Sunteți pe pagina 1din 64

Estetica

dento-somato-facial
Definiie. Introducere.

Estetica
(gr. - ceva capabil de a fi perceput
prin intermediul simurilor)

(gr. - capacitatea de a fi sensibil)

(greaca veche: senzaie, percepie,


simire, respectiv aciunea si rezultatele
funcionrii celor cinci simuri prin
intermediul crora suntem n permanent
contact cu lumea interioar i exterioar
nou. Dar aisthesis nsemna i
cunoaterea natural omeneasc, ceea
ce dobndim n mod firesc i direct prin
practicarea vieii noastre n comun.)

Estetica
(A. G.
Baumgarten, 1750 Aesthetica) se face
distincie ntre cunoaterea senzorial i
cunoaterea pur (a gndirii) prin contrastul
dintre scopul esteticii i a logicii: prima urmrete
frumosul, iar a doua adevrul.
domeniu al
principal

care are ca obiectiv


frumosului

Demersul esteticii are n vedere conceptualizarea


frumosului artificial creaia uman, dar i
conceptualizarea frumosului natural, ca de
exemplu un peisaj, un apus de soare.
Din aceast descriere se observ c estetica are
un domeniu mult mai larg dect filosofia artei,
aceasta din urm rezumndu-se la analiza artei,
deci a obiectelor create de om.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Estetic%C4%83

Evolutia canoanelor esteticii


corpului uman
Istoric. Canoanele esteticii.

Cele mai vechi civilizatii

Cal cu sgei Lascaux, Dordogne, Frana


Pictur rupestr, cca 20 000 .Hr.
Imaginea calului ncolit de vntori exprim
preocuprile curente ale omului primitiv legate de
supravieuire i de preocuparea hranei

Statuete feminine:
Venus din Willendorf, cca 30 000 .Hr. si
Venus din Hohls Fels, cca 35 000 .Hr.

Cele mai timpurii forme ale artei europene dateaz din paleoliticul superior i includ
att picturi rupestre, precum ar fi cele din peterile de la Lascaux, Frana, ct i artefacte, aa
cum ar fi sculpturi reprezentnd animale, dar i figurine feminine (cunoscute i ca Figurine de tip
Venus) dintre care Venus din Willendorf este una dintre cele mai cunoscute.

Cele mai vechi civilizatii

Arta egipteana propune identitatea


dintre proportiile tehnice si cele
obiective.
Canonul egiptean, dominat de
autoritatea dogmei, variaza de la
divizarea inaltimii in 18 unitati la 22
unitati (Regatul mijlociu) si apar si
diviziunile pe verticala, caroiajul
constituind un canon de constructie.
Agricultural scene from the tomb of Nakht, 18th Dynasty
Thebes

Grecia si Roma
PERIODIZARE:
1.
2.
3.

perioada homeric sec XII- VIII .Ch


perioada arhaic - sec. VIII- V . Ch.: Prima cristalizare a unei concepii de tip antropocentric. Apariia
primelor temple greceti.
perioada clasic - sec. V - IV . Ch

Statuia lui Zeus Fidias, sec V, i.Hr.


Vas Dipylon Vase, Grecia,
800-700 BC

Kouros, Strangford
Apollo, cca. 510-500 BC

Grecia si Roma

Dupa Policlet si altii au scris tratate despre


perspectiva si despre recursiu:

Doriforul Policlet, sec. V i.Ch

Apoxyomenos, after Lysippos


Plaster cast in Pushkin Museum, Moscow

Grecia si Roma
MARCUS VITRUVIUS POLLIO

Vitruvius prezentand De Architectura lui Augustus

Omul Vitruvian realizat de Leonardo da


Vinci corpul uman inscris intr-un cerc si
un patrat, dupa geometria si proportiile
descrise de Vitruvius

Dac mprim un segment astfel nct raportul dintre ntreg i latura mai mare s fie egal cu raportul dintre
latura mai mare i latura mai mic, obinem proporia de aur.
Aceasta e exprimat prin "numrul de aur" = 1,61803398874..., cu un numr infinit de zecimale (ca i ").
Inversul lui adic 1/ are exact aceleai zecimale: 0,61803398874...

Triunghiul de aur

http://www.pruteanu.ro/7merita/fi.htm

"Dreptunghiul de aur

Galaxia noastra

Ombilicul mparte corpul omenesc n


proporia de aur. i alte dimensiuni
ale componentelor corpului se afl
n acelai raport.

Spirala logaritmic a
unei cochilii de melc.

http://www.pruteanu.ro/7merita/fi.htm

Spirala logaritmic vizibil


n forma urechii umane. Ea
se ntlnete i n interiorul
aparatului auditiv.

http://www.pruteanu.ro/7merita/fi.htm

Evul Mediu

Sirul lui Fibonacci este o secventa de numere in care fiecare


numar se obtine din suma precedentelor doua din sir.
Astfel, primele 10 numere ale sirului lui Fibonacci sunt:
1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, ...
(primele 2 numere sunt predefinite, iar restul se obtin in
mod recursiv, din suma precedentelor doua: 3 = 2 + 1, 5 = 3
+ 2, samd...)

Fibonacci (1170-1250), cel mai talentat


matematician al Evului Mediu timpuriu

Secolul al XVI-lea

Categorii estetice

Categorii estetice

Estetica faciala
Fizionomia

1. Definitie
2. Cuantificarea caracteristicilor fizionomiei
Armonia globala a fetei - premisele anatomice
Armonia globala a fetei principii fundamentale
Armonia globala a fetei - metode de evaluare

Prototipuri somato-faciale

3. Mimica

Fizionomia

FIZIONOME, fizionomii, s.f.


1. Totalitatea trsturilor feei cuiva
care determin expresia ei particular;
chip. Joc de fizionomie mimic.
2. Fig. Caracter distinctiv, nfiare
particular (a unei epoci, a unei
colectiviti umane etc.). [Pr.: -zi-o-]
Din fr. physionomie.

Arta de a judeca oamenii dupa


trasaturile fetei sau talentul de a
cunoaste interiorul omului dupa
exteriorul sau poarta numele de
fizionomie.

Cuantificarea caracteristicilor fizionomiei


Armonia faciala globala metode de evaluare

Fata rotunda

Fata trapezoidala

Fata ovala

Fata dreptunghiulara

Fata patrata

Tr

Ft
Oph
N

Ioc

Eoc
Or

Prn
SN

Zy

Al
Ls

St
Li
Pg
Me

Go
Ch

PUNCTE MEDIANE:
Tr Trichion
Oph Ophrion
N Nasion
Prn Pronasale
SN Subnasale (coresp SNA)
Ls Labiale superior
St Stomion
Li Labiale inferior
Pg Pogonion
Me menton (Gn)

PUNCTE LATERALE:
Ft Fronto-temporale
Or Orbitale
Al Alare
Ch Cheilion
Eoc Extern ocular cantus
Ioc Intern ocular cantus

Ln. tangenta la zygion

Tr

Ln. prin unghiul extern al ochiului


Ln. prin pupila
Ln. prin unghiul intern al ochiului

Oph

Ln. bisprancenara
Ln. bipupilara

Ln. subnazala
Ln. bicomisurala
St. labio-mentonier

Gn

Pl. medio- sagital

N Sn =

M. LEONARDO DA VINCI:

M. LEONARDO DA VINCI modificata:

M. WILLIS:

M. compasului de aur APPENRODT:

Oph Sn =

fanta labiala fanta palpebrala =

= 3/5
(gura inchisa)

M. BOIANOV:

M. BOIANOV modificata:

(gura deschisa)

Ch Ch = St Gn
dist. Interpupilara = St Gn

1. I facial sup.= Oph - Pr / Zy-Zy X 100


2. I facial total = Oph - Gn / Zy-Zy X 100
3. Zy - Zy = 3 X Ecm-Ecm
4. I nas = h piram.Nas / latime piram nas X 100

ARMONIA PROFILULUI
- METODA DESCRIPTIVA -

ARMONIA PROFILULUI - METODA CANONICA-

N
Or

Pg
Campul facial de profil

PROTOTIPURI
SOMATO- FACIALE
CLASIFICAREA HOMEOPATA

MIMICA FACIALA
Expresie a unor stari sufletesti

Estetica dento-faciala

1. Examenul staticii orificiului bucal


2. Examenul dinamicii orificiului bucal
2.1. Fonatia
2.2. Zambetul

Parametri anatomici

Parametri psihologici

Estetica dento-faciala / zambetului

Orificiul bucal
PROFIL

STATIC

DINAMIC

FATA

1.
2.

Fonatia
Zambetul

Premise anatomice
Premise psihologice
Evaluarea zambetului

Metoda descriptiva
Metoda canonica

Analiza dinamicii orificiului bucal

CLASIFICAREA ZAMBETULUI
Zmbet drept

Zmbet curb - convex

Zmbet elipsoidal

Zmbet arcuit

Zmbet rectangular

Zmbet inversat - concav

CLASIFICAREA ZAMBETULUI

LABIAL

DENTO- LABIAL

DENTO- GINGIVAL

DENTO- MAXILAR

CLASIFICAREA ZAMBETULUI

Zmbet asociat cu
dezvelirea dintilor

Zmbet ermetic

Zmbet asociat cu
deschiderea larga a gurii

CULOAREA

ALB

GALBEN

VERDE

ROSU

NEGRU

Pasul 2 alegerea saturatiei


(din setul M )

Pasul 1 alegerea luminozitatii


(una din cele 5 grupe)

Culoarea finala

Pasul 3 alegerea tentei


(spre rosu sau galben)

Variante terapeutice de refacere


a echilibrului estetic

DEZECHILIBRE ESTETICE
UTILIZATE
IN RESTAURARILE
FIZIONOMICE

DE ALEGERE A
DIFERITE TIPURI DE
RESTAURARI FIZIONOMICE

Echipamente si tehnologii

VARIANTE TERAPEUTICE
INTERVENTII SI PREGATIRI SPECIFICE ALE
SUBSTRUCTURILOR ODONTO-PARODONTALE

Dezechilibre estetice induse de:

Anomalii de culoare
Anomalii de pozitie
Anomalii de forma si contur
Leziuni odontale:

Variante terapeutice:

Leziuni carioase
Fracturi
Abfractii
Abrazii
Eroziuni

Leziuni parodontale
Edentatii reduse

Albiri
Remodelari coronare
Obturatii plastice
Fatete compozite
Restaurari protetice

Fatete
Onlay-uri
Inlay-uri
Coroane de invelis
Punti de colaj
Proteze fixe

Repozitionari ale parodontiului


marginal

Variante terapeutice de refacere a echilibrului estetic

S-ar putea să vă placă și