fost perioada numitli de
,,reconciliere cu realul", pe care au ilustrat-o cu stril.lucire Belinski i Bakunin; se proc1amli, potrivit lui
Hegel, rationalitatea ntregului real, un real redus pe
ascuns la purli abstractiune; se uitli faptul c1i schemele
invocate nu cuprind dect umbre, cli totul este minunat
de limpede pentru cli spiritul nu-i manipuleazli dect
propriile productii, n loc sli se mlisoare direct cu
lucrurile.
If
CiJat in G. Planty-Bonjour, 1974, p. 90.

Socineniia, IV, Moskva, 1868, p 124.
1. V. Belinski,
190
Un argument foarte pUlin filozofic a pus brutal

capl1t acestei stm de beatitudine spirituall1 i domniei
modei filozofice n Rusia; s-a nteles cl1 doctrina
hegelianl1 este incapabill1 sl1 explice 0 absurditate
notorie ca iobl1gia, 0 monstruozitate ca statul rus.
Belinski i Bakunin se indigneazl1 i se ndepl1rteaz
de filozofie. Dar ei nu renuntl1 totui la nvlml1eala
notiunilor hegeliene; gndirea lor are nevoie de aceast
armturli cu care s-a obinuit i care i permite s se
verbalizeze. Numai cl1 s-a dovedit cl1 aceste categorii
se dovedeau neputincioase sl1 delimiteze fiinta; ele vor
fi aplicate prin urmare necesitl1tii de a fi (devoir-tre),
de ast dat cu un succes asigurat, de vreme ce in acest
domeniu nici 0 realitate indrtnicl1 nu vine s pun in
cauz perfecta funclionare a schemelor abstracte. Locul
acestei necesitti de a fi se va afIa firete in societate,
transformarea de dorit a naturii fiind lsatl1 pe mina
savanlilor. Astfel apare ideea "praxis"-ului, hrzita
unui mare viitor; astfel filozofia se transforml1 iremediabil in ideologie i ii face aparitia limba de lemn.
Dialectica hegelian devine "algebra revoluliei"20.
Hegel este revzut i corectat de hegelienii de stnga,
care renunla la "conlinutul" filozofiei sale, la sistemul
sl!u considerat inadmisibil de reaclionar, pentru a nu
pstra decit metoda sa, susceptibill1, flIrl! tirea maestrului, de aplicalii eminamente progresiste.
Anumite texte aratl1 clar cum are loc aceastl! alunecare i cum limba de lemn se introduce prin fisura
dintre limbaj i realitate provocatl1 de invazia terminologiei hegeliene. Belinski este un exemplu elocvent al
captivitl!lii in interiorul categoriilor hegeliene, care se
prelungete i atunci cnd el a rupt cu filozofia. Iatl!
mai intii cum insereaz el aparatul hegelian in proza
sa:
20
A. Herzen, 1919, p.16.
PROTOUMBA DE LEMN
191
"Nu existl( decit gindirea, i in afara gndirii nu

existl( nimic. Gindirea este 0 aCliune, i orice activitate
presupune 0 micare. Gndirea consUl ntr-o micare
dialecticll, adicll ntr-o dezvoltare spontanll a gndirii
care pleacll din ea inslli. Micarea sau dezvoltarea
este viala i esenla gindir [ ... ]"21.
Acest aparat este pus n micare n legllturll cu destinul Rusiei; in urmlltorul pasaj, se amorseazll reajustarea dupll necesitatea de a fi:
"Vocalia Rusiei este sil absoarbll toate elernentele
vie Iii din ntreaga lume [ ... ]. Bineinleles, absorblia
elementelor din viala universului nu trebuie, nu se
poate efectua mecanic [ ...], ci ntr-un fel viu, organic,
concret: aceste elemente, primite de experienlll, nu
rllmn ca un lucru exterior i strllin, ci sint transformate, se prefac n esenla sa i primesc un caracter nou
i autohton [ ... ]. Noi, ruii [ ... ], s1\ lullm ca pe un bun
al nostru tot cee a ce constituie latura exclusivll a vielii
fiecmi popor european, i nu-I yom lua ca pc un element exclusiv, ci doar ca pe un element care sil ne
completeze viala, a cllrei laturll exclusivll trebuie sll fie
multilateralitatea nu abstractll, ci concretll [ ... ]"22.
Acest text abundll in opozilii de termeni n care unul
este valorizat in detrimentul celuilalt, opozilii care
subntind 0 gndire falsll; aceastll particularitate a stilului lui Belinski anunlll limba de lemn. El este de asemenea interesant pentru cil reveleazll una din cauzele
succesului extraordinar al vulgatei hegeliene n Rusia:
aceasta aduce 0 satisfaqie binevenitll orgoliului nalional, dupll jignirile aplicate de Ceaadaev i Custine
21
21
A. Koyr. 1950, p. 149.

A. Koyr. 1950. p.157.
192
- era linititor s te sprijini pe viitor, de vreme ce !recutul i prezentul ofereau att de pUline titluri de
glorie. Rusia reprezenta un teren privilegiat pentru
toate tipurile de sinteze, unele mai mgulitoare dect
celelalte: ea ar reconcilia Orientul i Occidentul; pentru
c a cunoscut nenumllrate negalii, ea ar fi ncarnarea
cea mai complet a Spiritului absolut; Biserica ortodox
ar uni statismul catolicismului i dinamismul protestantismului; se spera intens c Spiritul absolut, dup
ce i-a strns prada in dreapta i in stinga la diferite
popoare, urma s se fixeze definitiv in Rusia.
Nu e de mirare deci c ideea lansat de Engels privind separarea metodei hegeliene de si stem a fost foane
bine primit de rui; ea permitea justificarea elucubraliiIor celor mai extravagante cu ajutorul schemei
dialectice. Belinski scrie:
"in cele din urm, fiIozofia lui Hegel abordeaz
toate problemele vielii universale, i dac rspunsurile
sale apaqin uneori unei perioade trecute ~i complet
apuse a umanitlii, metoda sa riguroas i profundll nu
a deschis mai pUlin drumul care conduce la cunoa~
terea raliunii umane ... Hegel nu s-a nelat decit n
aplicalii, fiind infidel propriei sale metode"13.
Pentru aceastll intelighenlie protejatll de dialecticll,
lumea devine efectiv ininteligibil i neformulabiIlI, de
unde repro~ul tenace la adresa realitlllii care 0 mpinge
sll pretindll ca raliunea sll se converteascll n aCliune,
pentru ca ea sll triumfe in sfrit asupra insuportabilei
absurditllli a lucrurilor. La Belinski, nu intlnim dect
invocalii destul de patetice la "viaill" i la "realitate",
dincolo de care ntrezllrim sentimentul unei lipse;
hege\ianu\ de stnga Arnold Ruge tie cum s1\ remedieze acest neajuns:
" Cilat in G. Planty-Bonjour, 1974, p.53.
PROTOUMBA DE LEMN
193
,,Dar de ndatll ce ne ntoarcem de cealaltll parte,

spre iraonalitatea realitlltii, rezultll 0 nelinite, 0 insatisfactie, exigenta i obligatia insurrnontabilll a praxisuluL Trcbuie flIcut ceva, ratiunea trebuie sll-i obtinll
drepturile. [ ... ] Doar vointa este 0 gndire realli. [ ... ]
Speculatia se multumete cu ea nslli i comparll realitatea spiritualll cu realitatea exterioarll nu n diferenta
lor, ci n idenlitatea lor. [ ... ] Punctul de vedere al
contiintei s-a modificat radical. Dezvoltarea nu mai
este abstractll, timpul este polilic, dei lipsete mult ca
spiritul sll fie satisfllcut"24.
Hegelianul polonez Cieszkowski, foarte popular n
Rusia, merge n acelai sens; el se servete de 0 trihotomie hegelianll pentru a-l ngropa pe Hegel. Lumea
anticll era domeniul sentimentului; lumea cretinll este
cea a gndirii; lumea viitorului va fi cea a actiunii. latll
un eanlion din proza sa, unde se poate constata cll
limba de lemn nu este departe:
,,Filozofia practicii, influenta sa cea mai concretll
asupra vietii i raporturilor sociale, dezvoltarea adevllrului n aqiunea concretll, acesta este n viitor destinul
filozofiei n general. n prezent deci, va ncepe influenta sa norrnalivll asupra raporturilor sociale ale umanitlltii, astfel nct adevllrul obiectiv sll se reveleze nu
nu mai n realitatea datll, ci i n realitatea n formare"25:
Chiar i S tankevici, pe care Herten l trata totui ca
pe un blnd vislltor, este convins:
.. Idee a care este transparentll ei nsei este viata
absolutului; atunci cnd am ajuns la idee, nu mai avem
" CitaI in A. Koyr, 1950, p. 208.
"Ibid., p.191.
194
ISTORIA UMffiI DE LEMN
nevoie de nici 0 tiinll1; trebuie sl1 ni se arate viala ideii

n ea nsl1i [ ... J. Fiirl1 aceastl1luptl1, ea este autocontemplare, beatitudine. ~tiinta a dispiirut. Dar, plecnd
de la idee, putem construi viala, adicl1 ideea devine
obligatoriu aCliune [ ... J. ~tiinla trebuie sll devinl1
aCliune i sl1 disparll n ea"26.
PUlin timp dupl1 aceea, n celebrul sl1u artieol "ReaCliunea n Germania", apl1rut n 1842, Bakunin deduce necesitatea distrugerii vechii lumi pomind de la
categoriile hegeliene de opozilie i de contradiclie:
,,Prin esenla sa i prin principiul sl1u, partidul democratic este universal i atotcuprinzlltor, dar prin existenla
sa ca partid el reprezintl1 ceva particular, negativul.
ntreg sensul i ntreaga foql1 insurrnontabill1 a negativului constau in distrugerea pozitivului; dar, cu pozitivul, el merge spre propria sa anihilare, ca un lucru mu,
particular. i ca 0 fiinlli inadecvalll esenlei sale. Democratismul nu existl1 ncl1 n sine n bogl1lia sa afirmativl1. ci doar ca negalie a pozitivului. i din aceastl1
cauzl1 el trebuie sl1 piarl1 cu pozitivul. penlru a reapiirea
apoi ntr-un aspect regenerat ca plenitudine vie a lui
nsui"27.
Pulem spune cl1 0 dall1 cu acesl text se ncheie prima

fazl1 a instaH!rii Iimbii de lemn. Cuvintele nu numai cl!
s-au dela~at de orice reprezentare. dar ele prtind sl1
impunl1lucrurilor legea lor. Totui ambilia lui Bakunin
se reclaml1 deschis de la ordinea logicll i de aceea nu
putem vorbi dect de 0 protolimM de lemn. Fiinla este
pur i simplu ignoratll; ea nu este rechizilionatl1 pentru
a justifica imperativele necesitlliii de a fi.
26
'27
N. V. Stankevici. Perepska. Moskva. 1914. p. 672.

Cilal in A. Koyr, 1950, p. 140.
Mutatia definitiva
Limba de lemn se constituie definitiv n jurul anilor
1850; liinla nlocuiete metafizica n preferinlele opiniei ruse. Ordinea. naturaHl va fi de acum nainte
invocatll cu fiecare ocazie. Aceasta nu nseamnll cl! se
renunlllla schemele hegeliene; se trece doar la ceea ce
Guy Planty-Bonjour numete "naturalizarea" dialecticii. 0 du bIll certitudine cristalizeazlilimba de lemn.
Prima decurge direct din doctrina hegelianl!. Este
convingerea c stadiul cel mai recent al gndirii este ~i
momentul de perfeqiune maximl!; de la nl!ltimea piedestalului modernitl!Iii, putem contempla cu condescendentl! epocile revolute, lamentabilele gngllveli ale
strllmoilor notri; avem impresia cl! delinem cheia
enigmei, cll nu mai avem de nvlllat, ci doar de cautat
ilustrllri pentru ni~te principii definitiv revelate. Aceastll
certitudine explicl! n parte incredibilul aplomb al discursului de lemn, maniera sa imperturbabilll ~i peremptorie de a acumula afirmalii, 11Isnd 511 se nleleag
de fiecare datll cll numai un imbecil sau un individ de
rea-credin Il! ar putea emite ndoieli.
A doua sursa de certitudine este alibiul ~tiinlific.
Discursul de lemn pretinde cl! reflect1i legile materiei
i n aceasta calitate el nu admite replicll. Ratiunea
naturall! este ~i una universalll, nimic nu trebuie sa-i
scape; ordinea naturala face de necon testat dialectica.
Intr-un fel foarte curios. teleologia de inspiralie hege-
196
lianl! se incrucieazl! cu un rationalism care amintete

intens de secolul al XVIII-Iea, i nici un moment contradictia nu este resimtitl!: existl! acum doul! necesitl!ti,
cea a dezvoltlirii ratiunii in lucruri i in societl!ti, i cea
a adecvlirii indispensabile a ordinii umane la ordinea
naturall!.
Revista Contemporanul este organul acestei noi tendinle; aici gl!sim primele texte redactate in limba de
lemn purl!, de la srlTitul anilor patruzeci. Iatl! mai intii
un exemplu al resurgentei rationalismului Luminilor;
autorul acestui extras este un economist hegelian de
snga. ntr-un articol aplirut in ContemporanuJ in 1847,
el il atacl! pe Malthus, reproindu-i intre altele de a fi
fcut din naturl! ceva profund absurd; yom remarca
stilul deplin sovietic al acestui pasaj:
"Un a din convingerile cele mai ferme i cele mai
generale ale epocii no astre este ncrederea in rationalitatea inflexibilll a naturii, in fidelitatea sa fall! de sine,
constantl! i infailibill!, in supunerea a tot ce existl! fatl!
de nite legi comune i unice, care instaureazli armonia
~i ordinea in toate fenomenele lumii fizice i morale.
In epoca noastrl!, toti sint in egall! ml!surl! convini cl!
natura organizeazl! totul intr-o manierl! previzibilli i
cl! nu hazardul orb, destinul absurd guvemeazl! totul,
ci necesitatea ralionalli; aceasta face sli conveargl! spre
un tel final tot ceea ce pare uneori contingent i arbitrar. Acest adevlir este nrlldl!cinat in contiinta noastrl!
mai profund decit oricare altul, i el constituie punctul
de plecare al oricl!rei cercetliri tiintifice, al oriclirei
cunoateri i al oriclirei credinte. Enuntatl! pentru prima
oarl! de Anaxagora, aceastli ipotezl! a unei ratiuni unice
care guverneazl! lumea intreagl! a fost adoptatli i dezvoltatl! de toti ceilalli filozofi, care au pus-o la temelia
sistemelor lor. 0 datl! cu dezvoltarea tiintelor naturaie i istorice, aceastl! idee, care nu apliruse la inceput
MUTATJA DEFINITIV
197
dect sub forma unei ipoteze inventate a priori, este din

zi in zi mai indubitabilA, mereu mai confirmatA prin
dovezi exacte ~i demne de ncredere. Cu ct spiritul
uman pAtrunde mai adinc in studiul naturii fizice ~i cu
cit el se apleacA mai atent asupra fenomenelor care
apaf\in sferei de activitate umanll, cu att el se convinge de profunda rationalitate a naturii, de coerenta ~i
unitatea tuturor legilor sale"28.
Toate caracteristicile limbii de lemn degajate din
primul capitol, tendinta marcatll spre nominalizare,
abundenta de compartive, absenta subiectului, confuzia dintre afirmatie ~i imperativ implieit snt reunite
aiei: tonul este categoric, ideea redundantll, cli~eul facil
~i patosul evident. Limba de lemn este instauratll, nu
rllmne dect sll-i descoperim resursele multiple. Un
articol foarte curios al lui Cem~evski dezvllluie cu strAlucire cum dialectica permite articularea lumii umane
pe legile lumii fizice ~i punerea in luminll a identicului
prin intermediul dezvoltllrii universale. Este vorba de
apologia pe care 0 face comunei rurale, intitulati1 "Critica prejudeclltilor filozofice mpotriva comunei rurale".
Acest articol apArut n 1859 a avut un foarte mare rAsunet n Rusia; el meritll sll fie cunoscut, mai nti
pentru cA gAsim aiei un remarcabil e~antion de rationament ideologic n beton armat ~i un specimen de limM
de lemn aproape perfectll, apoi pentru cA argumentatia
este destul de amuzantA, dup cum yom vedea; limba
de lemn a socialismului real nu ne-a obi~nuit cu incursiuni att de ndrllznete n domeniile geologiei ~i
biologiei. Cem~evski nu se dA in llituri de la nimic
pentru a-~i ataca adversarii:
"Cu greu am putea gi!.si un adversar al comunei
rurale care sll nu repete cu toti ceilalti: Comuna ruralA
21
V. A. Miliutin, Izbrannie proizvedena, Moskva, 1946. p.79.
198
ISTORlA UMBII DE LEMN
este 0 formli primitivli a structurilor agrare, i proprietatea privatli asupra pmntului reprezintli forma
secundli; cum sli nu preferi forma superioarli formei
inferioare? [ ... J
Adversarii comunei rurale [ ... J indic li tocmai un
aspect care trebuie sli dispunll n favoarea comunei
rurale ntr-o manierllabsolut decisivli pe tOli cei care
snt familiarizati cu descoperirile filozofice germane
privind succesiunea formelor n procesul dezvoltrii
universale; cum de nu au remarcat cl! argumentul pe
care-I invocli mpotriva comunei rurale aduce mllrturie,
dimpotrivli, n favoarea justetii opiniei care acordli preferintli comunei rurale n detrimentul proprietatii private apllrate de ei. [ ... ]
Gradul superior al dezvoltlirii este analog prin
forma sa stadiului initial- aceasta se observa n toate
sferele vielii. Sli ncepem cu forma cea mai generalli a
procesului de existentll pe planeta noastrll. Starea
gazoasll i lichidli, iatli punctul de plecare de la care a
nceput formarea planetei noastre i a vietii care se
gasete aici. Condensarea gazelor i solidificarea lichidelor n specii minerale au fost un mare pas nainte. n
pietrele i metalele prelioase procesul planetar a atins
perfeqiunea n aceasta direclie. Comparali indestructibilitatea secularli i densitatea extraordinarli a aurului
i a platinei, indestructibilitatea ncli i mai mare i
soliditatea fantasticl! a rubinului i a diamantului cu
instabilitatea formei, cu procesele rapide ale modificllrilor chimiee la gaz i la lichid, i veli vedea doul!
extreme opuse. Dar ce se petrece n continuare? Viala
naturii s-a epuizat oare, ajungnd la 0 soliditate, 0
densitate i 0 imobilitate extreme n regnul mineraI?
Nu, pUlin cte pulin n regnul minerai apare vegetalul.
Printr-un singur pas, natura se ndepllrteazli de teribila
densitate a mineralelor i revine la densitatea mai miel!
a lichidelor [ ... J. Baza mineralli a arborelui [ ... ] se
iiiiiiIiiIiiIii~"--~-
MUTATIA DEFINITN
199
une~te cu 0 masli considerabilli de materie in stare

lichidli; intregul arbore este imbibat cu 0 sevli Iichidli,
care constituie tocmai motorul vielii sale. Dar din imobilitatea regnului minerai ii rlimine arborelui imobilitatea sa pe loc. [ ... J Forma exterioarli a arborelui este
la fel de durli. [ ... J Natura intrli intr-o nouli fazll de
dezvoltare, dupll regnul vegetal ea produce regnul
animal, ~i prin acest pas ea se apropie ~i mai mult de
formele de existenlll care precedau regnul mineraI. n
organismul animal, elementele lichide ocupll un loc cu
mult mai mare dect in plantli. Ele ajung chiar la 0
separalie independentll de pllrlile dure, adunindu-se in
mase enorme in vene, in inimll, in stomac ~i in alte rezervoare ale organismului animal [ ... J. Dar nu numai cll
Iichidul a alungat duritatea mineralll din organele centrale: diferite gaze au plltruns in aceste organe; organismul animal este plin de aer, care se concentreaz[ in
mase considerabile in cele doull organe principale ale
vielii centraie, in pillmini ~i in stomac [ ... J. n ce
constll deci diferenla materialll intre organismul animal
superior ~i organismele inferioare? La om, sistemul
nervos ~i mai ales creierul sint mult mai dezvoltate. Ce
este aceastll masll, a clirei dezvoltare constituie incoronarea aspiraliilor naturii? Masa creierului este ceva
cu aspect nedefinit [ ... J. Aceastll piftie informll nu
pllstreazll un contur decit pentru cli este menlinutll prin
baraje exterioare osoase; dacll 0 eliberllm din acestea
din urmll, ea se rllspnde~te ca 0 bucatll de mzgll lichidll. Elementul cel mai caracteristic din compozilia
sa chimicll este fosforul, care !inde irezistibil clltre
starea gazoasll; incoronarea vie Iii animale, gradul superi or atins de procesul naturii, procesul nervos constll
in trecerea materiei cerebrale in stare gazoasll, in revenirea vielii la predominanla formei gazoase, de la care
plecase dezvoltarea planetarll. [ ...]
200
Sli trecem de la procesul teluric global la raportul

formelor in sfere inguste i sli examinl1m inainte de
toate caracterul vietii animale in diferitele grade ale
dezvoltlirii sale. Am constatat deja cli produsul superior al acestei vieti, mas a cerebral il, evocli prin
aspectul sl1u 0 piftie aproape lipsitl1 de forme le i de
calitlitile care caracterizeazl1 camea, element dominant
allumii animale. Gradul inferior al vietii animale, care
se manifestl1 la molute i melci, prezintl1 exact
aceleai caracteristici: corpul stridiei, prin aparenta sa
gelatinoasl1, seamlinl1 mai mult cu creierul decit cu
camea. Astfel inct remarcl1m din nou trei forme,
dintre care forma superioarl1 (creierul) reprezintli un
fel de ntoarcere a celei de-a doua (camea) la forma
primitivl1 (materia gelatinoasl1)"29.
Nu e de mirare cl1 Lenin l-a considerat pe Cerndrept maestrul sliu n arta de a gndi; clici acesta
din urmll a indicat cum se poate nhlima evidenta
materiei cu sprijinul dialecticii pentru a face din ea 0
fortll motrice a ideologiei. Acest text nu prezintll doar
caracteristicile gramaticale i lexicale ale limbii de
lemn; el are de asemenea aspectul de inventar al acesteia, vointa de a nu cruta nici un detaliu, greutatea tautologicll; el aratil cum dialectica izoleazil spiritul
ntr-un circuit nchis, barndu-i accesul la specificitatea fenomenelor - ideea dezvoltlirii furnizeazil un
pretext de reafirmare repetatli a Identicului; nu flIrli
motiv este invocat Schelling allituri de Hegel la nceputul acestui extras. Limba sovieticli se va servi
cu acela~i succes de procesul dezvoltlirii universale
~evski
" N. G. Cemi~evski, .Kritika filosoCskih predubejdenii protiv

obcinnogo vladeniia'. in Sovremennik. 1859. pp. 7 i urm. Caraeterul greoi al traducerii trebuie imputat preocup3rii pentru fidelilate. Cali de original.
MUTATJA DEFINITN
201
pentru a reveni ntotdeauna la Identic, evitnd sll ntemeieze fiinta. Tonul acestui articol nu este mai putin
frapant dect continutul sllu: siguranta pedantului semiinstruit se combinll cu agresivitatea ~i aroganla; vocabularul cu alurll tiintificll nu este prezent doar
pentru a sustine pretentiile de parvenit intelectual evidente la Cern~evski ~i la prietenii slli de la Con temporanu!, el fumizeazll totodatll 0 artilerie grea destinatll
zdrobirii dumanului. Limba sovieticll nu va neglija
nici ea aceastll resursll. Ca i Cem~evski, ea va face
din pedanterie 0 unealtll de terorism intelectual. Dialectica nu putea fi cu adevllrat peremptorie deCt 0 datll
..naturalizatl1", adicll ilustratll prin ..fapte" tiinlifice.
Succesul lui Cern~evski ~i al echipei sale line de
trei factori: mai nti, ei seduc printr-o gndire facilll,
n care schematismul filozofiei germane este redus la
expresia sa cea mai simplll, fllrll a-i pierde totui
pretentia la universalitate; apoi ei se prezintl1 ca 0 ncununare a gndirii universale, rezultat spre care tindeau
toate marile doctrine ale trecutului, full a putea ajunge
la el, datoritl1 circumstantelor istorice defavorabile - ntreaga dezvoltare a gndirii converge spre ei; n sfrit,
se sprijinl1 pe tiintl1, ale cl1rei evidente snt flirl1 replic1\.
Aceti trei factori genereazl1 limba de lemn, adoptatl1
cu entuziasm de un public de semisavanti invidioi pe
uurinta de exprimare care caracteriza generatia precedentl1, a lui Pukin i Turgheniev, a aristocratilor,
ntr-un cuvnt. Dar sl1 revenim la Contemporanul. Articolul lui Cern~evski despre comuna rurall1 aratl1 cum
se articuleazl1 schematismul pseudohegelian; iatll-I
acumpe Cernevski comentndu-I pe Lessing cu 0 indulgentll condescendentll, scuznd evidentele sale limite
prin spiritul mllrginit al timpului sllu, dar recunosCndu-i geniul, pentro clI flicuse un important pas nainte,
trecnd de la chestiunile filozofico-teologice la chestiunile sociale:
202
lSTORIA UMml DE LEMN
"Lessing vorbea despre ceea ce era mai accesibil

intelegerii ~i intereselor publicului sl1u in acea epocl1.
Viata intelectuall1 a publicului sl1u era Coarte Iimitatl1 ~i
neinsemnatl1. El a depus toate eCorturile pentru a llirgi
putin cite putin cercul acestei vieti, a-i intllri activitatea, a 0 conduce de la un interes la altul, mai viu ~i
mai important. Moartea l-a surprins chiar la inceputul
uneia din aceste Caze, ~i vedem cl1 de fiecare datl1 el
devenea mai putemic, dMea dovadl1 de mai mult geniu
~i puterea gindirii sale cuprindea obiectul din ce in ce
mai clar ~i din ce in ce mai complet, pe ml1surl1 ce
obiectele activitl1tii sale deveneau mai elevate ~i mai
considerabile. Unde s-ar fi oprit acest proces, nu putem
~ti. i vedem moartea in mijlocul cre~terii puterii sale
de gindire, dar nu vedem semne ca vreuna din pro blemele pe care el le-a rezolvat pin alUnci sll-i fi absorbit
toate fOI1ele sau sll-l fi satisfllcut"30.
Bacon are de asemenea dreptul la circumstante atenuante, pentru cll el a deschis drumul:
,,~tiinta scolasticl1 se reflectl1 direct in pedagogie,
Capt deja remarcat de F. Bacon n secolul al XVI-lea.
Binenteles, marele filozoC este incl1 contaminat ntr-un
grad considerabil de prejudecl1tile dominante ale
epocii sale, ~i nu enuntll complet ceea ce enunlllm noi
acum. Dar reali~tii care i-au urmat au ajuns la 0 inlelegere din ce in ce mai clarl1, din ce in ce mai radicalll a
Cenomenului"31.
Aceste doul1 extrase ar putea fi preluate din presa

sovieticll; este aceea~i abordare barbarl1 a culturii,
aceea~i judecat1i arogantl1 pe ml1sura ultimului cuvint
pronunlat de ideologie.
30 N.G.Cem~vski,
Poln. Sob. Soc., Moskva, vol.IV, p.2l5.

A. Slepkov. .,Pedagoghiceskiie Besed'" in Sovremennik.
1863, vol. XCIV, p.297 .
li
MUTATIA DEFINITN
203
Echipa ConremporanuJui datoreazll. ascendentul sll.u

asupra spiritelor ~i capacitl!tii sale de a exprima truisme
intr-un limbaj cu alurl! savantl!. Iatl! doull. specimene
din aceste platitudini, care nu ar distona ctu~i de putin
in presa sovieticl!:
,ln orice societate organizatll corect ~i rational, adicl!
in care activitatea productivl! a membrilor nu este abandonatl! arbitrarului hazardului ~i violentei, ci este organizatl! intr-o manierl! ralionaIlI. ~i prevl!zl!toare, trebuie
sl! existe obligatoriu 0 legl!turl! strinsl!, un echilibru ~i
o solidaritate intre toate ramurile industriei nationale.
Succesul fiecll.reia dintre ramurile productiei este neapllrat determinat de succesul ~i de buna conditie a
tuturor celorlalte ramuri, care prin insl!~i natura lor snt
unite printr-o legliturl! vie ~i organicll.. Iatl! de ce, dac
atunci cnd organizarea muncii este corect ~i armonioasl! se poate produce ca urrnare a influentei vreunei
conjuncturi 0 ncetinire in progresul industriei care
fumizeazl! societtii mijloacele necesare aprovizionllrii
sale, acest defect dintr-una din ramurile produqiei va
afecta obligatoriu fiecare din celelalte sectoare, precum
~i ansamblul economiei. n consecintl!, este perfect
inutil ~i superfluu sl! disociem ceea ce prin naturll. este
una, ~i sl! lul!m n consideratie n loc de ntreg doar
una din prtile sale, care se gll.se~te ntr-o relatie de
dependentll. necesarl! ~i absolutll. cu ntregul"32.
Yom remarca rationamentul viciat al acestui pasaj:
Miliu tin percepe riscul de paralizare al unei societll.ti
cu economie planificata, dar el extrage de aici un argument pentru a pleda n favoarea acestei "organizatii
rationale" globale; esenta pozitivl! a acestui sistem
transcende rezultatele sale negative. Asemeni multor
" V. A. Miliutin, 1946, p. 102.
204
ISTORIA UMmI DE LEMN
scriitora~i
chise cu
sovietici, acelai autor forteazll

seriozitate imperturbabill1:
u~ile
des-
.. Omul nu trl1ie~te numai cu pine, spune Evanghelia. Sensul economic al acestui text constll n aceea
cl1 in afara alimentatiei existl1 ncl1 0 serie de lucruri
absolut indispensabile in mentinerea vietii umane.
Nevoile omului sint numeroase i variate, ~i printre ele
existli multe care trebuie satisfllcute in aceea~i ml1surl1
ca ~i nevoia de hranll. lntr-un climat rece, hainele ~
locuinta nu sint mai putin necesare existentei omului
deCt pinea nslii"33.
Jargonul hegelian provocase 0 rupturl1 cu limba
naturall1; aceastll ruplUrll ar fi putut fi efemerl1 a~a cum
este orice jargon. 0 datll cu ContemporanuJ, ea a
devenit definitivl1, pentru cl1 gllunosul schematism
pseudohegelian se aflli aproape galvanizat de falsele
analogii i de falsul caracter ~tiintific care-i sint injectate. Separarea limbii de real nceteazl1 sil mai fie perceputll; in loc de metafizicl1. existl1 evidente; din
abstractiile penibil agitate de generatia precedentll nu
mai rllmine dect 0 gindire gata confectionatll. capabiIll
sil imbrace ansamblul concretului. Realitatea invocatll
nu mai este patetica himerll a lui Belinski, ci 0 uimitoare serie de fapte atestate n materie; aceasta m-prumutll un continut complezent aparatului eficient al
schemelor.
Limba lui Cemevski te face sil uiti cil obiectele
naturale ~i operele de culturll comportll inteligibilitatea
lor proprie. Pretentia sa la universalitate disimuleazll
inadecvarea sa la un obiect oarecare - i aceastil
pretentie la universalitate nu mai provine dintr-un
entuziasm filozofic naiv ~i juvenil, cum era cazul cu
"V.A. Miliutin. 1946. p.100.
MUTATIA DEFINITIV
205
generatia precedentll, ea este indiciul unei ndrjite

vointe polemice care nu lasli nimic la nlmplare ~i
care se strliduiete sli nroleze totalitatea lumii pentru
a-i face din ea 0 armli i a zdrobi adversaru!. Asemeni
falselor evidente peremptorii, tensiunea polemicll
consumli ruptura cu realu!. Discursul minat de modul
imperativ scapli criteriului adevlirului, chiar dacli pretinde cll i se supune; or, la Cernevski fiinta invocatli
nu figureazli dect pentru a justifica 0 necesitate de a
fi (devoir-tre); nevoia de realitate care-i frlimnta pe
Belinski i pe prietenii slii chiar n momentele culminante ale iluminlirii lor hegeliene este definitiv nlibuitli de tirania utopiei. Din anii '50 ai secolului trecut,
nainte de a fi vorba de Marx n Rusia, limba de lemn
este gala, deja complet separatli de realitate, minunatli
unealtli de luptli pentru putere i de dominatie totalli
asupra spiritelor, dispusli sli serveascli celor care vor
ti sli-i vadli avantajele i resursele. n anii '90, terorismul intelectual instaurat de ContemporanuJ intr n
declin; dar limba de lemn distilatli de aceastli revistli a
avut timp s nfliptuiascli opera sa pedagogicll, sll formeze ..omul nou", inculcndu-i necinstea intelectualll,
indiferenta fatli de adevllr, oportunismul i aroganla
datoratll certitudinii de a avea dreptate.
MUTATJA DEFINITIV
205
generatia precedentll, ea este indiciul unei ndrjite

voinle polemice care nu lasll nimic la ntmplare ~i
care se strllduiete sll nroleze totalitatea lumii pentru
a-~i face din ea 0 armll ~i a zdrobi adversarul. Asemeni
falselor evidenle peremptorii, tensiunea polemidl
consumll ruptura cu realul. Discursul minat de modul
imperativ scapll criteriului adevllrului, chiar dacll pretinde cll i se supune; or, la Cern~evski fiinla invocatll
nu figureazll dect pentru a justifica 0 necesitate de a
fi (devoir-tre); nevoia de realitate care-i frllmnta pe
Belinski i pe prietenii slli chiar in momentele culminante ale iluminllrii lor hegeliene este definitiv nllbuitll de tirania utopiei. Din anii '50 ai secolului trecut,
nainte de a fi vorba de Marx n Rusia, limba de lemn
este gala, deja complet separatll de realitate, minunatll
unealtll de luptll pentru putere i de dominalie totalll
asupra spiritelor, dispusll sll serveasdi celor care vor
ti sll-i vad1l avantajele i resursele. n anii '90, terorismul intelectual instaurat de ContempoIillluJ intr1l n
declin; dar limba de lemn distilatll de aceastll revistll a
avut timp s1l nfllptuiascll opera sa pedagogic1l, sll formeze "omul nou", inculcndu-i necinstea intelectualll,
indiferenla fal1l de adevllr, oportunismul i aroganla
datoratll certitudinii de a avea dreptate.
Limba de lemn
~i
marxismul
Marxismul insuflil !imbii de lemn 0 vigoare nouil;

cu el, ea intril in sfirit in posesia tuturor facultillilor
sale. Doctrina lui Cernievski avea 0 slilbiciune:
scientismul sl1u plat I expunea 511 fie prins in flagrant
delict de minciunl1, realitatea la care el se referea, dei
antrenatl1 in torentul dialecticii, prezenta totui forme
stabile cel pUlin pe fiecare palier de dezvoItare; materia sa comitea imprudenla de a se solidifica pe perioade, psihologia sa se baza pe un naturalism greoi
care excludea istoria; pe scurt, dei adept fervent al
ideii de dezvoltare, Cernievski era trMat fl1rll tirea
sa de unele conceplii motenite din secolul al
XVIII-Iea; el nu crezuse de cuviinll1 sll Iichideze
natura, chiar in snul umanului; mai mult, vedea in ea
argumentul ultim, sursa certitudinii, ceva ireductibil.
Limba sa de lemn face 0 figurl1 extrem de ingenu1l i
de vulnerabill1, comparativ cu !imba de lemn marxistll; cllci Cern~evski degeaba nega specifieitatea
fenomenelor cu ajutorul dialecticii, el risea n oriee
moment s1l se loveascl1 de aceastl1 natum de la care se
reclama cu putere. El nu era niciodat1l la adllpost de
ameninlarea adevl1rului.
Limba de lemn marxistl1, dimpotrivl1, poate nflori
n deplin1l sigurantl1: adevl1rul nu va veni sl1-i caute
rcl1, dei e n perpetul1 prefacere. Cu realitatea materiall1, aa cum este ea conceputl1 de Marx, Iimba de
UMBA DE IEMN
~I
MARXISMUL
207
lemnnu mai ntmpinll pericolul unei nivelliri ontologice intempestive. Clici aceastll realitate este cea a "activitlilii omene~ti sensibile", cea a "praxis"-ului. Toate
fenomenele ascund altceva; nici unul nu este ireductibil, de vreme ce totul este produs de 0 activitate;
natura este definitiv eliminatll, flIrli a se pierde totu~i
beneficiul unei materii afirmate ~i convinglltoare; schematismul hegelian poate acum sll se aplice f1\rll obstacol
la 0 materie care-i reflectll propria imagine. Limbajul
nu mai are nevoie sll semnifice, pentru cll lucrurile
nsele au un sens: diseursul trebuie sll urmllreascll acest
sens, evitnd sll ntrzie numirea lucrurilor. Cuvintele
nu mai au rolul de a desemna, ele trebuie sll interpreteze. Produsul trimite la fortele care I-au fabricat, con~tiinla trimite la "procesul vielii materiale" din care ea
emanll, lumea sensibilll se ntemeiazll pe "crealia materialll nencetatll a oamenilor"34. Marx nsu~i nu serie
n limbll de lemn, dar este lesne de nleles de ce doetrina sa a dat un nou start limbii de lemn ~i i-a asigurat
un viitor strlllucit: tipul de certitudine pe care ea l
procurll este preferabil scientismului inoeent al lui
Cernevski; ea nu este refutabilll pentru cll se referllia
o realitate n perpetuil transformare, i anume 0 transformare care depinde n plus de voinla umanll. Avem
de partea noastrll autoritatea materiei, dar nu mai este
o materie greoaie care ~i-ar putea opune inerlia aeelei
necesitlili de a fi (devoir-tre), ci 0 materie a ellrei
esenlll este tocmai de a deveni suportul praxis-ului.
Caracterul tiinlific pare n sfr~it reconciliat cu modul
imperativ, cunoaterea se nHlnluie nsfr~it cu aeliunea ntr-o manierll necesarll. Avem de panea noastrll
miearea istoriei, pe care 0 putem acum prevedea i
facilita gralie ~tiinlei (savoir), n timp ce potrivit lui
34 V. K. Marx, F. Engels, Opere, vol. 3, [de%gi. gennani!, Editura Politicll, Bucure~ti, 1962, pp. 575 ~i urrn.
208
Hegel ar trebui sll ne multumim sll 0 ntelegem a posteriori; i aceastll tiintll flrll replicll, care transformll
tot ceea ce atinge, existll.
Fuziunea perfectll a ideologiei marxiste i a limbii
de lemn 35 tine de trei factori. Mai nti, ele au 0 genezll
comunli, hegelianismul de stnga. Apoi, ele snt apropiate prin vocatia lor polemicll; marxismul pune la dispozitie limbii de lemn un arsenal la care Cernevski
niC nu visase - ce adversar poate rezista la focul
combinat al tiinlei, materiei i istoriei, articulate aa
cum a fllcut-o Marx?
n sfrit, ideologia marxistll a tiut sll priveze definitiv fenomenele de autonomia lor, ceea ce i-a facut
prelioasll 0 limbll n care conceptele snt destabilizate,
n care reprezentllrile snt evitate; spiritul ajunge mai
uor la principiul fenomenelor dacli nu este aglitat
printr-o reprezentare i fixat printr-un concept.
Devenind marxistll, limba lui Cerncvski nu se
schimbl1 nid in structura sa, nici chiar in lexicul sliu;
dar marxismul a smuls fllrll ntoarcere limba de lemn
din sfera de atraqie a limbii naturale i a plasat-o pe
orbita unei fiqiuni in jurul clireia ea se va putea invirti
indefinit.
35 Ne-am interesat aici de ceea ce ln ideologia marxistl invita

la fonnularea de lemn. Aceasta nu vrea evident si spuna ca loti
autorii ru~i de inspiralie marxistl s-au exprimat n limba de lemn.
Limba de lemn leninista

narmat astfel de marxism, limba de lemn poate
nceta sl1 fie un instrument de polcmica pur teoretic,
pentru a deveni un instrument de luptl1 politica. Plehanov ~i Lenin nu aduc nimic nou n limba de lemn ca
atare. Originalitatea lui Lenin este ca el nlelege toate
avantajele pe care le poate avea in tentativa sa de
cucerire a puterii ~i de aparare a regimului. Cu el,
limba de lemn devine cu adevarat un instrument.
Este destul de amuzant sa vezi deruta cercetlltorilor marxi~ti in fata scrierilor filozofice ale lui Lenin;
ei sc mira cu regret de "contrasensurile" sale ~i fac
minuni de ingeniozitate pentru a-i scuza neroziile 36 ,
rara s-~i dea seama cl1 Lenin urmare~te cu spiritul
sau metodic obi~nuit un scop foane precis, care este
acela de a transcrie filozofia in limba de lemn, pentru
a face din ea ceva utilizabil in lupta mpotriva "op ortuni~tilor" de tot felu\. ntreaga munca a lui Lenin
const n a extrage din corpusul filozofic un anumit
numr de cuvinte-fanion destinate sa serveascl1 drept
semnale de adunare sau, ~i mai important, drept
expresii ale anatemei. n CaieteJe fiJozofce, Lenin
ncearc s transpunll $tiinfa Jogicii n limba de lemn
pentru uzul su persona\. Iat un exemplu caracteristic al functionl1rii sale filozofice. Hegel scrie: ,,Logica
36
Vezi de exemplu G.Planty-Bonjour. 1974, pp. 280
~i
unn.
210
ISTORIA UMBIJ DE LEMN
este tiinla purll, altfel spus cunoaterea purll n toatll

amploarea dezvoItllrii sale." Lenin comenteazll: .. Primul rnd este 0 absurditate. Al doilea este genial."
Cuvntul "dezvoItare" este att de ncllrcat de conotalii pozitive, el delimiteazll atl de clar terenul
ocupat de ideologie, nct provoacll aceastll reactie
entuziastll a lui Lenin doar prin aparitia sa. Vedem
cum cllutarea unui sens este una clin grijile cele mai
mici ale lui Lenin; pentru el, filozofia trebuie sll se
reducll la 0 serie de semnale care-i vor servi sll testeze reflexele discipolilor slli potentiali, sll determine
cine este demn sll intre n confreria oamenilor noi i
cine trebuie sll fie excomunicat.
Aceastli limbll de lemn acoperitll cu zdrenle filozofice joacll un roi fundamental n constituirea partidului
bolevic; prin excluderi succesive, Lenin ajunge sll
creeze acest partid de tip nou, care pune accentul pe
supunerea absolutll mai curnd dect pe importanta
numericll. Pentru Lenin, limba nu servete sll convingll
oamenii, ci sll-i trieze, ea este ceea ce anexeazll sau
respinge; ea-i transformli pe unii n instrumente, pe
altii n dumani. Pentru Lenin, limba servete sll-l
desemneze pe adversar i sli-I reducll la tllcere, i sll
asigure coeziunea unui partid care s-a situat dintr-o
datll n afara societlltii civile i a intereselor ei. ntr-un
moment crucial pentru el i partidul sllu, Lenin va
datora salvarea sa i pe cea a bolevicilor limbii de
lemn. Revolutia din Februarie i ia pe acela din urmll
pe nepreglltite; tentatia de a colabora cu diverii
..reformiti" era putemicli, cu riscul de a deveni 0
opozitie parlamentarll de extremli stnga. Din februarie, Lenin simte pericolul i i bombardeazll prietenii
cu scrisori, ordonndu-le sll nu acorde ,,nici 0 ncredere
i nici un sprijin noului guvem"37, preconiznd 0
37 v. 1. Lenin, Opere complete, 49, Bucurelti. Editura politic.
1968, p.440, .Scrisoare cAire A.Kollontai", din 16.3.1917.
UMBA DE LEMN LENINIST
211
"expecrati vil armatil, pregiltirea armatil a unei baze mai

largi, pentru 0 etapll mai naltll"38. Lui Ins Armand, i
serie: ,,[ ... ] Nu trebuie sll facem din revolulie un feti~.
Kerenski este un revolulionar. dar e totodatll palavragiu. mincinos ~i n~alll pe muncitori"39. Pentru mase. el
face un ponret al Guvernului provizoriu care prefigureazll trllsllturll cu trllsllturll imagine a Solidarit~tii
(Solidamot) oferitll publicului sovietic de presa oficialll. Revolutia din Februarie a fost un complot montat
din strllinlltate, conduc1ltorii slli smt marionete docile
ale imperialismului:
"Aceastll revolulie de opt zile a fost <<jucat1l. dacll

ne putem exprima ntr-o manierll att de metaforicll.
dupa vreo zece repetitii principale ~i secundare; actorii
se cuno~teau, ~i cuno~teau rolul, locul ~i situatia de-a
lungul, de-a latul ~i de-a curmezi~ul, pn la fiecare
nuantll, orict de putin semnificativll. a tendinlelor lor
politice ~i a manierei lor de a actiona. [ ... ) Capitalul
imperialist anglo-francez, n interesul contiilUl1rii ~i
agravllrii acestui masacru, a tesut intrigi de palat, a
montat un complot cu ofiterii din gardl1, i-a mpins ~i
ncurajat pe Gucikovi ~i pe Miliukovi, a organizat un
nou guvern preg~tit deja care a acaparat efectiv puterea dup~ primele lovituri ale luptei proletare aduse
tarismului"40.
Tactica polemicll a lui Lenin este ntotdeauna
aceea~i. El face din adversarii slli efigii grote~ti ~i
demne de urll, pe care le acoperll apoi cu invectiye; el
le ridicll ntre realitate ~i public, seducndu-I pe acesta
Ibid.
Ibid., p.453 ...Scrisoare dUre Ins Armand",
40 Citat in D. ~turman. Miorrvie hvataiut jivih. Citaia Lenina.
Buharina. TroJkogo. London. 1982. p. 62.
J8
39
212
prin facilitatea personifidlrii 4l Situalia reaU\ este astfel

pierdutl1 din vedere, cednd locul demagogiei ce lei mai
neru~inate. n plus, adversarii vizali snt practic flirl1
apl1rare, pentru cl1 nu este atacatl1 realitatea opiniilor
lor, ceea ce ei reprezintl1 cu adevlirat, ci fanto~ele care
nu au nimic de a face cu ei; tot ceea'ce ei pot spune
este descalificat dinainte ~i in cele din urml1 lipsit de
interes; doar principiul pervers din care ei emanl1
conteazl1. Aceast tacticl1 grosolanl1 este eficientl1,
pentru cl! ea reu~e~te sl1 paralizeze du~manul, sl1-1
impingl1 la multiplicarea concesiilor pentru a arl1ta cl1
el nu este iremediabil inaccesibil mntuirii, ~i pentru
ca in cele din urml1 sl1 se predea aproape f1Irl1 luptlL
Propaganda bol~evicl1 atrage du~manul pe terenul sl1u,
~i aici ea nu are nici 0 probleml1 sl1-i impunl1 nfrngerea. Soarta Guvernului provizoriu este prima
manifestare a extraordinarului ascendent al discursului
leninist; vor mai exista ~i altele, ~i nu numai n
Uniunea Sovieticll: fascinalia de vasilisc exercitatl1 de
partidele comuniste occidentale asupra intelectualilor
line n mare ml1surll de aceastll neputinp. dea se
smulge din co~marul limbii de lemn.
Dupl1 luarea puterii, Lenin nu va mai avea doar de
exclus elementele indezirabile. El va trebui sl1 explice
decepliile provocate de instalarea comunismului ~i
sl1 furnizeze 0 versiune acceptabill1 ideologic, Devine
indispensabil sa se localizeze, sl1 se identifice cauzele
acestor gre~eli pentru a disimula faptul ca rezisten\a
este absolut pretutindeni, ca existenta nsl1~i a societlltii
este C!lntrarevolutionara; ~i concomitent cu denunlarea
oamenilor a cl1ror rea-voinll1 ntrzie instaurarea lumii
noi, existl1 0 ndrjire de a proclama iminenla utopiei,
simplitatea cl!ilor care duc acolo.
41 D. ~tunnan ofera 0 excelent analiz3 a acestui procedeu leninist constnd in a agita sub ochii maselor mulaje caricaturale.
UMBA DE LEMN LENINIST
213
Pn la moarte, Lenin va multiplica imprecaliile ~i

exortaliile; patosul se instaleaz n discursurile ~i
scrierile sale42 Apare 0 ntreag terminologie religioas care traduce n discurs intensitatea voinlei ideologice: "Fiecare livr de pine ~i de combustibil este
un adevrat obiect sacru [ ... ]. Este nevoie de 0 CTUciad de mas a muncitorilor din avangard spre
toate punctele de produclie a pinii [ ... ]"43. Terminologia de inspiralie militar introdus de rzboi merge
n acela~i sens ~i ea se va fixa n limba de lemn; caci
pentru Lenin ~i succesorii sai e~ecurile trebuie sa fie
imputate unei executari defectuoase a directivelor date
de partid, care se explic fie prin sabotaj, fic prin incapacitate; de unde eternele apeluri la disciplina ~i la
eficienl, celebrele atacuri mpotriva birocraliei ~i a ncetinelii administrative n care limba de lemn gase~tc
o inepuizabiHI sursa de banalita\i. Incitarea frenetica la 0
aqiune imediat amn nedefinit constatarea fiasco-ului
provocat de construqia comunismului. Limba de lemn
creeaz aceast precipitare factice care ne mpiedic sa
ne oprim la cople~itoarea evidenl a faptelor. Intenlionalitatea multidireclionat se substituie percepliei.
4:;! D. ~turman da un mare numar de exemple de acest tip de

isterie activist care-l cuprinde pe Lenin 0 data ce bol~eyicii ajung
la putere; pretutindeni. nu este vorba dect despre a ntri vigilenta.
a spori eficienta. a nvinge lenea etc. n nici un moment Lenin
nu-~i da seama de cauza reaUi a paralizrii tarii.
43 CitaI n D. ~turman. 1982, pp. 101-102. Ar fi plictisitor sa
enumedim lermenii apartinnd registrului reIigios ~i slavismele
care se instaleazl in limba de lemn. in acea epoca. Yom gsi 0 list
a lor in A. M. Seli~cev, 1928, pp.62 ~i unn.
Difuzarea limbii de lemn

dupa luarea puterii de catre bolevici
De la instaurarea regimului sovietic, limba de lemn
este sistematic difuzatll n larll. Libertatea presei este
abolitll; ~i, mai ales, se organizeazll mari campanii
pentru lichidarea analfabetismului, care sint adesea
simple pretexte pentru predarea limbii de lemn; ne~tiu
torii de carte snt vnali, cllci este intolerabil sll existe
cineva la adllpost de propagandll. n afara alfabetizllrii,
mania reuniunilor care bntuie n aceastll epocll are 0
contribulie la implantarea limbii de lemn; oraul expediazll numeroi conferenliari la larll, nsllrcinali sll
explice unui public de mujici uluiti manevrele imperialismului franco-britanic i virtulile materialismului
dialectic; adesea, ace~ti oratori improvizali ~i stl\pnesc prost discursul, mullumindu-se sll debiteze la
nesrr~it sloganurile zilei, ngrllmlldind n graM expresiile de lemn. Totu~i, in ciuda ironiei ~i oboselii
populatiei constrnse sll-~i piardll timpul cu aceste
prostii, ~edinlele de politgramota au un rezultat sigur:
limba de lemn devine elementul prin care se ia distantll
falll de poporul ignorant, ea este indiciul culturii ~i
promovllrii sociale. nainte de a fi impusll prin teroare,
ea este impusll prin snobism. Se jongleazll cu termenii
savan\i, snt aruncali din abundenlll i, dacll snt fo10sili greit, nimeni nu Wdll seama. Literatura anilor '20
este plinli de satire care iau n zeflemea limba pllsllreascll n care se exprima lumea. Utilizatll n scopuri
DIFUZAREA LIMBII DE LEMN
215
umane ca vanitatea ~i dorinla de a plll.cea - dci se

face curte n limba de lemn - , aceasta din urrn1i devine
parodicll. nainte ca cineva s1i-~i propunll. s-o facll. astfel
intenlionat. Scriitorul Zo~cenko, mai ales, exceleazll. n
reproducerea acestui discurs ciudat, pe care-I nume~te
,.limba de maimulll.":
..Un lucru nensemnat a stat la origine a ntregii afaceri. Vecinul meu, un Mrbos nell. tnlir, se aplee1i spre
vecinul sll.u din stnga ~i ntreM politicos:
- Ei bine, tovarll.~e, va fi plenarll. sau nu?
- Plenarll., rll.spunse vecinul ntr-o doar1i.
- A~a, se mirll. primul, toemai mi spuneam: ce se
ntmplll.? ntr-adev1ir, s-ar zice cll.-i plenar1i.
- Da, fiF lini~tit, rll.spunse gravaI doilea. Azi e
plenaril din plin, i s-a strins numlirul statutar de
membri, asta 0 sil ncll.lzeasd atrnosfera.
- Nu se poate, spuse vecinul meu. Chiar s-a strns
numll.rul statutar?
- Zll.u, spuse al doilea.
- ~i ee-o sll. facll. ll.tia?
- Ei, nimic, rll.spunse vecinul, pUlin ncurcat. S-au
strns, asta-i tot.
- Nu-mi vine sll. cred, spuse primul vecin cu un aer
mhnit, clll.tinnd din cap. Mll. ntreb: ce i-o fi apucat?
Al doilea vecin f1l.cu un gest ncurcat i-i privi
sever interlocutorul, apoi adll.ugil cu un surs blnd:
- Dacl!. nu mll.-n~el, tovarile, nu aprobati aceste
plenare ... In ce mll. privete, nu tiu de ce ele-mi sint
mai apropiate. Totul mi pare aici minimal, judecnd
dup11 esentialul zilei... De~i, la drept vorbind, n
ultimul timp am un raport destul de constant cu aceste
reuniuni. ~tili, ntr-un fel, industria insignifiantului.
- Nu e-ntotdeauna aa, obiectll. primu!. Dacll., desigur, privirn problma dintr-un punet de vedere. Dad
ne plas11m, ca s11 zic aa, pe punetul de vedere, atunei
da, este concret indus tria.
216
- Concret n fapt, corectl1 sever al doilea.

- Dacl1 vreli, ncuviinll1 interlocutorul sl1u. Admit
asta ~i eu. Concret n fapt. De~i asta depinde ...
- ntotdeauna, tl1ie sec cell1lalt. ntotdeauna, stimate tovara~e. Mai ales dacl1 dupl1 discursuri subseqia
se elaboreaz1\ minimal. Atunci nu existl1 nici un mijloc
51\ ntrerupi disculiile ~i strig1\tele.
Un om urc1\ la tribuna ~i f1\cu un gest cu mna. TOli
t1\cur1\. Doar vecinii mei, pUlin nc1\lzili de disput1\,
continuar1\ 51\ vorbeasclL Primul vecin nu reu~ea 51\
admitll c1\ subseqia se elaboreflzl1 ntr-un fel pUlin
diferit.
Fur1\ chemali la ordine. Vecinii mei ridicar1\ din
umeri ~i t1\curl1. Apoi, primul vecin se aplec1\ din nou
spre al dojlea ~i ntreM pe ~optite:
- Cine vorbe~te?
- la? Bine, dar 11la-i pre~edintele. Un om foarte
t1\ios. ~i un orator de prim1\ mnl1. Vorbqte ntotdeauna arzlltor de lucrurile esenliale la ordinea zilei.
Oraforul ~i ntinse minile ~i ~i ncepu discursul.
n timp ce pronunla cuvinte mllrele al c1\ror sens era
str1\in ~i obscur, vecinii mei cl1\tinau din cap cu un aer
plHruns. ~i al doilea vecin arunca priviri severe celui
dinti, vrnd 511 arate prin aceasta cll avea lOlu~i dreptate n disputa lor, care tocmai se ncheiase. E greu,
tovarll~i, 51\ vorbe~ti ruse~te!"44
Vedem ell nv1\larea Iimbii de lemn nu era lipsitll de
dificull1\li n rndurile acestei populalii cu pUlin nainte
analfabet1\; ~i dorinta de a. nu treee drept un neeioplit
a jucat un roI important n implantarea limbii de lemn.
Imitalia a fost mai nti perfeet voluntar1\ ~i amatoristll,
nainte de a fi impusll prin teroare ~i de a dcveni 0
Citat in A. M. Seli~cev. 1928. pp. 57-58. Alle povestiri de
trateaz aceea~i tema. n special cea intitulat . M. Aghitator", in Izbrannoe. Leningrad, 1978, pp. 84-85.
44
Zo~cenko
....
DIFUZAREA L1MBII DE LEMN
217
condilie de salvare personala; muita vreme, aceast

limM nu a fost resimtita ca ideologica, ceea ce explica
i caracterul ei parodic n acea epoc; e folosita pentru
subiecte neideologice; i se insu fla un conlinut care 0
face s explodeze. Opera scriitorului A. Platonov se
hrnete din aceast descompunere a limbii de lemn
pusl( n contact cu 0 realitate coroziva. Chiar unii
comuni~ti se plng de invazia acestui jargon "birocratic", proclamnd intentia lor de a restaura puritatea
rusei clasice, n realitate pentru c se tem de coruPlia
Novlimbii aduse n domenii n care ea se afl n
situalie de inferioritate, utilizatl1 n situalii n care nu
are ce cuta: ,;Avem nevoie de edilii bu ne din clasicii
notri, astfe! nct c!asa muncitoare sl1 poatl( asimila
aceast uria~ mo~tenire ... Nu mai ~tim sl1 vorbim
buna noastrl1 veche limba rusl1. ~i acum ndl abuzam
de pl1sl1reasca sovietic", constatl1 D. Riazanov H Evident, aceste proteste rmn dorin\e pioase, limba ofici ail( nchizndu-se din ce n ce mai muit asupra \l1rii.
" Ibid., p. 56.
Limba de lemn perfecta

Cu stalinismul, Novlimba se substituie "limbii de
maimulll". Nu mai este vorba de a realiza imitalii mai
mult sau mai pUlin improvizate i stngace ale limbii
savante ntlnite n ziare i cllrli; acum trebuie reproduse cuvnt cu cuvnt sloganele i lozincile, cu riscul
de a apllrea altfel ca devialionist sau revizionist i de
a fi trimis n.Gulag. Astfel, Iimba de lemn i schimbll
aspectul: ea W pierde din agresivitate, cel pu lin din
cea exterioarll; caplltll 0 alurll solemnll, un ton aproape
senin. Pentru ea nu se mai pune problema de a tolera
devialii pitorel cum ar fi cea a lui Marr sau chiar izbucniri, fie ele i riguros ortodoxe, asemeni celor ale
lui Trolki.
Limba stalinistll insistll mult s~ linll la distanlll acel
hic et nunc care obseda discursul leninist; invectivele
i ndemnurile trec n al doilea plan, fllrl1 sll disparll
totui. Dar urgenla care inspirll fiecare text al lui Lenin
nu mai este patentll; cu Stalin, limba de lemn nceteazll
slilase sll se vadll di ea este produsll ca replicll la un
real ntotdeuna reticent, ea disimuleazll ocaziile care 0
fac sll se nascll pentru a deveni 0 figurll a eternitlilii.
Sub Lenin, limba de lemn era mijlocul de expresie al
unui maximalism indispensabil coeziunii unui partid
de tip nou; sub Stalin, ea devine semnalizarea unei clli
de mijloc ameninlate ntotdeauna de extreme care
inspirll teama.
...
UMBA DE LEMN PERFECf
219
Stalin a reuit sli transforme neantul ideologiei in

tehnic de convingere; genernd elemente de contrast
fictive, el reuete s-i prezinte politica drept 0 concesie flicutl! ratiunii, in vreme ce ea este in fond ideologie purli i extremli. Limba de lemn i servete sli
acrediteze ideea c exist 0 ideologie moderatl! care
s-ar opune unei variante mai "musculoase", clireia i-ar
fi infinit preferabilli. Discursul stalinist exceleaz in a
invoca spectrul mai rului, factor determinant al sta-'
biIittii puterii. ~i astzi, promisiunile viitorului radios
reiterate regulat in pres sint interpretate de sovietici
ca amenintri clare; mai presus de toate, exist teama
ca partidul i guvernul s nu-i punli in minte sli faca
un efort suplimentar pentru a ajunge in sfqit la aparitia comunismului. Brejnev a exploatat savant acest roI
de "moderat", pe care n-a flicut dect sa-I mprumute de
la Stalin.
Sub Stalin i succesorii si, violenta este deci mai
putin imediat in limba de lemn dect la Lenin; iat de
exemplu cum Stalin i ceart parintete pe cei care
nu cred n ralierea tranilor rui la cauza economiei
socialiste:
"Se spune c s-ar putea ca aceasta sarcina46 s ntreac puterile unei tliri agrare ca Rusia. Unii sceptici
afirma chiar cl! aceasta-i pur utopie, ceva ircalizabil,
caci tlirnimea rmtne tliranime, dl este compusli din
mici produdltori i deci nu poate fi folositli pentru
organizarea temeliei produqiei socialiste.
Scepticii se nalji nsa, deoarece ei nu tin seama de
unele imprejurliri, care au, in cazul de fat, 0 nsemnatate hotlirtoare. Sli examinlim pe cele principale. [00.1
Ce dovedesc toate aceste fapte?
46
Este vorba de nconstructia temeliei economiei socialiste".
220
ISTORIA UMBll DE LEMN
Ele dovedesc ca dreptate are leninismul. eare vede

n masele muncitoare ale lliranimii 0 rezerva a proletariatului "47.
n loe sa agite anatema, Stalin se narmeaza cu 0
rabdare pedagogiea ostentativa, discursul sau invoca
lini~titoarea obiectivitate a faptelor. I simlim indulgent fala de slabiciunile ratiunii umane. Brutalitatea
s-a retras de la suprafala euvintelor ~i s-a aeiuat n alta
parte; ea se regase~te n obiceiul neru~inat de a susline
contrariul realitalii ~i n ~antajul imp!icit cu mai raul.
prezent n majoritatea diseursurilor de lemn. Atunei
cnd puterea ideologiea a ncetat sa fie pree ara. limba
de lemn nu mai are nevoie sa aiba aerul ca raspunde
solicitarilor momentului; ar fi ehiar periculos pentru ea
sa lase aceasta impresie. Ea se stabilizeaza deci n
falsa ci seninatate. impermeabiUlla dezastre. la foamete,
la epurari, la razboaie. la moartea marilor crmaci,'
derulnd imperturbabil covorul de gala sub care toate
accstea dispar din ochii poporului ~i ai istoriei. Ea a
ajuns aeum la perfeqiune, capabila sa absoarba toate
~ocurile ~i sa faca fall! tuturor eventualWltilor.
Succesorii lui Stalin nu au schimbat nimie n !imba
de lemn. ~i pe drept cuvnt: ea a devenit att de total
autonoma, att de impecabil automatl!, nct singura
modificare de care ar fi susceptibila este disparilia.
47 1. Stalin. ProbJemele leninismului.

pp.41.44.
Bucure~ti.
E.L.P". 1952.
Poate pllrea ciudat ca attea discipline auguste, gramatica, retorica, filozofia ~i istoria, sl1 fi fost rechizilionate pentru a face inteligibil acest produs jalnic al
ideologiei care este limba de lemn. Dar spiritul este
dezarmat n fala propriilor sale imposturi, mai ales
dacl1 acestea i f1ateazl1 nclinaliile rele. Dificultatea
resimlitl1 n a explicita Iimba de lemn indicl1 foarte
bine acest fapt. Trebuia cu orice prel sl1 se rl1mnl1 n
exteriorul acestui sistem de gndire automat1\, de vorbire ma~inall1 care hipnotizeaz1\ spiritul ~i paralizeazl1
raliunea. Era deci necesarl1 0 ancorare solidl1 n aceste
discipline vechi nainte de a ntreprinde explorarea
acestui produs insolit al spiritului uman.
Aceste precaulii au permis demascarea primei escrocherii a \imbii de lemn: n ciuda deghizl1rii ei n cuvinte ~i n propozilii, ea nu mai este 0 \imbl1; nu mai
g1\sim n ea nimic din ceea ce constituie Iimbajul, nici
libertatea de a alege cuvintele ~i ideile, nici prezenla
unui subiect, nici notalia timpului, nici un ralionament de formulat, nici un sens de exprimat. Dupl1 ce
a fost posedat de ideologie, Iimbajul nu mai este dect
umbra lui nsu~i. ~i totui, aceastl1 umbrl1 merita sl1
fie studiatl1 ndeaproape, clici prin ea atingem ideologia ~i modul sl1u de aCliune asupra lucrurilor. Exemplul Iimbii de lemn aratl1 cum un neant, 0 voinll1 de
distrugere goall1 pot ajunge sl1 demoleze un obiect
224
UN ANTIUMBAJ
solid clMit cum e limba, singurul obiect pentru care

uzul nu este sinonim cu uzura, ci dimpotrivlL
Ideologia nu are forme proprii; ea este deci obligata
sli se puna de acord cu formele existente, astfel nct sa
se lncarneze pentru a-~i nfptui opera criminalli. Ea
este condarnnatll sa se exteriorizeze n corpuri care-i
snt strliine. Limba era pentru ea un loc ideal pentru cli
ea se sprijinli pe conven\ii; arbitrarul semnului facea
din ea 0 prada u~oarli ~i somptuoasli, un mod de obiectivare economic, rentabil ~i pu\in compromillitor. Tratamentul la care !imba este supus 0 data investit de
ideologie este acela~i ca ~i cel suferit de lOate institu\iile ~i organizaliile deturnate de puterea comunis\;
mai nti ea este golita, ucisli de parazitul care nu-~i
pastreaz din ea dect un fragil nveli~ extcrior, apoi,
~i aici este esen\ialul, ca lnsli~i devine un instrument
de distrugere; pentru mai muW\ eficacitate, ea se dedubleaza ntr-o variantl! marcatli (!imba de lemn de aparat) ~i ntr-o varianta nemarcat (falsa !imbl! naturala).
Dupli cum B iserica vie creata de bol~evici scrvc~te
la distrugerea religiei, falsele alegeri la dezamorsarea
veleita\lor democratice, falsa legalitate la mpicdicarca na~terii unui drept veritabil, tot astfel falsa !imbl!
blocheaz comunicalia ~i nghealli formarea unei
societli\ civile care ar pu ne n peric01 puterea comunistli, atrage glndirea pe linii secundare, ridicli obstacole ln dezvoltarea unui subiect ln interiorul lui homo
sovieticus. Printre lOti strigoii pu~i n mi~carea de
ideologie, limba-fantomli prezintli cel mai mare pericol.
CaC aceastl1 limbl! nu se mul\ume~te sa ascundli
realul, selectionlnd din acesta cteva obiective asupra
carora ea focalizeazli raza monala a ideologiei. Efortul
sau de distrugere este infinit mai sistematic. El are ln
vedere un punct central, att al gndirii, clt ~i al con~tiin\ei: prin concept, prin reprezentare, prin memorie,
limba de lemn vizeaza ntotdeauna principiul indivi-
UN ANTIUMBAJ
225
duatiei, esenta lucrurilor ~i a fiintelor. Mi~carea imprimat~ fenomenelor ~i conceptelor de dialectic~ antreneaz~ srparea inieligentei. n vagul dezvoltmi, spiritul
nu repereaz~ nici un contur; n afirmarea repetat~ de
generalWlti deconectate de real, subiectul nu g~se~te
nici un loc. Ratiunea uit~ s~ mai fad distinctii, neobi~nuitul descalificat se adnce~te n devenirea inform~. Toate particularittile pe care le-am notat n
legtur cu limba de lemn pot fi reduse la aceast
tendint de a neca originalitatea, sau mai curnd de a
se interpune ntre ea ~i con~tiint, de team ca ea sa nu
pun spiritul n mi~care pe piste neideologice. Fie c~
este vorba de nlocuirea sensu lui prin valoare, de ostracizarea deicticelor, de respingerea verbelor, de accentul
pus pe procese, de lipsa de initiativ~ a locutorului n
discursul sau i chiar, orict de paradoxal ar parea, de
alegorii, totul n limba de lemn contribuie la ~tergerea
singularitatii: nu exista situatie, lucru sau Dm care s1l.
nu poat fi redus la un principiu care-ldepi1~e~te,
subiectul este evacuat din discurs, care se elaboreaza
n afara lui. n aceasta adevrat ofensiv mpotriva
formei ~i timpului, nimic nu este crutal. Limba de
lemn elimin simultan memoria i sentimentul identittii; ea concediaza fenomenele n acela~i timp cu
conceptele. Astfel se explic disparitia semnificatiei,
care nu poate avea loc fr~ diferentierea primara a
lucrurilor ntre ele ~i distinctia subiect/obiect.
Ramne atunci sa ne ntrebam n leg~tura cu motivele care stau la originea succesului limbii de lemn cum s-a putut impune acest discurs monoton i auster
unor grupuri ntregi, chiar nainte de a fi fost instaurat
oficial de regimul comunisJ, n afara frontierelor Uniunii Sovietice, n tari n care el a suferit concurenta
presei libere? Cum de nu se remarc mizeria la care
reduce el inteligenta, inumanitatea n care ~i foqeaz
victimele? n sfr~it, cum se face c este att de greu
226
UN ANTIUMBAJ
sli te debarasezi de Iimba de lemn atunci cnd ai fost

scufundat n ea din copillirie?
Aceasta se ntmplli pentru cli ideologia i limba de
lemn corup totodatli inima i raliunea, lsndu-Ie sli
spere ntr-o atotputernicie iminentli i n seduclia
gndirii facile i a discursului mecanic. n starea de imponderabilitate creatli de ideologie, raliunea se micll
uor, ridicli toate greutlilile fuli efort, i chiaf"incearcll
sentimentul de euforie care se spune di se manifestllla
necali naintea asfixiei totale. Aceastli gndire eliberatll de necesitatea de a se mlisura cu lucrurile este nsOlitli de 0 vorbire care extrage din ea nslii principiul
producerii sale i care conferli puterea full ca locutorul
sli aibli de flicut cel mai mic efort. Pentru a respinge
tentatiile ideologiei i a pune caJ1l1t fluxului male fic al
limbii de lemn, trebuie sll ne resemnllm a admite c1I
nlelegerea nu este niciodatll dect localll, c1I exist
teorii pUlin interesate de practic1l i c1I in sfqit cel
care gndete cu adevlirat trebuie de asemeni sll aleagll
cuvintele pentru a-i formula gndirea. Dupll aCliunea
debilitantll a ideologiei, disciplina lucrurilor pare durll;
dar ne vom aduce aminte c1I 0 lume n care mai rmn
nc1i multe de descoperit este in finit preferabilll unui
univers despre care s-a spus totu!.
Logoree i logocratie
Limba de Jemn la ora perestroikili
Numero~i expeI1i occidenta!i au proclamat moartea
!imbii de lemn n URSS, dupll cum au descoperit n
Gorbaciov pe groparul comunismului. Ace~ti entuzia~ti nu s-au ostenit frll ndoialll niciodata sl1 deschidll un volum de discursuri sau scrieri ale noului
secretar general, sau ~i imagineazll c11 e suficient sll
evoci "dialogul", "initiativa maselor", "schimbarea",
pentru ca limba de lemn sll disparll ca prin farmec. Or,
reperllm limba de lemn att pe baza funqion11rii sale,
Ct ~i pe baza lexicului folosit. Conducerea politicll a
PC US enuntll un slogan care serve~te ca punct de
raliere ~i n care injecteazll un con\inut ales dup11 voie.
Apoi ~i ia sarcina sl1 desemneze du~manii ~i deviatiile.
Acest dispozitiv rllmne intact sub Gorbaciov.
Slliullm cuvntul-fanion al noii echipe, perestroika.
El cunoa~te de-acum soarta tuturor termenilor manipulati de limba de lemn: a acoperit continuturile cele mai
diverse (la nceput, semnifica esen\ialmente "nt11rirea
disciplinei n munel[" ~i "luptll mpotriva coruptiei";
astllzi, a devenit sinonim cu glasnost ~i "democratizare"),
traducerea sa exact11 fiind "Jinia actualll a PCUS".
Perestroka fiind ,,0 schimbare revolutionar11", ea nu
duce lipsll, binenteles, de du~mani. Partidul ~i asumll
ndatoritor sarcina de a-i inventaria. E vorba de categorii
228
LOGOREE
~I
LOGOCRAl1E
sociale ("birocratii" practiCnd "vechiul sti! de gestiune"; muncitorii lene~i cu "menta!itate de parazit";
"elementele corupte" din rindul cadrelor; speculantii
,,rapaci"); apoi, du~manii politici, "extremi~tii" ~i "avcnturierii", numero~i, mai ales, in fronturile populare ~i
mi~c1Uile nationale. Pentru a evita recunoa~terea faptului
ca multimi intregi manifesteaza astazi impotriva regimului comunist, !imba de lemn are grija sa stabileasci1
o distinqie intre "elementele imature", "dezorientate
politic", ~i conduci1lOrii lor, "extremi~tii", "carieri~tii
politici" - evident, in solda CIA. Dar, ca in trecut,
raul este in acela~i timp foarte localizat ~i difuz pretutindeni; presa nu inceteaza sa repete ci1 existi1 un
du~man al perestroiki1i in fiecare sovietic. Sa adaugm
ca mitologia "du~manilor perestroiki1i" s-a impus mai
bine in Occident deCt aceea a "cinilor turbati zinovievo-trotki~ti" de altdat.
n sfqit, imitindu-l pe StaIin, Gorbaciov se prezinti!
ca adept al unei "Iinii mijlocii", care se distanteaza in
mod egal de "conservatori" ~i de "stingi~ti" (cei care
considera ci! perestroika nu aduce nimic poporului, cci
care sint "prea grabiti", precum ~i cei carc estimeazi1
ca sistemul nu e reformabil). Propaganda oficiala nu
nceteazi! sa faci! apel la "cultura discutiilor" (de fapt,
autocenzura participantilor), la "obiectivitate" (constnd
n a recunoa~te imensele realizari ale socialismului in
loc de a se focaliza pe "aspecte le negative"), la "etica
jurnalistica" (autocenzura), la critica "constructiv"
(adici1: conforma liniei Partidului), la "consolidare"
(adica recunoa~terea rolului cOndUCalOr al PC US ~i, n
contextul national, recunoa~terea suprematiei Moscovei) etc ....
Contrar opiniei general admise, evolutiile recente
din URSS stau marturie pentru extraordinara intluenp.
a !imbii de lemn asupra spiritelor. n momcntul in care
fiascoul regimului este recunoscut chiar de autoritati.
LOGOREE
~I
LOGOCRATIE
229
limba de lemn este aceea care dicteaza primele mas uri

destinate sil scoatil lara din criza. Ea e cea care impu ne dezastruosul slogan al "acceledlrii", ea e cea care
fixeazil obiectivul "democratizarii" n loc de democralie pur ~i simplu, tot ea este cea care vorbqte de "a
ameliora calitatea legilor sovietice", de "a conferi un
fundament economic prelurilor", de "a utiliza mai eficient puterea", de "a ntl1ri metodele politice de conducere", de "a activiza factorul uman", de "a inculca
oamenilor 0 pozilie civicil activi1", de "a perfeqiona
relaliile dintre nalionalitl1li"; de "a restaura conceplia
lcninista des pre Partid ca avangart'il a societalii",
"contribuind la mbogalirea arsenalului teoretic }i la
expericnla practicl1 a perestroikai" etc .... Evenimcntcle sint cele care se angajeaza sa demonstreze absurditatea acestor formule, n timp ce, ntr-o IUIne libera
de sovlimba, oamenii ar lua iniliativa ~i ar protesta
fala de atitea sfidari ale bunului-siml, prevcnind costisitoarea dezminlire a faptelor. Glasnostul permite sa
se ia act de qecuri, dar este fara putere n fala
formularii }i aplici1rii unor politiei nesabuite, caci nu
ataea limba de lemn. Atta timp cit in loc de .. partid
cOInunist" se serie .. birocralie", in loc cl.e .. si stem
socialist" se spune .. sistem de condueere adminislrativl1", in loe de "teroare comunista" se vorbqte de
"infraqiuni fala de normele leniniste", limba de lemn
nu va fi invinsa. ~i ce se poate spune deopotriva
dcspre docilitatea cu care sloganul perestroiki a fost
acceptat de tOli in URSS ~i in Occident, n vrCInC ce
nimeni nu ~tia intr-adevar ce voia sa spuna - astazi
inca, nimeni in URSS nu are ideea de a cere conducerii
politice prccizari asupra a ceea ce este intr-adevar
perestroika: se ~tie doar c11 trebuie sa fii pentru.
Aceea~i dispozilie s-a transmis in Occident, unde nu
se poate lua in consideralie "un e}ec al perestroikai"
rara un frison,
230
LOGOREE
~I
LOGOCRATIE
Perioada gorbaciovianl1 constituie totu~i 0 fazl1 noul1

a Iimbii de lemn. Glasnostul, criza ideologiei nu pot
sl1 nu afecteze funclionarea logocraliei comuniste. ~i
aici asistl1m la evolulii cu totul interesante.
Pe de 0 parte, proclamarea perestroikl1i reinjecteazl1
un conlinut n opozilia vitall1 pentru sovlimbl1 ntre
"vechi u ~i "nou", care sfir~ise prin a se uza (nu se mai
putea deloc evoca blestemata mo~tenire laristi1 pentru

a justifica lipsurile prezente). Acum se opun "perioada
stagnl1rii", "metodele vechi", "stereotipurile perimate"
~i era noul1 a perestroikl1i, care trebuie sl1 aduc n
sfir~it revelalia "posibilitlililor potenliale ale sociaIismului" (dupl1 0 expresie favoritl1 a Iimbii de lemn
gorbacioviene), rl1mase virtuale pnl1 atunci din pricina
birocraliei incompetente instalatc de Stalin. Aceastl1
rcactualizare viguroasl1 a mesianismului bol~evic un
pic uitat sub Brejnev conferll un dinamism nou Iimbii
de lemn.
Dar glasnostul are ca efect ~i antrenarea unei eroziuni accelerate a ideologiei, sau mai curnd faptul de
a Bisa aceastll eroziune (care a nceput cu mult nainte
de Gorbaciov) sll-~i imprime marca asupra discursului
oficial ~i, mal ales, peri-oficial. Limba de lemn a
pierdut situalia sa de monopol in mass-media, se v1id
acum adesea, una lng alta in acela~i ziar, articole
redactate aproape ntr-o limbll naturall1 ~i scrieri respectnd toate canoanelc sovlimbii tradilionale. AI
impresia c asi~ti la fluxuri ~i ref1uxuri, 0 naintare ft"
limbii naturale este ntotdeauna urmatll de un val de
limb1\ de lemn, nici un c~tig nu pare definitiv, oscilaliile repercuteaz turbulente despre care nu ~tim
nimic. Dar nu se poate nega c, 0 datl1 cu perestroika'~
gorbaciovianl1, limba de lemn devine defensivll, c"eea
ce se traduce prin trsllturile urmi1toare:
- un recul al limbii de lemn de aparat a~a cum se
prezenta ea sub Brejnev;
..
LOGOREE
~I
LOGOCRA'fIE
231
0 sporire a patosului, un recurs crescut la lexicul

moralei comune, cu invocarea neincetata a "adevarului", "cinstei", "puriti1tii" etc .. "
0 extensie a procedeelor permilind limbii de
lemn sa se disimuleze: lexicul gorbaciovian integreaza
un numar important de anglicisme diverse, ca mru"keting, image, briefing, aceasta modernizare e insotitll in
mod bizar de imprumuturi considerabile din discursul
"cre~tin de stinga": nu se mai vorbe~te dect de "toleranta", ..dialog", ..abordari non-confruntalionale" etc ....
Aceast1l evolutie arata mai bine dect orice schimbarea
care a afectat raportul de foqe intre Part id ~i societate,
ch iar daca aceasta din urm nu este. pe deplin con~tienta de proces. Limba de lemn nu mai este afirmare
aroganta a liniei zilei, ea cauta nainte de toate sa
semene vrajba, sa semene confuzie in spirite, sa divizeze 0 opozilie acum perceputa ca reaHI ~i nu fictiva,
ca al tadaHI.
Mai cu seaml!, vedem aparind in URSS un gen nou:
vorbl!ria perestroikista. Toatl! schimbarea din URSS
pare sa se reduca pentru moment la acest prodigios
flux de cuvinte eliberat de glasnost. Gorbaciov este
supranumit in popor Mi~a Vorb1\retul. .'?i, de fapt, se
pare cl! talentul principal al prqedintelui sovietic este
de a inabu~i orice problema importantl1, orice intrebare
inctezirabila din punctul de vedere al PCUS, sub un
vcrbiaj proliferant ca 0 tumoare canceroasa. Presta\ia
.. la Sorbona in iulie 1989 era stupefmnta n acest
sens. Intrebat de Jean-Luc Domenach in legatura cu
judocata sa asupra evenimentelor din Piata Tian'anmen,
Gorbaciov .. rl!spunde", dadi se poate spunc astfel:
.",.. inti voi exprima punctul de vedere. [ ... ] Avem de
11 fIe cu 0 imensl! civilizalie cum este China, a carei
populalie depa~e~te miliardul de locuitori. Lumea - ~i
aceasta este caracteristica sa - se gl!se~te intr-o etapa
de schimbliri profunde. Aceastalume este in mutatie in
232
LOGOREE
~I
LOGOCRA"f1E
toate directiile: n economie, n sistemele sociale [ ... ]

totul se schimM, tarile ~i popoarele. Dar aceste
schimbari snt cu att mai importante cu dt afecteaza
tari cum ar fi China ~i URSS. Ma gndesc c11 yeti fi de
acord cu mine - tinnd seama de greutatea lor ~i de
influenta lor asupra stl1rii civilizatiei. Noi dorim succesul poporului chinez, ~i l doream chiar cnd relatiile
noastre crau lipsite de caldura, pentru a folosi a
expresie moderatl1, chiar ~i atunci cnd eram n raporturi de nstrainare. Noi nu am adoptat a pozitie eare ar
fi denotat a lipsll de respect fata de China, de istoria
sa, de prezentul sau ~i de viitorul sau. ~i iata c11 aceasta
tara imensa - a ntreagil lume - este pe cale de a sc
schimba. Mi se pare c11 sntem cu totii impresionati de
direc\ia n care se efectueaza aceastil schimbare. Este
clar dl, asemeni tuturor schimbilrilor profuntle, aceastl1
schimbare nu este 0 repara\ie superficiala dupa ploaie.
E vorba de schimbri revolutionare. ~i aeeSle schimbari nusnt nsolite numai de bucurii ~i de mpliniri, ci
~i de rcle, ele provoaca procese dureroase. [ ... ] Aiei
ajungem la principiul nostru: fiecare popor arc c\rcplul
de a alege, are dreplul de a-~i organiza exislcnla ap
cum a nlclege. ~i dac1l poporul chinez ~i-a faeut alegerea, el ~i urmeaza drumul pe cale a alcasa, lrednd
prin revolutii ~i schimb1lri. Binenteles, vor fi greutati,
erori ~i grqeli ... Este imposibil sa se prevada totul. .. "
~.a.m.d. Aici limba de lemn servqte la a vorbi pcnlru
a nu spune nimic, a pastra echivoeul. Gilsim un aIl
excmplu uimilor al acestei ane n conferinla de presa
data de Gorbaeiov la Paris pc 5 iulie. ntrebal dcspre
o reabilitare a lui Soljeni\n, Gorbaciov raspunc\e:
"Aici totul este concret. TOlul se va desfa~ura pc un
plan concret." Cu acelea~i tehnici a condus sccrctarul
general Congresul, tulburnd apele cu miliestric, risipindu-se n varia\ii infinite pe tema urmatoare: "Trebuie
sll analizllm totul n lini~te, cu ponderatie, sil judecm
....
LDGOREE
~I
lDGOCRATIE
233
rational ~i, pe baza discu\iilor colective, sl! ajungem la

concluzii concertate, sl1 le transforrnl1m in politicl1 ~i
in activitate practicl1."
Aceea~i intemperanll1 verbal 11 se regl1se~te in majoritatea scrierilor inspirate de glasnost. Un gen nou s-a
constituit in presl1, care rilspunde un or canoane riguroase. Articolul perestroikist tipic ncepe printr-un imn
nallat glasnostului ("Chiar ~i acum cliva ani, ar fi fost
de neconceput sa se abordeze acest subieet. [ ... ]
Foarte recent incl1, pl1rea cl! problemelc [ ... ] erau
rczolvate cu succes [ ... ], dar acum problcmcJe anilor
stalinijti trccu\i vin sl1 batl1 la u~a noastra ~i ecr 0
solu\ic. [ ... ] Proiectorul glasnostului ne permitc sil
luminam ungherelc ccIe mai obscure ale existcnlei
noastre sociale" etc .... ); apai vine cIescrierea vrcunei
noi plagi sociale sau a altei "cIefonnari"; cIupa care
primim explicalia: politica stalinista ~i, binentclcs,
"stagnarea" brejnevista, care, n loc sa infrunte probJemelc, le refula ~i le lasa sa se nvcnineze; n sfir~it,
se ajunge la peroralic; eum tolcrcazil cadrcle cIe raspunclere accastl stare cIe lucruri, cIatoritl elrei incIifcrcnte criminale nu fac cIe nimic? Ei ar trebui totu~i
sa ntclcaga ca timpurile s-au schimbat, dl vcehilc
mctode de concluecre snt perimate ("Sc fonnase un
stcreotip de gindire potrivit caruia fenomencle ncgative urmau sa dis para cIe la sine. [ ... ] Nu sc acorda
atentie punctelor nevralgice ale cIezvoltarii") etc ....
Ziaristica sovietica perestroikista este cIupa chipul
secretarului general: logoreica.
Aceasta maree verbal, n societate ~i in Partid, arc
raliuni evidente. Glasnostul a ridicat opreli~tilc, oamenii
sint fericili sil publice ~i sa citeasca ceea cc se spunea
altadatll in intimitatea bucatilriilor, ntr-un cerc cIe prieteni sigur. Dupa lungul mutism fortat al perioadelor
prececlente. relativa libertate de expresic adusa de
glasnost a provocat un rel de belie, mai ales la nceput.
---
234
-----------~
LOGOREE ~J WGOCRA"f1E
Dar, in actuala revllrsare verbal, este ceva mai mult

deCt efectul de decompresiune al unui discurs muWI
vreme refulat. Acest stil locvace, din care am dat
citeva e~antioane, reflect anomia profund ce caracterizeaz societatea comunist. De ndatll ce se ndepl1rteaz regulile impuse de sus (care acum sint
interiorizate: este pUlin probabil ca cenzura sl1 impunll
planul descris mai sus), textul se prezinta ca 0 masa
informa, fl1r progresie a ralionamentului, f11r argumentalie, f1Irli adaptare a limbii la obiectul tratal. Docilitatea fal de dictatul ideologic a inlocuit disciplina
materiilor ~i a gndirii, iar, cnd acest dictat slllbe~te,
ceea ce este in mod manifest cazul astl1zi, discursul se
descompune, incapabil de a adera la un subiect sau la
un obiect, inapt de precizie.
Vorbl1ria autoritl1lilor se explicll ~i ea. Limba a fost
intotdeauna vectorul puterii comuniste n socictate.
Cind aceasta putere ~i dezvluic uzura, nu este nimic
uimitor n faptul c verbul invadeazll totu!. Partidul
vorbe~te interminabil n speranla cl1 incantaliile sale
suscit miracolul, i restaureaz influcnla asupra
supu~ilor sl1i. Cu Ct simte mai mult cll lucrurilc i
scapll, cu att el se rl1spndqte n diseurs: el produce
cuvinte a~a cum impriml1 ruble, cu acela~i rezultat inflalia. Vorbllria este fllrll ndoialll stadiul ultim al
limbii de lemn, mplinirea sa.
Rl1mne sll ne interesl1m de consecinlele acestei
evolulii. n opozilie cu ceea ce se crede, vorbria este
rarcori inofensivl1. Ea poate sll distrugll tot att Ct cenzura ~i ceea ce nu este spus. Unul dintre eroii cei mai
nefa~ti din Demonii lui Dostoievski, Piotr Stepanovici
Verhovenski, i~i exercit aCliunea coruplltoare sporovllind prin saloane: toate catastrofele declan~ate de
el dau na~tere unor brfe mondene. Demonul-~ef este
un simplu flecar. Cnd opera sa este desvr~itl1, Cnd
revolulia ~i-a ncheiat cursul, vedem profilernd 0 noull
.....
LOGOREE
~I
LOGOCRATIE
235
specie de flecari, cei care populeazl1 infernul zinovievean, personaje inepuizabile, care ~i consuml1 timpul
~i disconfortul n lungi discursuri sterile.
Logoreea perestroikistl1tine putin de Piotr Stepanovici, putin de personajele lui Zinoviev: ea divulgll n
acela~i timp 0 vointll nocivll ~i suferinta sufletelor chinuite. Cnd Gorbaciov ntretine echivocul printr-un val
de cuvinte insignifiante, el nceard\ sl1 camuflcze Partidul, sll ascundll undc se gllse~te, pentru a dczorienta
opozitia potentiall1 printr-un adversar invizibil ~i intangibil. Societatea nu ~tie cum sl1 capete forml1 n fata
. unei puteri care-i ia vorbele din gurll ~i i le retrimite ca
o oglindll. Cnd mass-media intoneazll interminabila
litanie a relelor ce ndurereazll URSS-ul, fac un inventar, niciodat complet, al plllgilor ce desfigureazl1
tara, ia na~tere un sentiment de neputintl1 vecin cu disperarea. Glasnostul descurajeazll actiunea aproapc la fel
de sigur ca ~i teroarea. n acest fel, adcvl1rul, ca alla
dal minciuna, poate servi la stabilizarea putcrii comuniste - cel pUlin provizoriu. _
(1990)
'N. T.ABRAMOVA, "Filosofskie Voprosi Kibemetiki", in Vopros

Fi/osofii, nr.3, 1981
ARISTOTE, Rh/orique, Paris, Les Belles Lellres, 1967.
SAINT AUGUSTIN, "De mendacio", in uvres, Il, 1937,
pp. 234-305.
H. BARBUSSE, St.1line, Paris, 1935.
Leszek BEDNARCZUK, .. Wladza nad mowq", in PiSmo, 2 aprilie
1981, pp. 93-102.
V. BELINSKI, Socineniia, Moskva, 1868.
V.BELOV, "Jazk moi, drug moi", in Na Sovremennik, nr.7,
1983, pp. 181-187.
E. BENVENISTE, Problmes de linguistique gnnc.\ Paris, 1966.
Cornelia BERNING, Vom "Abslammungsnachn'eis" Zllm .zuchtwart', Vokabuhlr des Nationalsozia/ismus, Berlin, 1964.
Alain BESANON. Les Origines intellectuelles du lninisme,
Paris, Calmann-Lvy, 1977.
Alain BESA."ON. ,,La conviction idologique", in COllll1Jenlaire,
toamna '80, nr. 11.
Alain BESAXON, Anatomie d'un spectre, Paris, Calmann-Lvy,
1981.
Ladislas Boo, .,Langage et pouvoir politique: rllexions sur le
stalinisme", in tl/des, februarie 1975, pp. 177-213.
W. J. BRAZILL, The Young Hege/ians, New Haven, London, 1970.
M. BRONSKI, ..Totalitarny jzyk kommunizmu", in Ku/tur.1, 12,
1979, pp.91-99.
BROSSES (Le Prsident de), Trait de la formation mcanique
des langues et des principes physiques de J"lymologie.
Paris, 1765,
N. G. CERN1~EVSKI, .. Kritika filosofskih predubejdeni protiv obscinogo vladeniia". in Sovremennik, 1859,
N. G, CERN1~EVSKI, Po/n.5ob.5oc., Moskva, 1939.
I,CHAFAREVITCH, Le Phnomne socialiste, Paris, 1977.
240
BIBUOGRAFIE
Anna CHMIELEWSKA, "Kampania", in Zapis nr. 4,1977, pp. 78-90.

B. N. CICERIN, Vospominaniia. Moskva 40-h godov, Moskva,
1929.
E. B. de CO:'IDIJ..L.\C, uvres choisies, vol.I.,Grammaire, Paris, 1796.
J.CUNNINGHAM, The ProbJem of Style, New York, 1966.
Camille DESMOULINS, Le Vieux Cordelier, Paris, 1936.
N. DOBROLIUBOV, ..Litcraturnc meloci pro~logo goda", in
Sovremennik, nr.4. 1859.

V. EROFEEV, lvloskva-Petuski, Paris, 1977.
P. N. FEDOSEEV, "V. I. Lcnin i filosofskie problem sovremennogo estestvoznaniia'" in Vopros fi/osafii, nr.6, 1981.
FONTA~fER. Les Figures du Discours, Paris, 1968.
K. W. FRICKE, "Die Sprachc des Vierten Reiches", in Deulsche
RlIndsch.1ll, Hcft 12, dceembrie 1952, pp. 1243-1246.
R. GAUDIO, .. Die dcusche Sprachspaltung". in Ne-ue Dt?lllsclle
Hefle, 55, februarie 1959.
E.GILsON, Linguistique et phi/osoph\ Paris, 1969.
Colin H. GOOD, Die d~utsche Sprache und die Kommunislisc/1e
ldeo!oe, Frankfurt, 1975.
Marian GORECKI, "Wzgielku d~czonych wyraz6w", in \Vc"zlI';wie,
nr.4, 1982, pp.28-35.
H.GRuNERT, Spr.1che lmu Pu/itik, Berlin-New York, 1974.
G. GUILL\UNIE, LII!1g:1g~'- et science du bngage, Paris, 1964.
G. W. F. HEGEL, Fenomen%giL1 spiritu!ui, Editura Acadcmici
RPR. Bueurqti, 1965.
M. HELLER, .,Jzyk sowieckij a jzyk rosyjski. in Ku/tufa, 12,
1979, pp. 99-103.
A. HERZE~, "Biloe i Oum!', in Sob.Soc., voI.XIII, Petershurg, [919.
Gayle D. HOLL-\:-.;'DER, Soviet Po/ilic.1/ lndoctrination, New York,
1972.
R.JAKoBsoN, Essai {/e linglljsljqlj(~ gnrale, Paris, 1963.
C. JELEN, Le ,.PCP-' S;lflS peine, Paris, Fayard, 1981.
Jzyk propng.1ndy. \Varszawa, 1978.
M, I. KALI~IN, Des.pre educal;a cOIIluniscif, Ed.Tincretului a c.e.
al V.T.C., 1952.
V, KLE~fPERER, Dir.~ unbell'ii/tige Sprach(..~, Darmstadt, 1956.
Leszek KOLAKOWSKI, L'Esprit rvoJutionn,1irc, Bruxelles,
d. Complexe, 1978.
A. KOYR, ttJd(~s sur J'histoire de J.1 pense pJli/osophiqlle en
Russie, Paris. 1950,
V. P. KRUTOUS. ,,0 melodramaticeskom", in Voprus fiJosofii,
nr.6,1981.
Dominique LABB, Le Discours communiste, Presses de la Fondation nationale des Sciences Politiques, Paris, 1977.
.
BIBUOGRAFIE
241
E. LIMONOV. Le Pote russe prfre les grands ngres, Paris,

1980.
J.1. LEVIN, ,,0 semiotike iskajeniia istinr. in Informalionniie
voprosi semioliki, lingvisliki i avtomaticeskogo perevod.1,
Vpusk, 4, Moskva, 1974.
Andrzej LUCZAJ, ,.Zniewolony jfi:zyk", in Ku}tura, 12, 1980,
pp. 100-116.
N. J. MARR, Jazk i Mlenie, Letchworth Herts, 1977.
MARSAIS (Du), Trait des Tropes, Paris, 1977.
L. MARTINEZ, ..La Langue de bois sovitique", in Commentaire,
iama 1981-1982, vol.4, nr.16, pp. 506-515.
K. MARX, F. ENGELS, Opere, vol. 3, IdeoJogia german.1. Editum
Politidi, Bucurqti, 1958.
V.MAXI~lOV, 5ag.l onosorogall, FrankfurtjMain, 1981.
V. A. MILIUTI~, Jzhnmne proizvedcniia, Moskva, 1946.
H. MOSER, Sprac:hliclJe Folgen der po!iLischen Tei/ung Dclllschlands, Dsseldorf, 1962.
V. NEKARSOY, Les Camds d'un badaud, Paris, 1976.
E. NEIZVESTl"I, "Lik-Lico-Licina", in Konlint?nt, nr. 27, 1981,
pp. 110-140.
G. ORWELL, 1984, New York, 1949.
G. ORWELL, Th~ CoJ/ccteJ Essays, JournaJism anJ Lr.-tt"rs, Pcnguin, 1970.
J. PASQUALINI, Prisonnier de 1\-lao, Paris, Gallimard, 1975.
Theodor PELSTER, Die politische Rede im \VeslcIl und Ostcn
Deutschland.'>, Dsseldorf, 1966.
S. PIATETSKAIA. Lire les journaux russes, Moscou, 1975.
W. PrsAREK, Rdoryka Dziennikarska, Krakw, 1975.
G. PLANTy-Bo:-iJOUR, Hegel el la pens~" philosuphique "n
Russie, La Haye, 1974.
PLATON, Sofiswl, in Opere vol. Vl, Editura ~tiinlifica ~i Enciclopedica, Bucure~ti, 1989.
A. PLATOl"OV, "Sokrovenni Ccloyck", in Tec"nie VremcIli,
Moskva, 1971.
A. PLATOl"OV, Cevcngllr, Paris, 1972.
A. PLATO:-.;rOV, La Foui/k, Lausanne, 1974.
A. M. PRIDANCEVA, Nllad~im ~koJnikaIIl 0 konstilu!ii S.S.S.R.,
Moskva, 1980.
O. RESOUL, Le Slogan, Bruxelles, 1975.
O. RESOUL, Langage et idologie, Paris, P.U.F., 1980.
E. G, RIE~SCH~EIDER, Veriindenmgen des deulschen Spracllen
in der sowjetisch beselZlen Zone Deutschlands seie 1945,
Dsseldorf, 1963.
M. ROBESPIERRE, uvres, Paris, 1866.
242
BIBUOGRAFIE
Otto B. ROEGELE ,Die Spaltung der Sprache". in Die politische

Meinung, Heft 36, mai 1959.
V. S. ROGOVrN, ..Rost narodnogo blagosostoianiia i problemi
sover~enstvovaniia reaspredelitelnh otnoenii", in Vopros
filosofii, fiT. 6, 1981.
L. RJEVSKI, Jazik j TotaJitarzm, Mnchen, 1951.
A. M. SEL1~CEV, Jazk revoliuJionnoi epohi, Moskva, 1928.
Palrick SERIOT, "L. 1. Breznev et le discours sur )a science", in
Essais sur le discours sovitique, Universit de Grenoble Ill,
1981, pp. 7-63.
Patrick SERIf, ,,Langue et idologie dans le dictionnaire Olegov",
in L'Enseignement du russe, nr. 23 (ianuarie 1977).
A. SLEPKOV, .'pedagoghiceskie Besedr" in Sovn:~mennjk.
vol. XCIV, 1863.
A. SOLIENITIN, ArhipeJag Gulag, Paris, 1980.
I. STALIN, MarxismuJ $; probJemeJe lingvisticii, Bucureti,
E.P.M.R., 1951.
I. STALI~, Probleme1e Jeninismului, Bucurqti, ELP, 1952.
N. V. STANKEVICI, Perepiska, Moskva, 1914.
D. ~TURMAN. Miortve. hvalaiul jvh. Citaia Lenina, Buharin8,
Trolkogo, London, 1982.
L. L. THOMAS, The Linguistic Theories of N. Marr, Berkeley,
1957.
V. TROSTI:-JIKOV, "Konct cpohi samougojdcniia", in Konlinent,
nr.25.
Paul VALRY, Cahiers I, Paris, Gallimard, 1973.
A. G. VI~NEVSKI, "Dcmograficcskoe olno~cnie i ob~ces(vo'" in
Vopros filosofii, ur. 4, 1981.
VOLTAIRE, Les plus belles lettres, Paris, Calmann-Lvy, 1951.
G. WAGl'R, "Die Leitartikel der Pravda: cine Textwisscnschaftliche Analyse", in FCJt6,t$chrifl fr Heinz \V;ssemann,
FrankFurt a. M./Bem, 1977.
A. W ALICKI, A History of Russiim Thought [rom the Enlightenment to Afarxism, Stanford, 1919.
G. WALTER, La Conjuration du Neuf Thermidor, Paris, Gallimard,1974.
.
A. WAT, "Semantyka j~zyka stalIISkiego", in Aneks, 21, 1979,
pp. 55-70.
A. ZINOVIEV, Ziiaju~cie Vsot, Lausanne, 1976.
M. ZO~CENKO, ,,Aghitator", in Izbrannoe, Leningrad, 1978,
pp.84-85.
....
Cuprins
LimM, diseurs, soeietate: proba limbii de Jemn scudiu liltroduetiv de Sorin Antohi """"""", ..... "."".5
lntrodueere ............................................................... 33
Descrierea limbii de lemn
/37
SINTAXA ........................................................................ .41

Substantivarea .............................................................. 41
Absenta deictice1or ... .................................................. .43
Construqiile pasive ~i impersonale ............................ .44
Comparativele ............................................................. .44
Modul imperativ ......................................................... .45
LEXICUL ............................... ~ ...................................... .47
Maniheismul ............................ ~ .......................... ......... 48
Metafora organismului ......._ ...................... ,""""', .. ".52
Organicism ~i voluntarism; i/l<:affillrea ""."".""""".".59
Reflectarea ~i forma, ... , .. ,.. " .......... , .. "." ... ,,,,,, .... ,, '" ,,,,62
STILUL ,.. " ... , ... , ,,,' ..... ,.. "" """., ",.",,, ... ,,.,, ... ,." ", .. , """" ,68
Retorica, Aristotel,. iimba de lemn.""""""".""""",,68
Hiperbol ~i eufemism """ .. " .... """" .. ". ""."". ""'" ,.. " 7 5
244
CUPRINS
II
Funclionarea limbii de lemn /79

TRATAREA PREALABIL A REALITTII... .............. 83
ASIMILAREA REALULUI
DE CTRE LIMBA DE LEMN ...................................... 92
Falsa diferenliere a continutului .................................. 92
Detumarca resursclor Jimbii ........................................ 96
PARALIZAREA RAT/UNII
DE CTRE LIMBA DE LEMN ................................... 106
Dialectica ................................................................... 106
Patosul ....................................................................... 109
LIMB NATURAL ~I LIMB DE LEMN ................ 112
Libcrtate ~i constrngcre n limba de lcmn
~i
n limba naturaHi .................................................... 112
Funqiilc limbajului ~i rcalizarea lor .......................... 113

Limbil de Icmn ~i semnificatie ................................... 118
III
Rolul/
123
LIMBA N IDEOLOGIE: MARR ~I STALIN .............. 126

LIMB DE LEMN ~I PUTERE .................................... 132
LIMBA DE LEMN CA FIG UR A TERORII .............. 136
LIMB DE LEMN ~I SOCIETATE CIVIL ............... 140
IV
Omul nou /
143
o PEDAGOGIE A OMULUI NOU ............................... 146

DESTABILIZAREA EULUI .......................................... 149
,,Eul" exclus din limbil .............................................. 149
245
CUPRINS
Dizgra\ia memoriei.................................................... 150

Inten\ionalitatea perpetua.. ......................................... ISO
SEMNALIZARE !;>l SEMNlFICATIE ........................... 152

Necesitatea ~perarii .................................................. 152
Persisten\a categoriilor de lemn ................................. 15 3
Discursul vi J'tu\ii ........................................................ 157
Omul nou: limbaj ~i con~tiin\i'i .................................. 159
"Con~tiin\ a li rid" ...................................................... 160
"Con~tinta
vscoasa" ................................................. 164
"Con~tiin\a
parod ic" ................................................ 167
V
Istoria limbii de lemn / 175
ESTE DISCURSUL REVOLUTIONARlLOR
FRANCEZl 0 LIMB DE LEMN? ............................... 178
PROTOLIMBA DE LEMN ............................................ 185
MUT ATlA DEFINlTlV .............................................. 195
LIMBA DE LEMN !;>l MARXlSMUL ........................... 206
LIMBA DE LEMN LENlNlST ................................... 209
DIFUZAREA L1MBlI DE LEMN DUP
LUAREA PUTERII DE CTRE BOqEVlCI.. ............ 214
LIMBA DE LE MN PERFECT .................................... 218
Un antilimbaj /221
LOG OREE !;>l LOGOCRATIE ....................................... 227
Limba de lemn la ora perestroiki .................................. 227
Bibliografie ..................................................................... 237

01 Thom 1998 - Limba de Lemn

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01 Thom 1998 - Limba de Lemn

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Franoise Thom

Diseursul comunist a fost luat multll vreme drept

sl1 selVeascl1 de vehicul ideologieil. Ea este deci infinit

..Clearly, people capable of using such phrases have

,.Evident. oamenii in stare sA foloseascl asemenea expresii

Prima caracteristicil a limbii de lemn este cil ea

H. Barbusse. Staline, Paris, 1935, p. 282.

DESCRIEREA UMBI! DE LEMN

"In cadrul stabiIirii bilanlurilor, organizaliile de

Dupl Benveniste, deicticele sint "ansamblul de

DESCRIEREA UMBII DE LEMN

Toate aceste panicularitllti merg in acelai sens:

Construcliile pasil'e i impersonale

"n conditiile socialismului matur, leglitura dintre

Dacli e vorba de un conflict, el e cu sigurantli "tot

DESCRIEREA UMBI! DE LEMN

nu se regllsete aceastll oscilalie intre poli opui. ntre

Vocabularullimbii de lemn nu este striin de al nostru.

DESCRIEREA UMBII DE LEMN

sw-licit lO al clbui tur il putem face rapid. Pentru aceasta

limbii nazis te, unde cuvintele Kampf, kiimpferisch,

soziaJismus. Berlin. 1964.

DESCRIEREA UMm! DE LEMN

adevlirat: el ~i volatilizeazll literaImente substantivul.

DESCRIEREA UMBII DE LEMN

observa te mai sus se explicll prin aceastll polarizare

Metafora cea mai pregnantll este cea a organismului,

cistll pentru a-~i acredita discursul ~i este lesne de

Metafora organicistll structureazll un anumit numl1r

DESCRIEREA UMMI DE LEMN

rile vechii societl!ti" ~i aceastl! continuitate se regl!sete

Pe de altl! parte, anumite spirite luminate au ~tiut

,.ln continuarea lui Feuerbach, Herzen ;j mers mai

naliunilor, patriotismul pllturilor populare, in special

DESCRIEREA UMBIJ DE LEMN

Analogia biologic11 invitl1 de asemenea la reperarea n

Viala coincide aiei cu istoria:

Este vorba de anticomuni,tii occidentali rluvoitori.

"Activitatea vitalli" antreneazli obligatoriu progresul.

C.C. al U.T.C., 1952. p. 13.

DESCRIEREA UMBII DE LEMN

,,Lupta claselor se desfii~oarll in virtutea legilor

sale, omul nou tine de Unul organic: el trllie~te ntr-o

Organicism i voluntarism: ncarnarea

"Orice eroare n lucruri tinde sil se rectifice de la

,.Marxismul lumineazll adincurile i ncccsitil[ilc,

DESCRIEREA UMm) DE LEMN

dinainte nevoile logice ale tuturor, ~i pentru care fiecare

g!tire", "elan", "cretere impetuoas~", "agravare",

"A ajuta, a juca un roi, a orienta, a facilita, a crea

iat1l cteva expresii tipice dermind "praxis"-ul:

"PCUS va continua n viitor politica sa de dezvoltare a cooperllrii cu tl1rile eliberate."

DESCRIEREA UMm! DE LEMN

anticipeazll acest proces. Partidul se legitimeazll prin

viduatie. 0 lume de forme i este inaccesibill1 din

DESCRIEREA UMm! DE LEMN

"a exprima interesele", "a reflecta adevuata situatie".

DESCRIEREA UMBII DE LEMN

Aceastll idee de "a revela", de a avea acces la culise

sens opus celui din limbajul obi~nuit; s-ar putea vorbi

32 Pentru neologismele din limba sovietici. vezi L. Rjevski.