Sunteți pe pagina 1din 33

UNIVERSITATEA ‘ANDREI ŞAGUNA’ CONSTANŢA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE


SPECIALIZAREA: ADMINISTRAREA ŞI ORGANIZAREA AFACERILOR ÎN
TURISM - SERVICII
FORMA DE INVAŢĂMÂNT: MASTER

PROIECT

PIAŢA EXTRABURSIERĂ

LECT.UNIV.DR. MASTERANT

CRISTIAN VANGHELE NEDELCU IONUT


CUPRINS

Cap. I Introducere……………………………………………………………………… Pag. 3

Cap. II Caracteristicile pieţei extrabursiere………………………………………… Pag. 6

Cap. III Bursa electronică RASDAQ…………………………………………………. Pag. 7

Cap. IV Sistemul de tranzacţionare RASDAQ………………………………………. Pag. 16

Cap. V Tranzacţii pe piaţa extrabursieră…………………………………………… Pag. 22

V.I Cotaţiile în Sistemul de Tranzacţionare…………………………………. Pag. 22

V.II Tipuri de tranzacţii pe RASDAQ…………………………………………. Pag. 25

V.III Raportareaşi confirmarea tranzacţiilor derulate pe RASDAQ……….. Pag. 26

V.IV Decontarea şi înregistrarea tranzacţiilor……………………………….. Pag. 28

Concluzii ………………………………………………………………………………….. Pag.

Bibliografie ………………………………………………………………………………….. Pag. 34

2
CAPITOLUL I
INTRODUCERE

O piaţă fără bariere geografice. Foarte mulţi investitori sunt iniţial derutaţi în legătură cu
această piaţă, deoarece ea nu este amplasată într-un singur loc, spre deosebire de bursa de valori
care are un ring de tranzacţionare, într-un loc bine determinat. În locul unei “pieţe” în adevăratul
sens al cuvântului există numai o reţea de telecomunicaţii. Aceasta constă în aceea că firmele
aflate peste tot teritoriul pot încheia tranzacţii între ele prin intermediul telefonului. Şi deoarece
liniile telefonice se află aproape peste tot în lume se poate spune că piaţa de tip Over The
Counter este o “piaţă fără bariere geografice”.
Participanţii pe piaţa RASDAQ. Tranzacţiile pe această piaţă sunt efectuate numai de
către intermediarii de valori imobiliare, respectiv de către societăţile de valori mobiliare
autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.).
Societăţile de Valori Mobiliare se pot grupa în funcţie de activităţile pe care le desfăşoară,
în următoarele trei categorii:
- societăţi de valori mobiliare care acţionează numai pe contul clienţilor (BROKERI) –
sunt acele societăţi de valori mobiliare care prin agenţii lor de valori mobiliare (brokeri) –
persoane fizice – vând / cumpără valori mobiliare în numele şi pe contul clienţilor.
Aceste societăţi nu fac altceva decât să contacteze un alt broker / dealer / formator de
piaţă saupur şi simplu să introducă ordinul în sistemul de tranzacţionare pentru a satisface
oferta clientului, să efectueze tranzacţia şi să facă demersurile de compensare, decontare
şi înscriere în Registru.
Aceste societăţi îşi desfăşoară activitatea prin agenţi de valori mobiliare (brokeri) care sunt
acele persoane fizice care acţionează în numele şi în interesul societăţii având obligaţia să
satisfacă în cele mai bune condiţii ordinele clienţilor lor.
- societăţi de valori mobiliare care acţionează numai pe cont propriu (DEALERI) – sunt
acele societăţi de valori mobiliare care pot cumpăra / vinde acţiuni pentru / din portofoliul

3
propriu în scop speculativ. O societate de valori mobiliare care acţionează în nume
propriu poate acţiona şi în numele şi pe contul clienţilor.
Aceste societăţi îşi desfăşoară activitatea prin agenţi de valori mobiliare (dealeri şi
brokeri). Acele persoane fizice care efectuează operaţiuni pentru portofoliul societăţii urmărind
obţinerea unui profit din diferenţa de preţ dintre preţul de cumpărare şi cel de vânzare al valorilor
mobiliare se denumesc dealeri, iar cei care acţionează în numele şi în interesul societăţii având
obligaţia să satisfacă în cele mai bune condiţii ordinele clienţilor lor se numesc brokeri.
Agenţii care tranzacţionează în sistemul RASDAQ se mai numesc şi traderi.
- societăţi de valori mobiliare formatoare de piaţă (Market makeri) – sunt acele societăţi
de valori mobiliare care acţionează în nume propriu şi care au rolul de a face piaţa prin
afişarea permanentă de cotaţii ferme, fiind gata în orice moment să cumpere / vândă
valorile mobiliare pentru care fac piaţa în cantitate standard ( o anumită cantitate impusă
de ANSVM) şi la preţul ferm de ofertă.
Formatorul de piaţă este de fapt un dealer care face piaţa pentru una sau mai multe valori
mobiliare, nominalizate, asumându-şi anumite obligaţii în plus faţă de un dealer obişnuit, precum
aceea de a oferi în orice moment un preţ de vânzare / cumpărare.
Aceste societăţi îşi desfăşoară activitatea prin agenţi de valori mobiliare (market makeri şi
brokeri). Aceştia sunt acele persoane fizice care efectuează operaţiuni pentru portofoliul
societăţii urmărind introducerea de cotaţii avantajoase pentru societate, şi cei care acţionează în
numele şi în interesul societăţii, având obligaţia să satisfacă în cele mai bune condiţii ordinele
clienţilor lor (brokeri).
Adaosul / Reduceree / Comisionul. În venitul unei societăţi de valori mobiliare care
acţionează în numele şi pe contul clienţilor (brokeri) este comisionul ce se percepe în urma unei
tranzacţii. Acest comision, conform Regulamentului privind autorizarea şi exercitarea
intermedierii de valori mobiliare, se aplică la valoarea tranzacţiei şi nu poate să depăşească 8%
(inclusiv taxele şi alte cheltuieli legate de executarea tranzacţiei).
Când societatea de valori mobiliare nu acţionează ca broker ci ca market maker, aceasta
nu percepe comision, ci: încearcă să cumpere valorile mobiliare la un preţ mai mic decât cel la
care societatea se gândeşte că le va vinde şi încearcă să vândă valorile mobiliare la un preţ mai
mare decât celde la care le-a cumpărat.

4
Profitul societăţii poate avea, în funcţie de tranzacţie, o dublă natură:
- dacă societatea vinde unui client al sau o valoare mobiliară din portofoliu, atunci
societatea va înregistra practic un dublu venit: venitul pe care îi înregistrează ca diferenţa
între preţul de achiziţie al valorii mobiliare respective şi preţul de vânzare şi venitul
realizat din adaosul pe care societatea îl percepe ca rezultat al serviciului prestat (mark
up). Această valoare se adaugă la preţul de execuţie al tranzacţiei;

- dacă societatea cumpără de la un client al sau o valoare mobiliară, societatea va înregistra


la momentul achiziţionării un venit rezultat din prestarea serviciului (executării ordinului)
către client. Acest venit numit reducere (mark down) se deduce din preţul de execuţie al
tranzacţiei;
- dacă societatea vinde / cumpără o valoare mobiliară din / pentru portofoliul propriu de la
o altă societate de valori mobiliare (piaţa inter – dealeri) singurul venit obţinut de aceasta
este: la momentul vânzării, reprezentat de diferenţa dintre preţul de cumpărare şi preţul
de vânzare iar la momentul cumpărării nu există niciun profit.
Pieţe de negociere. RASDAQ este o piaţă de negociere: se negociază preţurile între
formatorul de piaţă şi agenţii de RASDAQ care acţionează în numele clienţilor lor sau în numele
societăţii de valori mobiliare pentru care lucrează.
Sistem de piaţă pe bază de cotaţii. RASDAQ reprezintă o reţea de computere care leagă
între ele societăţile de valori mobiliare aflate în teritoriu. Nu există un loc unic unde se realizează
tranzacţiile cu altă societate de valori mobiliare prin intermediul reţelei, la un anumit preţ şi
pentru o anumită cantitate, în acelaşi moment în care alte două societăţi de valori moiliare pot
încheia o tranzacţie cu aceeaşi valoare mobiliară la un preţ, tot prin intermediul reţelei.
Totodată, în sistem trebuie şa existe în orice moment, pentru orice valoare mobiliară,
pentru care există formatori de piaţă, o cotaţie, adică un preţ de vânzare şi / sau de cumpărare.
Sistem de decontare: livrare contra plată. Sistemul de decontare folosit de RASDAQ este
unul de livrare contra plată, ceea ce înseamnă că în momentul în care banii au plecat spre
decontare din contul clientului comparator, în acelaşi moment au plecat şi valorile mobiliare din
contul clientului vânzător.

5
CAPITOLUL II
CARACTERISTICILE PIEŢEI EXTRABURSIERE

A fost lansată oficial la 25 octombrie 1996, ca Piaţa Naţională de Valori Mobiliare


RASDAQ, pentru a răspunde necesităţii existenţei unui mediu instituţional şi tehnic corect şi
transparent pentru tranzacţionarea tuturor acţiunilor distribuite în cadrul Programului de
Privatizare în Masă. RASDAQ este rezultatul direct al cooperării româno – americane, legiferată
prin semnarea în 1995 a unui Memorandum de Înţelegere de către guvernele României şi SUA
prin care Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a Statelor Unite (USAID) se obliga să
deruleze în România proiectul “Dezvoltarea pieţei româneşti de capital”, pentru sprijinirea
programului de reformă al Guvernului României. Guvernul României s-a obligat la rândul său să
promoveze o orientare către sectorul privat al instituţiilor pieţei de capital şi să asigure valorile
mobiliare într-un volum care să justifice asistenţa acordată de USAID.
Sistemul ales – NASDAQ – a fost considerat cel mai potrivit, având în vedere
caracteristicile noii pieţe româneşti de capital: număr mare de societăti listate, condiţii mai puţin
restrictive de listare, sistem de formatori de piaţă (market makers) – oferind lichiditate şi
vizibilitate emitenţilor – şi, nu în ultimul rând, un număr extrem de mare de acţionari distribuiţi
arbitrar în teritoriu – lucru ce impunea un sistem pentru vânzare / cumpărare uşor accesibil de la
distanţă, din orice oraş. Succesul arhitecturii concepute pentru sistemul RASDAQ este dovedit
de contribuţia importantă adusă la procesul de concentrare a acţionariatului, măsurată prin faptul
că pe parcursul celor peste 6 ani de existenţă, prin această piaţă au fost încheiate peste 1,5
milioane de tranzacţii cu 8,7 miliarde de acţiuni emise de un număr de aproximativ 5000 de
emitenţi, în valoare totală de aproape 1,5 miliarde de dolari, într-un mediu de tranzacţionare
eficient, fiind, prin numărul emitenţilor şi al acţionarilor, piaţa cu cea mai mare dimensiune din
Europa şi una dintre primele pieţe din lume. Prin amploarea şi implicaţiile sale, RASDAQ s-a
identificat cu economia românească şi a parcurs împreună cu aceasta toate suişurile şi
coborâşurile tranziţiei, a resimţit toate crizele financiare şi politice şi a marcat pozitiv fiecare
moment de creştere.

6
Sistemul de tranzacţionare RASDAQ este un sistem electronic de mare capacitate şi
performanţă. Este un sistem de negociere, în care participanţii afişează cotatii de cumpărare şi /
sau vânzare pentru fiecare valoare mobiliară în care sunt interesaţi (tip “quote-driven”). În
prezent, circa 3000 de societăţi comerciale – societăţi mici, în dezvoltare, dar şi companii mari,
care au devenit nume de referinţă – îşi tranzacţionează acţiunile la Bursa Electronică RASDAQ.
RASDAQ operează folosind tehnologie de înaltă clasă într-un sistem în care formatorii de
piaţă se află în competiţie pentru a oferi cele mai bune preţuri de vânzare şi cumpărare. În
prezent sunt înregistrare ca participanţi direcţi 72 de societăţi de servicii de investiţii financiare.
Începutul anului 2000 a fost momentul care a marcat diversificarea instrumentelor
financiare tranzacţionabile pe RASDAQ, prin introducerea facilităţii de tranzacţionare a
instrumentelor financiare cu venit fix, de tip certificate de depozit bancar.
Cu toate că nu a fost listată decât o singură emisiune de 10 miliarde de lei şi numărul şi
valoarea tranzacţiilor au fost reduse, proiectul a fost considerat un succes: pentru prima oară în
piaţa românească de capital fiind emise, tranzacţionate şi compensate / decontate alte valori
mobiliare decât acţiunile, un exerciţiu important atât pentru societăţile de valori mobiliare cât şi
pentru investitori, reprezentând şi punctul de plecare pentru alte proiecte ambiţioase. Un alt
moment de referinţă a fost realizarea procedurilor şi aplicaţiilor dezvoltate la solicitarea APAPS,
care au devenit un suport al privatizărilor derulate prin piaţa de capital: licitaţii speciale, oferte
publice la preţ fix – determinat prin evaluarea cererii şi licitaţiie electronice.

CAPITOLUL III
BURSA ELECTRONICĂ RASDAQ

Principalul atu al Bursei Electronice RASDAQ, demonstrat în întreaga sa activitate,


rămâne superioritatea serviciilor tehnice furnizate clienţilor. Fiabilitatea tehnică garantată
99,9999% a platformei de tranzacţionare (Stratus Continuum Mainframe şi aplicaţia de
tranzacţionare Portal – dezvoltată în cadrul NASDAQ), controlul total asupra resurselor
software şi serviciile superioare de acces la date prin vectorii web (www.rasd.ro) şi data – feed
impun sistemul RASDAQ ca mediu important de informare şi dezvoltare operaţională.

7
În 2003, Bursa Electronică RASDAQ are în dezvoltare noi module de tranzacţionare
pentru diversificarea instrumentelor financiare:
- obligaţiuni corporative;
- obligaţiuni municipale;
- obigaţiuni ipotecare;
- oferte publice iniţiale.
Cadrul de reglementare a fost redactat şi supus aprobării Comisiei Naţionale a Valorilor
Mobiliare şi aplicaţiile corespunzătoare au fost implementate pentru primele două categorii de
instrumente financiare. Pentru implementarea celorlalte produse este necesară colaborarea cu
autorităţile.
Anul 2003 este anul Consolidării pieţei bursiere din România. Bursa Electronică
RASDAQ şi Bursa de Valori Bucureşti şi-au anunţat oficial intenţia de a fuziona într-o singură
piaţă bursieră bine capitalizată şi lichidă, cu un sistem de tranzacţionare, compensare, decontare
şi registru modern şi cu reglementări compatibile cu ale burselor europene, care să răspundă mai
bine unui mediu nou, concurenţial.
1995. Piaţa RASDAQ este rezultatul direct al cooperării româno-americane, legiferată,
prin semnarea în 1995, a unui Memorandum de Înţelegere între Guvernele României şi SUA,
prin care Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a Statelor Unite (USAID) a derulat în
România proiectul “Dezvoltarea pieţei româneşti d capital”.
1996. Piaţa Naţională a Valorilor Mobiliare RASDAQ a fost oficial lansată la 25
octombrie. Acest eveniment a reprezentat un pas important în construcţia Pieţei de Capital din
România. La acest moment, Bursa de Valori Bucureşti deja constituită, nu avea capacitatea
preluării responsabilităţii tranzacţionării unui asemenea număr de emitenţi, nici din punct de
vedere tehnic, nici din cel al criteriilor de listare, mai restrictive, specifice unei burse de valori.
1997. RASDAQ a lansat prima licitaţie specială în România, destinată derulării
operaţiunilor de vânzare a acţiunilor deţinute de Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea
participanţilor Statului (APAPS).
1997 – 2000 RASDAQ depăşit Bursa de Valori Bucureşti în valoarea anuală de
tranzacţionare.
1998. La data de 31 iulie a fost lansat indicele RASDAQ Compozit.

8
1999. RASDAQ a publicat primul buletin lunar (pe internet) cu cei mai importanţi
indicatori şi evenimente ale lunii anterioare, statistici, rapoarte ale emitenţilor, activitatea
societăţilor de valori mobiliare, evoluţia preţurilor etc.
2000. Implementarea platformei RASDAQ de tranzacţionare a certificatelor de depozit
bancar a marcat punctul de referinţă pentru începutul diversificării valorilor mobiliare oferite de
Piaţa de Capital din România.
2002. RASDAQ a iniţiat un proces complex de transformare într-o bursă modernă.
Aceasta presupune schimbări de structură a acţionariatului, control, proceduri, transparenţă şi
protecţia investitorilor.
2002. Noul Regulament de Integritate şi Transparenţă a fost aprobat de CNVM. Cei mai
performanţi emitenţi au fost cei invitaţi să facă paret din Categoriile de Excelenţă, în
conformitate cu criterii financiare şi de piaţă. Au fost impuse, de asemenea, limitări mai stricte
ale variaţiei zilnice a preţurilor.
2002. Au fost lansaţi oficial doi indici (RAQ-I şi RAQ-II), care urmăresc evoluţia zilnică a
preţurilor acţiunilor pentru Categoriile de Excelenţă.
2002. Bursa Electronică RASDAQ a promovat conceptul de parteneriat cu emitenţii, în
special pentru Categoriile de Excelenţă, în baza unui acord de principiu din partea societăţilor.
Prevederile acestor acorduri se referă la standardele de transparenţă ale emitenţilor, care nu au
fost impuse în anii precedenţi.
2003. Bursa Electronică RASDAQ în strânsa colaborare cu CNVM s-a angajat într-un
proces de restructurare, în vederea menţinerii la cotă a companiilor care îndeplinesc cerinţe
minime de listare.
2003. 29 august la Constanţa a avut loc seminarul cu tema “Finanţarea Afacerilor pe Piaţa
de Capital”. Obiectivul întâlnirii a fost prezentarea metodelor de finanţare de pepieţele de capital,
cu accent pe avantajele aduse societăţilor precum şi acţionarilor acestora.

A.Listarea la Categoriile de Excelenţă

Cele două Categorii de Excelenţă include câteva dintre cele mai cunoscute companii
româneşti, care trebuie să îndeplinească standardele ridicate de performanţa financiară şi
lichiditate. La Categoriile de Excelenţă sunt listate în prezent 35 de societăţi.

9
Cerinţe Categoria I de Excelenţă Categoria a – II –a de Excelenţă
Profit Cel puţin un an din ultimii doi ----------------
Cifra de afaceri > 9 milioane euro > 2,5 milioane euro
Active totale >4,5 milioane euro ----------------
Capital social >1 milion euro >0,5 milioane euro
% free-float sau valoarea de >15% >10%
piaţă a free-float >150.000 euro >50.000 euro
% zile de tranzacţionare / an >50% >25%

Categoria de Bază RASDAQ este cea mai cuprinzătoare categorie a Bursei Electronice
RASDAQ şi în prezent cuprinde circa 3.000 de emitenţi. Condiţiile pentru înscrierea la Categoria
de Bază nu sunt atât de stricte ca la Categoriile de Excelenţă. Pe măsură ce se dezvoltă,
companiile pot opta pentru promovarea la Categoriile de Excelenţă RASDAQ.
Pentru a fi listata la Categoria de Bază, o companie trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
- societate deschisă;
- acţiunile companiei sunt înregistrate la Oficiul de Evidenţă a Valorilor Mobiliare
(OEVM);
- societatea are contract de furnizare de servicii cu o societate de registru independentă
autorizată de CNVM;
- capital social mai mare de 100.000 euro (legea nr.525/2002);
- număr de acţionari mai mare de 100 (legea 525/2002;
- să respecte obligaţiile de informare periodică şi continuă.

B.Bursa Electronică RASDAQ nu este o piaţă OTC (over the counter)

RASDAQ a fost înfiinţată ca urmare a necesităţii existenţei unui mediu organizat,


regllementat, transparent, accesibil, pentru tranzacţionarea acţiunilor miilor de societăţi devenite
publice ca urmare a Programului de Privatizare în Masă. RASDAQ deţine un sistem electronic
de tranzacţionare accesibil din toate colţurile ţării de către utilizatori direcţi şi un mecanism
automat de decontare administrat de o societate privată şi independentă. Parametrii unei

10
tranzacţii sunt strict stabiliţi printr-un set de proceduri tehnice ale Bursei, fără a mai fi necesar un
schimb fizic de documente.

Instituţiile conexe Bursei Electronice RASDAQ

Asociaţia Naţională a Societăţilor de Valori Mobiliare (ANSVM).Fidela modelului


NASDAQ, proprietarul iniţial al sistemului de tranzacţionare a fost Asociaţia Naţională a
Societăţilor de Valori Mobiliare – ANSVM, o asociaţie profesională, non-profit, rolul său
constând în promovarea celor mai înalte standarde de conduită în domeniu, reprezentarea
intereselor membrilor săi, perfecţionarea pregătiriiprofesionale şi dezvoltarea poeţei de capital.
Asociaţia a fost înfiinţată în 1995. Membrii săi sunt societăţile de servicii de investiţii
financiare active pe piaţa românească de capital,autorizate de CNVM.

Bursa Electronică RASDAQ S.A. A fost iniţial constituită ca o structură tehnică afiliată
ANSVM, având ca obiect de activitate administrarea sistemului de tranzacţionare, sub forma
unei societăţi cu răspundere limitată aflată în proprietatea ANSVM. După integrarea operaţională
cu ANVSM din 2002, RASDAQ a preluat şi dezvoltat departamentele de emitenţi şi
supravegherea pieţei, alături de activităţile tehnice aferente. În prezent este o societate pe acţiuni
având ca acţionari ANVSM şi membrii săi, cu participaţii egale.

Societatea Naţională de Compensare, Decontare şi Depozitare (SNCDD SA).Esta o


societate pe acţiuni având ca acţionari băncile, societăţile de servicii de investiţii financiare,
ANSVM şi alte entităţi din piaţa de capital. Rolul ei este de a oferi servicii de compensare
utilizatorilor direcţi ai RASDAQ, de a asigura decontarea acţiunilor şi de a acţiona ca un
depozitar central pentru acţiunile tranzacţionate la Bursa Electronică RASDAQ. SNCDD
acţionează şi ca un custode, păstrând valorile mobiliare în numele societăţilor de servicii de
investiţii financiare.

Registrele independente ale acţionarilor. În prezent sunt active 9 societăţi de registru


(inclusiv SNCDD) care furnizează servicii de registru pentru companiile listate la RASDAQ.
Registrele sunt implicate indirect în procesul de tranzacţionare, prin responsabilitatea asumată

11
faţă de emitenţi de a le oferi, la cerere, lista la zi a acţionarilor. Obiectul principal de activitate
este înregistrarea valorilor mobiliare şi a deţinătorilor acestora pentru fiecare companie listată.
Prin conectarea ;a SNCDD aceste companii primesc informaţii privind schimbările în structura
acţionariatului ca rezultat al procesului de tranzacţionare.
În 2002 s-au tranzacţionat prin RASDAQ in medie acţiuni de peste 514.000 USD/zi.
Capitalizarea pieţei a fost la sfârşitul anului 2002 de 1,8 miliarde USD – cu 71% mai mult decât
în anul 2001. Indicele RASDAQ Compozit a atins un maxim istoric de 1.140,85 puncte – fiind
pentru prima oară în ultimii 5 ani când indicele Compozit a trecut de 1.000 puncte.
În strânsa colaborare cu CNVM, RASDAQ s-a angajat într-un proces complex de
restructurare a pieţei. Scopul acestei reforme este menţinerea la cota numai a companiilor care
îndeplinesc cerinţe minime de listare.
Acest proces face parte dintr-o iniţiativă mai complexă, având ca principal obiectiv
consolidarea RASDAQ, supravegherea şi monitorizarea mai eficientă a emiţătorilor de către
CNVM şi BER precum şi creşterea transparenţei pieţei.

RASDAQ 2002 “în cifre” (USD)

Numărul de societăţi tranzacţionabile 3.000


Capitalizarea pieţei la finele 2002 1.8 miliarde
Volumul total de acţiuni 2.1 miliarde
Volumul mediu zilnic de acţiuni 8.7 miliarde
Valoarea totală tranzacţionată în 2002 (USD) 127 miliarde
Valoarea medie tranzacţionată zilnic (USD) 0.5 milioane
Cel mai mare volum de tranzacţionare dintr-o zi (USD)-21.10.2002 44.2 milioane
Indicele RASDAQ Compozit Închidere 1,051.88
RAQ I Închidere 974.77
RAQ II Închidere 1,104.23

Standardele foarte ridicate ale sistemului de comunicare şi ale platformei de


tranzacţionare, precum şi sistemul “quote-driven” bazat pe activitatea formatorilor de piaţă aflaţi
în competiţie, diferenţiază RASDAQ de bursele tradiţionale. Investitorii nu se mai întâlnesc faţă
în faţă pentru a tranzacţiona valori mobiliare, beneficiind, totodată şi de avantajele competiţiei
dintre formatorii de piaţă.
RASDAQ este o piaţă electronică, iar tehnologiile înalte utilizate – hardware, software şi
telecomunicaţii – au reprezentat un element cheie în dezvoltarea ei. Informaţiile legate de

12
activitatea de tranzacţionare sunt transmise simultan la peste 90 de terminale din întreaga ţară.
RASDAQ furnizează tuturor participanţilor la piaţă acces egal la informaţiile de piaţă.
Investitorii pot beneficia de servicii de acces vizual “query only” care le oferă posibilitatea
de a-şi plasa ordinele în conformitate cu informaţiile primite în timp real.
Companiile listate la bursă acoperă întreg spectrul economiei româneşti: construcţii,
transporturi, comerţ, finanţe, energie, industria alimentară, turism, industria farmaceutică, etc.
Unele dintre cele mai cunoscute companii au ales RASDAQ: ARGUS Constanţa,
Intercontinental Hotels, ROMPETROL Group, ASIROM Asigurare- Reasigurare, BRAU
UNION, SANEX.
RASDAQ a reprezentat poarta de intrare în economia românească pentru investitori
puternici precum LAFARGE, DAMEN SHIPYARDS, TIMKEN, KOYO SEIKO,
HEIDELBERGER CEMENT şi alţi investitori strategici.

Sectoare industriale reprezentate pe BER


Industria % din Capitalizare Val.tot. a tranzacţiilor în 2002(%)
Alimentară şi a berii 12% 13%
Chimică şi petrochimică 11% 5%
Comerţ 6% 7%
Construcţii şi materiale de construcţii 17% 46%
Finanţe 5% 1%
Maşini şi echipamente 8% 8%
Metalurgie 14% 4%
Turism 7% 2%
Altele 19% 19%
100% 100%

Indici RASDAQ
Indicele RASDAQ Compozit urmăreşte evoluţia valorii de piaţă a companiilor listate la
RASDAQ. Modificările de preţ ale fiecărei acţiuni au ca rezultat creşterea sau scăderea indicelui,
proporţional cu valoarea de piaţă a fiecărui emitent. Valoarea de piaţă este actualizată zilnic.
Toate companiile care se tranzacţionează pe piaţă sunt incluse în indicele RASDAQ
Compozit. Acesta include acţiunile a aproximativ 3.000 de societăţi româneşti din domenii
variate, de la agricultură la finanţe. În 2002 indicele a crescut cu 27% în ciuda tendinţei de

13
scădere a pieţelor din regiune. Indicii au crescut apoi de la an la an după cum se observă si in
graficul următor.

Indicii RAQ-I şi RAQ-II, reflectă evoluţia valorii de piaţă a companiilor listate la cele două
Categorii de Excelenţă şi au fost lansaţi la aniversarea a 6 ani de existenţă a bursei, la o valoare
de pornire egală cu a indicelui RASDAQ Compozit. Metoda de calcul este aceeaşi cu cea a
indicelui RASDAQ Compozit, dar numai grupul respectiv de companii.

După integrarea operaţională a ANSVM / RASDAQ SRL în 2002, RASDAQ a preluat şi


responsabilităţile de supraveghere a pieţei. “Regulamentul de Practică Onestă” stabileşte
principiile privind conduita în afaceri, standardele de publicitate, regulile de tranzacţionare,

14
relaţiile cu clienţii şi procedurile disciplinare pentru membri. Departamentul de Supraveghere a
Pieţei veghează la respectarea reglementărilor în vigoare, în scopul protecţiei intereselor
investitorilor prin monitorizarea constantă a operaţiunilor societăţilor de servicii de investiţii
financiare şi supravegherea respectării regulilor de tranzacţionare din Regulamentul de Practică
Onestă. Folosind aplicaţiile sistemului de tranzacţionare PORTAL, precum şi alte aplicaţii
suplimentare dezvoltate in-house, departamentul supraveghează activitatea de tranzacţionare,
intervenind imediat prin funcţia de “mesaje” a programului ori de câte ori există un motiv de
suspectare a nerespectării Regulamentului de Practică Onestă. Rapoartele de supraveghere sunt
generate la cerere:
- Raport privind actualizarea cotaţiilor – înregistrează fiecare modificare în cotaţia de
cerere / ofertă a unui trader şi activitatea treder-ului pe o anumită acţiune pe parcursul
unei zile de tranzacţionare;
- Raport privind preţul de tranzacţionare – monitorizează fluctuaţia preţului pentru fiecare
acţiune pe parcursul unei zile şi furnizează automat “rapoarte excepţie” când sunt mişcări
semnificative de preţ;
- Raport privind volumul de tranzacţionare – monitorizează fluctuaţile de volum pentru
fiecare acţiune pe parcursul zilei şi furnizează automat “rapoarte excepţie” când există o
creştere a volumului;
- Raport de tranzacţionare – monitorizează operaţiunile de raportare a tranzacţiilor pentru
respectarea regulilor de tranzacţionare;
- Raport privind identificarea tranzacţiilor efectuate în baza informaţiilor confidenţiale –
urmăreşte mişcările de preţ şi volum înainte şi după publicarea informaţiilor primite de la
emitenţi pentru a determina posibilele tranzacţii efectuate în baza informaţiilor
confidenţiale;
- Raport privind activitatea pe emitenţi – identifică traderii, volumele raportate, cotaţiile
cele mai mici şi cele mai mari ale cererii şi ofertei pentru fiecare acţiune în timpul zilei,
pentru a determina cele mai tranzacţionate acţiuni.
Rapoartele zilnice sunt discutate cu Directorul General, iar problemele importante sunt
raportate Comisiei de Disciplină / Consiliul de Administraţie, pentru cercetări suplimentare şi
măsuri disciplinare, dacăeste necesar.

15
Principalele atribuţii ale Departamentului de Supraveghere a Pieţei sunt: supravegherea
on-line a activităţii de cotare şi tranzacţionare, comunicare cu brokerii în vederea ajustării
cotaţiilor şi confirmarea / anularea tranzacţiilor, identificarea situaţiilor care necesită investigaţii
suplimentare, monitorizarea activităţii formatorilorde piaţă, redactarea Buletinului Informativ
transmis prin intermediul sistemului, elaborarea şi modificarea regulamentelor, investigarea
reclamaţiilor.

CAPITOLUL IV
SISTEMUL DE TRANZACŢIONARE RASDAQ

Sistemul electronic de tranzacţionare utilizează o variantă a programului PORTAL, care


asigură funcţionarea unei pieţe distribuite geografic, ai cărei participanţi sunt interconectaţi
printr-o reţea de date. Participanţii autotizaţi pot accesa sistemul prin intermediul unei interfeţe
personale computerizate, prin modulul Reţea (X25) sau cu ajutorul unei linii dedicate.
Acest sistem permite participarea abonaţilor locali şi internaţionali şi acceptă valori
mobiliare ale emitenţilor din întreaga lume. Tipurile de valori mobiliare care sunt tranzacţionate
şi compensate în sistemul RASDAQ sunt identificate prin trei tehnici de bază: ISIN, alt număr de
identificare, sau un simbol fixat de RASDAQ.
Piaţa este creată de intermediarii de valori mobiliare aflaţi în concurenţă.
Accesul sau participarea directă în sistem este limitată la membrii care satisfac toate
cerinţele de participare stabilite de ANSVM sau / şi de RASDAQ SRL. Printre aceste cerinţe se
numără:
- un nivel de capitalizare mai mare decât cel stabilit de CNVM pentru intermediarii
autorizaţi să tranzacţioneze valori mobiliare în calitate de dealeri;
- o configuraţie specifică a echipamentelor şi programelor, ca şi anumite particularităţi
legate de sistemul de telecomunicaţii, întreţinerea echipamentului, cerinţe operaţionale şi
de securitate conţinute în contractele de servicii, ghiduri ale utilizatorilor sau alte
asemenea documente;

16
- un minimum de personal şi d proceduri de supraveghere;
- alte cerinţe impuse în viitor de ANVSM sau RASDAQ.
Prin intermediul terminalelor de tranzacţionare conectate în acces direct, participanţii la
sistem transmit cotaţii de cerere şi oferta pentru valori mobiliare. Odată introduse în sistem,
cotaţiile sunt disponibile în timp real tuturor participanţilor.
Datele despre piaţă pot fi distribuite în timp real investitorilor instituţionali şi altor părţi
interesate, prin sistemul de acces vizual.
Prin funcţionarea sa, sistemul asigură tuturor cetăţenilor posibilitatea de a vinde şi
cumpăra acţiuni sau alte valori mobiliare, admise în sistem, la un preţ corect, indiferent de locul
unde se află, de capacitatea de asimilare a informaţiilor sau de puterea lor economică.
Sistemul este operaţional nu numai pe piaţa secundară, ci şi pe piaţa primară a valorilor
mobiliare.
Pe piaţa primară managerii principali pot vehicula volume iniţiale de distribuire de valori
mobiliare pentru ca apoi să determine alocările finale ale ofertelor secundare. Orice informaţie
referitoare la aceste acţiuni şi distribuirea lor va putea fi cunoscută prin intermediul utilizării
sistemului RASDAQ. Conformările electronice sunt generate când se realizează acordul între cei
ce garantează plasamentul şi brokerii participanţi la acest proces.
Această componentă este esentială pentru piaţa românească o dată cu introducerea
conceptului de Oferta Publică Iniţială. Sistemul urmăreşte oferta iniţială prin setarea noii
emisiuni, lansarea emisiunii, alocarea emisiunii către participanţi, urmărirea administrării
participării la aceasta prin luarea în evidenţă a răspunsurilor acestora prin alcătuirea listei de
participanţi la oferta publică, vizualizarea prospectului emisiunii şi deţinerea situaţiei
răspunsurilor la o ofertă publică iniţială.
Pe piaţa secundară sistemul ofera preţul cotat pentru dealeri şi formatorii de piaţă.
Cotaţiile pot fi ferme sau indicative şi pot fi actualizate prin intermediul afişajul sistemului.
Componenţa pieţei secundare a fost concepută ţinând seama de pieţele în formare având
capacitatea de a asista aceste pieţe în a-şi câştiga capitalul necesar pentru dezvoltare.
Pe această piaţă programul utilizat are următoarele funcţii:
- serviciul de “directori”: lista emisiunilor, profilul societăţii, lista participanţilor, lista
codurilor de localitate, lista codurilor de ţară, lista codurilor valutelor, urmărirea selectivă
a pieţei;

17
- vizualizarea cotaţiilor: ordonarea după preţul de cumpărare, ordonarea după preţul de
vânzare, ordonarea combinată;
- actualizarea coaliţilor – înregistrarea într-o emisiune: participanţi care tranzacţionează
loturi mari, participanţi care tranzacţionează loturi mici, participanţi ale căror cotaţii sunt
pur orientative;
- raportul tranzacţiei: forma scurtă, forma extinsă;
- comparaţii: sumarul cererilor / ofertei;
- mesaje;
- urmărirea selectivă a pieţei;
- negocierea şi listarea cererilor şi ofertelor.
Principalele caracteristici ale sistemului RASDAQ sunt sintetizate în cele ce urmează:
Capacitatea de listare. Sistemul RASDAQ are capacitatea de a stoca informaţii cu privire
la tranzacţionarea acţiunilor, inclusiv istoricul tranzacţiilor, informaţii cu privire la emitenţi şi
codul sursă al programului. Sistemul permite listarea a mai mult de 5.000 de societăţi.
Capacitatea de procesare a tranzacţiilor. Sistemul RASDAQ are capacitatea de a procesa
nivelurile specifice ale tranzacţiilor executate şi raportate.Aceste niveluri sunt: 3.000 de
tranzacţii în primele 30 minute de activitate; 2.000 de tranzacţii în ultimile 30 minute ale
activităţii şi 3.000 tranzacţii pe oră pe durata unei zile normale de tranzacţionare.
Obţinerea preţului. Sistemul RASDAQ permite brokerilor / dealerilor să acţioneze în
calitate de creator de piaţă, anunSistemul RASDAQ permite brokerilor / dealerilor să acţioneze
în calitate de creator de piaţă, anunţându-şi electronic ofertele de cumpărare şi vânzare de acţiuni
la anumite preţuri, astfel, stabilind cel mai bun preţ la care se poate tranzacţiona o anumită
valoare mobiliară.
Alte caracteristici ale sistemului sunt: transparenţa – o mare capacitate de diseminare a
informaţiei referitoare la tranzacţii în timp real; supravegherea – sistemul menţine un registru cu
tranzacţiile efectuate şi astfel poate depista pe acei participanţi care nu respectă regulile de
tranzacţionare; drepturi de licenţă – accesul la codul sursă permite modificări care să întâmpine
cerinţele apărute pe piaţa noastră de capital; acces la distanţă – sistemul permite conectarea la
reţele de telecomunicaţii prin liniitelefonice şi prin satelit, oferind posibilitatea accesului
intermediarilor de valori mobiliare indiferent de amplasarea lor geografică; flexibilitatea –
sistemul este capabil să ţină pasul cu modificările din domeniul financiar.

18
Sistemul furnizează, de asemenea, documentaţie sub forma ghidului operaţional pentru
brokeri, ghidul operaţional pentru managerii de sistem şi a unui manual de supraveghere a pieţei.
Tranzacţionarea valorilor mobiliare prin sistemul RASDAQ conferă avantaje şi pentru
emitenţi. Emitenţii se pot informa permanent cu privire la preţurile pieţei, ceea ce nu necesită
nici un cost suplimentar.
Sistemul RASDAQ acţionează şi în interesul emitenţilor prin faptul că:
- nu specifică niciun criteriu financiar şi nu impune comisioane emitenţilor pentru listarea
acţiunilor lor;
- înregistrarea mai multor formatori de piaţă pentru o anumită emisiune implică angajarea
unei părţi mai mari din capitalul acestora pentru cumpărarea şi vânzarea acţiunilor
societăţii respective, oferind astfel, o apreciere publică a performanţelor acesteia;
- existenţa unei pieţe de negocieri pentru acţiunile unei societăţi comerciale facilitează
obţinerea de capital într-o ofertă ulterioară de acţiuni, la un cost cât mai scăzut;
- înregistrarea unuia sau a mai multor formatori de piaţă într-o emisiune a unei societăţi
comerciale antrenează ceea ce pe piaţa americană NASDAQ se numeşte “sponsorizare”,
contribuind la realizarea unor rapoarte de cercetare care evidenţiază perspectivele
societăţii comerciale respective;
- “sponsorizarea” poate conduce la dezvoltarea unor activităţi de consultanţă şi a unor
raporturi permanente între emitent şi formatorii de piaţă;
- permite informarea publică continuă cu privire la preţurile pieţei, ceea ce nu necesită
niciun cost din partea emitenţilor către ANSVM sau către societăţile de valori mobiliare
ce acţionează în calitate de formatori de piaţă.
Utilizatorii direcţi ai sistemului pot fi formatori sau neformatori de piaţă. Formatorul de
piaţă poate afişa cotaţii ferme de cumpărare sau / şi de vânzare pentru orice valoare mobiliară pe
care ANSVM o clasifică ca eligibilă pentru sistem şi pentru care s-a înregistrat în această
calitate.
Obligaţia formatorului de piaţă de a se afişa cotaţii ferne poate fi îndeplinită prin:
- introducerea de cereri / oferte din contul propriu al creatorului de piaţă;
- introducerea de cereri / oferte reprezentând ordinele de cumpărare / vânzare ale clienţilor
încredinţate spre execuţie formatorului sau la un anumit preţ mai bun;
- o combinaţie a acestor două posibilităţi.

19
O societate de valori mobiliare acţionează în calitate de formator de piaţă pentru:
- loturi standard ,angajându-se să menţină înregistrarea timp de minimum zece zile
lucrătoare consecutive şi pentru cantitatea minimă a unui lot impusă de reglementări;
- loturi disparate reprezentând un număr mai mic de valori mobiliare decât lotul standard
care sunt menţinute minimum 30 de zile lucrătoare consecutiv.
Ordinul limită al clientului dat unui formator de piaţă spre execuţie trebuie să fie reflectat
în cererea / oferta acelui participant ori de câte ori prin aceasta se va produce o apropiere a
preţurilor curente ale creatorului de piaţă aşa cum sunt înregistrate.
Formatorul de piaţă care are ordine limită ale clienţilor neexecutate nu poate executa o
tranzacţie în propriul său cont, la un preţ egal sau superior preţului ordinului limită al clientului,
în afara cazului în care ordinul este, de asemenea, satisfăcut la preţul limită sau la un preţ mai
bun.
În cazul în care formatorul de piaţă are de executat ordine ale clienţilor de genul celor la
piaţă, deci executabile imediat, el va putea să execute, de exemplu, ordinul de cumpărare al unui
client dat “la piaţă” prin vânzarea acţiunilor respective din intervalul, sau la cel mai scăzut preţ
afişat în sistem pentru acea valoare mobiliară.
Formatorul de piaţă îşi poate actualiza cotaţia pentru o valoare mobiliară preţul si / sau
dimensiunea în orice moment al orarului de funcţionare a pieţei. Obligaţia formatorului de a
onora o cerere sau o ofertă fermă durează atâta timp cât acesta nu şi-a actualizat cotaţia. Dupa ce
a raportat o tranzacţie pentru cel puţin un lot standard ,formatorul are la dispoziţie un minut în
care să actualizeze cotaţia.
În cazul în care un formator de piaţă nu poate să introducă sau să actualizeze cotaţiile,
oricare ar fi motivul, el trebuie să anunţe secretariatul ANSVM care, apoi, anunţă personalul
desemnat să retragă cotaţiile de pe piaţă.
Un formator de piaţă poate cere retragerea temporară a cotaţiilor sale ferme pentru una sau
mai multe valori mobiliare dacă se găseşte în una din situaţiile de mai jos:
- situaţii care nu pot fi controlate de către SVM;
- catastrofe naturale;
- cerinţe regulamentare;
- sărbători religioase şi evenimente deosebite;
- orice altă circumstanţe permise de Comitetul Director al ANSVM.

20
Cererea trebuie să fie făcută în scris, semnată de un Principal al participantului şi trebuie să
cuprindă faptele ce stau la baza cererii, trebuie să nominalizeze valorile mobiliare ce fac obiectul
cererii şi să se indice durata pentru care se solicită retragerea. Dacă în urma cererii adresate
Comitetului Director, aprobarea nu a fost acordată şi formatorul îşi retrage totuşi cotaţiile, el nu
mai are voie să le reactualizeze timp de 10 zile lucrătoare.
Societăţile de valori mobiliare care nu au calitate de formator de piaţă, participă la sistem
prin aceea că:
- pot utiliza orice informaţii sau date despre piaţă, care sunt disponibile în sistem;
- pot introduce cotaţii indicative pentru orice valoare mobiliară considerată eligibilă în
sistem;
- introducerea de cereri indicative sau de oferte indicative reprezintă un anunţ ca SVM-ul
este dispus să negocieze termenii unei posibile tranzacţii despre acea valoare mobiliară cu
un alt SVM;
- în momentul introducerii unei cereri sau a unei oferte indicative, SVM-ul trebuie să
respecte standardele referitoare la diferenţa minimă de preţ.
Ceilalţi membri care nu sunt formatori de piaţă introduc cotaţii indicative în sistem, care
trebuie să respecte aceleaşi condiţii ca şi pentru cotaţiile formatorilor de piaţă.
În afara utilizatorilor direcţi, la sistemul de tranzacţionare pot participa şi utilizatori
indirecţi. Aceştia pot avea numai un “acces vizual” în sistem. Pentru a obţine “accesul vizual”,
nemembrul trebuie să încheie un contract de servicii pentru “acces vizual” şi să plătească toate
taxele stabilite de ANSVM şi / sau RASDAQ SRL.

CAPITOLUL V
TRANZACŢII PE PIAŢA EXTRABURSIERĂ
V.I. Cotaţiile în sistemul de tranzacţionare

21
Mecanismul de tranzacţionare pe piaţa extrabursieră are la bază tehnicile de negociere şi
formare a preţului, ce se încadrează în trei categorii: negociere simplă, licitaţie simplă şi
negociere complexă.
Negocierea simplă are loc atunci când se află în competiţie câte un singur participant, pe
partea de vânzări şi, respectiv, de cumpărări. Preţul de start cerut de vânzător este mai mare decât
cel oferit de cumpărător. În timpul negocierii, fiecare îşi îmbunătăţeşte preţul, din punctul de
vedere al contrapartidei, preţul negociat având un nivel “de compromis” între cele două limite
iniţiale.
Licitaţia simplă se realizează atunci când între părţi există un dezechilibru în ceea ce
priveşte numărul participanţilor: de o parte se situează un singur participant, iar de celalaltă parte
mai mulţi. Participanţii aflaţi în contrapartea participantului unic intră în competiţie,
îmbunătăţind preţul de la valoarea iniţială impusă de participantul unic, în acest mod realizându-
se o licitaţie,la sfârşitul căreia preţul final va coincide cu cel mai bun nivel de preţ care permite
execuţia.
Negocierea complexă este metoda de formare a preţului în condiţiile existenţei mai multor
participanţi atât pe partea de vânzări, cât şi de cumpărări. Negocierea are la bază pachete de
ambele părţi, părţi ce intră în competiţie, licitează îmbunătăţind preţurile, atât la cumpărare, cât şi
la vânzare, motiv pentru care piaţa este “dublu-licitată”.Preţurile finale se situează între preţurile
iniţiale ale celor două părţi.
Pe piaţa RASDAQ, negocierea are la bază cotaţiile afişate de către formatorii de piaţă.
Societăţile de valori mobiliare, au posibilitatea de a se înregistra sau de a-si retrage înregistrarea:
ca formator de piaţă pentru o anumită acţiune.
Preţul la care o societate de valori mobiliare formatoare de piaţă este gata să vândă, se
numeşte cotaţie fermă – ASK, iar preţul la care acceptă cumpărarea se numeşte cotaţie fermă –
BID.
Formatorii de piaţă asigură lichiditatea pieţei prin faptul că îşi declară disponibilitatea de a
vinde sau cumpăra la preţurile pe care le afişează. Pot fi introduse în sistem:
• cotaţii ferme ce pot fi introduse de către formatorul de piaţă pentru loturi standard sau
pentru loturi disaparate;
• cotaţii indicative ce se introduc în sistem de către societăţile de valori mobiliare care nu
au calitatea de formatori de piaţă.

22
Cotaţiile ferme şi cele indicative sunt vizualizate pe ecranele cu cotaţii de către toate
categoriile de utilizatori.
Ecranul de cerere BID afişează preţurile la cumpărare în ordine descrescătoare.
Ecranul de ofertă ASK afişează preţurile de vânzare în ordine crescătoare.
Ecranul combinat BID –ASK afişează în partea stângă cotaţiile de cerere, iar în partea
dreaptă cotaţiile de ofertă.(tabel)
COMBINED RASDAQ QUOTE RETRIEVAL
ELZY NAME : DANUBIUS
PAGE 1 OF 1
PREVIOUS CLOSE: 7.0 TODAY’S VOLUME
1.355
LAST SALE PRICE: 7.0 QUANTITY 1.000
DATE 03/01/05
INSIDE BID PRICE: 7.1 INSIDE ASK PRICE: 7.3
BID RANKING REG SIZE ASK RANKING
REG SIZE
ACTI 7.100 800 ACTI 7.300
650
SITA 7.000 1.000 UNIC 7.350
900
ASTR 6.800 0 FIRO 7.400
1.000
MBIV 6.300 0 GLOB 7.460
0
F1 – ISSUE F3 – UPD F4 – REG F5 – TRADEF F7 - MM
F8 – MSG F9 – OFFER F2 – QUOTE F6 - COMPARISON

Ordonarea cotaţiilor pentru o valoare mobiliară într-un ecran combinat se bazează pe


următoarele criterii:
• cotaţiile ferme, care au o prioritate faţă de cotaţiile indicative;

23
• cotaţiile introduse de formatorii de piată ppentru loturile standard şi disapate sunt
ordonate în funcţie de preţul şi momentul introducerii cotaţiei;
• cotaţiile indicative sunt afişate la sfârşit, fiind ordonate după preţ şi după momentul
introducerii cotaţiei.

Actualizarea cotaţiei este permisă formatorilor de piaţă în orice mmoment în timpul


orarului de funcţionare. Actualizarea cotaţiilor este vizualizată pe un ecran special (tabel).

COMBINED RASDAQ QUOTE RETRIEVAL


ELZY NAME: DANUBIUS PAGE
1 OF 1
PREVIOUS CLOSE: 7.0 TODAY’S VOLUME
1.355
LAST SALE PRICE: 7.0 QUANTITY 1.000
DATE 03/01/05

BID RANKING REG SIZE ASK RANKING REG


SIZE
ACTI 7.100 800 ACTI 7.300
650
ELZI BID REG SIZE ASK REG
SIZE
CURRENT 7.100 800 7.300
650
UPDATE 7.100 650 7.250
450
F1 – ISSUE F2 – QUOTE F3 – UPD F4 – REG F5 – TRADEF
F8 – MSG F9 – OFFER F6 – COMPARISON
F7 - MM

24
Pot exista şi situaţii când formatorul de piaţă aflat în imposibilitatea temporară de a-şi
îndeplini obligaţiile asumate nu respectă cerinţele mecanismului de cotare, caz în care acesta va
fi obligat să onoreze în continuare cotaţiile afişate în sistem. Retragerea temporară a cotaţiilor
afişate de un formator de piaţă poate avea loc la cererea acestuia şi precizarea motivului
retgarerii.
V.I.Tipuri de tranzacţii pe RASDAQ
Pe o piaţă interdealeri pot fi identificatepatru tipuri principale de tranzacţii şi anume:
• Tranzacţia de agent (TWO SIDE) este derulată de trader în numele clientului fără a fi
implicate valori mobiliare aflate în portofoliul societăţii de intermediere respective.
Tranzacţia de agent se decontează la depozitar între cele două societăţi de valori
mobiliare. Tranzacţiile tip TWO SIDE se identifică în cadrul sistemului RASDAQ prin
două TRADE ID # CONSECUTIVE;
• Tranzacţia de dealer implică propriul portofoliu al intermediarului, fiind derulată la preţ
cu reducere sau cu adaos, format pe baza celei mai bune cotaţii a pieţei.. Societatea de
valori mobiliare cumpără de la client pentru completarea propriului portofoliu, câştigând
din reducerea de preţ şi vinde clientului din stocul propriu de acţiuni, încasând un adaos;
• Tranzacţia de dealer fără risc este tranzacţia în cadrul căreia onorarea ordinelor
clienţilor nu se poate face direct din propriul portofoliu al societăţii de valori mobiliare,
pentru că, aceasta nu deţine acţiunile în portofoliu, sau pentru că nu doreşte să introducă
în portofoliul său acţiunile vândute de un client;
• Tranzacţii încrucişate sunt acele operaţiuni intermediata de o societate de valori
mobiliare pentru care atât vânzătorul cât şi cumpărătorul sunt clienţi proprii. Societatea
de valori mobiliare asociază ordinele aflate în intervalul dintre cele mai bune cotaţii ale
pieţei.

V.III. Raportarea şi confirmarea tranzacţiilor derulate pe RASDAQ


În vederea difuzării publice se impune raportarea tranzacţiilor către societăţile de valori
mobiliare, membre ale ANSVM, participante la sistemul de tranzacţionare. Această cerere de
raportare se aplică numai :
• Tranzacţiilor negociate între SVM-uri în calitate de membri, între un membru şi un client
sau între dio clienţi ai aceluiaşi SVM;

25
• Tranzacţiilor care nu implică negocierea computerizată.
Există unele tipuri de tranzacţii care sunt exceptate de la regulile de raportare:
• Tranzacţiile care reprezintă o parte a unei oferte publice primare sau secundare, sau
plasamentele private de valori mobiliare;
• Tranzacţiile rezultate din obligaţii legale;
• Tranzacţiile efectuate cu titlu de cadou sau donaţie pentru o organizaţie de caritate
recunoscută oficial;
• Orice alte tranzacţii aprobate periodic de către Comitetul Director.
Atunci când raportarea este obligatorie, introducerea raportului de tranzacţionare este
supusă unor reguli stricte şi anume:
• În cazul tranzacţiilor între doi membrii, în care ambii membri sunt înregistraţi ca
formatori de piaţă, obligaţia de raportare aparţine celui care vinde;
• În cazul tranzacţiilor între doi membri, dintre care numai unul este înregistrat ca formator
de piaţă, obligaţia de raportare revine formatorului de piaţă;
• În cazul tranzacţiilor între doi membri, dintre care nici unul nu este formator de piaţă,
obligaţia revine celui care vinde;
• În cazul tranzacţiilor dintre un membru şi un nemembru, raportarea revine membrului;
Raportul de tranzacţionare trebuie să cuprindă următoarele informaţii asupra tranzacţiei:
• Simbolul valorii mobiliare;
• Preţul per unitate;
• Volumul tranzacţiei;
• Un simbol care să indice dacă partea care raportează a efectuat o cumpărare, vânzare ,
vânzare în absenţă sau o tranzacţie încrucişată internă;
• Un simbol care să indice dacă partea care raportează a efectuat tranzacţia ca agent sau
dealer;
• Identitatea membrului care reprezintă cealaltă parte a tranzacţiei;
• Un indicator de întârziere şi de ora execuţieiîn cazul rapoartelor de tranzacţionare
introduse în sistem la mai mult de două minute de la executarea tranzacţiei;

26
Membrul responsabil de introducerea raportului de tranzacţionare va putea agrega sau
combina mai multe tranzacţii cu aceeaşi valoare eligibilă într-un singur raport doar dacă sunt
îndeplinite următoarele condiţii:
• Ordinele individuale de vânzare / cumpărare care alcătuiesc raportul trebuie să fie ordine
ale clienţilor membrului care introduce raportul de tranzacţionare;
• Volumul total al raportului de tranzacţionare trebuie să fie mai mic de 5.000 acţiuni cu
valoare nominală de 2,5 lei, respectiv 12,5 lei de acţiuni cu valoare nominală de 0,1 lei; în
plus, valoarea sa totală nu poate depăşi 20.000 lei;
• Ordinele agregate / combinate sunt executate simultan la deschiderea pieţei în respectiva
valoare mobiliară şi la exact acelaşi preţ;

V.IV. Decontarea şi înregistrarea tranzacţiilor


Societatea de valori mobiliare intră în legătură cu Depozitarul (SNCDD) în procesul de
compensare, decontare şi depozitare a valorilor mobiliare.
Decontarea se poate face prin cele două modalităţi: sistemul CNS şi sistemul Tranzacţie cu
Tranzacţie.Pentru decontare , Sistemul va compensa valoarea pentru toate tranzacţiile decontate,
pentru care livrarea titlurilor de valoare a fost realizată într-o singură sumă de decontat, prin
sistemul de decontare al SNCDD.
Actul de vânzare – cumpărare a valorilor mobiliare presupune două fluxuri de transfer
între cumpărător şi vânzător:
• Fluxul de transfer al banilor. La sfârşitul fiecărei zile de tranzacţionare T, sistemul
automat RASDAQ procesează pentru fiecare societate de valori mobiliare în parte
Raportul de Tranzacţionare, pe care îi trimite la SNCDD. Acest raport cuprinde
denumirea acţiunii, cantitatea cumpărată sau vândută, precum şi suma netă de plătit sau
de primit pentru fiecare acţiune în parte. Rezultă un total de primit sau de plătit pentru
fiecare societate de valori mobiliare în parte;
• Fluxul valorilor mobiliare. Mişcarea valorilor mobiliare începe chiar de la data
tranzacţionării sau chiar înainte, în funcţie de momentul în care societatea de valori
mobiliare va extrage acţiunile de la registru şi le va muta în contul său la SNCDD.

27
Statistici RASDAQ
Tranzactii Volum Valoare (LEI) Valoare (EUR)
Actiuni 7.453 75.370.418 13.740.496,74 3.247.269,64
Obligatiuni 1 7 6.857,03 1.620,51
Drepturi 0 0 0,00 0,00
Unitati de fond 5 277 10.647,00 2.516,19
Futures 0 0 0,00 0,00
Total 7.459 75.370.702 13.758.000,77 3.251.406,34
Tranzactii Volum Valoare (LEI) Valoare (EUR)
Actiuni 6.915 72.501.316 12.992.689,07 3.070.541,44
Obligatiuni 1 7 6.857,03 1.620,51
Drepturi 0 0 0,00 0,00
Unitati de fond 5 277 10.647,00 2.516,19
Futures 0 0 0,00 0,00
Total 6.921 72.501.600 13.010.193,10 3.074.678,14
Tranzactii Volum Valoare (LEI) Valoare (EUR)
Actiuni 538 2.869.102 747.807,67 176.728,19
Obligatiuni 0 0 0,00 0,00
Drepturi 0 0 0,00 0,00
Unitati de fond 0 0 0,00 0,00
Futures 0 0 0,00 0,00
Total 538 2.869.102 747.807,67 176.728,19

Indici bursieri

Data RASDAQ-C RASDAQ- RASDAQ- RAQ-I RAQ-I RAQ-I RAQ-II RAQ-II RAQ-II
C C (Var.) (Var. %) (Var.) (Var. %)

28
(Var.) (Var. %)
16.01.2009 2.045,89 -2,59 -0,13% 2.314,27 14,60 0,63% 4.569,29 -6,73 -0,15%
15.01.2009 2.048,48 -19,00 -0,92% 2.299,67 6,31 0,28% 4.576,02 0,00 0,00%
14.01.2009 2.067,48 9,93 0,48% 2.293,36 87,71 3,98% 4.576,02 2,88 0,06%
13.01.2009 2.057,55 -32,37 -1,55% 2.205,65 47,16 2,18% 4.573,14 0,00 0,00%
12.01.2009 2.089,92 9,31 0,45% 2.158,49 -14,78 -0,68% 4.573,14 -45,30 -0,98%
09.01.2009 2.080,61 -4,29 -0,21% 2.173,27 5,47 0,25% 4.618,44 -441,16 -8,72%
08.01.2009 2.084,90 -7,27 -0,35% 2.167,80 -53,03 -2,39% 5.059,60 339,65 7,20%
07.01.2009 2.092,17 -8,71 -0,41% 2.220,83 -5,68 -0,26% 4.719,95 -179,02 -3,65%
06.01.2009 2.100,88 20,82 1,00% 2.226,51 -18,89 -0,84% 4.898,97 11,70 0,24%
05.01.2009 2.080,06 8,89 0,43% 2.245,40 6,38 0,28% 4.887,27 2,91 0,06%
23.12.2008 2.071,17 15,84 0,77% 2.239,02 -203,39 -8,33% 4.884,36 -647,46 -11,70%
22.12.2008 2.055,33 -2,51 -0,12% 2.442,41 58,08 2,44% 5.531,82 87,19 1,60%
19.12.2008 2.057,84 13,95 0,68% 2.384,33 -38,76 -1,60% 5.444,63 733,05 15,56%
18.12.2008 2.043,89 -25,42 -1,23% 2.423,09 11,24 0,47% 4.711,58 -193,21 -3,94%
17.12.2008 2.069,31 -6,66 -0,32% 2.411,85 -9,21 -0,38% 4.904,79 137,77 2,89%
16.12.2008 2.075,97 -37,04 -1,75% 2.421,06 -24,26 -0,99% 4.767,02 -8,63 -0,18%
15.12.2008 2.113,01 -4,97 -0,23% 2.445,32 -35,08 -1,41% 4.775,65 -133,11 -2,71%
12.12.2008 2.117,98 -3,76 -0,18% 2.480,40 -63,24 -2,49% 4.908,76 93,13 1,93%
11.12.2008 2.121,74 -17,56 -0,82% 2.543,64 -45,04 -1,74% 4.815,63 -20,58 -0,43%
10.12.2008 2.139,30 8,61 0,40% 2.588,68 217,18 9,16% 4.836,21 -16,67 -0,34%
09.12.2008 2.130,69 -10,65 -0,50% 2.371,50 56,97 2,46% 4.852,88 -4,89 -0,10%
08.12.2008 2.141,34 -52,63 -2,40% 2.314,53 -58,16 -2,45% 4.857,77 -120,23 -2,42%
05.12.2008 2.193,97 -23,92 -1,08% 2.372,69 -54,73 -2,25% 4.978,00 41,24 0,84%
04.12.2008 2.217,89 -5,97 -0,27% 2.427,42 -9,24 -0,38% 4.936,76 -119,88 -2,37%
03.12.2008 2.223,86 64,31 2,98% 2.436,66 21,28 0,88% 5.056,64 -8,33 -0,16%
02.12.2008 2.159,55 -25,04 -1,15% 2.415,38 24,62 1,03% 5.064,97 108,54 2,19%
28.11.2008 2.184,59 -17,06 -0,77% 2.390,76 14,89 0,63% 4.956,43 -192,22 -3,73%
27.11.2008 2.201,65 -28,93 -1,30% 2.375,87 9,07 0,38% 5.148,65 75,00 1,48%
26.11.2008 2.230,58 -27,10 -1,20% 2.366,80 -7,39 -0,31% 5.073,65 0,00 0,00%
25.11.2008 2.257,68 -6,75 -0,30% 2.374,19 -21,05 -0,88% 5.073,65 -182,54 -3,47%

Deschidere Min. Max. Inchidere Var.(%)


2.284,90 2.209,53 2.344,83 2.304,85 0,87

Deschidere Min. Max. Inchidere Var.(%)


1.515,20 1.471,28 1.563,79 1.541,46 1,73

29
Deschidere Min. Max. Inchidere Var.(%)
10.435,76 9.798,94 10.642,80 10.463,29 0,26

Deschidere Min. Max. Inchidere Var.(%)


4.629,39 4.469,66 4.727,22 4.630,45 0,31

30
Deschidere Min. Max. Inchidere Var.(%)
218,40 209,86 223,56 220,13 0,79

Deschidere Min. Max. Inchidere Var.(%)


327,07 319,19 340,21 332,39 1,63

31
Capitalizarea Pieţei .

Data LEI USD EUR


29.01.2009 11.912.747.845,43 3.676.093.268,35 2.815.320.661,11
28.01.2009 11.938.954.732,23 3.736.294.276,84 2.819.781.467,22
27.01.2009 11.924.576.645,47 3.722.823.716,23 2.813.063.610,63
26.01.2009 11.914.808.540,28 3.622.623.454,02 2.794.672.923,09
23.01.2009 11.886.873.352,46 3.548.744.134,36 2.770.187.218,00
22.01.2009 12.022.540.951,61 3.628.898.566,74 2.787.706.298,05
21.01.2009 12.187.122.769,37 3.652.776.276,64 2.827.769.912,61
20.01.2009 12.214.340.221,93 3.681.013.869,55 2.838.893.718,05
19.01.2009 12.218.828.650,95 3.778.707.524,42 2.847.083.591,81
16.01.2009 12.019.490.120,27 3.739.845.707,79 2.817.838.499,65
15.01.2009 12.008.926.722,88 3.696.077.905,54 2.808.186.026,30
14.01.2009 12.098.816.296,21 3.743.908.991,28 2.828.676.773,64
13.01.2009 12.096.421.279,78 3.741.084.084,80 2.814.102.891,66
12.01.2009 12.264.481.114,00 3.851.667.958,67 2.873.320.474,65
09.01.2009 12.184.666.931,01 3.965.201.253,22 2.892.365.212,57
08.01.2009 12.205.523.130,07 4.006.013.893,29 2.949.262.566,16
07.01.2009 12.234.929.666,48 4.092.360.325,94 3.004.648.739,31
06.01.2009 12.293.030.529,10 4.051.623.390,50 3.025.678.832,63
05.01.2009 12.162.254.312,38 4.133.025.558,97 3.018.228.685,82
23.12.2008 12.099.865.128,89 4.308.301.630,37 3.079.081.133,14
22.12.2008 12.019.611.631,91 4.282.623.684,14 3.058.036.288,49
19.12.2008 12.062.543.771,81 4.278.408.091,02 3.054.040.502,27
18.12.2008 12.008.096.180,53 4.440.863.972,09 3.037.717.222,50
17.12.2008 12.145.638.535,20 4.355.304.814,14 3.084.841.647,67
16.12.2008 12.219.841.061,10 4.232.565.917,74 3.102.348.640,76
15.12.2008 12.420.752.138,65 4.264.050.306,79 3.164.603.464,71
12.12.2008 12.465.718.177,42 4.240.905.687,36 3.184.010.160,00
11.12.2008 12.570.415.004,56 4.240.601.492,61 3.219.303.660,86
10.12.2008 12.681.070.148,80 4.213.260.066,72 3.262.095.526,27
09.12.2008 12.719.388.893,03 4.199.619.933,65 3.261.549.026,37

32
Bibliografie

1. Anghelache G. “Bursa şi piaţa extrabursieră”, Editura Economică, Bucureşti, 2000


2. Drăgoescu E., Drăgoescu A. Pieţe financiare şi operaţiuni de bursă, Editura Mesagerul,
Cluj-Napoca, 1995
3. Pepi M.- “Piaţa de capital şi bursa de valori”- Editura EX PONTO 2005;
4. RASDAQ – ANSVM, Manualul de operare a sistemului, 1996;
5. SNCDD – Manualul de operare a sistemului, 1998;
6. ANSVM – Regulamentul de practică onestă;
7. http://www.bvb.ro/TradingAndStatistics/RealTimeIndexes.aspx;
8. http://www.bvb.ro/IndicesAndIndicators/indices.aspx?
t=4&p=BSE&i=RAQC&m=&d=1/18/2009;
9. http://www.bvb.ro/IndicesAndIndicators/indices.aspx?
t=1&m=ber&i=RAQC&o=&d=1/18/2009;

33