Subiecte posibile TSA

1. Modele teoretice de luare a deciziei publice

2. Modelele lui Peters privind relatia publica-administrativa
3. Conceptii privind notiunea de stat
4. Definirea administratiei
5. Caracteristicile administratie actuale
6. Statele unitare si confederatiile
7. Administratia in regimul totalitar si autoritar
8. Administratia politizata in regimurile pluraliste
9. Administratia in regimul democratic
10.Diferente intre regimul prezidential si cel parlamentar
11. Statele federale si regionale
12. Influenta structurii de stat asupra administratiei
13. Deconcentrarea
14. Descantralizarea
15. Avantaje si limite ale descentralizarii
16. Explicati principiul autonomiei locale
17. Tutela asupra activitatii organelor tutelare
18. Tutela asupra existentei organelor tutelare
19. Categorii de grupuri de interese si tactici la care acestea apeleaza
pentru a-si apara interesele
20. Caraceristici ale sistemului grupurilor de interese si tipuri de sisteme
de grupuri de interese
21. Relatia administratiei cu organizatiile profesionale si cu sindicatele
22. Relatia administratiei cu patronatele
23. Modalitati de implicare a cetatenilor in luarea deciziei la nivel local
24. Explicati gradele de implicare a societatii civile conform OECD
25. Moduri de implicare a publicului in formularea politicilor publice
26. Dificultati practice in consultarea publicului larg
27. Bariere culturale, tipuri de bariere culturale in consultarea cu
publicul larg
28. Instrumente de lucru pentru participarea cetatenilor si nivelurile
participarii in luarea deciziilor la nivelul local

29. Mijloace prin care administratia influenteaza puterea politica

30. Mijloace prin care puterea politica influenteaza administratia
31. Administratia politizata in cazul partidului unic si pluralismul de
partide
32. Regimurile bazate pe o administratie neutra si mijloace pentru
asigurarea neutralitatii functiei publice
33. definitii ale serviciilor publice (clasica, interbelica, Ion Alexandru,
Comisia Europeana (1992), Centrul European al Intreprinderilor cu
Participare Publica)
34. Clasificarea serviciilor publice
35. Principiile fundamentale ale serviciilor publice
36. Principiile de actiune ale serviiciilor publice
37. Metode de gestiune directa: regia simpla si regia depersonalizata
38. Metode de gestiune delegata unilaterala: regia autonoma
39. Metode de gestiune prin delegarea contractuala
40. Principiile bugetare
41. Tipuri de clasificari bugetare a veniturilor si cheltuielilor
42. Etapele procedurii
deficientele acestuia

traditionale

de

elaborare

bugetului

si

43. Procedura moderna Rationalizarea alegerii variantei de buget

supuse spre executie (RAVB)
44. Autonomia financiara (ce este, cum se apreciaza, cum trebuie
determinat echilibrul dintre sursele de venituri)
45. Principiile autonomiei financiare enuntate in articolul 9 al Cartei
Europene a Autonomiei Locale
46. Modelul european de clasificare a veniturilor locale

2. Modelele lui Peters privind relatia publica-administrativa

1. - modelul formal-legal Yes, Minister Da, d-le Ministru
relatiile dintre functionarii de cariera si politicieni sunt prevazute in
legislatia statului, deci cei care au rolul principal in luarea deciziilor sunt
politicienii iar functionarii sunt executantii modelul britanic
2. modelul comunitar politicienii si functionarii colaboreaza in
procesul de formulare a deciziilor, au interese, opinii comune, trecut
comun (acelasi tip de educatie cazul fostelor tari comuniste); politicienii
sunt obligati sa apeleze la colaborarea birocratilor si sa le accepte
punctele de vedere; - se formeaza o oligarhie care acapareaza
conducerea comunitatii elita formata din politicieni si functionari de
grad inalt la care se adauga in cazul triunghului de fier liderii
grupurilor de presiune
3. modelul comunitar functional asemanator cu precedentul
deosebirea consta in faptul ca colaborarea se realizeaza sectorial pe
domenii sau departamente; pot aparea conflicte cu privire la alocarea
resurselor; este asimilat teoriei pluraliste:elite corespunzatoare fiecarui
domeniu economic, militar etc
4. - modelul adversial dominat de competitie si conflicte - apare
la schimbarile radicale de guvern care implica modificari substantiale in
politica se pot produce reduceri de personal, modificari ale procedeelor
de lucru. Modelul este unul traditional iar guvernarea le sileste pe cele
doua parti sa ajunga la un compromis
5. modelul statului administrativ rolul predominant de luare a
deciziilor il are birocratia - apare in cazul sistemelor politice instabile, iar
administratiei publice ii revine rolul de asigurare a continuitatii
guvernarii, sau ca in cazul Frantei unde functionarimea franceza
reprezinta de cateva secole o categorie privilegiata cu o pozitie
dominanta in societate; birocratia a avut un rol dominant si in tarile
comuniste unde functionarii au reusit sa acapareze procesul decizional
in dauna aparatului de partid, iar functionarii publici au fost implicati nu
numai in administratie ci si in economie;

3. Conceptii privind notiunea de stat

- foarte diverse in functie de autori si de perioada istorica:
- in sens traditional

4. Definirea administratiei
- dpdv etimologic latina a da o mana de ajutor, a conduce, a
dirija
- in limbaj curent prin administratie se intelege:
- continutul principal al activitatii puterii executive a statului
- sistem de autoritati care infaptuiesc puterea executiva
- conducerea unui agent economic sau a unei institutii social
culturale;
- un compartiment din unitatile productive care desfasoara o
activitate direct productiva;
Administatia publica este acea parte a activitatii statului prin care
sunt realizate scopurile si obiectivele guvernarii.
In conceptia americana administratia pulica acopera cele trei
ramuri ale guvernarii: executiva, legislativa si judecatoreasca si relatiile
dintre aceste.
Termenul de administratie are doua sensuri principale:
-

modul in care sunt rezolvate treburile curente cu caracter

public, procedeele folosite si modul in care sunt gestionate
serviciile publice;

ansamblul autoritatilor si agentilor care

conducerii acestor treburi cu caracter public

se

consacra

Aspecte ale administratiei:

-

activitatea de stabilire a mijloacelor necesare satisfacerii

intereselor generale

instrumentul pus la indemana sa realizeze aplicarea deciziilo

adoptate

Astfel conceptul de administratie publica reprezinta un instrument

al statului indispensabil pentru atingerea unor dorinte si realizarea unor
vallori politice stabilite prin acte juridice in scopul satisfacerii interesului
general
Rodica Narcisa Petrescu: - Prin administratia publica se intelege
ansamblul organelor care pe baza legii si in executarea acesteia
realizeaza o activitate cu un anumit specific bine conturat.
Charles Debbasch: - Este aparatul de gestiune a problemelor
publice, ansamblul serviciilor publice a caror desfasurare permite
realizarea obiectivelor definite de catre puterea politica
Paul Negulescu: acea institutie complexa care reuneste toate
serviciile destinate satisfacerii intereselor generale, regionale sau
comunale

5. Caracteristicile administratie actuale

Caracteristici specifice regimului democrat
- Administratia se afla sub autoritatea directa a guvernului, dar se organizeaza si
functioneaza conform liniilor generale impuse de alesii poporului
- Exista o concordanta intre vointa majoritatii electorilor si conduita administratiei prin:
o modul de desemnare a sefului statului;
o desemnarea ministrilor in regimul parlamentar
o autoritatea legilor emise de parlament existenta bugetului votat de parlamentari
- democratia antreneaza descentralizarea si tinde sa incredinteze gestiunea
colectivitatilor locale
- Parlamentul exercita anumite influente asupra administratiei:
= In regimul parlamentar formuleaza critici la adresa administratiei, instituie
anchete, adreseaza interpelari, denunta abuzuri, initiaza propuneri; ministrii
sunt numiti de majoritatea camerelor parlamentare
= in regimul prezidential ministrii nu sunt responsabili decat in fata
presedintelui sau regelui, parlamentul voteaza legile si bugetul
- Administratia este supusa si supravegherii presei care este libera sa critice ministrii si
functionari
- Permit cetatenilor sa-si expuna dorintele si sa fie protejati contra abuzurilor

- Cetatenii isi pot exprima acordul sau dezacordul prin vot liber
- Administratia este supusa controalelor interne care decurg din ierarhie si tutela
Pericole:
- Politica risca sa se amestece in administratie si sa o faca sa-si piarda caracterul de
impartialitate si neutralitate
- Functionarii sunt supusi presiunilor alegatorilor si partidelor aflate la putere

6. Statele unitare si confederatiile

Statele unitare - sunt acelea care nu poseda decat un centru de putere politica si
guvernamentala. Puterea politica apartine unui titular unic care este o persoana juridica a
statului, iar intreaga suveranitate este exercitata de guvernul national care este suveran.
Indivizii aflati sub suveranitatea acestuia se supun unei singure autoritati , traiesc sub
acelasi regim constitutional si se afla sub influenta acelorasi legi. Guvernele pot delega
autoritatea politica si administrativa catre municipalitati, dar acestea nu au suveranitate sau
autoritate decat cea oferita de guvernul national. Autonomia autoritatilor locale nu merge
pana la autoguvernare, deoarece puterea autoritatilor legale vine din partea puterii centrale
care permite si supravegheaza folosirea ei. Impartirea competentelor intre stat si
colectivitatile locale nu este descrisa in Constitutie.
Confederatiile nu formeaza un stat central distinct de membrii sai, care sunt
independenti si care au personalitate juridica internationala. Statele membre ale
confederatiei nu au constitutii si parlamente proprii.
Exista legaturi particulare intre statele unitare si teritorii care sunt dpdv juridic, politic si
social distincte si care poarta denumirea de state integrate intr-un ansamblu cvasiconfederal. Ele reprezinta acele state care au o situatie juridica intermediara intre statele
unitare si statele confederative. Altfel spus, au inlocuit legaturile dintre dominatia coloniala
a puterilor europene asupra a ceea ce le ramanea din statele dependente. Se aplica si
formelor particulare care leaga unele insule din Europa sau Atlanticul de Nord cu anumite
regate (Regatul Unit si Danemarca) si catorva entitati religioase (Grecia). Nu se aplica
Franta-Monaco; Italia-Vatican care sunt state suverane.

7. Administratia in regimul totalitar si autoritar

Caracteristici principale:
- Administratia este complet dependenta de Executiv, ramane subordonata legii, iar
legea rezulta din vointa unui colegiu guvernamental sau a unui dictator, nu din
reprezentantii alesi de natiune
- Isi pierde caracterul de impartialitate , trebuind sa serveasca interesele guvernului sau
dictatorului
- Formalitatile de procedura sunt simplificate sau neglijate dreptul la greva suspendat,
au loc epurari politice
- Totalitarismul antreneaza centralizarea, colectivitatile sunt conduse de agenti
desemnati nu in urma unui vot
- Controlul exterior este minor, slabeste controlul presei si al opiniei publice, se
intensifica controlul intern, fiind supusa unei puteri ierarhice foarte puternice
- Partidul care-l sustine pe dictator sau guvernul se amesteca in viata administrativa
existand confuzia intre functiile de partid si cele din administratie

8. Administratia politizata in regimurile pluraliste

Regimul in care politizarea administratiei a fost practicata masiv si oficial este cel al SUA
de la mijlocul sec 19.
- Functiile administrative erau atribuite invingatorului din competitia electorala iar
patidele excludeau functionarii numiti de seful partidului advers, atat la scara federala
cat si la nivelul statelor si municipalitatilor = sistem spoliator sau patronal
Argumente in favoarea acestui sistem:
=> Rotatia functionarilor un mare numar de cetateni pot ocupa de functiile
oficiale in administratie
=> evitarea constituirii unui grup de functionari legati de privilegii, indiferenti fata de
cetateni
=> functionarea unui sistem politic cladit pe rivalitatea dintre partide; partidele
politice in caz de victorie recompensau cu functii in stat adeptii, si se rezolva si problema
finantarii
In cazul in care conducerea este asigurata de mai multe partide, politizarea administratiei se
face de partidele majoritatii guvernamentale care isi repartizeaza ministerele, fiecare
formatiune politica isi vede recunoscut dreptul de catre partenerii sai repartizarea se face in
functie de voturile avute in urma alegerilor
Efecte negative in SUA (1865-1869):
- Declin al eticii si eficientei aperformantei administrative
- Cresterea politicului in treburile administratiei, partidul aflat la putere se folosea de
avantaje in campania electorala
- Grad inalt de competitie politica

- Depreciere a statutului functionarilor federali

Aceste disfunctionalitati au determinat SUA sa o inlocuiasca cu cu sintem bazat pe merit
prin introducerea evaluarii competitive in recrutarea functionarilor publici.

9. Administratia in regimul democratic

10+5
In regimul democratic se admite existenta unei administratii profesionale. In consecinta
grupul uman al functionarilor si cel a inaltilor functionari (birocratii) poate si trebuie sa
coexiste cu diferite ideologii politice si va intervenii mai mult sau mai putin in societate
conform ideologiei partidului de la putere.
Regimul politic reprezinta ansamblul metodelor si mijloacelor de realizare a puterii, a
relatiilor existente intre elemantele care alcatuiesc sistemul social politic relevand regimul
drepturilor si libertatilor fundamentale ale catatenilor.
Regimul politic se refera la conditiile concrete de functionare a administratiei in raport cu
politica, el influenteaza in mod substantial administratia statului respectiv, si astfel apar
diferente majore in modul de organizare si functionare a sistemului administrativ dictate de
cele doua categorii si regimuri politice: regimurile democratice si cele autoritare sau
totalitare.
Im mod evident ambele regimuri vor fi influentate de catre imprejurarile politice, economice
si sociale concrete.

10.Diferente intre regimul prezidential si cel parlamentar

In cadrul regimurilor democratiece, diferentele considerabile apar intre rigimurile de tip
parlamentar si cele de tip prezidential
Diferente esentiale:
- In sistemele prezidentiale presedintele isi poate asuma rolul de a initia politici
publice, intrucat are mandat din partea alegatorilor, in timp ce in regimurile
parlamentare guvernul isi castiga pozitia prin membrii partidelor aflati in parlament,
unde trebuie sa actioneze ca o echipa, spre deosebire de cabinetele din sistemele
parlamentare, cabinetul prezidential nu este alcatuit din persoane cu o figura politica
proeminenta ci mai curand persoane nepolitice de incredere ale presedintelui
- Responsabilitatea pentru succesul unei politici publice este mai dificil de atribuit
cuiva cadrul sitemelor prezidentiale(SUA presedintele initiaza politicile iar guvernul
le aproba)
- In sistemele prezidentiale politicile care prevad schimbari radicale sunt mai dificil de
realizat datorita fragmentarii puterii
- Recrutarea membrilor executivului este diferita in cele doua sisteme: parlament-din
randul membrilor parlamentului ; sistemul prezidential din randul executivului
-

In sistemul prezidential exista probleme speciale, membrii executivului optend

pentru o relativa izolare, neexistand un forum in fata caruia acestia sa raporteze
regulat

- In sistemul prezidential functiile sunt unificate in persoana presedintelui, in cel

parlamentar sunt divizate intre prim ministru si guvern
In practica se incearca o cale de mijloc intre cele doua prin regimul semiprezidential
incercandu-se eliminarea dezavantajelor regimului prezinential si imperfectiunile celui
parlamentar.
Exista diferente consideralile in ce priveste rolul politic al presedintelui in diferite tari

europene.

11. Statele federale si regionale

Statele feudale sunt constituite din statele membre care si-au pastrat unele
prerogative ale suveranitatii interne si mai ales puterea legislativa si care se reprezinta
impreuna ca un tot unitar in relatiile internationale, adica nu au personalitate juridica
internationala distincta.
Federalismul este o trasatura obisnuita a statelor natiune si se refera la diviziunea
autoritatii politice intre guvernul central si guvernele statelor membre sau a provinciilor. Cu
toate ca si-au pastrat importante prerogative ale suveranitatii interne, guvernele statelor
mambre sunt subordonate guvernului central.
Ceea ce diferentiaza aceste state membre ale unui stat unitar este faptul ca ele
participa la vointa statului central. Asfel organizatia politica a statului federal presupune ca
pe langa o adunare care sa reprezinte ansamblul populatiei sa existe si o alta Camera care sa
reprezinte statele membre, care dispun de competenta proprie legislativa, executiva si
judecatoreasca.
Federalismul este solutia pentru rezolvarea unor probleme politice, reprezinta
autonomie pentru grupuri etnice si culturale dintr-un stat (Canada, sua, Federatia Rusa,
Australia).
Statele regionale reprezinta o forma intermediara intre statul unitar si cel federal,
criteriul de distinctie este cel juridic. In statul regional nu exista decat o singura ordine
constitutionala, cea a statului originar, Constitutia acestuia determina statutele si atributile
organelor regionale, dar dupa principiul federalist al unei repartitii orizontale a
competentelor legislative (ex. Spania).

12. Influenta structurii de stat asupra administratiei

Structura de stat adica modul in care sunt divizate si repartizate competentele statului
influenteaza in mod direct structura administratiei. Astfel se pot diferentia deosebirile care
apar intre administratiile statelor federale si cele ale statelor unilaterale.
- In statele federale apare o