Sunteți pe pagina 1din 12

Şcoala cu clasele I-VIII, Nr.

6 ,,Lucian Grigorescu’’ Medgidia

1
,, Şcoala animalelor’’ (folclorul pedagogic)

2
Odată, de mult, animalele au hotărât că ceva trebuie făcut pentru a rezolva
problemele lumii moderne. Aşa că au ales un consiliu de administraţie al şcolii, compus
din Urs, Viezure şi Castor , apoi l-au angajat pe Arici care să fie profesor.
Curriculum-ul cuprindea alergări, căţărări, înot şi zbor. Pentru a organiza mai uşor
instruirea , toţi elevii participau la aceeaşi pregătire.

Raţa a fost cea mai bună la înot, mai bună chiar decât profesorul, dar la zburat
avea note proaste iar la alergări era un dezastru…Pentru că era aşa de slabă la alergare a
trebuit să ia lecţii suplimentare, aşa că ,în timp ce celelalte animale luau lecţii de înot, ea
trebuia să facă alergare. După ca s-a antrenat o vreme, picioarele îi erau aşa de obosite,
încât a obţinut note mediocre la înot….

Veveriţa avea cele mai bune note la căţărări, dar se simţea frustrată la lecţiile de
zbor. Profesorul îi cerea să înceapă zborul de la pământ pe când ea dorea să zboare
dinspre vârfurile copacilor în jos. După un timp, a căpătat ticuri şi s-a obosit atât de mult
încât a avut note slabe la căţărări , chiar şi la alergări….

Iepurele a început foarte bine, era cel mai strălucit elev al clasei la alergări dar s-a
pierdut complet la exerciţiile compensatoare pentru înot. A avut o cădere nervoasă şi a
trebuit să consulte un centru de consiliere al animalelor….

Cu toate astea, de ce să nu vedem partea bună a lucrurilor? La sfârşirul anului


şcolar, un ţipar puţin mai special care era un bun înotător şi care în cele din urmă a reuşit
să alerge, să se caţere şi să zboare un pic, a obţinut cele mai bune medii.
El a fost cel care a ţinut cuvântarea la banchetul de absolvire.

Trebuie să mai aflaţi că un câine de preerie refuzase şcoala pe motiv că săpatul în


pământ nu a fost recunoscut ca disciplină de studiu. Mai târziu, el s-a asociat cu câteva
cârtiţe şi cu porcii mistreţi şi au înfiinţat o instituţie privată , cu numele de Institutul de
Arte Pătrunzătoare în Profunzime pentru Săpătorii Deosebit de Talentaţi.
Vecinii spun că au mare succes, dar cine poate avea încredere în bârfele şi
şuşotelile vecinilor?

Morala: un management care nu permite individului să-şi pună în


valoare personalitatea, care nu urmăreşte participarea elevilor cu
plăcere la activităţile şcolare, nu ajută şcolarul să-şi îmbogăţească
imaginea de sine prin experienţa succesului, nu manifestă flexibilitate
faţă de nevoile copiilor, este un management defectuos.

Ioan Jinga, afirma: ,,esenţa rolurilor manageriale ale cadrelor


didactice în activitatea de la clasă este orientarea şi dirijarea
resursel;or umane şi materiale de care dispun clasa şi procesul
instructive-educativ la un moment dat, către realizarea obiectivelor
proiectate în condiţii de eficienţă maximă.

3
Reuniunea acestor roluri construieşte principala sferă dinamică a
activităţii manageriale a cadrului didactic.

• Realizarea , de catre profesor , a tuturor


funcţiilor manageriale recunoscute, atat pe
dimensiunea ,,sarcină’’( activitate), cat si pe
dimensiunea ,,umană’’ ( Serban Iosifescu, 1997)

• Utilizarea concretă si coordonarea ( la nivel


formal si informal) a resurselor umane si non-
umane, in vederea aplicării planului stabilit si
obtinerii rezultatelor scontate ( Serban Iosifescu,
1999)

• Intreaga activitate a cadrului didactic, de


proiectare, aplicare si evaluare a influentelor
educationale;

• Tot ceea ce face cadrul didactic impreună cu un


anumit colectiv de elevi

Aspectele intelectuale , emoţionale şi interacţionale ale vieţii în şcoală nu mai pot


fi astăzi separate. Acest lucru nu e valabil numai la nivelul clasei , ci şi la nivelul şcolii ca
organizaţie.
În clasă fiecare elev aduce cu sine perspective importante, care merită şi trebuie să
fie explorate şi valorificate.
Şerban Iosifescu (1997) consideră că mediul educaţional poate fi definit ca
,,ecosistemul’’ persoanelor, lucrurilor, informaţiilor şi stărilor afective care determină /
influenţează un anumit proces / relatie educaţională.Parametrii funcţionali ai mediului
educaţional sunt ( potrivit aceleiaşi surse) :

4
 Fizici – spaţiul de lucru, căldura, aparatura şi materialele necesare,
auxiliarele curriculare( manuale, culegeri, hărţi,planşe, modele fizice),
toate ca obiecte;
 Informaţionali – informaţia şi cunoaşterea de la nivelul cadrului didactic şi
al elevului
 Umani- stări afective, trecute şi prezente, care influenţează procesul sau
relaţia educaţională , organizarea grupului de lucru şi relaţiile de
comunicare între elevi, cadre didactice şi elevi, stilurile manageriale
( directiv, consultativ, participativ) , rolurile jucate de profesori şi elevi.

În practica zilnică un cadru didactic joacă mai multe roluri.


a) Rolul de organizator al mediului şcolar şi al activităţii de învăţare.
Mediul în care elevii îşi desfăşoară activitatea reprezintă factorii fizici, fac referire directă
la aspectul clasei. Acesta dezvăluie foarte multe aspecte referitoare nu numai la opţiunea
estetică promovtă de învăţător ci reflectă şi viziunea pedagogică a celor care iniţiază
demersul pedagogic într-un asemenea cadru spaţial clar delimitat.
Pentru a identifica câteva dintre aspectele ascunse ale clasei ca mediu în care învaţă
copiii, vă propun să reflectămasupra modului în care dumneavoastră , dar mai ales copiii
percep clasa. ( insert- discuţie liberă)
Când vorbim de rolul de organizator al activităţii de învăţare, mă refer la
modalitatea în care îşi gestionează timpul astfel încât toate obiectivele propuse să fie
atinse. Propun spre discuţie o fişă de observare la clasă a unei, întrodusă de MEC în
colborare cu formatorii Phare, inspirată de un model elaborat de Institutul de Studii
Sociale NewYork (2000), completată recent , în urma asistenţei la clasa a IV-a A, din
care putem extrage toate elementele ce definesc activitatea de organizator a cadrului
didactic. Vom observa că descriptorii de performanţă sunt folosiţi şi în evaluarea
profesorului, nu numai a elevilor.
Concluzionăm că un învăţător interesat de organizarea activităţii de învăţare este
veşnic inventator de sarcini de învăţare stimulative şi iniţiază activităţi care fac obiectul
interesului şcolarilor săi.

Fişă de observare a lecţiei

Şcoala cu clasele I-VIII, Nr. 6 ,,Lucian Grigorescu’’Medgidia


Data: 19.04.2007
Clasa a IV-a A, înv. Vasile Adina

Obiectul: Matematică
Subiectul : ,,Folosirea parantezelor rotunde şi pătrate’’

5
Obiective:
Og: Formarea deprinderii de rezolvare a exerciţiilor matematice, atunci când conţin
paranteze pătrate şi rotunde
O1: să rezolve exerciţii care conţin paranteze şi operaţii de acelaşi ordin;
O2: să scrie rezolvarea unei probleme într-un singur exerciţiu;
O3: să formuleze regulile de folosire a parantezelor;
O4: să compună o problemă după un exerciţiu care conţine paranteze.

Metode utilizate:
Participativ-formative – învăţarea prin descoperire
- problematizarea
Interogative: discuţiile
De comunicare interioară: reflecţia personală
: experimental mintal
De explorare indirectă a realităţii: demonstraţia

Descrierea succintă a contextului lecţiei, cu percădere a felului în care rezultatele


lecţiilor precedente se regăsesc in această lecţie :

Lecţiile susţinute de d-ra învăţătoare au continuitate, cadrul didactic este interesat


în permanenţă de consolidarea materiei parcurse, deseori face referiri la regulile
matematice stabilite anterior şi solicită elevii să le rostească, apoi să le aplice.
elementelor noi se realizează evocând ceea ce elevii au dobândit, aceştia sunt stimulaţi să
intuiască , să formuleze, să anticipeze, să descopere. Elevii rostesc titlul lecţiei la sfârşitul
parcursului didactic şi sunt informaţi despre temele pe care le vor parcurge în orele
următore. Se asigură astfel continuitatea în învăţare, cunoştinţele sunt solid structurate.

6
Domeniul/(standardul) şi descriptori de performanţă Observaţii la lecţie
Climatul învăţării
1. Comunicarea în clasă Majoritatea comunicării Profesorul deseori -atmosfera în timpul lecţiilor este destinsă ,
este permanent de este direcţionată de la redirecţionează elevii pot adresa întrebări cadrului didactic,
stilul prelegerii de la professor la elevi; comentariile elevilor îşi pot exprima opiniile faţă de modalităţile
professor la elevi. câteodată elevii dinspre el spre alţi de rezolvare a sarcinilor de lucru,
adresează întrebări elevi, care deseori îşi acţionează neîngrădit;
profesorului şi îşi adresează întrebări unii -elevii confruntă rezultatele între ei; îşi
adresează comentarii altora. verifică unul altuia rezolvările, cooperează.
directe unii altora.
2. Profesorul nu ţine Profesorul, în anumite Profesorul ţine cont de - tema pentru acasă este dată în funcţiile de
cont de nevoile momente ale lecţieie nevoile individuale de nivelul elevilor, acelaşi număr de exerciţii
individuale de ţine cont de nevoile învăţare ale elevilor pe dar cu nivel de dificultate diferit;
învăţăre ale elevilor individuale de învăţare tot parcursul lecţiei. -toţi elevii sunt solicitaţi pe parcursul
pe parcursul lecţiei. ale elevilor. lecţiei dar sarcinile de lucru diferă : de la a
formula definiţii/ reguli la a le scrie pe
tablă.
3. Elevii participă ca Câteodată elevii Elevii lucrează frecvent - maniera de lucru este predominant de
grup compact sau lucrează în perechi sau în perechi şi în grupuri cooperare, conlucrare. În timpul lecţiei
lucrează individuale în grupuri mai mici. de învăţare prin asistate elevii au avut de efectuat în
instruiţi de professor. cooperare. pereche un exerciţiu cu două paranteze.
Rezultatele obţinute au fost adunate pentru
a se obţine rezultatul final. Dacă rezultatul
final era eronat, elevii îşi verificau reciproc
rezolvarea. Intervenţiile învăţătoarei au
fost puţine, dovadă că şcolarii sunt
obişnuiţi cu munca în grup.
-D-ra învăţătoare afirmă că elevii lucrează
frecvent în echipă de câte 4. Lucrările
efectuate în echipă sunt colectate în
portofoliile grupelor ( sunt 6 grupe de
lucru).
4. Profesorul nu este Profesorul este interesat Profesorul motivează -d-ra învăţătoare este un bun organizator,
interesat de de motivarea câtorva elevii pentru învăţare. In permanenţă interesată să inventeze
motivarea elevilor elevi pentru învăţare. sarcini de lucru stimulative, accesibile
pentru învăţare. fiecărui elev.
-d-ra învăţătoare iniţiază activităţi care fac
obiectul interesului şcolarilor săi.

5. Produsele elevilor nu Produsele elevilor sunt Produsele elevilor sunt -pereţii clasei servesc drept suport de
sunt expuse/ utilizate câteodată expuse în mod vizibil şi expunere a lucrăilor realizate de / împreună
în lecţie. expuse/utilizate în utilizate. cu elevii clasei.
lecţie. -fiecare disciplină de studiu este
reprezentată într-un spaţiu precis, bine
definit. Elevii completează/ reactualizează
preferinţial panoul preferat.
-Există panoul ,,Jurnalul clasei’’ în care se
regăsesc anunţuri, ştiri,, sfaturi practice
fotografiile sărbătoriţilor. Astfel elevii au
posibilitatea să se cunoască şi să
interacţioneze .
Planificarea şi predarea
6. Activitatea propusă Activitatea propusă de Activitatea propusă de -reactualizarea cunoştinţelor se realizează
de professor nu professor reflectă profesor reflectă începând cu verificarea 7 temei. Elevii
reflectă elementele parţial elementele elementele cadrului E- recunosc şi numesc regulile aplicate în
cadrului E-R-R ( A- cadrului E-R-R (A-B- R-R ( A-B-C). fiecare tip de exerciţiu rezolvat acasă.
B-C). C) -trecerea la momentul transmiterii de
b) Planificarea - nu se referă la întocmirea unei planificări calendaristice, ci în ea
se regăsesc:

- stabilirea obiectivelor prioritare;


- alegerea resurselor necesare atingerii obiectivelor;
- principalele acţiuni de întreprins în scopul realizarii activităţii propuse;
-stabilirea şi eşalonarea în timp a responsabilităţilor pentru cadrul didactic dar şi
pentru elevi.
Cea mai importantă problemă a planificării o constituie corelaţia optimă dintre
obiective- resurse –timp.

c) Coordonarea – se realizează în procesul didactic nemijlocit şi vizează


sincronizarea obiectivelor individuale cu cele din plan ( obiectivele commune) ,
evitându-se risipa şi suprapunerile. La nivelul managementului clasei de elevi, cadrul
didactic trebuie să manifeste interes faţă de organizare, întrucât aceasta favorizează şi
focalizarea pe obiectivele prioritare în limitele unei unităţi de cerinţe , de acţiune grupală
şi instituţională, cu specificarea clară şi precisă a termenelor şi a responsabilităţilor pe
intervale de timp controlabile.

d) Mediator şi consilier - cadrul didactic, din perspective managementului clasei


de elevi trebuie să desfăşoare şi o adevărată activitate de consiliere. Profesorul trebuie să
fie accesibil, înţelegător, pregătit din punct de vedere psihologic, interesat de cauza
elevului.
Consilierea / medierea reprezintă relaţii speciale , dezvoltate între cadrul didactic
şi persoana ( elevul) în nevoie, cu scopul declarat de a-l ajuta.
Principalele faze ale consilierii , care respectă exigenţele psiho-pedagogice , sunt:
- clasificarea – faza primară în care cadrul didactic intră în contact cu elevul ( e
abordat de acesta sau profesorul provoacă procesul de consiliere). În această fază
se va urmări iniţierea unei relaţii de încredere, confidenţialitatea, ascultarea activă,
alegerea limbajului de comunicare folosit.
- Formularea- prevede un mod de gândire asupra situaţiei. Cadrul didactic trebuie
să înţeleagă situaţia elevului, analizând-o cu detaşare, încercând pe cât posibil să
nu se implice emoţional cu scopul diagnosticării corecte a situaţiei.
- Intervenţia – în care cadrul didactic începe procesul de consiliere/ mediere a
conflictului;
- Încheierea- faza finală a consilierii/ medierii în criză , când cadrul didactic şi
elevul pot constata finalizarea şi reluarea relaţiilor normale professor- elev sau
elev-elev.
Consilierea trebuie să fie caracterizată de constanţă şi seriozitate.

e) Facilitator (specific invatarii bazate pe proiect) -indrumă un elev / grup de elevi


să :

- Sa identifice probleme ce trebuie rezolvate ;

8
- Sa initiaze o modalitate convenabila de rezolvare;
- Sa propuna actiuni pentru desfasurarea modalitatii;
- Sa implementeaze un plan de actiune;
- Sa evalueze produsul obtinut , din perspectiva planului propus

Exemplu: Proiectul ,,De la sămânţă la floare’’ ( proiect de cercetare)


Durata : 1 lună
Scopul: să observe evoluţia de la sămânţă până la maturitate a diferitelor plante
(cereale, fasole, flori, pomi fructiferi)
1) identificarea problemelor ce trebuie rezolvate - ex: formarea grupelor de lucru
2) modalitatea convenabilă de rezolvare: prin bileţele, pe prietenii, în funcţie de
aptitudini
3) Actiuni: echipa de cercetători- observă, echipa de desenatori- transpun în imagine
observaţiile; echipa mass-media- redactează ştiri despre evoluţia periodică a plantelor
şi le afişează la panoul ,,Ştirea zilei’’, arhivarii- realizează portofoliul proiectului.
4 Implementarea planului de acţiune- observaţii, notări zilnice.
5) Evaluarea potofoliilor.

f) Controlul si indrumarea
Din punctul de vedere al managementului clasei de elevi , cunoaşterea stadiului în
care se află activitatea de realizare a obiectivelor propuse, precum şi identificarea
nivelului de performanţă reprezintă caracteristicile esenţiale ale procesului de control.
- Cadrul didactic are rolul in :luarea deciziilor
supraveghere( a functionarii procesului)
prevenirea situatiilor de criza educationala
corecteaza si perfectioneaza
- Regizorul actiunilor elevilor
- Controlul presupune conlucrare, schimb de idei si opinii in interesul optimizarii
procesului educaţional.

g) Evaluator
Evaluarea nu trebuie sa reprezinte neaparat un moment distinct la finalul unei
actiuni.
Forme alternative de evaluare:
- Expunerea lucrarilor realizate;
- Discutii elev-elev/ elevi- cadru didactic;
- Aprecieri bazate pe criterii stabilite de elevi si c.d.
- Analiza contributiei individuale si colective in raport cu ceea ce si-au propus
- Portofolii personale/ colective
- Prezentarea rezultatelor

• h) Negociator ( ,,a vinde marfa’’)


Zi de zi suntem expuşi negocierii. Trebuie să facem faţă tuturor situaţiilor, iar
dorinţa noastră firească este să ne rezolvăm problemele pe cât posibil în favoarea
noastră.
Negocierea

9
- Este un instrument de supravietiure socială
- Este o calitate pe care cadrul didactic trebuie să o cultive si elevilor;

- Presupune discutii in urma cărora ambele părţi participante la negociere să aibă


căştig de cauză;
- Modalitate de a determina părinţii să devină responsabili, să sprijine , să se
implice in activitatea şcolară.

10
Bibliografie:

1. Iucu, Romiţă - ,,Managementul clasei de elevi – fundamente teoretico-


metodologice’’, Ed. Polirom Iaşi, 2000
2. Ulrich , Cătălina - ,, Managementul clasei- învăţare prin cooperare’’, colecţia
Şanse egale, Ed. Corint, 2000
3. Ionecu, Mihaela - ,,Managementul clasei, un pas mai departe. Învăţarea bazată pe
proiect’’, colecţia ,,Şanse egale’’, Ed. Humanitas, 2003
4. Chiru, Mihaela - ,,Cu părinţii la şcoală’’, colecţia ,,Şanse egale’’, Ed. Humanitas,
2003
5. Suport de curs ,,Proiect PHARE 2004 – Aceesul la educaţie a grupurilor
dezavantajate’’, redactat decembrie, 2006
6. Suport de curs ,,Şanse egale’’, redactat de CEDU 2000+, 2004

11
12

S-ar putea să vă placă și