Sunteți pe pagina 1din 92

Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Introducere

Pe fundalul trecerii de la era informaţiei la cea a comunicaţiei schimbările


profunde ce au revoluţionat acesta lume se înscriu firesc în mişcarea vasta ce
afectează toate sectoarele de activitate.
Relaţiile directe, clasice între client şi banca, sunt structural schimbate atât la
nivelul conţinutului cât şi al formei concrete de realizare. Accesul la informaţii sau
diversele servicii bancare prin telefon, internet, telebanking vor schimba natura
raporturilor dintre banca şi clienţii săi, iar dezvoltarea reţelelor de comunicaţii vor
elimina treptat ghişeul clasic.
În fapt, asistăm la înlocuirea băncilor cu ghişee numeroase, cu o armată de
funcţionari şi multe dosare şi hârtii cu băncile în întregime informatizate, accesibile pe
reţea 24 de ore din 24, din orice colt al lumii, capabile să furnizeze orice serviciu
specializat în secunda următoare.
Dacă la prima vedere imaginea pare uşor exagerată, dinamica schimbării în
unele sectoare bancare, semnele deja vizibile ale noului din activitate marilor bănci,
concurenţa exercitată de filialele unor bănci-lideri mondiali justifică preocuparea
firească a profesionistului din domeniul de a şti cum va fi şi de a pregăti munca sa din
viitorul ce tinde să devină prezent într-un ritm accelerat.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât parcursul spre ‘’banca viitorului ‘’ nu este acelaşi
în toate ţările lumii, particularităţile evoluţiei sistemului bancar din fiecare ţară fiind, în
mod firesc, ancorate în dinamica şi specificitatea din sistemul economic naţional,
comună e însă în toate cazurile profunzimea şi amploarea schimbării.
Spre exemplu, dezvoltarea tentaculară a telecomunicaţiilor a schimbat profund
sistemul de lucru şi în băncile elveţiene, în care discreţia în domeniul folosirii banilor
este proverbială. Astfel, asistam la o înmulţire şi diversificare rapida a serviciilor
oferite clientelei de băncile elveţiene prin telefon, videotext sau chiar acces de la
ecranul personal, cuplat la un modem.
Aceasta reacţie este răspunsul la tendinţa internaţionala în materie de servicii
oferite clientelei : o legătura personalizată, confidenţială şi eficientă.

1
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

CAP. I PRINCIPALELE TENDINŢE ÎN DOMENIUL BANCAR


PE PLAN INTERNAŢIONAL

1.1. Prezentarea produselor bancare

1.1.1. Caracteristicile principale ale produselor bancare


În accepţiunea generală, rezultatele activităţii unei întreprinderi pot fi bunurile sau
serviciile. Pentru bănci, produsele reprezintă, de fapt, servicii.
Caracteristicile principale ale produselor bancare au consecinţe imediate asupra
desfăşurării operaţiunilor şi optimizării gestiunii, necesitând o analiză a acestora:
Produsele bancare sunt imateriale. Ele nu fac obiectul unei uzuri fizice şi morale,
procesul de îmbătrânire fiind, în consecinţă, mult mai lent.

produs nonbancar
produs bancar

Figura 1.1. Ciclul de viaţă al produselor


Sursa: Basno şi Dardac, 2000, pag.58

Produsele bancare nu pot fi protejate prin brevete, ele îndeplinind şi condiţiile de


uniformitate. Diferenţierile în acest sens sunt nesemnificative. Spre exemplu,
certificatele de depozit şi cărţile de plată au, de la bancă la bancă, culori şi organizări
ale informaţiei variate, dar elementele conţinute sunt similare.
Produsele bancare sunt condiţionate de reglementările bancare şi fiscale.
Introducerea unor noi produse bancare este efect al legii, astfel încât, dacă nu există
o bază legală, ele nu pot fi promovate. Aceasta era situaţia leasing-ului la nivelul
României. Până la apariţia bazei legale, nu a fost posibilă punerea sa în practică.
Produsele bancare sunt propuse direct clientelei şi nu există posibilitatea unei
redistribuiri, concesionări, revânzări, etc. Fiecare produs se utilizează în relaţii directe
cu banca ce l-a lansat şi-l utilizează, ceea ce presupune din partea instituţiei

2
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

respective, în mod curent, deţinerea unor unităţi proprii în zona în care se aplică şi nu
folosirea de intermediari. Se determină în acest scop extinderea în teritoriu.
Serviciile bancare implică angajarea clientelei în derularea operaţiunilor. Este
un tip de autoservire, dar şi de colaborare pentru că, în scopul utilizării unor produse,
beneficiarul trebuie să întocmească o documentaţie proprie. Se realizează şi o
colaborare de concept, întreprinderea beneficiară de credite trebuind însă să se
limiteze la cadrul normat (formularistic) stabilit de bancă.

1.1.2. Inovarea şi abandonarea produselor bancare


Fiecare produs bancar are o serie de parametri referitori la:
• volumul angajării,
• cost şi randament,
• condiţii de securitate (necesitatea codificării şi siguranţa ciclului informaţional),
• probleme de fiscalitate şi disponibilităţi.
Inovarea de produse poate presupune stabilirea acestor parametri sau a unor
modificări faţă de cei anteriori. De obicei, inovarea se bazează pe reglementări
bancare sau de regim fiscal. Astfel, unele produse au apărut pentru contracararea
unor dispoziţii legale, dezavantajoase pentru clientelă. De exemplu, limitarea de către
stat a regimului de dobândă, în cazul depozitelor la vedere, a generat introducerea
conturilor paralele (ATS - Automatic Transfer of Savings), a conturilor NOW şi
SUPERNOW, în SUA sau a acţiunilor SICAV (Societăţi cu Capital Variabil) în Franţa
(1981), pentru o fructificare mai bună a disponibilităţilor.
Paralel apar şi inovări de proces, ce rezultă prin modificări tehnologice. Exemple
reprezintă cardurile, precum si automatele bancare, culminând cu banca la domiciliu.
Abandonarea produselor bancare se realizează, de obicei, o dată cu modificarea
reglementărilor în vigoare. Astfel, implementarea prin lege a leasing-ului a dus, în
majoritatea ţărilor dezvoltate, la scăderea abruptă a creditelor pe termen mijlociu.
Uneori reglementările există, dar nu se practică operaţii cu acest produs, băncile
neinsistând în utilizarea lor, iar întreprinderile neexcelând în folosire. Un astfel de
exemplu, la nivelul României, l-ar reprezenta cambia.

3
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Dezvoltarea unor produse mai performante duce si ea la abandonarea altora. Un


exemplu elocvent îl reprezintă abandonarea scrisorii de credit în momentul apariţiei
cărţii de credit.

1.2. Internaţionalizare serviciilor bancare


Una din caracteristicile relaţiilor financiar-monetare e internaţionalizarea. Aceasta
caracteristică se resimte pe deplin şi la nivel segmentului bancar. Concret,
internaţionalizarea activităţii bancare se desfăşoară pe două planuri: -la nivel
instituţional
• băncile comerciale şi de afaceri îşi dezvoltă reţeaua operativă dincolo de
teritoriul naţional, înfiinţându-şi unităţi pe teritoriul altor ţări.
• la nivel operaţional - produsele şi serviciile oferite desfăşurându-se şi în alte
monede decât cea naţională.
Procesul de internaţionalizare a activitatii bancare are anumite trăsături
distinctive. Astfel, el e un proces istoric, în sensul că el nu e specific perioadei
actuale, ci el începe la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, dar în prezent,
ritmul în care se desfăşoară îl face evident.
A doua trăsătură e faptul că el se desfăşoară cu intensităţi diferite de la stat la
stat. Astfel, el e deosebit de viguros în cazul băncilor americane, japoneze şi vest-
europene, state în care mişcarea capitalului e deosebit de puternică iar instituţiile de
credit din aceste ţări îşi multiplică implanturile bancare din statele în curs de
dezvoltare.
A treia trăsătură ar fi că dinamismul sau din perioada contemporană e favorizat
de o serie de factori :
• expansiunea pieţei euro dolarilor
• crizele petrolului si apariţia petro- dolarilor
• globalizarea financiara
Alături de aceşti factori care au afectat economia mondială, în ansamblul ei, la
dinamica fără precedent a fenomenului îşi aduc contribuţia şi unii factori interni ce s-
au manifestat doar la nivelul anumitor state. Aceşti factori explică de ce procesul se
desfăşoară cu intensităţi diferite de la stat la stat. Fenomenul internaţionalizării

4
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

bancare îi face pe unii teoreticieni sa vorbească de un sistem bancar internaţional


sau de o industrie bancară internaţională.
Nu se poate vorbi de un sistem atâta vreme cat tehnicile folosite de bănci sunt
diferite în funcţie de instituţii, circuitele bancare ale fluxurilor creditelor şi dobânzilor
se desfăşoară doar în interiorul aceleaşi bănci, fie ea transnaţionala şi, în sfarsit, nu
exista nişte reglementări care să stabilească normele internaţionale de
comportament ale băncilor, în desfăşurarea operaţiilor dincolo de graniţele statelor
sau ale modului de implantare şi organizare a activitatii pe teritoriul altor state.
Este potrivit pentru ca operaţiunile bancare din perioada contemporană implică o
participare sporită a publicului, devenind o activitate de masă , mijloacele tehnico-
electronice şi informatice pe care le presupun în prezent operaţiile bancare le apropie
de produsele industriale şi, nu în ultimul rând, produsele şi serviciile bancare au un
ciclu de viaţa asemănător cu al mărfurilor industriale.

1.2.1. Activitatea în valută pe teritoriul naţional şi internaţional


O alta cauză care a determinat internaţionalizarea a fost existenta unor sume în
valuta (dolari, franci, mărci şi mai târziu yeni) depuse la bănci din afara statului
emitent al monedei respective, adică a aşa - numitelor eurovalute (eurodolari,
euroyeni). Băncile primind în depozite astfel de monede le utilizau acordând credite
unor agenţi economici din statul respectiv sau din alte ţări.
Pe de alta parte aceste credite în valuta acordate de aceste bănci puteau fi
contractate în condiţii avantajoase pentru ca restricţiile puse de băncile centrale
asupra lichidităţiilor din economie, prin intermediul politicii monetare, afectau doar
circulaţia monedei naţionale şi nu a valutelor.
La fel, nici restricţiile impuse de banca centrală din ţara de origine a valutei nu
aveau cum să afecteze valuta împrumutată ţărilor de băncile comerciale din alte
state. Creşterea creditelor în valute şi internaţionalizarea bancară a avut drept cauza
şi aplicare unor politici restrictive de câtre autorităţile monetare din alte state.
A treia cauză a fost reglementarea bancară promovat de ţările dezvoltate. Statele
occidentale pentru a consolida şi a da durabilitate creşterii economice au încercat să
orienteze capitalurile disponibile din economie câtre investiţii pe pieţele de capital.
Pentru aceasta au început să impună anumite limite în ceea ce priveşte creditele

5
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

acordate de băncile comerciale din statul respectiv, iar pe de alta parte să


stabilească dobânzile care erau acordate de instituţiile financiare şi de credit la
depozitele terţilor în moneda naţională.
Aceste aspecte au făcut ca instituţiile de credit să-şi orienteze creditele acordate
în afara statului în care îşi aveau sediile. A fost posibil, acest lucru, prin expansiunea
în afara graniţelor naţionale. Astfel băncile şi-au creat reţele de unităţi operative-
sucursale, agenţi în afara teritoriului naţional prin care derulau operaţiuni de
creditare, utilizând resurse colectate în metropola.
Al doilea aspect al reglementarii, adică stabilirea unor dobânzi maximale la
depozite a avut doua efecte :
• pe de o parte a determinat fie ca bancile să creeze noi insrumente de
economisire ce nu s-au supus reglementării, fie ca au făcut ca sumele
respective, care s-ar fi costituit în depozite, să fie plasate pe piaţa de capital.
• pe de-alta parte, plasarea pe piaţa de capital deşi aduce câştiguri superioare
celor din dobanzii bancare, a făcut ca o serie de capitaluri consistente, să
migreze peste graniţe, unde erau plasate la bănci fără riscuri, chiar dacă în
condiţiile unor câştiguri relativ modeste.
În concluzie, procesul de reglementare are doua efecte considerabile asupra
instituţionalizării bancare :
• pe de o parte determină o accelerare a procesului de constituire a unor reţele
bancare dincolo de graniţele ţării.
• pe de-altă parte determină o expansiune fără precedent a pieţei eurodolarilor,
a capitalurilor pe termen scurt, ce migrează de la o banca comercială la alta,
de la un stat la altul în dorinţa de a fi fructificate cât mai bine.
Un alt factor ce a avut influenţa asupra internaţionalizării bancare poate fi
considerat a fi constituirea aşa numitelor paradisuri financiare. O serie de state
insulare mici, au devenit refugii pentru multe bănci comerciale mari, acestea creându-
şi aici unităţi operative de genul filialelor, sucursalelor. Motivul pentru care băncile
şi-au înfiinţat unităţi operative a fost tocmai lipsa unor reglementaţi în domeniul
bancar.
Astfel, datorita faptului ca nu exista o legislaţie bancara care să le impună un
capital minim, lipsa unor norme de prudentă bancara, lipsa controlului statului asupra

6
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

acestor activitatii sau a interdicţiilor pentru anumite operaţii neperceperea unor taxe şi
impozite pe venituri sau servicii sau a unor taxe foarte reduse au fost tot atâtea care
au determinat băncile comerciale să-şi extindă reţelele teritoriale.
Succesul centrelor financiare de acest fel a mai fost determinat şi de libertatea
circulaţiei capitalurilor, faptul că apar o serie de capitaluri din economia neagră,
necontabilizate sau din activităţi nepermise în ţările dezvoltate fonduri ce trebuie
spălate şi care căutau amplasamente avantajoase.
Aceşti factori explică de ce se poate vorbi de un adevărat succes al paradisurilor
fiscale şi considerabila lor creştere numerica la sfârşitul anilor ’70 şi începutul anilor
’80. Astfel, giganţii bancari din SUA şi Europa îşi finanţează unităţi operative în
insulele din Caraibe, în cele situate de-a lungul ţărmului Mării Britaniei, în Gibraltar,
Malta, Cipru. Anii ’80 ’90 caracterizaţi ca fiind perioada dereglementării bancare, a
dezintermedierii financiare, produc o globalizare a activitatii bancare şi financiare în
general.
Astfel, statele dezvoltate dar şi cele în curs de dezvoltare elimină reglementările
care pănă atunci limitaseră într-o anumită măsură implantările pe teritoriul naţional al
unor bănci din străinătate, se abroga legislaţia restrictivă în ceea ce priveşte
operaţiile de creditare şi de colectare a depozitelor desfăşurate de băncile comerciale
sau cele care separau lumea băncilor de investiţii de cele comerciale.
Toate acestea au determinat un nou avant al internaţionalizării activităţii bancare.
La acest avant au contribuit şi procesele de privatizare a băncilor. Astfel, băncile
străine au cumparat pachete de acţiuni şi chiar pachetul de control al băncilor ce se
privatizau, acestea din urma devenind nişte subsidiare ale trusturilor bancare
internaţionale.

1.2.2. Implementarea în străinătate


Multe bănci mari s-au implantat în ţara de origine, sub forma unor agenţii, motivul
fiind că ele nu au restricţii în privinţa capitalului sau acesta nu trebuie să fie la nivelul
normal pentru o bancă. Implantarea poate avea loc şi sub forma unei filiale caz în
care noua banca va avea personalitate juridică. Opţiunea băncii mamă pentru a-şi
deschide pe teritoriul altui stat o filială sau agenţie e determinată de legislaţia
bancară din acel stat. Astfel, dacă se interzice existenta unei agenţii evident, banca

7
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

se va implanta sub forma unei filiale. În cazul filialelor acestea vor avea acelaşi regim
ca şi al băncilor autohtone, trebuind să îndeplinească şi să respecte aceleaşi
standarde.
Este posibil ca legislaţia sa impună ca noua banca să aibă majoritatea capitalului
deţinut de în cetatea al ţării gazda.
În concluzie, internaţionalizarea bancară se defineste ca procesul de extindere a
activităţii bancare dincolo de graniţele naţionale, de efectuarea a tranzacţiilor în doua
sau mai multe state, ponderea operatiunilor desfăşurate în moneda naţională fiind în
scadere în favoarea celor straine. Internaţionalizarea sistemului bancar din ultimele
patru decenii s-a desfăşurat pe fondul globalizarii activităţii economice în general. pe
de alta determină, în cazul ţărilor exportatoare de petrol apariţia unor excedente
considerabile.

1.2.3. Intermedierea internaţională a capitalurilor


Intermedierea constă, fie în asigurarea necesarului de capital al ţării de origine a
băncii din resursele atrase din alte ţări prin intermediul agenţiilor sau filialelor, fie
participarea la transferul unor fonduri între două ţări, acesta fiind mijlocit de o bancă
dintr-o a treia ţară, tranzitul fondurilor efectuându-se prin intermediul reţelei teritoriale
pe care banca o are atât în ţară cu deficit de resurse cât şi cea cu excedent.
Concret, intermedierea apare atunci când într-unul dintre state se aplică politici
monetare restrictive, creditul este scump, fiind avantajos “să imporţi” resurse
financiare din statul în care costul creditului este scăzut sau când la nivelul statelor
implicate în transfer apar într-unul excedente ale balanţei de plăti, iar în celalalt
deficite.
Băncile ce execută transferul câştigă, în primul caz în plus de dobândă, iar în al
doilea din diferenţa de curs valutar, cumpăra valuta ieftină din statul cu excedent şi o
plasează scump în cel cu deficit.
Ca urmare a acestui lucru, dar şi a faptului ca activitatea în valută era un refugiu
în cazurile în care banca centrală aplica o politica austera, de reducere a lichiditatilor
în economie- în acest caz creditele şi depozitele în valuta creşteau rapid -
operaţiunile valutare au început să fie incluse din ce în ce mai mult în reglementările
bancare. Unul dintre efectele deosebite de importante ale internationalizarii e

8
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

creşterea concurenţei între bănci. Aceasta rezulta din analiza numărului fuziunilor
bancare şi stratificarea bancară, impărţirea lumii băncilor în doua categorii. Pe de o
parte, băncile mari cu reţea operativă dincolo de graniţele ţării şi, pe de altă parte,
băncile mici care supravietuiesc fie datorită interesului statului pentru ele, fie datorită
reglementărilor din aceste state, ce nu privesc cu ochi prea buni implantarea
trusturilor bancare internaţionale. Rezultatele concurenţei de pe piaţa bancară
internaţională sunt fuziunile dintre marile bănci. ‘’The Economist ‘’ aprecia că lumea
bancară a fost cuprinsă de febra fuziunilor iar actorii sunt de prima mână.
Motivele pentru care băncile fuzionează sunt datorate ambiţiei de a deveni leaderi
în top, controlând lumea finanţelor, dar şi datorită concurenţei acerbe din domeniu,
urmare a inflaţiei de bănci din ţările avansate în raport cu resursele economice
limitate dar şi a concurenţei din afara sistemului bancar a fondurilor mutuale ce oferă
profituri superioare investitorilor sau a societarilor transnaţionale care oferă gratis
credit filialelor. Dar fuziunile determina şi o serie de noi probleme. Astfel ea poate să
determine o creştere a birocraţiei, un management mai puţin riguros, dar şi probleme
cu organele de supraveghere ce nu privesc cu ochi buni naşterea noilor giganţi.
Un alt efect ce rezulta de altfel şi din concentrarea bancară la care asistăm e
inovaţia rapidă în acest domeniu.
Astfel sunt create rapid noi produse şi servicii bancare care au o durată scurtă de
viaţă, în locul lor apărând alte produse mult mai sofisticate. Consecinţele inovaţiei în
domeniul bancar sunt : creşterea productivitatii ca urmare a reducerii personalului,
creşterea operaţiunilor procesate şi costurile din ce în ce mai mari pe care le
presupune inovarea.
Dar internaţionalizarea a fost determinata şi de goana băncilor după profit în
condiţiile reducerii riscurilor, ori creditul tradiţional e deosebit de riscant şi are o
lichiditate tot mai scăzută. Resursele colectate de bănci vizează din ce în ce mai mult
termenele scurte şi condiţii de fructificare similare pieţelor de capital. Ca atare băncile
confruntate cu resurse plasate doar pe termen scurt vor dezvolta circuite care le aduc
câştiguri rapide şi au lichiditate înaltă. Altfel spus, băncile îşi utilizează mai puţin
resursele în creditul bancar tradiţional, orientându-se câtre pieţele de capital, plasând
resurse în obligaţiuni, titluri ce aduc câştiguri mari şi lichiditate rapidă. Asistăm la

9
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

transformarea băncilor din intermediar în simplu investitor pe piaţa internaţională de


capital, acesta fiind procesul de dezintermediere bancară.

1.3. Modalităţi noi de efectuare a tranzacţiilor bancare


Progresele făcute în tehnologia informaţiei au făcut posibil ca băncile să
folosească internetul drept canal de distribuie pentru serviciile bancare. Astfel,
institutule bancare au posibilitatea de a ajunge la un mai mare număr de clienţi, cu un
cost redus de extindere.
Spre deosebire de metodele tradiţionale, Internetul Banking oferă o gama mult
mai mare de posibilitati, existând şi varianta utilizării în scopul conectării de tip
„palmtop’’, a telefoanelor mobile, precum şi posibilitatea de a efectua tranzacţii (nu
neapărat bancare) prin intermediul televizorului- ’’Web television’’. În mod ideal,
instituţiile financiare ar trebui să ofere servicii integrate, având un design şi mod de
utilizare similar .
Exista un potenţial deosebit pentru Internet Banking, în ciuda experienţelor nu
tocmai reuşite în privinţa sistemelor de conectare directa. În ultimii ani ,am putut
urmări dezvoltarea unei infrastructuri electronice şi de comunicaţii care ar putea
facilita adoptarea Internet Banking..
Studii recente indică faptul că 60% din utilizatorii Internet ar dori să-şi realizeze
cel puţin o parte a tranzacţiilor financiare online. În plus, inovaţiile tehnologice promit
mult în privinţa imbunătăţirii calităţii şi funcţionalităţii serviciilor online. Mai mult, larga
deschidere a Internetului permite băncilor să evite problemele asociate cu distribuirea
pachetelor software şi de actualizarea a acestora.

1.3.1. Principalele tipuri de servicii electronice


Oferite de băncile din întreaga lume prin canalul de distribuţie reprezentat de
Internet pot fi grupate în doua categorii şi anume;
A) Servicii electronice informaţionale

10
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Oferirea de informaţii despre conturi: clientul poate afla informaţii generale


despre conturile pe care le poate vizualiza prin banca respectiva şi anume: numărul
de cont şi banca la care este deschis; titularul contului; moneda în care s-a
denominat contul; starea contului; drepturile de operare ale utilizatorului asupra
contului; data deschiderii contului; data ultimei tranzacţii; data ultimului extras de
cont; rata dobânzii; soldul contului la momentul interogării; soldul mediu pe anul în
curs; dobânda cumulata de la începutul anului; persoanele care au acces la
respectivul cont sau sunt autorizate să îl vizualizeze sau să opereze tranzacţii asupra
contului.
Extrase de cont: eliberarea de extrase de cont de câtre banca titularului sau
persoanelor înputernicite. Banca poate autentifica aceste extrase şi să le expedieze
clientului, prin postă sau prin fax, în virtutea unei înţelegeri prealabile
Istoricul operaţiunilor: reprezintă un serviciu prin care clientul este ajutat în
ţinerea propriei evidente a plăţilor şi încasărilor efectuate prin conturile sale, deschise
la banca respectivă, ce pot fi vizualizate şi imprimate. În plus istoricul tranzacţiilor
trebuie să cuprindă explicaţii detailate privind sursa intrărilor şi destinaţie ieşirilor de
sume din contul clienţilor.
Cursuri de schimb valutar: în marea lor majoritate băncile operează cu diverse
monede naţionale, între care exista anumite raporturi de schimb; în funcţie de
raportul cerere/oferta pentru o anumita valută pe piaţa interbancara, precum şi de
aşteptările şi de previziunile formulate asupra evoluţiei pieţei, fiecare bancă stabileşte
o paritate pentru schimbul valutar între doua monede naţionale. Acest raport se
modifica zilnic, şi uneori chiar de mai multe ori pe zi, fiind dificil de urmărit fluctuaţia
zilnica a cursurilor valutare. În cazul implementării acestui serviciu clientul poate
vizualiza cursul de schimb oficial al diverselor monede naţionale.
Servicii de cash management: sunt servicii oferite contra unui tarif de utilizare
lunar, fiind furnizate de bănci care au posibilitatea de a contacta persoane
specializate în domeniul financiar-bancar, sau au personal instruit în acest sens.
Aceste servicii cuprind informaţii cu titlu de recomandări, informări periodice despre
tendinţe de pe piaţa bancara, servicii de consultanta financiar-bancara, informaţii
despre ce servicii cu privire la gestionarea resurselor proprii şi ale corporaţiilor pe
care le reprezintă clientul.

11
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Informaţii despre instituţia bancara: Internet Banking poate fi un instrument


deosebit de important pentru publicitate, tot mai multe bănci folosindu-l pentru a oferii
informaţii despre politica de tarife şi comisioane a băncii, sucursalele şi filialele din
teritoriu şi din lume, facilităţile oferite clienţilor, programul de funcţionare, date despre
performantele băncii, structura şi modul de funcţionare , a numărului de clienţi,
parteneri de afaceri (companii internaţionale, instituţii financiare, alte bănci), despre
firma sau firmele cu care banca respectiva a colaborat la implementarea şi ulterior
întreţinerea şi funcţionarea serviciului de Internet Banking, etc.
B) Servicii electronice tranzacţionale
Închiderea/deschiderea unui cont bancar: deschiderea/închiderea unui cont
bancar, aceasta este o operaţie care se poate realiza teoretic prin Internet, însă
frecventa de realizare a unei astfel de operaţiuni este prea mica, pentru a justifica
cheltuielile legate de implementarea unei asemenea alternative.
Plasarea de instrucţiuni de plata: (in moneda naţională sau valuta) operaţiunea
se numeşte oprire a plătii(stop payment), şi se poate realiza din momentul confirmării
finale a plătii şi până la un moment determinat, reprezentat în general de închiderea
operaţiunilor de plata pentru ziua respectivă, pentru intrarea acestora în compensare.
Sau pot plasa ordine de plata în valuta, sau instrucţiuni de plata prin SWIFT.
Operaţiuni cu cecuri bancare: acestea se pot rezuma la: solicitarea adresata de
client băncii de a se elibera un carnet de cecuri; scontarea de cecuri, retragerea unui
cec de la încasare; anularea unui cec.
Constituirea de depozite bancare: este una dintre cele mai răspândite tranzacţii
care pot fi efectuate prin I-Banking, întrucât presupune un risc minim pentru banca si
este relativ simplu de realizat de către client. Operaţiunea presupune stabilirea
contului curent al clientului din care se va prelua disponibilul, termenul de constituire,
şi în funcţie de rata dobânzii acordata de bancă, clientul se decide daca doreşte sau
nu constituirea depozitului.
Operaţiuni de schimb valutar: constau în alegerea de către client a conturilor
proprii între care se va efectua schimbul şi suma ce se doreşte a fi cumpărată sau
vândută. Banca oferă informaţii cu privire la cursul de schimb practicat pentru cele
doua monede. Câştigul băncii rezulta din diferenţa de curs între cursul de schimb
practicat şi cel oficial, la care se adaugă eventuale comisioane.

12
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

1.3.2. Avantajele utilizării Internet Banking-ului


Sunt evidente pentru oricine: economie de timp şi reducerea costurilor, ( ţinând
cont şi de faptul că unele bănci practica reduceri - ce merg până la 50% - la
comisioanele pentru tranzacţiile efectuate prin Internet, comparativ cu cele realizate
în maniera tradiţională, prin deplasarea personala la banca). Operaţiunile electronice
elimina birocraţia şi presupun comisioane mai mici.
Internet Banking-ul permite clienţilor băncilor ce oferă un astfel de produs,
efectuarea de plăti în lei către diverşi parteneri sau către Trezoreria Statului;
efectuarea de plăti programate; efectuarea de schimburi valutare; constituirea de
depozite la termen; vizualizarea soldurilor conturilor, precum şi tipărirea de extrase
de cont; afişarea tuturor tranzacţiilor şi detalierea acestora; accesul la de informaţii
zilnice privind cursurile de schimb al diverselor valute, dobânzile practicate pe piaţa.
Introdus în ţară în urma cu cinci ani, serviciul de e-banking devine disponibil în tot
mai multe bănci comerciale, băncile însele beneficiază din plin de avantajele e-
bankingului. "Ne aşteptam ca acest serviciu sa fie extins la mai multe bănci, toate
cele prezentate beneficiind de recunoaşterea ministerului de profil", declara Adriana
Ticau, secretar de stat pentru tehnologia informaţiei
Sau, mai mult decât atât, de oriunde, cu ajutorul unui laptop şi al unui telefon
mobil1. Acestea sunt principalele avantaje oferite clienţilor unei bănci de serviciile tip
electronic banking2, fiind mult mai simplu şi mai ieftin sa realizeze aceste operaţiuni
electronic, şi nu la ghişeu, prin intermediul formularelor. Pentru a beneficia de acest
serviciu, doritorul trebuie să dispună de un PC conectat la Internet3, pe care să fie
instalat un browser de Web care să accepte tehnologia de criptare pe 128 de biti
(Microsoft Internet Explorer varianta 4.01 sau Netscape Navigator 4.07 sau mai
1
Servicii bancare prin intermediul telefonului mobil :vizualizare directa de pe ecranul telefonului:
informatii generale (dobanzi, curs valutar, retea ATM) şi informatii personale (contul
personal),disponibil în doua variante: SMS (mesaje scrise cu informatii despre contul personal) şi WAP
(permite navigarea prin browser WAP) ,abonament lunar: 1- 2 USD.
2
Clientul trebuie sa aiba un calculator compatibil IBM şi modem,serviciu bancar destinat în special
firmelor,se realizeaza o conexiune directa intre utilizator şi banca,este independent de Internet, se pot
realiza: plati în lei şi valuta, vanzari-cumparari de valuta la licitatie, constituirea de depozite la termen
în contul curent, schimburi valutare.
3
calculator, a carui configuratie minima necesara este considerata, în prezent, uzata moral: PC 486,
memorie 8 Mb RAM, memorie libera pe harddisk de 20 Mb. acesta trebuie sa fie dotat cu un modem si
conectat la o linie telefonica.
3
.

13
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

avansata). Cele mai multe bănci recomanda folosirea Microsoft Internet Explorer
varianta 5.5 sau una si mai noua. Taxele percepute de bănci pentru oferirea acestui
serviciu variază între 0 si 25 USD pe luna.
Conexiunea la Internet este monitorizata în permanenta, iar pentru accesul în
sistemul informatic al băncii fiecare abonat are un nume de utilizator şi o parola.

Siguranţa serviciilor bancare electronice -în cazul Internet banking, siguranţa este
asigurata atât de parole şi sistemul de securitate, cât şi de sistemul de acces şi
autorizare, echivalent celor doua semnături autorizate. La Banc Post şi HVB Bank,
clientul are la dispoziţie un dispozitiv de securitate suplimentar numit Digipass,
identificarea să făcându-se pe baza următoarelor date: codul PIN, numele clientului şi
o autentificare bidirecţionala asigurata printr-un schimb de chei de securitate între
banca şi client.
Securitatea informaţiei este deosebita. Clientul primeşte, conform contractului
încheiat cu banca, un „nume de utilizator“ şi o parola, care înlocuiesc semnătura
normala. Pot exista mai multe parole, în funcţie de numărul persoanelor autorizate să
lucreze în sistem şi de puterea de decizie a acestora. O altă măsură de siguranţă
este data de valabilitatea pentru o singură sesiune de lucru a parolelor de
recunoaştere, la o noua conectare generându-se o altă secvenţa de parole.

1.3.3. Internet - banking-ul pe piaţa românească


Exista peste 3.500 de utilizatori ai serviciilor bancare on-line. Unii dintre clienţii
băncilor româneşti au scăpat de chinul drumului la banca, datorită Internet Banking-
ului, serviciu oferit în acest moment de aproximativ un sfert din numărul băncilor ce
operează pe piaţa românească.
Internet Banking-ul (sau, altfel spus, operaţiunile bancare efectuate prin
intermediul Internetului) pare a fi apanajul băncilor mari. Un studiu realizat de
compania americană eMarketer în luna martie a anului 2001 arată ca doar 75% din
băncile existente în lume deţineau un site Web, iar din acestea 99% erau bănci cu
active mai mari de cinci miliarde dolari.

14
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

La noi în ţară lucrurile stau cu totul altfel, ţara cu un sistem bancar mic, din
punctul de vedere al valorii activelor bancare. Aici, din cele 40 de bănci existente,
aproximativ 30 au un site Web, dar mai puţin de zece oferă servicii de Internet
Banking. Jumătate din acestea din urma sunt însă bănci mici, cu o pondere de mai
puţin de 1% în total active ale sistemului bancar românesc, fapt ce nu poate fi decât
îmbucurător pentru clienţii acestora.

Pionierii e-bankingului în România sunt băncile străine, care prefera aceasta


metoda de lucru. Încă de la intrarea pe piaţa, în 1997, Citibank a pus la dispoziţia
clienţilor trei pachete de servicii tip e-banking4. Citibank utilizează sistemele sale de
e-banking de peste 20 de ani, acestea fiind continuu inbunătăţite. În acest moment,
majoritatea clienţilor Citibank România realizează operaţiunile bancare electronic.
Abonamentul lunar pentru utilizare este de circa 20 USD pentru toate cele trei
pachete principale, iar instalarea softului, trainingul utilizatorului şi suportul sunt
gratuite şi pentru fiecare operaţiune în parte trebuie introdusă parola de intrare în
sistem, numele de utilizator şi parola acestuia.

1.4. Evoluţia fuziunilor şi achiziţiilor bancare internaţionale


Chiar dacă fuziunile şi achiziţiile banc, până recent, destul de rare. Între 1980 şi
2000 aproape o şesime din totalitatea fuziunilor are naţionale au crescut constant în
ultimele două decenii, cele internaţionale au fost şi achiziţiilor bancare din lume au
implicat parteneri cu sedii în două ţări diferite. Însă această proporţie variază foarte
mult în funcţie de regiune. În Europa, aproape o treime din totalul fuziunilor şi
achiziţiilor bancare au implicat parteneri din ţări diferite, iar 20% din totalul fuziunilor

4
Produsul Citibanking On line permite verificarea operaţiunilor care au avut loc in conturile unei firme.
Pe ecranul computerului pot fi vizualizate intrările, ieşirile si soldul contului, cu toate detaliile aferente
fiecărei operaţiuni: către cine se face plata, de către cine au fost viraţi banii in cont si ce reprezintă
sumele respective. Al doilea pachet de servicii al Citibank este Pay Link. Parola inlocuieste semnătura
Prin intermediul acestuia se poate realiza electronic tot portofoliul de tranzacţii al unei firme: plăti,
constituirea de depozite, schimb valutar. Ora limita de acceptare a plaţilor este 16 , fata de 13, in cazul
in care platule sunt făcute la ghişeu. Cel de-al treilea pachet de e-banking, Collections Database, oferă
clientului posibilitatea sa urmărească toate încasările făcute prin intermediul băncilor corespondente
Citibank, din tara; acestea sunt cele mai importante pachete oferite de banca

15
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

internaţionale au implicat câte două instituţii europene. În Asia, aproximativ 40% din
totalul fuziunilor au avut un partener cu sediul într-o ţară diferită, dar numai 10% din
fuziunile din America au implicat un partener străin. Comparativ cu 1980, fuziunile şi
achiziţiile bancare trans-frontaliere au crescut cu 10% în totalul fuziunilor la nivel
mondial. În America, cota fuziunilor şi achiziţiilor bancare internaţionale a crescut cu
5% de la o decadă la alta, în Europa cota acestora a rămas constantă, iar în Asia
proporţia a scăzut cu 18%.
Raritatea (numărul redus) fuziunilor şi achiziţiilor internaţionale se datorează,
probabil, succesului lor limitat. DeLong5 a descoperit dovezi combinate în ce
priveşte fuziunile internaţionale ale instituţiilor financiare, care pot duce la creşterea
sau la scăderea riscului bancar. În general, băncile străine în ţările dezvoltate tind să
fie mai puţin eficiente decât omologii lor autohtoni, în timp ce pe pieţele în dezvoltare,
contrar celor afirmate mai sus, tendinţa băncilor străine este de a întrece băncile
locale6. De vreme ce fuziunile şi achiziţiile reprezintă o modalitate importantă de a
intra pe o nouă piaţă, rezultatele acestea sugerează că fuziunile internaţionale pot
duce la crearea unor instituţii care să nu fie capabile să concureze pe piaţa gazdă.
Aceşti trei factori- raritatea, creşterea neuniformă şi succesul limitat al
fuziunilor bancare internaţionale- ridică mai multe întrebări cu privire la
individualizarea factorilor de constrângere. Berger7 sugerează că barierele de
eficienţă, precum distanţa (geografică), limba diferită, cultura sau structurile
regulatorii şi supervizorii împiedică activitatea internaţională şi, prin urmare,
compensează o parte din câştigurile consolidării internaţionale.
De regulă, factorii care ridică bariere de eficienţă în calea fuziunilor şi achiziţiilor
bancare internaţionale pot fi grupaţi în:

55
G. DeLong – „Risk and Policy Implications of Cross-Border Bank Mergers.”, Baruch College, New
York, Februarie 2001
6
A.N Berger., R. DeYoung, H. Genay şi G.F. Udell- „Globalization of Financial Institutions: Evidence
from Cross-Border Banking Performance”. Brookings-Wharton Papers on Financial Services 3/ 2000,
pag. 23–158.
7
A.N Berger., R. DeYoung, H. Genay şi G.F. Udell- „Efficiency Barriers to the Consolidation of the
European Financial Services Industry” European Financial Management 6/2000
8
C.M Buch. – „Information or Regulation: What is Driving the International Activities of Commercial
Banks?”, Kiel Working Paper nr. 1011, 2000

16
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

• costurile informaţiei, care tind să fie mai mari între ţări, decât în interiorul
acestora;
• diferenţe în reglementări.
Buch8 arată că aceşti factori afectează deciziile internaţionale de a împrumuta şi
de a se împrumuta ale băncilor comerciale. Din punct de vedere tactic, distincţia
între barierele de eficienţă cauzate de reglementări şi de costurile informaţiei este
importantă. În timp ce prima poate fi eventual îndepărtată, ultima va rămâne
constantă chiar şi pe pieţele integrate.
Un alt studiu foarte interesant este cel efectuat de Buch şi DeLong9, care
aprofundează rezultatele obţinute de Focarelli şi Pozzolo. Folosind o bază de date ce
cuprinde informaţii cu privire la 2,300 fuziuni bancare ce au avut loc între 1978 şi
2002, lucrarea a fost orientată spre identificarea şi măsurarea factorilor determinanţi
ai fuziunilor bancare internaţionale, cu limitarea variabilelor explicative în principal la
acelea care captează caracteristicile ţării. Rezultatele evidenţiază că reglementările
afectează în mod semnificativ deciziile cu privire la fuziunile internaţionale. Fig. 1.2
arată că numărul fuziunilor şi achiziţiilor bancare a crescut în mod constant de-a
lungul timpului, însă procentul celor intenaţionale a fost redus. Procentajul a început
să crească uşor, atingând plafonul de 15% în anii ’80. Însă, odată cu mijlocul anilor
’90, acesta a crescut până la a atinge 30% în ianuarie 2002.

99
C.M Buch şi G.L DeLong – „Cross-border Bank Mergers: What Lures the Rare Animal?”, Kiel
Working Paper nr. 1070, 2002

17
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

--o-- Fuziuni internaţionale --+-- Total fuziuni ----- % fuziuni


internaţionale (scala din dreapta)

Figura 1.2. Fuziuni bancare pe anii (1978-2002)


Sursa: Buch, C.M şi DeLong, G.L, 2002, pag 3

Trăsătură a globalizării pieţelor financiare, fuziunile şi achiziţiile internaţionale


între instituţiile care operează în cadrul acestora sunt, totuşi, un fenomen destul de
recent. Pentru a vedea de ce „recent”, s-a pornit de la analiza fuziunilor şi achiziţiilor
care au fost anunţate şi definitivate între 1978 şi 2002 şi care au avut cel puţin unul
dintre parteneri drept o bancă comercială. S-au putut identifica (conform Thomson
Financial Securities Data) 2,357 de asemenea cazuri Anexa 1. înfăţişează procentul
fuziunilor bancare internaţionale per continent, ca şi evoluţia lor în timp. La nivel
mondial asemenea fuziuni deţineau 15% din totalul fuziunilor bancare în anii ’80 şi
’90, în a doua decadă cota-parte a acestora situându-se cu aproximativ 10%
deasupra valorii înregistrate în prima decadă.
În Europa, fuziunile internaţionale au reprezentat aproximativ 30% din totalul
fuziunilor bancare de-a lungul celor două perioade.
America de Nord, America de Sud şi Africa au înregistrat o creştere semnificativă
a procentului unor astfel de fuziuni între cele două decade, în timp ce Europa,
Austral-asia şi Orientul Mijlociu nu au suferit schimbări semnificative în nivelul
fuziunilor bancare internaţionale. Asia a experimentat un declin însemnat în procentul
acestora, probabil ca urmare a crizei financiare de la sfârşitul anilor ’90.

1.4.1.De ce „ar trebui” băncile să se implice în fuziuni şi achiziţii în


afara graniţelor
Literatura de specialitate a activităţilor bancare internaţionale nu a întocmit încă
un model formal consistent care să poată explica decizia băncilor de a fuziona în
afara graniţelor. La început s-a adoptat o abordare destul de eclectică. Astfel, decizia

18
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

băncilor de o investi în străinătate a fost atribuită unor factori specifici ai localizării şi


ai proprietăţii10.
Din rândul factorilor specifici localizării fac parte:
• dimensiunea pieţei,
• relaţiile comerciale,
• prezenţa firmelor ne-financiare în afara ţării,
• existenţa restricţiilor la intrare.
Printre factorii specifici proprietăţii se regăsesc:
• gradul de diferenţiere al produselor
• avantajul comparativ datorat unor abilităţi superioare.
În timp ce fuziunile şi achiziţiile reprezintă o componentă importantă a investiţiilor
directe bancare, acestea din urmă se mai pot efectua şi prin crearea de structuri
proprii noi. Dar literatura tradiţională a neglijat în mare parte diferenţele dintre
diferitele tipuri de a intra pe o piaţă nouă.
O lucrare recentă a lui Repullo, însă, tratează în mod explicit decizia băncilor de a
fuziona în afara graniţelor. Sunt analizate preluări ale unei bănci străine de către o
bancă locală, prin care prima devine sucursală a ultimei.
Modelul său se concentrează asupra consecinţelor de reglementare ale preluării
internaţionale, presupunând că autoritatea locală nu primeşte nici o informaţie despre
activităţile sucursalelor străine şi că încasările de „acasă” şi din în afară nu sunt
corelate.
Pe lângă acestea, se presupune că închiderea băncilor este costisitoare, dar că
regulatorilor locali nu le pasă decât de costurile închiderilor naţionale.
Modelul previzionează că preluările au o probabilitate mai mare de a avea loc
dacă banca străină este mică în comparaţie cu cea locală, în cazul în care veniturile
ţintei sunt riscante în comparaţie cu cele ale băncii locale şi că prin preluare se
diminuează prima de asigurare asupra depozitelor străine.

10
S.B Sagari – „United States foreign direct investment in the banking industry” Transnational
Corporations, 1992, pag 93–123.

19
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

O consecinţă importantă şi verificabilă a studiului este că achizitorii vor fi


caracterizaţi de un grad de risc mai scăzut decât ţintele.

1.5. Abordarea temei privatizării în economia româneascǎ


Tendinţa în sistemul bancar este ca locul capitalului de stat sa fie luat, treptat,
de capitalul privat, cu siguranţa străin, data fiind dimensiunea celor trei societari
bancare ramase în portofoliul statului. Privatizarea ultimelor bănci de stat din sistem
este un obiectiv negociat cu organismele internaţionale.
Abordarea temei privatizării - ca element esenţial al economiei de piaţa şi al
politicilor reformiste - necesită o poziţie mai nuanţată, ca urmare a experienţei
obţinute în ultimii zece ani în ţările în tranziţie şi, implicit, în România.
Procesul privatizării trebuie sa fie interpretat mai nuanţat prin:
• acceptarea ideii ca o economie de piaţă concurenţială şi eficientă nu
înseamnă o economie 100% privată, ci poate fi şi o economie mixtă, în care să
existe capital de stat, dar nu într-o proporţie determinantă.
• acceptarea ideii ca procesul de privatizare trebuie să fie strict corelat cu o
serie de factori economici, sociali, politici şi educaţionali. Viteza şi amploarea
privatizării depind esenţial de evoluţia acestor factori, lipsa de corelare putând
să dea naştere la fenomene perverse cum ar fi: tensiunile sociale sau
deteriorarea mediului economic ce conduce la anihilarea atributelor de
superioritate a proprietarii private.
Este destul de evident că simpla contrapunere a instituţiilor financiare după
criteriul proprietarii este insuficientă şi poate fi chiar înşelatoare: performantele unei
bănci nu pot fi explicate exclusiv şi nemijlocit de faptul că este cu capital de stat sau

20
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

privat. Cu alte cuvinte, băncile „cu probleme” au ajuns în situaţii dificile nu din cauza
faptului că erau de stat sau private, cât pentru că conducerea acestora nu a ştiut sau
nu a putut să impună disciplina şi rigurozitate în modul de operare al băncii, pentru că
acţionarii băncii nu şi-au exercitat controlul în mod corespunzător asupra
managementului, preferând în unele cazuri să abuzeze de poziţia lor pentru a obţine
din partea băncii avantaje nejustificate, pentru ca organele de supraveghere şi
control ale Băncii Naţionale au fost uneori ezitante şi s-au lăsat depasite de situaţie
sau, în sfarşit, pentru că evoluţia economiei româneşti ducea inevitabil la
restrângerea activitaţilor bancare.
Conform raportului elaborat de specialiştii BA/CA, cele mai importante tendinţe
înregistrate în sectorul bancar al ECE sunt intrarea într-o noua fază de consolidarea
a domeniului şi continua expansiune a băncilor internaţionale.În linii mari, procesul de
privatizare a fost încheiat, iar acum sectorul bancar se confruntă cu cea de-a doua
fază a consolidării: în timp ce unele bănci îşi continua expansiunea, alte bănci
internaţionale au început să se retragă de pe piaţa.
Realitatea a demonstrat că sistemul bancar se dezvolta o data cu economia
românească. Intrarea investitorilor străini în piaţa românească a atras şi bănci din
ţara lor de origine. De-a lungul timpului, în sistemul bancar au avut loc mutaţii
serioase, din punctul de vedere al naturii capitalului investit. Chase Manhattan a
renunţat la investiţia de aici, lăsând locul Băncii Naţionale a Greciei, General Electric
şi-a vândut participaţiile la BancPost în favoarea investitorilor portughezi şi a unei alte
bănci greceşti EFG Eurobank. A fost o vreme când capitalul turc şi cel grecesc s-au
bătut umăr la umăr pentru adjudecarea unor cote de piaţa importante în sistemul
bancar. Eşecul băncilor turceşti în ţara de origine a spoliat şi capitalul de origine turca
existent în România. Astăzi într-un top al băncilor, realizat din punctul de vedere al
provenienţei capitalului social, Austria deţine supremaţia, cu 21,7% din totalul
capitalului social bancar şi cu o pondere de 39,5% din capitalul privat străin investit în
băncile prezente pe piaţa românească. Olanda ocupa locul al doilea, cu 8,3% din
capitalul social bancar, şi 15% din participaţiile străine în băncile care functionează în
România, urmează apoi capitalul grecesc, cu 6,1%, respectiv 11,1%, Statele Unite
ale Americii, cu 4,5%, respectiv 8,2% şi Turcia cu o pondere de 4,1% în totalul

21
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

capitalului social înregistrat în sistemul bancar şi 7,5% din capitalul privat străin
investit în bănci.

BIBLIOGRAFIE CAPITOLUL I

CĂRŢI:
1. Bazna C, –„Moneda, credit,banci” Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti 1998
2. Berger A.N., DeYoung R., Genay H. şi Udell G.F.- „Globalization of Financial
Institutions: Evidence from Cross-Border Banking Performance”. Brookings-Wharton
Papers on Financial Services 3/ 2000,
3. Buch C.M. – „Information or Regulation: What is Driving the International Activities of
Commercial Banks?”, Kiel Working Paper nr. 1011, 2000
4. DeLong G. – „Risk and Policy Implications of Cross-Border Bank Mergers.”, Baruch
College, New York, Februarie 2001.
5. Focarelli D., Panetta F. şi Salleo C.– „Why Do Banks Merge?”, Banca D’Italia. Temi di
discussione del Servizio Studi 1999
6. Mishkin F.S., Stahan Ph. –„What Will Technology Do to Financial Structura” NBER
Working Papre Series 1999
7. Odobescu E. „Marketing bancar naţional si internaţional” Bucureşti 1998
8. Repullo R. – „A Model of Takeovers of Foreign Banks”, Centre for Economic Policy
Research, CEPR Discussion Paper 2639, Londra 2000
9. Seitz J. Stikel E.-„Internet Banking-An Overview” Journal of Internet Banking and
Commerce 2000

22
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

10. Vander Vennet R.– „Causes and consequences of EU bank takeovers”, The Changing
European Landscape”, Centre for Economic Policy Research, Bruxel, 1998, pag 45-61.
11. Wheelock D.C. şi Wilson P.W. – „Why Do Banks Disappear? The Determinants of U.S.
Bank Failures and Acquisitions”, Review of Economics and Statistics 82, 2000. pag.127–138.

ZIARE ŞI REVISTE:
1. Adevărul economic - 2003, 2004, 2005 ;
2. Capital - 2003, 2004, 2005

CAP. II PREZENTAREA RAIFFEISEN BANK ROMÂNIA

2.1. Scurt istoric


RZB Austria a fost fondată în 1927 pentru a coordona activitatile şi politicile
financiare ale întregului grup Raiffeisen şi este responsabilă cu tranzacţiile şi operaţiile
efectuate în numele grupului la nivel naţional şi internaţional.

2.1.1.Raiffeisen Bank în România


Raiffeisen Zentralbank Osterreich a deschis în 1994 o reprezentantă în România
şi a devenit una dintre băncile straine de frunte, oferind o gamă variată de servicii
bancare. În iunie 1998 şi-a început activitatea Raiffeisenbank (România), cea de-a
noua banca a RZB-Austria în Europa Centrală şi de Est. În iulie 2001 RZB-Austria şi
Fondul Romano-American de Investiţii (FRAI) au preluat de la Autoritatea pentru
Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS) peste 98,84% din
acţiunile celei de-a treia bănci româneşti, Banca Agricolă. Din acest pachet, RZB-
Austria deţinea 93,36%. Valoarea totală a tranzacţiei se ridică la 52 milioane USD,
din care 37 milioane USD reprezintă investiţii de capital iar 15 milioane USD preţul
plătit pentru achiziţionarea acţiunilor. Adunarea Generala Extraordinară a Acţionarilor
din data de 18 mai 2002 a hotărât în unanimitate aprobarea fuziunii prin absorbţie a

23
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Raiffeisen - Banca Agricola SA şi Raiffeisenbank SA, cele doua entitati bancare


deţinute de RZB-Austria. Banca se numeste Raiffeisen Bank SA începând cu 1 iulie
2002. RZB-Austria deţine 94,14% din Raiffeisen Bank. Banca are aproximativ 3.500
angajaţi şi o retea natională de sucursale, agentii şi reprezentanţe care ajunge la un
numar de 210 de locaţii.

2.1.2. Emblema Raiffeisen: de la "Căluţi" la marca


Doi căluţi încrucişati completează vârful unui acoperiş de casă,
simbol al protecţiei şi al siguranţei. "Căluţii" se regăsesc de sute de
ani în tradiţia folclorului european şi reprezintă un simbol al apărării
împotriva pericolelor vieţii. Simbolul căluţilor încrucişaţi a devenit în timp cea mai
cunoscută şi respectată marcă din Austria.
Despre Grupul Bancar Raiffeisen- Friedrich Wilhelm Raiffeisen (1818 -1888) care a
fost primar al mai multor oraşele germane, a întemeiat în 1862, prima uniune de
credit în Anhausen, Germania. În 1886, apare prima uniune bancara Raiffeisen în
Mühldorf, Austria. Grupul Raiffeisen este cel mai mare grup bancar privat din Austria
şi are o structură pe trei nivele. Primul nivel cuprinde 680 de bănci locale, care la
rândul lor au un total de 1.680 sucursale. Numărul total de unitati Raiffeisen ajunge
astfel la 2.360. Toate aceste unităţi oferă o gamă vastă de servicii bancare. Cel de-al
doilea nivel este format din băncile regionale - aşa numitele Landesbank. Acestea
operează în cele noua provincii ale Austriei, având rolul unor case de compensare.
Landesbanks se numară şi printre acţionarii principali ai Raiffeisen Zentralbank
Österreich AG (RZB-Austria), deţinând împreună mai mult de 80% din capitalul
social. RZB-Austria11 care este acţionarul principal al reţelei de bănci din Europa
11
Serviciile bancare oferite sunt completate de cele financiare ca banca de investitii, serviciile de
consultanta privind privatizarile, gestionari de proiecte in domeniul imobiliar, leasing, servicii
comerciale. Pozitia sa si legaturile traditionale cu Europa Centrala si de Est au ajutat RZB-Austria sa
stabileasca excelente relatii cu firmele, bancile si alte institutii din aceasta regiune. Odata cu procesul
de liberalizare din Europa Centrala si de Est si tranzitia de la economia centralizata la economia de
piata, RZB-Austria si-a dezvoltat semnificativ activitatea internationala, reusind sa devina una dintre
cele mai bune banci specializate in pietele in formare din aces ta regiune. Reteaua include Europa
Centrala si de Est, si Europa Occidentala si celelalte continente prin compania financiara din New
York, sucursalele din Londra si Singapore, precum si prin birourile de reprezentanta din Paris,
Bruxelles, Moscova, New York, Beijing, Hong Kong, Bombay si Ho Chi Minh
12
trei cuvinte care definesc esenta noastra ca organizatie, care descriu principiile de baza ale
activitatii, care includ trecutul si prezentul, dar mai ales ne definesc viitorul. Definirea elementelor
continute in VIZIUNEA, MISIUNEA SI VALORILE Raiffeisen este un proces consolidat in timp si se
bazeaza pe experienta celor peste 130 de ani de activitate sub numele de Raiffeisen

24
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Centrala şi de Est, constituie cel de-al treilea nivel şi reprezintă instituţia centrală a
grupului bancar.
"VIZIUNE, MISIUNE, VALORI": Grupul Raiffeisen acest program în cursul anului
trecut, acesta fiind, rând pe rând, lansat în toate ţările în care Raiffeisen Bank este
prezentă. Ceea ce o diferentiază de alte bănci internaţionale este că, pentru
Raiffeisen, Europa Centrală şi de Est nu este doar o piaţă, ci este, alături de Austria,
principala piaţă asupra căreia se concentrează activitatea12
«Consolidarea şi recunoaşterea Raiffeisen ca cel mai important grup bancar din
Austria şi Europa Centrala şi de Est »- reprezintă, Viziunea Raiffeisen Bank
«Raiffeisen Bank va fi liderul pieţei bancare prin calitate, dinamism şi inovaţie. este
Misiunea noastră pentru profitul aşteptat de acţionarii nostrii «Raiffeisen Bank este
un partener pe termen lung pentru toţi clienţii săi, oferind o gamă completă de servicii
financiare la standarde înalte şi generând o rentabilitate peste medie a capitalului
propriu.»
Valorile care ne ghidează în tot ceea ce întreprindem sunt: respectul faţa de
clienţi, consolidarea investiţiei acţionarilor, principii solide de etică, motivare, delegare
de competenţă şi asumare de responsabilităte

2.1.3. Premii locale şi internaţionale ce confirmă angajamentul faţa


de calitate
Revista britanica Euromoney a acordat Raiffeisen
Bank premiul pentru cea mai bună bancă de investitii din
România13. Raiffeisen Bank este cea de-a treia bancă din
Romănia, activele totale depăşind un miliard de euro la
sfârşitul anului 2003; la aceeasi dată, banca avea peste
un milion de clienti, persoane fizice, IMM-uri şi companii
mari.
Din punct de vedere al volumelor tranzacţionate, societatea de brokeraj deţinută
de bancă, Raiffeisen Capital & Investment, a fost în 2003 numarul 1 pe piaţa
12

13
Premiul a fost inmanat presedintelui Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, de catre Martin Born,
director Euromoney pentru Europa Centrala si de Est, in cadrul unei ceremonii desfasurata la Bursa de
Valori Bucuresti

25
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

românească de capital. Global Finance a anunţat premiile pentru cele mai bune
bănci din Europa de Est şi Asia Centrală în 2004. Grupul RZB a fost desemnat cea
mai bună bancă din regiune. Prestigioasa revistă Global Finance a desemnat
Raiffeisen Bank "Cea mai bună banca din Romania în 2004", în cadrul premiilor
anuale pentru cele mai bune banci de pe pieţele în dezvoltare 14.Raiffeisen Bank a
fost desemnată unanim "Cea mai buna banca din Romania în 2003" de presa de
specialitate din România. Pentru prima dată, revistele Piaţa Financiară, Capital şi
Bucharest Business Week au premiat aceeaşi bancă la această categorie.
În acelaşi timp, Piaţa Financiară a acordat premiul pentru
"Performanţa pe piaţa de capital" pentru Raiffeisen Capital &
Investment, în timp ce Bucharest Business Week l-a desemnat
pe Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank,
"Bancherul anului 2003".
În 4 decembrie 2003, Raiffeisen Bank a fost desemnată
Banca Anului 2003 de către revista Piaţa Financiară, cea mai
cunoscută şi apreciată revistă lunară financiar-bancară din România. În cadrul
aceleiaşi ceremonii, Raiffeisen Capital & Investment a obţinut "Premiul pentru
performanţa pe piata de capital".

2.2. Produsele şi serviciile oferite de Raiffeisen Bank

2.2.1. Contul Curent şi serviciile atasate oferite de Raiffeisen Bank


reprezintă solutia optimă de a-ti administra banii şi de a te bucura de timpul tău liber .
Conturi curente în lei şi în valuta-Pentru păstrarea disponibilităţilor în lei sau
valuta şi efectuarea de plaţi sau încasări, Raiffeisen Bank va oferă posibilitatea
deschiderii unui cont curent, care poate fi alimentat oricand şi accesul este
nelimitat.Sumele depuse în contul curent sunt purtatoare de dobânda la vedere.

14
Criteriile utilizate de Global Finance au fost: cresterea activelor, profitabilitate, parteneriate
strategice, calitatea serviciilor, competitivitatea preturilor si produse inovative; au fost folosite informatii
furnizate de analisti economici, directori de companii si consultanti bancari.
"Premiul acordat de revista Global Finance reprezinta inca o recunoastere a eforturilor pe care
Raiffeisen Bank le-a facut in 2003. Ma bucur enorm ca rezultatele noastre sunt remarcate, si vreau sa
subliniez ca acestea sunt efectul muncii intregii echipe Raiffeisen din Romania", a spus Steven van
Groningen, presedintele Raiffeisen Bank

26
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Contul curent Raiffeisen Bank şi serviciile atasate vă asigură maximum de flexibilitate


astfel încât să realizaţi rapid operatiunile bancare curente.
Plăţi directe furnizori - Factura la telefonul fix şi mobil, la gaze, la lumină şi aşa
mai departe. Pe fiecare trebuie să o plateşti în altă parte, nu-i aşa? Uneori mai uiţi de
ele şi se acumulează penalizări! Serviciul Plăţi directe furnizori scuteşte clienţii de
aceste griji. Pentru doar 6.500 de lei pe transfer, Raiffeisen Bank vă plăti, din contul
tău curent, toate aceste facturi.
MyBanking Un serviciu oferit de Raiffeisen Bank şi Connex prin care poţi afla
informaţiile financiare privind contul tău bancar şi cursul valutar şi poţi efectua
transferuri intra şi interbancare în lei. De asemenea, poţi plăti factura Connex sau
poţi să-ti reincarci cartela Connex. Toate acestea, direct din meniul telefonului
mobil.Serviciul myBanking este accesibil oriunde există acoperire Connex15.
Transferuri planificate - Acest serviciu reprezintă transferuri de sume fixe, la
date fixe, din contul tău curent în alte conturi: Contul de Economii Acces Plus, contul
Eveniment sau alte conturi curente. În cazul în care ai de făcut în mod regulat o
anumită plată constantă ca valoare? Serviciul transferuri planificate iţi permite sa te
achiţi de aceste datorii fără să te mai gândeşti la asta. Banca este cea care transfera
din contul tău curent suma de bani pe care o datorezi, automat, la data pe care o
stabileşti tu.
Mai mult decât atât! Serviciul transferuri planificate iţi permite transferul automat
al unei sume stabilite de către tine către un cont de economii, cum ar fi Acces Plus
sau Eveniment. Aşa vei putea strânge banii pentru evenimentele pe care ţi le-ai
planificat şi vei vedea cât de simplu este să economiseşti.
Sweep: o altă facilitate care te va ajuta să economiseşti – Acest serviciu iţi oferă
posibilitatea de a transfera automat sumele care depasesc un nivel prestabilit în alt
cont indicat de către tine. Tot ce depăseste acest prag prestabilit, va trece automat
într-un depozit.

15
"Raiffeisen Bank are ca prioritate strategica introducerea si dezvoltarea de canale alternative de
distributie pentru serviciile si produsele noastre. Noile caracteristici ale serviciului myBanking,
dezvoltate impreuna cu partenerul nostru Connex, permit clientilor bancii sa execute transferuri
bancare intre conturile lor din banca, precum si in conturile deschise la alte bancii. De asemenea, pot
obtine, pe telefonul mobil, informatii privind cel mai apropiat ATM sau unitate a Raiffeisen Bank. Acest
serviciu este foarte sigur deoarece se bazeaza pe tehnologii moderne care respecta cerintele de
securitate necesare pentru transferurile de fonduri", a declarat Presedintele RaiffeisenBank

27
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

SmartTel - prin acest serviciu, informaţiile despre cont iţi sunt disponibile 24 de
ore din 24, 7 zile pe săptămână, direct pe ecranul telefonului mobil.
Raiffeisen Direct -Un simplu apel telefonic, GRATUIT indiferent de sezon, te
scuteşte de grija drumurilor la bancă. DIRECT, fără să faci cel mai mic efort şi fără să
plăteşti comisioane sau taxe suplimentare, beneficiezi de urmatoarele servicii: obţii
informaţii despre conturile proprii şi despre produsele Raiffeisen Bank; poţi ordona
efectuarea de tranzacţii intra şi interbancare; iţi platesti facturile către furnizorii de
utilitari şi servicii (electricitate, telefon, asigurări, etc.); defineşti sau modifici
transferurile planificate; deschizi sau lichidezi depozite la termen; faci schimburi
valutare între conturile proprii.

Programul ASIGURAREA TA ÎN CAZ DE ACCIDENT - Programul propune o


asigurare de viaţa titularilor de conturi curente în lei deschise la Raiffeisen Bank.
Aceasta acoperă decesul şi invaliditatea totală permanenta din accident, 24/24 ore,
oriunde în lume. În cazul în care unul din aceste evenimente se produce, titularul de
cont (sau moştenitorii săi după caz) va primi o despăgubire de 6.000 EUR. 16

2.2.2. Depozite
Raiffeisen Bank vă oferă cele mai bune soluţii pentru
administrarea eficienta a banilor dumneavoastră. Indiferent ce
nevoie aveţi, avem un cont curent sau un depozit potrivit pentru
afacerea dumneavoastră.
Depozite în lei si în valuta
Pentru fructificarea disponibilitatilor băneşti prin dobânda
bonificata puteţi alege, în funcţie de termenul dorit, oricare din
următoarele depozite:

16
Programul ofera 2 (doua) luni de gratuitate oricui opteaza pentru Asigurarea ta in caz de accident.
Dupa terminarea celor 2 luni de gratuitate, fiecare titular va plati lunar echivalentul in lei a 1 EURO.
Plata primelor se va face automat din contul curent in lei, fara alte formalitati. Inscrierea in program se
poate face pe un singur cont curent in lei deschis la Raiffeisen Bank. Pentru a beneficia de asigurare
trebuie sa fii titularul unui cont curent in lei deschis la Raiffeisen Bank si sa ai varsta cuprinsa intre 18 -
65 de ani. Inscrierea in acest program se poate face la oricare dintre unitatile Raiffeisen Bank din tara.
Intrarea in vigoarea a asigurarii va fi inscrisa in Certificatul de asigurare, pe care il vei primi la unitatea
bancara, dupa ce Raiffeisen Bank va opera inrolarea ta in acest program.

28
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

• depozite în lei cu rata anuala fluctuanta de dobânda, reînnoire automata şi plata


lunara a dobânzii în contul curent, la termene de 1, 3, 6 şi 12 luni.
• depozite în valuta cu rata anuala fixa de dobânda, scadenta unica şi plata lunara
a dobânzii în contul curent, la termene de 1, 3, 6 şi 12 luni.
Ce soluţii iţi oferă Raiffeisen Bank pentru economiile tale?
Contul Eveniment: cea mai buna soluţie de a economisi pentru un eveniment
specific ,cont în lei. termen de constituire a depozitului: între 91 şi 365 de zile. suma
minima de deschidere a contului: 500.000 ROL/ 50 RON .depuneri ulterioare: minim
100.000ROL/ 10 RON
Contul Bonus: pentru maximum de profit, depozit în lei pentru persoane fizice,
termen de constituire a depozitului: 1 luna. Depozitul se reinnoieste automat la
scadenţă, suma minimă pentru deschiderea contului: 1.000.000 ROL/ 100 RON.
Depozite la termen clasice: alege depozitul preferat ,depozite clasice, în lei, pe
termene de 1, 3, 6, si 12 luni, cu sau fara capitalizare ,depozite în USD sau EUR, cu
capitalizare ,suma minima pentru deschiderea contului este accesibila
Contul de economii Acces Plus: flexibilitate si profit, cont în lei pentru persoane
fizice ,termen: nelimitat ,suma minima de deschidere a contului: 4.000.000 de lei/ 400
lei noi ,depuneri ulterioare: minim 1.000.000 de lei/ 100 lei noi ,retrageri: permise
oricând, fara reducerea procentului de dobânda si fara penalizare. Daca soldul
contului este mai mic de 500.000 de lei/ 50 lei noi, orice retragere de numerar se va
putea efectua prin retragerea întregului sold existent si lichidarea contului.

2.2.3. Credite
Descrierea creditelor pe care ti le oferă Raiffeisen Bank –
persoane fizice

Creditul imobiliar - Intra în casa ta - Cauţi o casa care să-ţi


placă! De când visezi să iţi cumperi o locuinţă sau o casă de
vacanţă, să modernizezi sau să extinzi casa pe care o ai? Sau
să cumperi un teren pe care să construieşti în viitor?
De fiecare data, te-a împiedicat lipsa banilor. De unde să ii iei, cum să faci, de la cine

29
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

sa te imprumuti. Vechime la locul actual de munca şi domiciliul şi/sau locul de munca


în judeţul unde soliciţi creditul.
Venitul familiei tale trebuie să fie la un nivel stabilit de bancă. În cazul în care
veniturile tale nu sunt suficiente, se poate lua în calcul şi un co-debitor (membru al
familiei) Asigurare de viaţa şi asigurare imobiliara care te protejează în cazul unor
evenimente nedorite Depunerea unui avans la solicitarea creditului, într-un procent
specificat de banca Cont curent deschis la Raiffeisen Bank.

Ce include creditul CASA TA?

a. Creditul pentru cumpărarea de locuinţe Valoare: între 5.000 şi 200.000 EUR


(sau echivalentul în ROL/USD) .Perioada de acordare a creditului: între 3 şi 20 de ani
Avans: 15% pentru creditele contractate în ROL şi 25% pentru creditele contractate
în EUR/USD .Evaluarea imobilului este asigurata gratuit de câtre banca imprumutul
se garantează doar cu ipoteca pe imobilul cumpărat

b. Creditul pentru achiziţionare de terenuri Valoare: între 5.000 şi 75.000 EUR


(sau echivalentul în ROL/USD) .Perioada de acordare a creditului: între 3 şi 7 ani.
Avans: 30% . împrumutul se garantează cu ipoteca de rangul I asupra unor bunuri
imobile proprietatea solicitantului de credit sau a unor terţi.

c. Creditul pentru modernizarea locuinţelor Valoare: între 5.000 şi 50.000 EUR


(sau echivalentul în ROL/USD) .Perioada de acordare a creditului: între 3 şi 7 ani
.Avans: 30% . împrumutul se garantează cu ipoteca pe locuinţa care urmează a fi
modernizata .Creditul poate fi folosit şi pentru casele de vacanţă.

d. Creditul pentru construirea, extinderea sau terminarea de imobile Valoare:


între 5.000 şi 200.000 EUR (sau echivalentul în ROL/USD) .Perioada de acordare a
creditului: între 3 Si 20 de ani .Avans: 30% . împrumutul se garantează cu ipoteca pe
terenul pe care se afla vor fi efectuate lucrările de construire Si cu ipoteca asupra
unor bunuri imobile, proprietatea solicitantului de credit sau a unor terţi.

30
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Flexicredit -Este un credit pentru nevoi personale nenominalizate. Banii se


acorda în numerar, fără să fie nevoie să faci dovada cumpărării unui anumit bun.
Valuta ROL sau EURO; Valoare: între 300 şi 5.000 de EURO (sau echivalentul în
ROL); Perioada: între 6 luni şi 5 ani (maxim 3 ani pentru creditele de până la 3.000
de EURO); Garanţii: 1 girant (veniturile acestuia trebuie să fie cel puţin egale cu
dublul ratei lunare)

Creditul Maşina Ta -Este un credit pentru cumpărarea de maşini noi, româneşti


sau străine, sau moto-scutere. Valuta: ROL, EURO sau USD; Valoare: între 2.000 şi
75.000 de EURO (sau echivalent USD sau ROL); Perioada: între 6 luni şi 5 ani;
Avans: minim 15% din valoarea maşinii; Garanţii: gaj pe maşina şi asigurare Casco
cesionata în favoarea băncii - în cazul în care avansul este mai mic decât 25% din
valoarea maşinii, se solicita un girant (veniturile acestuia trebuie să fie cel puţin egale
cu dublul ratei lunare)

Creditul pentru bunuri de consum Este un credit pentru cumpărarea de bunuri


diverse (mobila, maşini de spălat, aragazuri, televizoare, calculatoare, ferestre cu
geam termopan, etc). Valuta: ROL, EURO sau USD; Valoare: între 150 Si 5.000 de
EURO (sau echivalentul în ROL, USD) Perioada: între 6 luni Si 4 ani; Avans: 0% sau
orice suma la alegerea clientului.

Credite pe termen scurt pentru persoane juridice- (EUR,USD,ROL) piaţa ţintă


(criterii de eligibilitate) Întreprinderile Mici şi Mijlocii având cifra de afaceri de până la
5.000.000 EUR, ce îşi desfasoara activitatea în domeniul producţiei, comerţului sau
serviciilor, de cel puţin 12 luni. Se finanteaza nevoia de capital circulant; durata
maxima de finanţare este de 12 luni; tragerile din credit se efectuează prin
prezentarea de documente justificative.

Credite pe termen mediu si lung pentru persoane juridice- (EUR,USD,ROL)


Banca participa cu dumneavoastră în finanţarea proiectelor de investiţii, cu maxim
80% din valoarea proiectului; durata maximă de finanţare este de 60 luni; puteţi
beneficia de o perioada de graţie de maximum 12 luni; tragerile din credit se
efectuează prin prezentarea de documente care să ateste utilizarea creditului
conform destinaţiei aprobate.

31
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

DIVIZIA CORPORATII

1.Creditul de prefinantare a exportului- este un produs cu


ajutorul căruia compania pe care o reprezentaţi poate
beneficia, în calitate de exportator, de finanţarea capitalului de
lucru necesar pentru a îndeplini obligaţiile de livrare asumate
prin contractele comerciale încheiate cu partenerii externi.
În anumite situaţii, riscul de performanta aferent exportatorului
este preluat de către Eximbank România, în baza unui contract
încheiat cu Raiffeisen Bank.

2. Factoring-ul, un produs utilizat pe scara larga în ţările dezvoltate, este o soluţie


facila de eliberare a capitalului de lucru blocat în facturi plătibile la o anumită data
scadenta, asigurând o utilizare productivă a resurselor financiare. Din aceste raţiuni,
factoring-ul este o modalitate de finanţare din ce în ce mai solicitata şi de societatile
comerciale din România. Mecanismul factoring-ului este simplu: în urma încheierii
unui contract de factoring cu Raiffeisen Bank, creanţele companiei dumneavoastră
către clienţii eligibili sunt transferate băncii, beneficiind astfel de finanţare imediata

3. Finanţarea comerţului cu bunuri fungibile (“Commodities financing")


Raiffeisen Bank oferă acest gen de finanţare pentru achiziţionarea, procesarea si
vânzarea de bunuri cotate sau necotate la bursa. Prin oferirea acestui gen de produs,
Raiffeisen Bank urmareste ca garantarea creditului să se facă cu tranzacţia
comerciala în sine, cu un control atent al fluxului de mărfuri şi fluxurilor de numerar
rezultate din vânzarea mărfurilor.

4. Forfetarea (forfaiting-ul)- reprezintă unul dintre domeniile de excelenta ale


Raiffeisen Bank. Dezvoltarea şi implementarea acestui produs au fost generate de
creditul furnizor, perfectat între un furnizor şi un cumpărător - prin care furnizorul
accepta ca pentru bunurile livrate sau serviciile prestate să fie plătit de cumpărător
ulterior, de regula într-o perioada de timp de până la 5 ani. Forfetarea se referă la
cumpărarea/ vânzarea creanţelor materializate în bilete la ordin sau cambii, rezultate
din livrarea de bunuri si servicii, cu scadente la date fixe.

32
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

5. Credite cumpărător pe termen mediu - Raiffeisen Bank oferă acest gen de


finanţare structurata într-o paleta larga ce include:

• finantarea exporturilor românesti pe termen mediu


• finantarea/garantarea importurilor românesti pe termen mediu, prin intermediul
structurilor de tip "credit cumparator" în care sunt implicate Agentii de Export
Credit E.C.A.).

În cazul finantarii exportului, Raiffeisen Bank poate credita cumpărătorii


dumneavoastră în tranzacţii eligibile Eximbank - care asigura/garantează riscul
cumpărătorului. În finanţarea/garantarea importurilor de echipamente şi tehnologie în
România, Raiffeisen Bank emite scrisori de garanţie pentru creditele externe
acordate dumneavoastră cu asigurarea Agenţiei de Export Credit din ţara furnizorului.

6.Finantarea proiectelor de investiţii -este o structura de finanţare a unei activitati


economice, a cărei rambursare depinde de fluxurile de lichiditati generate de
proiectul finanţat şi care este garantata cu activele acestuia. În marea majoritate a
cazurilor, acest tip de finanţare este caracterizat printr-un recurs limitat asupra
investitorilor, limita fiind definită în timp si valoric. În acest fel, banca are un drept
limitat de regres asupra altor surse de lichiditati sau asupra altor active deţinute de
investitori. În mod uzual, recursul asupra investitorilor se manifesta în situaţia în care
proiectul finanţat nu poate fi finalizat sau în care nu generează suficiente lichiditati
pentru rambursarea finantarii.

2.2.4. Descrierea cardurilor oferite de Raiffeisen Bank

Carduri pentru persoane fizice


Visa Electron si Maestro card de credit, în lei, pentru
persoane fizice, utilizare naţionala şi internaţionala, limita de
credit este stabilită de bancă pentru fiecare utilizator perioada de
creditare nelimitată, rambursare lunara minima: 10% din

33
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

valoarea creditului utilizat , card de plată a salariilor pentru angajatori, suma minima
de deschidere a contului este de 50.000 lei/cont

Visa Classic card de debit, în lei, pentru persoane fizice,


utilizabil numai în România, suma minima de deschidere a
contului este de 100.000 lei/cont

Eurocard/Mastercard în USD sau EUR- card de debit, în USD,


pentru persoane fizice cetateni români, precum şi pentru cetaţenii
străini care lucrează în cadrul ambasadelor, consulatelor şi
reprezentantelor altor tari în România sau în cadrul unor
organizaţii internaţionale cu sedii în România. ,utilizare domestica şi internaţionala ,
suma minima de deschidere a contului: 50 USD
Carduri pentru persoane juridice
VISA Business- USD, EUR sau ROL cu utilizare internaţionala- cadurile în USD,
EUR sau ROL (internaţional) Raiffeisen Bank VISA Business sunt carduri de debit
care se adresează persoanelor juridice române ai căror salariaţi efectuează deplasări
în străinătate şi în ţara în interesul firmei.

VISA Business- ROL, cu utilizare exclusiv naţionala- cadurile în ROL VISA


Business Raiffeisen Bank este un produs de tip debit care se adresează societarilor
romaneşti ai căror salariaţi efectuează deplasări pe teritoriul
naţional în interesul firmei.

Plata salariului prin carduri VISA Electron sau Maestro-


Raiffeisen Bank oferă posibilitatea plaţii salariilor angajaţilor prin carduri în ROL, cu
acordul acestora. Aceste carduri (VISA Electron sau Maestro) sunt utilizate atât pe
teritoriul României, cât şi în străinătate.

2.3. Piaţa de capital -Raiffeisen Capital & Investment S.A-

Scurt Istoric: Raiffeisen Capital & Investment S.A. ("RCI") este o societate de
servicii de investiţii financiare (brokeraj) autorizata de Comisia Naţionala A Valorilor
Mobiliare (CNVM), care este activa pe piaţa de capital romaneasca începând din

34
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

noiembrie 1998. Raiffeisen Capital & Investment S.A. este membra atât a Bursei de
Valori Bucureşti cât şi a pieţei extrabursiere RASDAQ, şi se afla, din punct de vedere
al capitalizării, printre primele societati de servicii de investiţii financiare, având
capitaluri proprii de 18,58 miliarde lei şi un capital social de 16 miliarde lei (aprilie
2004). În prezent, Raiffeisen Capital and Investment S.A. (RCI) oferă o gamă largă
de servicii specifice pieţei de capital, atât pentru investitori instituţionali (romăni şi
străini), cât şi pentru persoane fizice.

Servicii Principale - vânzarea sau cumpărarea de valori mobiliare şi de alte


instrumente financiare pe contul clienţilor şi/sau pe cont propriu; plasamentul şi/sau
garantarea plasamentului valorilor mobiliare şi al altor instrumente financiare cu
ocazia ofertelor primare sau secundare; administrarea conturilor de portofolii
individuale ale clienţilor, cu respectarea mandatului dat de aceştia; preluarea şi
transmiterea ordinelor clienţilor în scopul executării lor prin alte societari de servicii
de investiţii financiare sau alţi intermediari autorizaţi.

Servicii Conexe - deţinerea de fonduri şi/sau de valori mobiliare şi de alte


instrumente financiare ale clienţilor în scopul executării ordinelor acestora şi în cursul
administrării portofoliilor acestora sau în alte scopuri autorizate în mod expres prin
reglementările C.N.V.M.; acordarea de împrumuturi în bani sau în acţiuni pentru
creditarea tranzacţiilor în marja, în condiţii stabilite în comun de B.N.R. şi C.N.V.M.;
consultanta acordata cu privire la achiziţii, preluări, structura de capital, strategie
economica, finantari şi aspecte similare; consultanta cu privire la instrumentele
financiare.

Western Union - Transfer de bani Raiffeisen Bank va oferă serviciul de


transferuri rapide de bani prin intermediul Western Union. Acest serviciu permite
transferul electronic de numerar de la oricare din agenţii Western Union, putându-se
primi sau trimite bani oriunde în lume, fără a se folosi conturi bancare, cărti de credit
sau ordine de plata.

35
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Reţeaua de distribuţie

Accesibilitatea serviciilor Raiffeisen Bank – un avantaj competitiv important – a


implicat investiţii semnificative, financiare şi umane, în cursul anului 2003.
După implementarea în 2002 a unui sistem informatic care permite clienţilor
efectuarea de tranzacţii în timp real sau consultarea soldului conturilor de oriunde ar
fi şi chiar fără a se deplasa des la bancă, ne-am concentrat asupra imbunatatirii şi
diversificării canalelor de distribuţie.
Raiffeisen Bank ocupă al treilea loc pe piaţa românească din punct de vedere al
reţelei de sucursale şi agenţii, acoperind toate centrele comerciale importante. În
2003, banca şi-a dublat investiţiile pentru optimizarea reţelei, acestea ajungând la 5
milioane EUR. Eforturile au vizat adaptarea cât mai multor locaţii la conceptul
Raiffeisen de „model branch” (20 de unităţi reamenajate), relocarea altor unităţi în
spatii mai accesibile (19 relocări), deschiderea a 10 noi unitari şi transformarea a 11
reprezentante în agenţii.
Alături de reţeaua de uniăţi, Raiffeisen Bank a investit în creşterea numărului de
ATM-uri si POS-uri din categoria canalelor de distribuţie deja consacrate.
Strategia Raiffeisen Bank pentru 2003 a fost însă dezvoltarea şi diversificarea
canalelor alternative de distribuţie şi am încheiat anul ca un furnizor important de
servicii bancare prin mijloace moderne.
Call Center-ul lansat în 2002 a cunoscut o dezvoltare rapidă, numărul total de
apeluri procesate în 2003 ajungând la 315.358. Numărul de Telebankeri a ajuns la 32
de persoane.

36
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Figura 2.1. Reţeaua bancară


Sursa: Raportul Anual 2003 Raiffeisen Bank pag 40

BIBLIOGRAFIE CAPITOLUL II

ZIARE ŞI REVISTE:
1. Adevărul economic - 2003, 2004, 2005 ;
2. Capital - 2003, 2004, 2005 ;
3. New Business – 2005;
4. Piaţa Financiara - 2004;

37
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

5. Ziarul financiar – 2004, 2005.


6. „Raportul Anual 2003”

ADRESE INTERNET:
1. www.ghiseulbancar.ro
2. www.raiffeisen.ro

CAP. III ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO-FINANCIARE


RAIFFEISEN BANK

Raiffeisen Bank SA şi-a început activitatea din 1 iulie 2002 în urma fuziunii prin
absorbţie a Raiffeisenbank România SA de către Banca Agricola Raiffeisen SA, prin
emisiune de acţiuni. Fuziunea celor două bănci s-a realizat în data de 28 iunie 2002
pentru a eficientiza activitatea Raiffeisen Group în România.

38
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Principalul obiect de activitate al Băncii îl reprezintă serviciile de zi cu zi oferite


clienţilor persoane fizice şi juridice. Acestea includ: deschideri de conturi, plăti interne
şi externe, operaţii de schimb valutar, finanţări pentru activitatea curent, finanţări pe
termen mediu, scrisori de garanţie, credite documentare dar şi servicii de consultantă
şi finanţări pentru microîntreprinderi şi întreprinderi din România.

3.1. Metode şi politici contabile

Situaţiile financiare consolidate au fost întocmite pentru prima dată în


conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiare ("IFRS")
adoptate de către Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate
("IASB"), şi cu interpretările emise de Comitetul Permanent pentru Interpretarea
Standardelor al IFRIC.
Considerând raţiuni de ordin practic, Grupul nu a întocmit un bilanţ de deschidere
consolidat la data de 1 ianuarie 2002 în vederea determinării valorilor ce ajustează
soldul iniţial al pierderii cumulate rezultate din tranziţia la IFRS, un astfel de bilanţ
fiind imposibil de pregătit. Din acest motiv, aceste situaţii financiare consolidate nu
includ informaţii comparative pentru situaţia consolidată a fluxurilor de numerar şi a
situaţiei consolidate a evoluţiei capitalului propriu precum şi a valorii ajustării soldului
iniţial a pierderii cumulate. Cu excepţia omisiunii informaţiilor menţionate în paragraful
anterior, situaţiile financiare consolidate au fost întocmite în conformitate cu
Standardele Internaţionale de Raportare Financiare („IFRS”) adoptate de către
Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate („IASB”), şi cu
interpretările emise de Comitetul Permanent pentru Interpretarea Standardelor
(IASB).
Situaţiile financiare consolidate au fost întocmite pe baza convenţiei valorii juste
pentru instrumentele financiare derivate, active şi pasive deţinute pentru
tranzacţionare şi pentru instrumentele financiare disponibile pentru vânzare, cu
excepţia acelora pentru care valoarea justă nu poate fi stabilită în mod credibil. Alte
active ăi pasive financiare precum şi activele şi pasivele nefinanciare sunt prezentate
la cost amortizat sau cost istoric retratat conform prevederilor IAS 29 (“Raportări
financiare în economii hiperinflaţioniste”).

39
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Politicile contabile au fost aplicate în mod consistent în toate perioadele


prezentate în aceste situaţii financiare. Politicile contabile au fost aplicate consistent
de către entităţile Grupului. Forma în care sunt prezentate situaţiile financiare este
conformă cu modelul de raportare prevăzut de IAS 30 (“informaţii ce trebuie
prezentate în situaţiile financiare ale băncilor si instituţiilor financiare similare”).

3.1.1. Repere 2003


Ianuarie
• Lansarea programului “Misiune, Viziune, Valori”.
• Raiffeisen Direct - serviciu care permite persoanelor fizice să efectueze tranzacţii
prin telefon, utilizând call-center-ul Băncii (apel gratuit de pe orice telefon fix) în
condiţii de securitate deplină.
Februarie

• Lansarea a trei carduri cu utilizare internaţionala în colaborare cu Visa


Internaţional.
Martie
• Lansarea creditului imobiliar “Casa Ta”.
• Raiffeisen Bank - desemnată cel mai dinamic emitent de pe piaţa cardurilor din
România în cadrul celei de-a doua ediţii a Galei NO-CASH.
• Încheierea parteneriatului cu AIG Life prin care beneficiarii de credite Raiffeisen
pot încheia poliţe de asigurare AIG Life la sediile Băncii.
• “Raiffeisen Business Club” organizat la Bucureşti - prima dintr-o serie de reuniuni
de afaceri cu cei mai importanţi parteneri ai Băncii.
Aprilie
• Conferinţa internaţionala despre reforma sistemului de pensii in Europa Centrală
şi de Est, organizată la Bucureşti de Raiffeisen Capital Management, Raiffeisen
Bank şi publicaţia Global Pensions.
• Finanţare de proiect pentru compania Romply (13 milioane USD) cu scopul
construirii unei fabrici de placaje.
Mai
• Lansarea campaniei de mese rotunde adresate întreprinderilor mici şi mijlocii din
întreaga tară.

40
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

• Semnarea unei noi Convenţii de Garanţie cu Fondul Naţional de Garantare a


Creditelor pentru IMM.
• Conferinţa despre calitatea serviciilor organizată de Raiffeisen Bank împreună cu
Connex şi Bucharest Marriott Grand Hotel.
• Încheierea parteneriatului cu reţeaua de dealeri Daewoo Automobile România
pentru oferirea de credite auto Raiffeisen Bank.
Iunie
• Semnarea protocolului de colaborare cu Agenţia Naţionala a Locuinţelor (ANL) în
cadrul căruia Raiffeisen Bank va finanţa cumpărarea sau construirea de locuinţe
de către persoane fizice în cadrul proiectelor ANL.
• Deschiderea unei agenţii la Selgros Berceni şi consolidarea unui parteneriat
strategic în activitatea corporate şi retail care să conducă la creşterea vânzărilor
Selgros şi la dezvoltarea produselor de finanţare oferite de Raiffeisen Bank
persoanelor fizice. Colaborarea iniţiata cu acest prilej s-a extins ulterior la nivelul
întregii reţele Selgros.
Iulie
• Lansare myBanking - serviciu de mobile banking dezvoltat împreuna cu Connex,
care asigură transmiterea în timp real a informaţiilor privind conturile titularului la
Bancă, precum şi plata facturilor Connex sau reîncărcarea cartelelor direct de pe
telefonul mobil.
• Parteneriat încheiat cu Flamingo Computers pentru un nou sistem de vânzare in
rate – Instant Credit.
• Prima structură-umbrelă pentru un grup românesc (GCC Electrica).
• Program de finanţare pentru dealerii Electrolux (6,65 milioane EUR).
• Raiffeisen Bank originează o facilitate sindicalizată de 49 milioane USD pentru 5
universitari de stat sub umbrela Ministerului Educaţiei şi Cercetării - mandat
acordat pentru finanţarea unor proiecte de dezvoltare.
• Raiffeisen Leasing implineste un an de activitate.
August
• Raiffeisen Bank şi Direcţia Generală a Vămilor (DGV) semnează un acord pentru
decontarea electronică a datoriei vamale.

41
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

• Raiffeisen Capital & Investment intermediază cea mai mare tranzacţie din istoria
Bursei de Valori Bucureşti - oferta publică de preluare a SC Terapia S.A.
• Dezvoltarea unui parteneriat strategic cu Cora România în activitatea corporate,
Raiffeisen Bank devenind singurul lor furnizor de servicii bancare.
Septembrie
• Academia de Management Raiffeisen - proiect de instruire a întregii echipe
manageriale a Raiffeisen Bank.
• Raiffeisen Capital & Investment finalizează oferta publică de preluare a S.C. Ispat
Sidex S.A., a doua tranzacţie ca mărime de pe piaţa RASDAQ.
Octombrie
• Raiffeisen Management Trainee - program ce îşi propune pregătirea a opt tineri
absolvenţi pentru a deveni manageri.
• Lansarea cardului de credit in lei pentru persoane fizice - un produs unic pe piaţa,
cu perioada de gratie de 45 de zile; acest card poate fi folosit şi în afara ţării.
• Deschiderea unei agenţii Raiffeisen Bank în cadrul complexului Cora
Hypermarket prin care Banca oferă credite de consum pentru produsele
achiziţionate din magazin, precum şi alte servicii (schimburi valutare, EPOS-uri,
ATM-uri, etc.).
• Raiffeisen Bank primeşte premiul “Best ECA Deal” pentru iniţierea şi negocierea
unei finanţări a importurilor in sumă totală de peste 52 milioane EUR, tranzacţie
finanţata împreuna cu RZB Viena.
• Raiffeisen Bank a participat în calitate de Co-Aranjor la o sindicalizare pentru
Carrefour România (15 milioane EUR).

Noiembrie
• Lansarea sistemului de aprobare on-line a creditelor de consum oferite prin
intermediul partenerilor Raiffeisen Bank.
• Raiffeisen Bank şi compania americană specializată în servicii de plăţi
electronice Euronet Worldwide semnează un contract multianual de externalizare
a serviciilor de administrare a reţelelor de bancomate şi EPOS ale Băncii.

42
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

• Externalizarea către IBM România a serviciilor de suport pentru sistemele IT&C şi


de securitate din sucursalele si agenţiile Raiffeisen Bank.
Decembrie
• Raiffeisen Bank este desemnatå “Banca Anului 2003” de publicaţiile Bucharest
Business Week, Piaţa Financiară, Capital, precum şi “Cea mai admirată
companie” de către Ziarul Financiar.
• Grupul Raiffeisen în România înregistrează un profit net de 5,1 milioane de EUR
(conform IAS) şi o creştere a activelor cu peste 64% faţă de 2002, până la 1.070
milioane EUR.

3.2. Principalele rezultate ale Grupului Raiffeisen în


România

Cifrele prezentate mai jos sunt preluate din Situaţiile Financiare Audiate pentru
anul 2003, care consolidează două dintre subsidiarele Raiffeisen Bank: Raiffeisen
Capital & Investment SA şi Raiffeisen Leasing SRL. Datorită dimensiunii încă reduse
a acestor două subsidiare, impactul in situaţia financiară şi în rezultatele operaţiilor
Băncii este limitat.

43
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Tabel 3.1. Bilanţul contabil consolidat pe 2003


Sursa: Raportul Anual 2003 pag 29

44
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

1) Rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) este calculatå ca profit net împårtit la capitalurile proprii
medii. Capitalurile proprii medii sunt calculate ca medie a soldurilor de deschidere si închidere pentru
fiecare an.
2) Rentabilitatea activelor (ROA) este calculatå ca profit net împårtit la activele medii totale. Activele
medii totale sunt calculate ca media soldurilor contabile de deschidere si închidere pentru fiecare an.

Tabel 3.2. Situaţia consolidata conform IFRS/IAS


Sursa: Raportul Anual 2003 pag 4

3.2.1. Detalii privind evoluţia activelor


La 31 decembrie 2003, activele totale ale Raiffeisen Bank se ridicau la 44.028
miliarde ROL, faţă de 26.827 miliarde ROL la 31 decembrie 2002. Creşterea de 64%
în termeni reali poate fi atribuită în principal creşterii portofoliului de credite nete, de
la 10.954 miliarde ROL la 28.661 miliarde ROL (162%), atât segmentul de clientelă
corporate, cât şi cel de retail cunoscând o dezvoltare semnificativă.

45
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Sporirea volumului de credite se datorează dezvoltării activitatii de creditare a


Băncii prin lărgirea bazei de clienţi şi produse, pe de o parte, şi creşterii generale a
nivelului creditării în sistemul bancar (49% în termeni reali în 2003) şi creşterii
economiei româneşti (4,9% în 2003), pe de altă parte.
Volumul de credite pentru clienţii retail (persoane fizice şi IMM-uri) a crescut în
2003 cu aproape 40%, ponderea acestor credite in totalul portofoliului fiind cu 200%
mai mare decât în anul precedent. Astfel, creditele pentru clienţii retail reprezentau
27% din totalul creditelor în decembrie 2003, comparativ cu 12% în 2002. Aceasta
este o consecinţa fireascå dacă ne gândim la strategia de dezvoltare a Băncii pentru
acest sector. Se aşteaptă ca această pondere să-şi continue creşterea prin
valorificarea avantajului oferit de reţea.
În 2003, Raiffeisen Bank a dezvoltat noi produse de creditare pentru persoane
fizice (creditul pentru achiziţionarea de autoturisme, creditul imobiliar), şi a încheiat
parteneriate strategice cu o serie de comercianţi importanţi, în special în vederea
creşterii creditelor de consum pentru a răspunde cerinţelor diversificate ale pieţei. De
asemenea, creditele pentru segmentul corporaţii au crescut semnificativ in 2003.
Volumul acestora (inclusiv sectorul public) a crescut cu 115% in 2003, comparativ
cu 2002, reprezentând 73% din total credite în decembrie 2003.

Sursa: Raportul Anual 2003 pag 30

46
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Titlurile de trezorerie şi-au diminuat ponderea în totalul activelor faţă de anul 2002 în
favoarea creditelor.
Această reorientare a plasamentelor către credite se datorează, printre altele,
scăderii randamentelor la titlurile de stat. Astfel, plasamentele la bănci au scăzut de
la 1.429 miliarde ROL la 15 miliarde ROL, iar cele în valori mobiliare au scăzut de la
5.947 miliarde ROL la 2.583 miliarde ROL.
Nivelul proprietarilor, echipamentului activelor necorporale a înregistrat o
creştere mult sub rata de creştere a activelor (26%, respectiv 520 miliarde ROL în
valori absolute), banca urmărind creşterea eficientei operaţionale, inclusiv prin
majorarea proporţiei activelor purtătoare de dobânzi in totalul activului.
Nivelul deţinerilor de numerar si echivalent de numerar a înregistrat un ritm de
creştere apropiat de cel al activelor totale, in principal datorită creşterii, în anul 2003,
a rezervei minime obligatorii menţinute la BNR, creştere determinată, la rândul ei, de
creşterea surselor rezervabile atrase (conturi curente, depozite de la clientelă,
depozite de la bănci străine etc.).

3.2.2.Detalii privind evoluţia pasivelor şi a capitalului propriu


În ansamblu, dinamica pasivului Băncii reflectă situaţia de ansamblu a sistemului
bancar românesc în 2003, caracterizat printr-o rată de creştere a depozitelor mult
inferioară celei a creditelor. Cu toate acestea, nivelul depozitelor atrase de Raiffeisen
Bank de la clientelă a depăşit dinamica înregistrata în sistemul bancar, reprezentând
o creştere de 44%, de la 19.154 miliarde ROL în anul 2002, la 27.671 miliarde ROL
în anul 2003, faţă de creşterea reală agregată de 10,4% pe totalul băncilor între anii
2002 şi 2003.
Volumul depozitelor la vedere ale clienţilor a crescut cu 72% în termeni reali in
2003 şi a reprezentat 37% din totalul depozitelor atrase de la clienţi la sfârşitul anului
2003 (o creştere de 6% a acestora comparativ cu sfârşitul anului 2002), ajungând la
10.117 miliarde ROL.

47
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Structura depozitelor la vedere pe clienţi retail si corporaţii s-a modificat


semnificativ la sfârşitul anului 2003 comparativ cu anul 2002. Astfel, clienţii retail
(persoane fizice şi IMM-uri) deţineau 60% din total depozite la vedere în decembrie
2003, în creştere de la 20% în decembrie 2002.
Volumul depozitelor la termen (inclusiv carnete de cecuri) a crescut cu 32% în
termeni reali, ajungând la 17.554 miliarde ROL.
Structura depozitelor la termen pe clienţi retail şi corporaţii s-a modificat foarte
puţin comparativ cu anul 2002. Depozitele la termen deţinute de clienţii retail au
crescut cu 29% în 2003, ajungând la o pondere de 64% din total depozite la termen
comparativ cu 66% la sfârşitul anului 2002.
Depozitele la termen ale corporaţiilor au crescut cu 39% în 2003, reprezentând
61% din totalul depozitelor acestui segment, comparativ cu o pondere de 49% in
2002.

Sursa: Raportul Anual 2003 pag 31

Alături de fondurile atrase de la clientelă, banca şi-a completat resursele prin


creşterea depozitelor atrase de la bănci reprezentând finanţări pe termen scurt, de la
2.188 miliarde ROL la 4.722 miliarde ROL şi prin majorarea împrumuturilor mobilizate
de la bănci în valută, pe termene medii şi lungi, de la 2.233 miliarde ROL la 6.837

48
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

miliarde ROL, având ca destinaţie principală finanţarea creditelor in valută pe termen


mediu şi lung
Datoria subordonată, care reprezenta 1.171 miliarde ROL la 31 decembrie 2003,
a avut drept scop pe lângă finanţarea activelor şi creşterea fondurilor proprii ale
băncii şi, implicit, dezvoltarea capacităţii operaţionale a acesteia. Capitalurile proprii
ale Băncii au rămas neschimbate, cu excepţia profitului obţinut în anul 2003. În
ianuarie 2004, capitalul social a crescut cu 1.756 miliarde ROL prin subscripţia
acţionarilor existenţi.

Sursa: Raportul Anual 2003 pag 32

3.2.3. Venitul net


Nivelul veniturilor din dobânzi a crescut cu 472 miliarde ROL in 2003 faţă de
2002, creşterea volumului creditelor compensând scăderea ratelor dobânzii pe piaţa
atât în lei cat şi în valută. Dezvoltarea activităţii de creditare în general şi, în special a
împrumuturilor pentru persoane fizice a contribuit la mărirea veniturilor. Trebuie
remarcată, de asemenea, scăderea ponderii valorilor mobiliare faţă de totalul

49
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

activelor, de la 22% în 2002 la 5,9% în 2003. La data scadentei, fondurile disponibile


au fost investite în credite, care au adus venituri mai ridicate, şi în depozite la BNR.
Cu toate că s-a înregistrat o creştere a datoriilor purtătoare de dobânda,
cheltuielile cu dobânzile au scăzut cu 277 miliarde ROL în 2003, ca rezultat al
modificărilor în structura datoriilor pe valute (ponderea resurselor atrase în lei, pentru
care sunt plătite dobânzi mai mari comparativ cu cele pentru resursele în valută, a
scăzut de la aproximativ 60% in 2002 la 46% în 2003) si al scăderii ratelor dobânzii
în lei şi valută.
Modernizarea semnificativă a operaţiunilor şi introducerea de noi produse au
generat o creştere semnificativă a bazei de clienţi. Această situaţie a determinat o
creştere substanţiala a cifrei de afaceri rulată de clienţi prin bancă (prin urmare s-au
dublat şi veniturile provenite din onorarii şi comisioane), precum şi a depozitelor la
vedere ale clienţilor.
Veniturile nete din tranzacţionare sunt reprezentate de veniturile obţinute de
bancă din schimburile valutare, atât din relaţia cu clientela, cât şi cea de pe piaţa
interbancară, generând rezultate mai mari în anul 2003 faţă de 2002. De asemenea,
o componentă importantă a acestei categorii de venit, obţinuta pe fondul deprecierii
accentuate a leului faţă de EUR, este reprezentată de reevaluarea activelor deţinute
în EUR, corespunzătoare capitalului vărsat in valută de acţionarul majoritar al Băncii.
Câştigul net din instrumentele netranzacţionate se datorează creşterii valorii
participaţiei deţinute la MISR Bank, ca urmare a majorărilor de capital ale acestei
instituţii.
Salariile şi cheltuielile aferente nu au înregistrat o creştere semnificativă În anul
2003. Cheltuielile administrative au avut cea mai substanţiala creştere, în special
datoritå creşterii cu 70% a cheltuielilor pentru amenajarea spatiilor şi birourilor băncii,
ca urmare a modernizării reţelei şi strategiei de restructurare.

50
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Sursa:
Raportul Anual
2003 pag 33

3.3.
Portofoliul
de
produse şi
servicii de
card şi portofoliul de credite pentru IMM-uri au avut o
buna evoluţie in 2003

Portofoliul de produse şi servicii de card - Raiffeisen Bank a cunoscut o


evoluţie extrem de favorabila în 2003 aceste produse şi servicii au adus băncii, la
sfârşitul anului 2003, o cot\ă de piaţa de 12% din totalul numărului de carduri emise
pe piaţă şi 29% din totalul EPOS-urilor instalate la comercianţi. În anul 2003,
valoarea tranzacţiilor prin carduri cumulată cu valoarea tranzacţiilor de acceptare
card Raiffeisen Bank a atins 24.067 de miliarde ROL. Raiffeisen Bank, prin portofoliul
său de produse card, acoperă atât segmentul de persoane fizice, cât şi pe cel de
persoane juridice (carduri tip business). Raiffeisen Bank oferă servicii de eliberare de
numerar prin card cu utilizarea ghişeelor bancare şi a reţelei proprii de ATM-uri,
precum şi servicii de procesare a tranzacţiilor de acceptare a plăţii prin card la
comercianţi, în baza unor contracte încheiate cu aceştia.
Tabelul următor cuprinde informaţii detaliate privind activitatea cu carduri, la 31
decembrie 2003:

51
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Tabel 3.3. Produse si servicii de card


Sursa: Raportul Anual 2003 pag 49

Portofoliu de credite acordat IMM-urilor În anul 2003, portofoliul de credite


acordat IMM-urilor a crescut de şapte ori, structura creditelor cuprinzând în ponderi
aproximativ egale atât creditele pe termen scurt, pentru capital de lucru, cât şi
creditele pe termen mediu si lung, acordate pentru realizarea proiectelor de investiţii.
Din dorinţa de a fi cat mai aproape de client, pe tot parcursul anului 2003 au fost
organizate întâlniri regionale cu clienţii IMM, in cadrul cărora a fost prezentată
întreaga ofertă de produse şi servicii dedicate acestora.
De asemenea, cu prilejul acestor evenimente, a existat un schimb de informaţii
care a condus la imbunătăţirea produselor şi serviciilor oferite pentru finanţarea
activităţii, cât şi a produselor destinate gestionării activităţii curente. Pe lângă produse
şi servicii, specialiştii Direcţiei IMM de la Raiffeisen Bank oferă consultantă clienţilor
in perspectiva realizării unei deschideri cât mai mari faţă de acest segment.
Câteva date care demonstrează creşterile segmentului IMM in 2003 faţă de 2002:
• Depozite: 124,8 mil EUR în 2003, o creştere de 85% faţă de 2002.
• Credite: 41,7 mil EUR în 2003, o creştere de 584% faţă de 2002; 2.170 număr de
credite acordate în 2003, o creştere de 382% faţă de 2002.
• Număr clienţi: 71.875 în 2003, o creştere de 40% faţă de 2002.

52
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

În tabelul de mai jos sunt prezentate detailat toate componentele importante pe


segmente respectiv venituri din dobânzi si comisioane, profit din
tranzacţionare precum si cheltuieli si venituri operationale.

53
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

54
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Împrumuturile şi avansurile comerciale acordate de către Bancă se concentrează


în special pe persoane fizice şi juridice domiciliate în România. Concentrarea
portofoliului de credite analizată în funcţie de sectorul economic în cadrul portofoliului
de clienţi la data bilanţului se prezintă astfel:

Tabel 3.4. Credite si avansuri acordate clienţilor


Sursa: Raportul Anual 2003 pag 93

La data de 31 decembrie 2003, 21% din portofoliul de credite acordate


persoanelor juridice era concentrat pe societăţi de stat sau structuri de stat (Electrica,
Romtehnica, Distrigaz, SNP Petrom, Termoelectrica, Ministerul Transporturilor
Publice, Ministerul Apårårii Naţionale, Ministerul Educaţiei Naţionale si Ministerul
Sănătăţii).
La data 31 decembrie 2003, nivelul creditelor neperformante, încadrate în
categoria “îndoielnic” si “pierdere”, se ridică la 890.249 milioane lei (2002: 2.220.296
milioane lei).
Provizionul pentru credite este determinat pe baza unei estimări a recuperării
creditelor acordate clienţilor. Sumele care pot fi recuperate din vânzarea activelor
luate în garanţie sunt de asemenea luate în considerare.
La data de 31 decembrie 2003, valoarea netă a creditelor nepurtătoare de
dobândă si a avansurilor în favoarea clienţilor pentru care nu se acumulează
dobânda era de 128.396 milioane lei (2002: 194.301 milioane lei).

55
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

4.4. Contextul industriei bancare româneşti in 2004

Topul băncilor de retail a premiat băncile care au cele mai reduse costuri si
care oferă cele mai diverse produse si servicii bancare, accesibile unui segment cat
mai larg de populaţie,. Cuantificarea17 serviciilor oferite de bănci aduce câteva
surprize notabile. In ciuda asteptarilor, primul loc in topul celei mai populare bănci nu
l-a ocupat BCR, ci Banc Post. Serviciile care au adus cel mai mare punctaj băncii de
pe primul loc au fost creditul ipotecar, cardul de debit si depozitul clasic. Depunctarea
s-a datorat costurilor mari practicate de banca la creditul de nevoi personale. In cazul
BCR, produsele de credit au fost cele care au depunctat banca, in speţa din cauza
dobânzilor ridicate, in dauna serviciului de carduri, unde BCR a ieşit pe primul loc.
Marea surpriza a acestui clasament a constituit-o Volksbank. Banca recent intrata pe
piaţa romaneasca, ea a obţinut locul trei datorita creditului ipotecar, care s-a dovedit
a avea una dintre cele mai mici dobânzi din piaţa, cardurilor si depozitelor. Pe locul
patru s-au situat practic trei bănci: BRD-Société Générale, Raiffeisen Bank si Banca
Transilvania. In cazul primelor doua bănci, depunctările s-au datorat serviciilor de
creditare a populaţiei, ale căror costuri sunt destul de ridicate.Principalii jucători din
piaţa bancara, băncile cele mai cunoscute la nivelul întregii populaţii au reuşit totuşi
sa tina pasul cu nevoile ei si sa se afle printre primele in top18. Se distinge clar ca
băncile străine nu sunt foarte interesate de creditele pe termen scurt, probabil si din
cauza faptului ca solicitanţii unui astfel de credit au venituri care uneori sunt sub
medie. Extinderea serviciilor de carduri, in special cele de debit, a contat si ea, la fel
cum, in proportie egala a fost luata in calcul atitudinea personalului bancar fata de un
posibil client. De la confortul oferit de banca pana la transparenta acesteia in relatiile
cu clientii sai, toate au fost avute in vedere.

17
Nota finala a fiecărei bănci este o medie ponderata a notelor primite la credite (ipotecar/imobiliar +
nevoi personale), depozite, note ponderate cu 30%, carduri, si tratamentul aplicat de banci clientilor,
note ponderate cu 20%.
18
Topul celor mai bune bănci de retail = Banc Post 8,9 BCR 8,46 Volksbank 8,45 BRD 8,35 Raiffeisen
8,35 Transilvania 8,35 Banca Romaneasca 8,07 Alpha Bank 7,51 HVB 6,68 Banca tiriac 6,61 Piraeus
Bank 6,56 Emporiki 6,36 CEC 6,23 ING Bank 3,22.
18

56
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

BANC POST VOLKSBANK RAIFFEISENBANK B.ROMANEASCA HVB P IRAEUS BANK CEC

Figura 3.1. Topul băncilor de retail în 2004


Sursa: revista „Capital” 2004

• Raiffeisen Bank este a treia banca din România după activele totale, care au
depasit 1,4 miliarde de euro la sfarsitul lunii iunie 2004. In primul semestru al
anului, valoarea creditelor acordate clienţilor Raiffeisen Bank a crescut cu 34,5%
fata de sfarsitul anului trecut, ajungând la 909,7 milioane de euro In aceeaşi
perioada, depozitele clienţilor au crescut cu 36,1%, pana la 916,3 milioane de
euro. Raiffeisen Bank a obţinut un profit net de 4,4 milioane de euro in primele
sase luni ale anului (conform standardelor internaţionale de contabilitate), o
valoare similara cu cea înregistrata pe întreg anul 2003

Grupul RZB şi-a dublat profitul în prima jumătate a anului 2004


La 30 iunie 2004, totalul bilantului RZB a fost de 62,8 miliarde de euro, cu 12%
mai mare decat la sfarsitul anului 2003. Profitul inainte de impozitare pentru prima
jumatate a anului a fost de 313,6 milioane euro, cu 89% mai mare decat cel obtinut in
2003. Dupa impozitare si interesele minoritare, profitul consolidat a fost de 223,6
milioane euro, in crestere cu 117,3% fata de sfarsitul anului 2003.

57
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

BIBLIOGRAFIE CAP. III

ZIARE ŞI REVISTE:
7. Adevărul economic - 2003, 2004, 2005 ;
8. Capital - 2003, 2004, 2005 ;
9. New Business – 2005;
10. Piaţa Financiara - 2004;
11. Ziarul financiar – 2004, 2005;
12. „Raportul Anual 2003”
13. Documente din interiorul băncii

ADRESE INTERNET:
1. www.raiffeisen.ro
2. www.railoc.ro

58
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

CAP. IV STUDIU DE CAZ: RAIFFEISEN BANCA PENTRU


LOCUINŢE

Cine pune deoparte are parte...

„Aceasta este filozofia pe care noi, cei de la Raiffeisen Banca pentru Locuinţe,
încercăm să o promovăm pe piaţa financiar-bancară. Raiffeisen Banca pentru
Locuinţe S.A. a fost constituită prin asocierea dintre Raiffeisen Bank România,
Bausparkasse Schwäbisch Hall Germania şi Raiffeisen Bausparkasse Austria, iar
investiţia iniţială, făcută în cote egale, a fost de 15 milioane Euro.
Scopul declarat al Raiffeisen Banca pentru Locuinţe S.A. este de a-i ajuta pe
cetăţenii români să-şi realizeze un mare vis: o casă nouă, modernizarea celei
existente, acces la lucrări de modernizare şi întreţinere, o locuinţă cu un confort
sporit. Aşa arată în viziunea noastră un minim necesar. Economisirea şi creditarea
pentru domeniul locativ este un produs financiar, care se bucură deja de o largă
recunoaştere pe plan internaţional
Sistemul de economisire-creditare pentru domeniul locativ este un produs absolut
nou pe piaţa bancară românească. Mecanismul său de funcţionare este însă extrem
de simplu: Clientul trebuie să stabilească împreună cu agentul nostru de vânzări

59
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

suma de bani de care va avea nevoie peste o anumită perioadă de timp. După ce
stabileşte acest cuantum clientului trebuie să-i fie foarte clar că va trebui să
economisească jumătate din această sumă, iar cealaltă jumătate o va primi sub
formă de credit de la Raiffeisen Banca pentru Locuinţe. Suplimentar, pe lângă
economiile pe care le face individual, clientul beneficiază anual de o subvenţie din
partea statului, subvenţie concretizată într-o primă de 30% din economiile sale
anuale. Această primă nu poate însă depăşi nivelul unui salariu lunar mediu brut pe
economie comunicat de autoritatea naţională de statistică la finele anului. La finalul
perioadei de economisire, care poate să fie de minimum 18 luni, clientul poate
beneficia de un credit cu o dobândă foarte avantajoasă, fixă pe tot parcursul
contractului, de 6% pe an în lei. Banca pune la dispoziţia clienţilor trei tarife - rapid,
standard şi moderat. În funcţie de tariful ales clientul va ştii cât este rata lunară de
economisire, rata lunară de rambursat, perioada de economisire sau perioada de
rambursare a creditului. Date fiind cele de mai sus, ne bucurăm şi în acelaşi timp ne-
ar onora să deveniţi clientul nostru.
Obiectivul nostru este să fim lideri de piaţă în România având experienţa
internaţională a acţionarilor noştri Schwäbisch Hall şi Raiffeisen Bausparkasse,
experienţa specialiştilor acestora acumulată pe mai multe pieţe europene, sprijinul
intern al Raiffeisen Bank şi al reţelei sale din întregul teritoriu şi nu în ultimul rând o
echipa tânără.”

Mircea - Ionuţ Costea Wolfgang Melzer Dr. Hans-Jürgen Rublé

Preşedinte Vicepreşedinte Vicepreşedinte

60
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

4.1. Informaţii generale referitoare la produsul de


economisire - creditare pentru domeniul locativ

• Raiffeisen Banca pentru Locuinţe S.A. este o casă de economii pentru domeniul
locativ, având următorii acţionari principali:
1. Raiffeisen Bank România S.A., cu o participaţie de 33,324%.
2. Bausparkasse Schwäbisch Hall AG - Germania, cu o participaţie de 33,324%.
3. Raiffeisen Bausparkasse GmbH - Austria, cu o participaţie de 33,35%.

• Raiffeisen Banca pentru Locuinţe are ca principal obiect de activitate finanţarea


pe termen lung a domeniului locativ prin economisirea şi creditarea în sistem
colectiv (produsul LOCUINTA TA®). Activitatea de economisire şi creditare în
sistem colectiv pentru domeniul locativ presupune acceptarea de depozite de la
clienţi şi acordarea acestora de credite cu dobândă fixă, avantajoasă, din sumele
acumulate pentru activităţi în domeniul locativ. Dobânda la credit este fixă şi este
stabilită la semnarea contractului, fiind independentă de fluctuaţiile randamentelor
pe piaţa de capital

• Dacă ţinem cont că în momentul lansării acestui produs pe piaţa financiară din
Slovacia (1992) şi Cehia (1993) indicatorii macroeconomici din aceste ţări erau
comparabili cu cei existenţi acum în România – şi mai exact produsul intern brut
pe cap de locuitor, nivelul veniturilor şi rata inflaţiei – constatăm că există condiţii
similare la lansarea acestui produs. În anul 2003 în ambele ţări s-au înregistrat
cifre record: 220.000 contracte în Slovacia, şi respectiv 945.000 contracte în
Cehia.

• Pentru moment produsul nostru este oferit în lei deoarece considerăm că


angajamentele asumate de clienţi în moneda naţională oferă o stabilitate mult mai
mare faţă de fluctuaţiile de pe piaţa valutară. În condiţiile unei devalorizări a leului,
un angajament în valută ar duce la creşterea obligaţiei lunare în lei, ceea ce ar

61
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

dezechilibra bugetul de cheltuieli al unei persoane/familii ale cărei venituri în lei nu


ţin întotdeauna pasul cu inflaţia. Cu toate acestea, în cazul în care piaţa valutară
oferă o stabilitate a monedei naţionale, iar produsul va fi solicitat şi în valută, sigur
că putem reconsidera şi opţiunea de a-l acorda şi în valută
Faza de economisire • Clienţii noştri pot fi persoane
In cadrul contractului de economisire- creditare, veţi
fizice sau juridice care îşi doresc
achita o rata regulata de economisire în valoare de
4-7%0 în funcţie de varianta de tarif aleasa, pana la un contract de economisire-
cumularea a minim 50% din suma contractata
creditare. Cel puţin pentru
In faza de economisire statul acorda o prima de stat de perioada de economisire nu
30% din sumele economisite în anul respectiv
există restricţii de vârstă, în
La soldul dumneavoastră economisit Raiffeisen Banca
pentru Locuinţe S.A. acorda o dobânda de 6% pe an cazul persoanelor fizice sau de
formă juridică, în cazul
In faza de economisire Raiffeisen Banca pentru Locuinţe
S.A. va percepe un comision anual de administrare a societăţilor. Deosebirea dintre
contului în valoare de 108.000. ROL
clienţii persoane fizice şi clienţii
persoane juridice constă în faptul că prima de stat este acordată numai
persoanelor fizice cu cetăţenie română şi cu domiciliul stabil în România. Este
important de reţinut că beneficiază de primă persoanele titulare ale contractului,
indiferent cine a efectuat depunerea în numele acestora. Ceea ce înseamnă că şi
minorii pot fi titulari de contract, părinţii urmând să efectueze depunerile în numele
lor, iar minorii sunt îndreptăţiţi să primească prima de stat . În ceea ce priveşte
perioada de creditare, va fi probabil o vârstă maximă a persoanelor fizice care pot
beneficia de credit, şi asta numai în vederea recuperării de către bancă a
creditului acordat

• În cazul în care nu se doreşte contractarea creditului şi se solicită restituirea


soldului economisit, prima de stat poate fi păstrată dacă este respectată condiţia
privind perioada de valabilitate a contractului de economisire-creditare de 5 ani,
sau dacă există una dintre excepţiile special prevăzute de lege. Păstrarea primei
de stat este posibilă deoarece statul încurajează procesul de economisire al
populaţiei privit şi separat, nu numai împreună cu creditarea pentru activităţi în
domeniul locativ.

62
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Încheierea contractului • La încheierea unui contract de


Încheiaţi contractul dumneavoastră de economisire - credi- economisire-creditare se
tare pe o anumita suma contractata - multiplu de un
milion de ROL, valoarea minima fiind de 30 milioane ROL percepe un comision de
( suma minima garantata).
deschidere în valoare de 1%
Suma contractata este acea suma de care puteţi sa dispu- din suma contractată. De
neti la începutul fazei de creditare a contractului. Ea se
compune din soldul economisit în contractul de economi- asemenea la momentul
sire - creditare şi creditul pentru domeniul locativ.
încheierii contractului se face
La încheierea contratului va decideţi pentru una dintre o analiza personala privind
variante de tarif, puteţi însa opta pentru o alta varianta
de tarif pana la data repartizării contractului, cu acordul contractul de economisire-
prealabil al Raiffeisen Banca pentru Locuinţe S.A. creditare - Anexa 2.
Odată cu încheierea contractului va asiguraţi o dobânda Administrarea contului
la credit avantajoasa şi fixa de 6% pe an.
clientului mai presupune şi un
Se percepe un comision de deschidere a contului în comision de administrare în
valoare de 1% din suma contractata. Primele depuneri
efectuate de dumneavoastră se vor face în contul sumă fixă de 120.000 ROL (12
comisionului de deschidere.
RON) pe an. La data acordării
creditului se percepe un comision unic de credit de 3% din valoarea creditului.
Pentru modificările contractuale pe care clientul le poate face pe parcursul
valabilităţii contractului(lor), ca de exemplu reducerea sumei contractate, fuziuni
sau divizări de contracte, nu se percep comisioane

• În termen de 30 de zile de la data primirii cererii pentru încheierea unui contract


de economisire-creditare, veţi primi confirmarea acceptării sau refuzul solicitării de
încheiere a contractului de economisire-creditare de la Raiffeisen Banca pentru
Locuinţe S.A. În funcţie de modalitatea de plată aleasă de dumneavoastră, veţi
începe să achitaţi o rată lunară de economisire, a cărei valoare este specificată în
cerere; această rată de economisire poate fi suplimentată oricând cu plăţi
speciale, menite să scurteze perioada de economisire până la momentul acordării
creditului.

63
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Repartizarea • În cazul economisirii imediate


Daca aţi îndeplinit toate condiţiile şi criteriile cerute la a soldului minim, timpul de
repartizare, vi se pune la dispoziţie suma contractata,
adică soldul economisit (inclusiv dobânzile şi prima) aşteptare minim va fi de:
si daca doriţi, posibilitatea de a obţine un credit
a). 27 luni (varianta tarifară
Repartizarea presupune îndeplinirea următoarelor condiţii: AR)
- o perioada minima de economisire de 18 luni b). 41 luni (varianta tarifară
AS)
- un sold economisit de minim 50% din suma contractata
c). 58 luni (varianta tarifară
- o cifra de evaluare de cel puţin 80 (cifra minima de
evaluare) AM)

- acceptarea repartizării de câtre client (cel târziu cu o


luna înainte de repartizare • Pentru soldul dvs. economisit

La acceptarea repartizării, Raiffeisen Banca pentru


în lei banca plăteşte o
Locuinţe S.A. va restituie soldul economisit (inclusiv dobândă fixă de 3 % pe an,
dobânzile şi prima) şi la solicitarea dumneavoastră - după
verificarea garanţiei şi a bonitatii - creditul pentru domeniul conform contractului de
locativ
economisire-creditare;
dobânda se calculează pentru luna calendaristică de 30 zile şi anul calendaristic
de 360 zile; dobânzile se creditează în contul de economisire la sfârşitul fiecărui
an calendaristic, sau la data restituirii soldului economisit.
ATENTIE: eliberarea dobânzilor se face numai împreună cu soldul economisit

• Prima de stat constituie un sprijin din partea statului în vederea stimulării activităţii
de economisire-creditare în domeniul locativ, reprezentând 30% din valoarea
depunerilor (neluând în calcul dobânzile la depozite, primele de stat acordate şi
plăţile care depăşesc valoarea sumei contractate) din anul calendaristic respectiv,
fără să depăşească cuantumul unui salariu lunar mediu brut pe economie
comunicat de Institutul Naţional de Statistică la finele anului. Dacă de exemplu,
valoarea medie a primei însumează 8,1 milioane lei, pentru a beneficia de prima
de stat maximă, trebuie efectuate economisiri în sumă de 27 de milioane lei.

64
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Faza de creditare • Prima de stat se acordă numai


Creditul pentru domeniul locativ reprezintă diferenţa persoanelor fizice române cu
dintre suma contractata şi soldul dumneavoastră
economisit (inclusiv dobânzile şi prima) domiciliul stabil în România
care au încheiat un contract de
Formula după care se calculează valoarea creditului este:
economisire-creditare.
Suma contractata:
- soldul economisit (inclusiv dobânzile şi prima)
= creditul pentru domeniul locativ • Valoarea ratei de rambursare
Fondurile din care provine creditul dumneavoastră se (credit + dobândă) depinde de
constitue în special din sumele depozitate de către
varianta de tarif aleasă şi are
clienţii RBL, constând în ratele de economisire şi
rambursare acelaşi cuantum cu rata

Dumneavoastră veţi rambursa creditul cu dobânda regulată de economisire. Prima


avantajoasa, în rate lunare egale ( dobânda şi rate de rată de rambursare trebuie
credit) . Rata dobânzii de 6% pe an este fixa şi nu
se va modifica achitată în prima lună după
acordarea integrală a creditului
Comisionul de credit este de 3% din valoarea creditului
pentru domeniul locativ pentru domeniul locativ; în
cazul în care creditul este
Valoarea şi perioada de rambursare sunt în funcţie de
varianta de tarif aleasa de dumneavoastră. Puteţi sa
acordat în tranşe, prima rată
scutiţi durata de rambursare prin efectuarea unor plăti trebuie achitată cel mai târziu în
speciale
cea de-a patra lună după
In faza de creditare clientul va achita un comision annual acordarea primei tranşe a
de administrare a contului în valoare de 108.000 ROL
creditului.
Modalitatile de plata a ratelor de economisire- creditare pentru contractul încheiat cu
Raiffeisen Banca pentru Locuinţe S.A. in Anexa 3

65
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

4.2. Avantajele şi paşii desfăşurării contractului de


economisire-creditare

Raiffeisen Banca pentru Locuinţe este prima bancă din România înfiinţată potrivit
Legii 541/2002 lege privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru
domeniu locativ. Investiţia iniţială, făcută în cote egale de cei trei acţionari, a fost de
15 milioane euro, dar angajamentul acţionarilor pentru piaţa financiar-bancară
românească va creşte direct proporţional cu expansiunea noastră în România.

Produsul oferit de Raiffeisen Banca pentru Locuinţe este în lei şi presupune existenţa
unei perioade minime de economisire urmată de acordarea unui credit cu dobândă
fixă pentru activităţi în domeniul locativ. Pe parcursul perioadei de economisire statul
plăteşte o primă de 30% din depunerile anuale, primă care nu poate depăşi însă,
cuantumul unui salariu lunar mediu brut pe economie, comunicat de Institutul
Naţional de Statistică la finele anului. Dobânda – de 6% pe an în lei - va fi fixă pe
toată perioada creditului indiferent de fluctuaţiile dobânzilor pe piaţa monetară.

Creditul poate fi utilizat pentru:


• încurajarea activităţilor din domeniul locativ, respectiv
construirea, cumpărarea, reabilitarea, consolidarea sau
extinderea imobilelor cu destinaţie preponderent locativă;
• lucrări de modernizare;
• refacerea şi mărirea spaţiului de locuit;
• renovarea faţadei casei;
• instalarea unei centrale proprii/unor ferestre noi;
• lucrări destinate economisirii de energie;
• cumpărarea de terenuri intravilane cu destinaţie preponderent
locativă;
• refinanţarea altor credite de tip ipotecar.

66
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Numărul de angajaţi - Încă din primul an de funcţionare Raiffeisen Banca


pentru Locuinţe are în jur de 70 de angajaţi, la care se adaugă câteva mii de
agenţi de vânzări şi colaboratori externi.

4.2.1.Avantajele produsului LOCUINTA TA


• Subvenţia de stat de 30% din depunerile anuale;
• Acordarea de credite cu o dobânda avantajoasă, fixă,
de 6% pe an în lei;
• Evitarea riscului valutar pentru că tot sistemul de economisire-creditare este în
lei;
• Cunoaşterea istoricului financiar al clientului, din timpul perioadei de
economisire, va permite o flexibilitate în acordarea creditului;
• Accesul la finanţări bancare pentru domeniul locativ al persoanelor cu venituri
mici şi sub medie;
• Posibilitatea “modelarii” acestuia în funcţie de necesităţile fiecărui client;
• Flexibilitatea – produsul poate suferi o multitudine de modificări;
• Inexistenţa unor limite de vârstă şi implicit încheierea unor contracte de
economisire - creditare chiar şi pentru minori;
• Încheierea individuală de către fiecare membru al unei familii (inclusiv minorii)
a unor contracte de economisire-creditare;
• Prima de stat este obţinută de fiecare titular de cont în parte indiferent de cine
a făcut alimentarea contului;

Clienţii beneficiază de consiliere din partea consultanţilor băncii

67
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Figura 4.1. Procedura de derulare a unui contract de economisire-creditare

Sursa: SCP servicii clienţi privaţi RBL

4.2.2. Paşii desfăşurării contractului:

Pas I: Suma contractată: Clientul stabileşte împreună cu agentul Raiffeisen Banca


pentru Locuinţe sau cu un ofiţer de cont al Raiffeisen Bank care este suma de care
doreşte să beneficieze la sfârşitul perioadei de economisire, în momentul acordării
creditului. Această sumă va fi denumită în continuare suma contractată. Clientul se
hotărăşte asupra sumei pe care doreşte să o folosească pentru domeniul locativ,
conform disponibilităţilor sale financiare, aceasta devenind suma sa contractata.

68
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Acesta este un multiplu de 1.000.000 ROL (100 RON) şi nu este admisă o sumă
contractată mai mică de 30.000.000 ROL (3000 RON)

Pas II: Varianta de tarif Clientul alege una dintre variantele de tarif, prin care poate
începe economisirea Ex. suma contractata -500.000.000 ROL (50 000 RON)

Va recomandam Tariful AR, daca…


AR - varianta rapidă - 7‰ din suma contractată →
. doriţi sa realizaţi achiziţia sau con-
structia, respectiv modernizarea sau 3.500.000 ROL (350 RON)/lună
intretinerea locuinţei dumneavoastră
intr-un timp foarte scurt AS - varianta standard - 5‰ din suma contractată
→ 2.500.000 ROL (250 RON)/lună
. doriţi o faza de economisire scurta
AM - varianta moderată - 4‰ din suma contractată
.alegeţi o rambursare foarte rapida a
creditului (rata de rambursare mai
→ 2.000.000 ROL (200 RON)/luna.
ridicata)

Va recomandam Tariful AS, daca… Va recomandam Tariful AM, daca…

. nu ştiţi înca exact la ce data doriţi . stiti deja astăzi ca data realizării
sa va realizaţi obiectivele dumneavoa- proiectului dumneavoastră este mai
stra locative, cum ar fi de exemplu: îndepărtata
construcţia, achiziţia sau moderniza-
rea casei proprii . doriţi o perioada de economisire mai
lunga
. va ganditi în primul rând la asigurarea
financiara . doriţi o rata lunara de economisire
cat se poate de mica

. doriţi o perioada mai lunga de rambur-


sare a creditului

69
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Tabel 4.1. Prezentare generala a variantelor de tarif cu principalele


caracteristici

Variante de tarif Rapid (AR) Standard (AS) Moderat (AM)


Comision deschidere de cont, respectiv 1% din suma contractata la încheierea contractului, respectiv
comision de majorare a sumei contractate 1% din valoarea cu care se majorează suma contractata
Rata regulata de economisire 7 5 4
lunara în %0 din suma contractata
Dobânda acordata la depuneri 3 3 3
anuala în %, capitalizare anuala
Durata minima de economisire 18 18 18
in luni
Cifra minima de evaluare 80 80 80

Soldul minim economisit 50 50 50


in % din suma contractata
Comision pentru credit 3 3 3
in % din valoarea creditului
Rata dobânzii la credit 6 6 6
anuala în %, calcul şi scadenta lunara
Rata de rambursare (dobânda şi rata) 7 5 4
lunara în %0 din suma contractata
Perioada minima de rambursare 1) 7 ani şi 5 luni 11 ani şi 7 luni 16 ani şi 5 luni

Perioada de pentru clienţi cu rate de 5 3/4 ani 7 3/4 ani 10 1/4 ani
economisire pana economisire regulate, aprox. 2)
la repartizarea pentru clienţi care depun 50% 27-28 luni 41-42 luni 57-58 luni
contractului din suma contractata, aprox. 2)
Comision anual de administrare de cont 120.000 ROL 120.000 ROL 120.000 ROL
(12 RON) (12 RON) (12 RON)

1)fara comision de administrare de cont


2)bazele de calcul: comisionul de deschidere de cont se achita separat, comisionul de administrare de
cont şi o eventuala prima nu sunt luate în considerare. Raiffeisen Banca pentru Locuinţe S.A. nu are
voie sa se oblige înainte de repartizare sa achite suma contractata la un anumit termen. Din acest
motiv perioadele de economisire sunt orientative.

Sursa: SCP servicii clienţi privaţi RBL

70
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

PASUL III – Depuneri suplimentare Clientul poate efectua, oricând pe parcursul


perioadei de economisire, depuneri suplimentare, în afara ratei regulate de
economisire, stabilită prin varianta de tarif.

Nota: depunerile suplimentare ajuta la creşterea dobânzii la soldul economisit

PASUL IV – Dobânda la sold Atât ratei regulate de economisire, eventualelor


depuneri suplimentare efectuate de client cât şi primei din partea statului, li se acordă
o dobândă fixă de 3% pe an, calculată la zi, pentru luna calendaristică de 30 de zile
şi anul calendaristic de 360 de zile. Dobânzile se creditează în contul de economisire
la sfârşitul anului calendaristic sau la data restituirii soldului economisit şi se
eliberează doar odată cu acesta

PASUL IV – Dobânda la sold Atât ratei regulate de economisire,


eventualelor depuneri suplimentare efectuate de client cât şi primei
din partea statului, li se acordă o dobândă fixă de 3% pe an,
calculată la zi, pentru luna calendaristică de 30 de zile şi anul
calendaristic de 360 de zile. Dobânzile se creditează în contul de
economisire la sfârşitul anului calendaristic sau la data restituirii soldului economisit şi
se eliberează doar odată cu acesta.

PASUL V – Prima din partea statului Pentru depunerile efectuate de către client,
Statul acordă o primă de 30% din suma economisită în anul respectiv, primă care nu
poate depăşi cuantumul unui salariul lunar mediu brut pe economie comunicat de
Autoritatea Naţională pentru Statistica, la finele anului. Prima de stat este acordată
doar clienţilor cetăţeni români, cu domiciliul în România, iar în calculul său nu se iau
în considerare dobânzile la depozite, sumele acordate drept prime de stat sau
depunerile ce depăşesc valoarea sumei contractate. Dreptul de a beneficia de primă
de stat este independent de vârstă, starea civilă sau venitul clientului.

71
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

PASUL VI – Modificările contractului de economisire-creditare Clientul are dreptul de


a solicita modificări ale contractului de economisire-creditare. Aceste modificări se fac
doar cu acordul Raiffeisen Banca pentru Locuinţe şi pot fi:

• divizarea sau conexarea contractelor de economisire-creditare.


• reducerea sau majorarea sumei contractate.
• modificarea variantei de tarif.
• cesiunea de drepturi derivând din contractul de economisire-creditare

PASUL VII – Obţinerea creditului (repartizarea contractului de economisire-creditare)


Pentru a putea primi creditul, clientul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
economisirea soldului minim de 50% din suma contractată

• împlinirea unei perioade minime de economisire de 18 luni de la data încheierii


contractului – condiţie cerută de normele BNR.
• îndeplinirea unor condiţii minime solicitate de Raiffeisen Banca pentru
Locuinţe.
• declaraţia clientului privind acceptarea contractării creditului
• constituirea garanţiilor suficiente pentru creanţele rezultate din acordarea
creditului.

PASUL VIII – Rambursarea creditului Rata de rambursare (credit şi dobândă) este


aceeaşi cu rata cu care clientul a economisit (7 ‰, 5 ‰ sau 4 ‰ lunar, din suma
contractată). Perioada de rambursare a creditului va fi mai lungă decât perioada de
economisire, deoarece rata de rambursare va conţine şi dobândă la credit; clientul
are dreptul, însă, de a rambursa anticipat creditul, fără a se calcula penalizări pentru
această operaţiune.

PASUL IX – Dobânda la credit Clientul va trebui să ramburseze creditul cu o


dobândă anuală fixă de 6% la lei, calculată de Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, pe
baza decontării la zi a tuturor creditărilor şi debitărilor efectuate pe contul de credit.
Această dobândă nu se va modifica pe durata contractului.

72
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Limita maximă a primei se actualizează anual, întrucât ea corespunde unui


salariu lunar mediu brut pe economie aferent anului respectiv.
În acest model de calcul, ianuarie este prima lună de economisire. Dacă
economisirea începe pe parcursul anului, trebuie efectuate plăţi suplimentare în anul
de încheiere a contractului, astfel încât să fie acumulat soldul economisit necesar
obţinerii primei maxime, corespunzător salariului lunar mediu brut pe economie.
Numai în modelul de calcul mai sus prezentat prima este creditată în contul
clientului la data de 31 martie a anului următor, iar în cel de-al cincilea an de
economisire la data de 31 decembrie. Practic, Raiffeisen Banca pentru Locuinţe S.A.
va credita prima în contul de economisire-creditare imediat după virarea acesteia de
către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

4.3. Modul de funcţionare al economisirii si creditării pentru


domeniul locativ

Astfel cresc bani dumneavoastră pe contul de economisire - creditare:


Pentru a beneficia de prima de stat maxima posibila, este necesar o suma
contractata de 409.000.000.ROL

Tabel 4.2. Suma contractata necesara pentru a beneficia de prima de stat


maxima

Suma contractata: 409.000.000.ROL

Rata dumneavoastră lunara de economisire: 2.045.000 ROL

Soldul dumneavoastră economisit după 5 ani 1) inclusiv 165.555.346 ROL

36.750.000 ROL prima de stat 2) şi

10.735.346 ROL dobânzi la soldul economisit.

Profitul dumneavoastră din economii 3): 42.855.346 ROL

73
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Tabel 4.3. Exemplu:

Suma contractata: 175.000.000 ROL

Rata dumneavoastră lunara de economisire: 875.000 ROL

Soldul dumneavoastră economisit după 5 ani 1) inclusiv 70.526.390 ROL

15.750.000 ROL prima de stat 2) şi

4.566.390 ROL dobânzi la soldul economisit.

Profitul dumneavoastră din economii 3): 18.026.390 ROL

Tabel 4.4. Tabel de prime

Suma Rata regulata Sold economisit Dobânda la Profit


contractata de economisire - lunara după 5 ani Prima 2) soldul economisit din economii 3)
in ROL in ROL in ROL in ROL in ROL in ROL

500.000.000 2.500.000 193.890.713 36.750.000 12.680.713 43.890.713

400.000.000 2.000.000 161.961.284 36.000.000 10.501.284 41.961.284

300.000.000 1.500.000 121.323.553 27.000.000 7.863.553 31.323.553

200.000.000 1.000.000 80.685.822 18.000.000 5.225.822 20.685.822

100.000.000 500.000 40.048.092 9.000.000 2.588.092 10.048.092

1) La baza calcului este salariul mediu brut lunar de 7.350.000. ROL . Deci prima de stat se poate
acorda pentru maxim 24.500.000. ROL sold economisit pe an. În realitate, limita maxima a primei se
reactualizează anula, pentru ca ea corespunde unui salariu mediu brut pe economie pentru anul
respectiv.
In modelul de calcul, ianuarie este prima luna de economisire. Daca economisirea începe în timpul
anului, trebuie efectuate plăti suplimentare în anul de încheiere a contractului, astfel încât sa se
realizeze soldul economisit necesar obţinerii primei maxime (24.500.000 ROL), în funcţie de salariul
lunar mediu brut pe economie.
2) pana la 30% prima de stat acordata pentru economisiri proprii, prima nu poate depasi cuantumul
unui salariu lunar mediu brut pe economie, comunicat de Autoritatea Naţionala de Statistica la finele
anului.

74
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

3) Profit din economii = Prima + dobânda la soldul economisit – comisioane, nu s-a luat în
considerare un eventual impozit pe dobânda.

Sursa: SCP servicii clienţi privaţi RBL

Tabel 4.5. Tabel de prime

Suma Rata regulată de Sold economisit Dobânda la Profit din


contractată economisire – lunară după 5 ani Primă2) soldul economisit economii1)

2.600.000 ROL 54.344.379


520.000.000
(260 RON) 210.344.379 ROL 46.500.000 ROL 13.644.379 ROL ROL
ROL
(21.034,44 RON) (4.650 RON) (1.364,44 RON) (5.434,44
(52.000 RON)
RON)

52.533.499
500.000.000
2.500.000 ROL 202.533.499 ROL 45.000.000 ROL 13.133.499 ROL ROL
ROL
(250 RON) (20.253,35 RON) (4.500 RON) (1.313,35 RON) (5.253,35
(50.000 RON)
RON)

41.895.768
400.000.000
2.000.000 ROL 161.895.768 ROL 36.000.000 ROL 10.495.768 ROL ROL
ROL
(200 RON) (16.189,58 RON) (3.600 RON) (1.049,58 RON) (4.189,58
(40.000 RON)
RON)

31.258.038
300.000.000 121.258.038
1.500.000 ROL 27.000.000 ROL 7.858.038 ROL ROL
ROL ROL
(150 RON) (2.700 RON) (785,80 RON) (3.125,80
(30.000 RON) (12.125,80 RON)
RON)

20.620.307
200.000.000
1.000.000 ROL 80.620.307 ROL 18.000.000 ROL 5.220.307 ROL ROL
ROL
(100 RON) (8.062,03 RON) (1.800 RON) (522,03 RON) (2.062,03
(20.000 RON)
RON)

100.000.000
500.000 ROL 39.982.576 ROL 9.000.000 ROL 2.582.576 ROL 9.982.576 ROL
ROL
(50 RON) (3.998,26 RON) (900 RON) (258,26 RON) (998,26 RON)
(10.000 RON)

1)
Profitul din economii = Prima2) + dobânda la soldul economisit – comisioane, nu a fost luat în
considerare un eventual impozit pe dobândă.
2)
Prima acordată de stat este de 30% din suma economisită în anul respectiv de către client; prima nu
poate depăşi cuantumul unui salariu lunar mediu brut pe economie, comunicat de autoritatea naţională
de statistică la finele anului. La baza acestui calcul a stat un salariu mediu brut lunar de 9.300.000
ROL (930 RON). Astfel, prima de stat poate fi acordată pentru o sumă economisită de maxim
31.000.000 ROL (3.100 RON) pe an

Sursa: SCP servicii clienţi privaţi RBL

75
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Cele doua tabele de prime au ca baza de calcul


• in primul caz un salariu mediu brut lunar este de 7.350.000 ROL deci prima
de stat se poate acorda pentru de maxim 24.500.000 ROL
• in al doilea caz salariu mediu brut lunar este de 9.300.000 ROL deci
prima de stat poate fi acordata pentru o suma economisita de maxim
31.000.000 ROL pe an.

4.4. Principalele rezultate obţinute de Raiffeisen Banca


pentru Locuinţe in 2004 si obiectivele stabilite pentru 2005

• Raiffeisen Banca pentru Locuinţe a încheiat în 2004 aproape 32.500 de


contracte de economisire-creditare;
• Valoarea medie a unui contract este de 4.773 euro, în creştere cu 36% faţã de
valoarea bugetatã;
• Investiţiile programate pentru 2005 se ridicã la aproximativ 4,5 milioane de
euro;
• Veniturile înregistrate de RBL in 2004 si structura clienţilor după oraşul de
provenienţa si pe categorii de vârsta;
• Banca pentru Locuinţe şi Poşta Românã anunţã primul parteneriat strategic.

Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, prima bancã dedicatã în totalitate domeniului


locativ, a raportat la sfârşitul anului 2004 un total de 32.467 contracte de
economisire–creditare, cu o sumã contractatã totalã de aproape 155 milioane euro.
Suma medie contractatã a fost de 4.773 euro, cu 36% mai mare faţã de valoarea
bugetatã.

76
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Investiţiile realizate anul trecut pentru lansarea bãncii pe piaţa româneascã s-au
ridicat la peste 4 milioane de euro, principalele direcţii fiind dezvoltarea unei reţele de
distribuţie cât mai bine pusã la punct, marketing şi imagine. Valoarea totalã a
activelor bancare a fost la 31 decembrie 2004 de 19,5 milioane de euro.
“Rezultatele obţinute anul trecut aratã cã decizia de înfiinţare a Raiffeisen Banca
pentru Locuinţe, prima bancã orientatã exclusiv cãtre domeniul locativ, a fost foarte
bunã. Faptul cã suma medie contractatã a fost în 2004 de 4.773 euro, în creştere cu
36% faţã de valoarea bugetatã, aratã cã populaţia este dispusã sã economisească
din ce în ce mai mult pentru a- şi îmbunătăţi situaţia locativã. Încrederea acţionarilor
în potenţialul pe care îl are piaţa locativã romãneascã se va concretiza în investiţii
importante şi în continuare, în 2005 fiind alocate peste 4,5 milioane de euro pentru
dezvoltarea afacerii”, a spus Ionuţ Costea,
preşedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinţe.
La sfârşitul anului trecut, reţeaua de distribuţie a Raiffeisen Banca pentru
Locuinţe ajunsese la 3.000 de agenţi de vânzări. Mai mult, peste 700 din angajaţi
Raiffeisen Bank au beneficiat de training şi consultanţã pentru a vinde produsul
nostru, acesta fiind disponibil în prezent în 140 de sucursale. Tot anul trecut am
reuşit şi încheierea primului parteneriat public-privat cu Poşta Românã pentru a vinde
contracte de economisire-creditare prin reţeaua sa de oficii şi agenţii.
Pentru 2005 ne propunem o creştere exponenţialã şi consolidarea poziţiei de lider
pe segmentul economisirii şi creditãrii pânã la apariţia concurenţei. Tot pentru anul
acesta, strategia Raiffeisen Banca pentru Locuinţe vizeazã o majorare a activelor
bancare pânã la aproape 58 milioane euro pe fondul unor investiţii programate de 4,5
milioane euro. Raiffeisen Banca pentru Locuinţe S.A. a obţinut autorizaţia de
funcţionare în 2 iunie 2004, fiind prima bancã din România înfiinţatã potrivit Legii
541/2002, lege
privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ.
Potrivit actului constitutiv, Raiffeisen Bank România şi Schwaebisch Hall-
Germania deţin fiecare câte 33,324% din acţiuni, iar Raiffeisen Bausparkasse Austria
deţine alte 33,35% din participaţii. Capitalul social al bãncii este de 611,865 miliarde
de lei.

77
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Produsul oferit de Raiffeisen Banca pentru Locuinţe – unic pe piaţa bancarã


româneascã - este în lei şi presupune existenţia unei perioade minime de
economisire urmatã de acordarea unui credit cu dobândã fixã pentru activitãţi în
domeniul locativ. Dobânda – de 6% pe an în lei - va fi fixã pe toatã perioada
creditului indiferent de fluctuaţiile dobânzilor pe piaţa monetarã.
Banca Raiffeisen pentru Locuinţe a încheiat anul trecut 35.000 de contracte
pentru finanţare imobiliara, în valoare totala de 155 de milioane euro, pentru care
clienţii băncii au făcut depuneri totale de şase milioane de euro. Potrivit preşedintelui
băncii, Ionuţ Costea, suma medie contractată a fost de 4.773 euro, fată de 3.500 de
euro cat era prevăzut in bugetul previzionat de managementul băncii.
Astfel, pierderea aferenta primului an de activitate s-a ridicat la 3,5 milioane euro,
cu 1,4 milioane euro mai puţin decât era prognozat, afirma vicepreşedintele băncii,
Wolfgang Melzer.RBL oferă un sistem de finanţare a achiziţiilor imobiliare care
presupune întâi economisire şi ulterior creditare.

'Toate aşteptările noastre au fost depăşite de rezultatele obţinute, in timpul


scurt care a trecut de la crearea băncii', a declarat vicepreşedintele RBL,
Wolfgang Meltzer, care a prezentat, joi, rezultatele pentru anul financiar 2004.
Spre sfârşitul anului 2005 vom începe activitatea de creditare la contractele
încheiate, care îndeplinesc condiţiile de vechime in ceea ce priveşte
economisirea, a precizat Meltzer. Preşedintele băncii, Ionut Costea, a declarat
pentru Rompres ca Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, care funcţionează ca
banca specializata pe baza legii 585 aprobata de Parlament, nu intra sub
incidenţa noilor modificări din Codul Fiscal privind impozitarea depozitelor
constituite de clienţi cu 10 la suta, ceea ce conferă un avantaj pentru
deponenţi. RBL funcţionează după modelul băncilor occidentale specializate in
economisirea in sistem colectiv. Dobânda la creditele in lei este de 6 la suta,
iar cea acordata de banca la depozitele de economisire este de 3 la suta, a
precizat Costea. Pentru 2005 ne propunem o dublare a numărului de
contracte, a spus preşedintele RBL.

78
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Contul de profit si pierderi al băncii a fost mai bun decât ne-am aşteptat, a
spus Ionut Costea, precizând ca banca a înregistrat o pierdere de numai 3,5
milioane euro, fata de 4,9 milioane euro planificat, datorita volumului ridicat al
economisirilor, ratei dobânzii ridicate si costurilor mai mici.

• Venitul net din dobânzi a totalizat 942.546 euro,


• veniturile din comisioane 1.463.497 euro,
• profitul net din comisioane 558.319 euro.
• Investiţiile făcute in perioada de constituire a băncii au atins 1,5 milioane
euro,
• investiţiile in activitatea de distribuţie au fost de 1.300.237 euro.

Contractul presupune o perioada de economisire cuprinsa între 5 şi 8 ani, la


sfârşitul căreia, alături de suma economisită, se acorda un împrumut de aceeaşi
valoare. Peste 42% dintre clienţi au ales contractele cu tarif rapid, care presupun
perioada de economisire cea mai scurta, iar 37% au preferat tariful standard, în
funcţie de suma depusă, perioada de economisire poate fi scurtata cu pana la doi
ani.

Din totalul celor 32.467 de contracte,

• Tarif Rapid, =13.186 /suma contractata de 65.755.183 euro/


• Tarif Standard =12.213 /56.725.159 euro suma contractata
• Tarif Moderat. =7.068 /32.497.970 suma contractata

Suma totala contractata se ridică la 154,987 milioane euro.

Directorul de distribuţie al RBL, Hans Jorg Schmid, a precizat că, in


perioada iunie - decembrie 2004, in Bucureşti au fost încheiate 3.060
contracte, la Cluj 2.385, Sibiu 2.042, Iaşi 1.743, Brasov 1.311, Galaţi 1271,
Mureş 1.138, Argeş 1.082, Constanta 1.008, Prahova 905, Vâlcea 880,
Maramureş 829, Neamţ 811, Suceava 790, Bacău 750, Timiş 713 şi Gorj 657.

79
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
Bucuresti Iasi Mures Prohova Neamt Timis

Figura 4.2. Principalele oraşe după numărul de contracte încheiate

Sursa: ROMPRES

Cei mai mulţi clienţi ai RBL sunt din categoria de vârsta

• 26 - 40 ani /14.632/, urmaţi de salariaţii cu vârsta intre


• 41 - 60 de ani /10.443/,
• studenţi /4.154/,
• minori /1.643/
• pensionari /1.452/

Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, prima bancă dedicată în totalitate domeniului


locativ, şi Poşta Română anunţã astăzi primul parteneriat strategic privind distribuirea
prin oficiile poştale a produsului de economisire–creditare în sistem colectiv pentru
domeniul locativ.
Acest parteneriat este primul de o asemenea amploare semnat de Raiffeisen
Banca pentru Locuinţe. Proiectul demarat astăzi se concretizează, pentru început,
într-un program pilot de 6 luni în 12 oficii poştale din Bucureşti, urmând ca ulterior sã
fie extins la nivelul întregii ţãrii.
“Iniţiativa Poştei Române şi a Raiffeisen Banca pentru Locuinţe răspunde unor
necesitãţi reale ale pieţei şi cu siguranţa vom asista la o creştere a interesului pentru

80
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

acest sistem de economisire-creditare. Credem că acest parteneriat reprezintă o


şansă pe care o vor putea avea foarte mulţi români odată cu extinderea, în viitor, a
reţelei de oficii poştale care oferă astfel de servicii bancare. Colaborarea cu instituţiile
bancare este benefică pentru clienţii noştri, care au acces la serviciile de care au
nevoie, şi în acelaşi timp este corespunzătoare unei strategii sănătoase de
dezvoltare a afacerilor Companiei” a declarat directorul general al Poştei Române,
Marius Macovei.
În acest moment canalele de distribuţie ale produsului oferit de Raiffeisen Banca
pentru Locuinţe sunt reţeaua proprie de agenţi - formată din câteva mii de persoane
-, sucursalele Raiffeisen Bank România, dar şi câţiva brokeri cu care Raiffeisen
Banca pentru Locuinţe are încheiate parteneriate.
Produsul oferit de Raiffeisen Banca pentru Locuinţe – unic pe piaţa bancară
românească - este în lei şi presupune existenţa unei perioade minime de economisire
urmatã de acordarea unui credit cu dobândã fixã pentru activităţi în domeniul locativ.
Pe parcursul perioadei de economisire statul plăteşte o primã de 30% din depunerile
anuale, primã care nu poate depăşi însã, cuantumul unui salariu lunar mediu brut pe
economie comunicat de Institutul Naţional de Statisticã la finele anului. Dobânda – de
6% pe an în lei - va fi fixă pe toată perioada creditului indiferent de fluctuaţiile
dobânzilor pe piaţa monetară.

Cea mai agresiva banca din sistem in ceea ce priveşte sumele alocate pentru
publicitate a fost Raiffeisen
• Banca pentru Locuinte, care a alocat pentru publicitate peste 4,8 milioane euro in
perioada de referinta.
• Pe locul al doilea in topul bancilor care au cheltuit cei mai multi bani pentru a
atrage clienti se afla Banca Romana pentru Dezvoltare - Groupe Société
Générale, care a alocat in acest scop circa 2,35 milioane euro.
• Raiffeisen a cheltuit 1,8 milioane euro pentru promovarea produselor bancii, HVB
- 1,14 milioane euro

81
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

4.5. Pe piaţa economisirii şi creditării pentru locuinţe, vine


concurenta
Mai multe bănci vor sa între pe segmentul deţinut azi de Raiffeisen Banca
pentru Locuinţe
În statele dezvoltate, ajutorul oferit de stat celor care economisesc pentru a
finanţa construcţia unei case scade sau tinde sa dispară. În România, bonusul de la
buget are înca mulţi ani de viata. Suficient pentru a ispiti concurenţa. Numele
Raiffeisen Banca pentru Locuinţe (RBL) a fost pana acum sinonim cu întreaga piaţa
de economisire-creditare în sistem colectiv pentru domeniul locativ. Înfiinţata în iunie
2004, aceasta a fost prima şi, pana acum, singura care a oferit clienţilor posibilitatea
de a accesa prima oferita de stat pe durata economisirii.
Ajutorul este egal cu 30% din depunerile anuale, dar nu poate depăşi un salariu
lunar mediu brut pe economie. În prezent, prima maxima este de 8,1 milioane de lei.
De anul acesta, clienţii interesaţi de sistem ar putea avea de ales între mai multe
bănci. Surse autorizate au declarat ca Grupul HVB a depus deja la Banca Naţionala
documentele preliminare pentru înfiinţarea unei astfel de instituţii. Contactat telefonic,
preşedintele HVB România, Dan Pascariu.
Detalii despre noua banca vor fi oferite cel mai devreme în luna aprilie, când se
aşteaptă un prim răspuns de la BNR. O alta instituţie interesata de intrarea pe piaţa
româneasca de profil este banca germana LBS Bayerische Landesbausparkasse.
Aceasta ajunsese la o înţelegere, înca din august 2003, pentru înfiinţarea unei
bănci mixte împreuna cu Casa de Economii şi Consemnaţiuni. Contractul a fost
suspendat însa, CEC urmând sa ia o decizie abia după stabilirea strategiei de
privatizare realizate de stat împreuna cu JP Morgan. LBS nu a renunţat definitiv la
piaţa româneasca, începând negocieri noi cu Banca Tiriac. Chiar daca a abandonat
planurile iniţiale, nici CEC nu este exclusa din rândul potenţialilor competitori.
Unul dintre investitorii ce vor participa la privatizarea băncii, Erste Bank din
Austria, este interesat şi de sistemul de economisire-creditare pentru domeniul
locativ. Hana Cygonkova, de la departamentul de presa pentru Europa Centrala al

82
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

băncii, ne-a declarat ca, în cazul preluării CEC, Erste Bank intenţionează sa intre şi
pe piaţa pe care acum funcţionează doar Raiffeisen Banca pentru Locuinţe.
Deocamdată, piaţa este mica in România, insa băncile mizează pe un potenţial
mult mai mare. "Este loc pentru mai multe bănci pe piaţa. Apariţia competiţiei ne va
stimula sa ne imbunataţim activitatea, dar va ajuta, prin reclama pe care noii intraţi o
vor face, şi la o mai buna cunoaştere a sistemului de câtre populaţie", spune Ionuţ
Costea, preşedintele RBL. În cinci luni de activitate, RBL a încheiat circa 22.000 de
contracte, cu o suma totala contractata de 105 milioane de euro. Anul trecut, bugetul
total de marketing a fost de 2,5 milioane de euro. Prin comparaţie, Raiffeisen
Bausparkasse Austria are in Cehia, Croaţia şi Slovacia peste 1,7 milioane de clienţi,
insa activitatea a început in prima parte a anilor ‘90. Sistemul funcţionează peste
aşteptări în Cehia, după zeci de ani succes în tari ca Austria şi Germania. De fapt,
80% dintre austrieci au în derulare un contract de economisire-creditare pentru
locuinţe.
Experienţa aceloraşi ţari arata, totuşi, şi faptul ca ajutorul dat de stat (prima de
30% din depuneri), principalul stimulent al pieţei, este doar un instrument temporar
de încurajare. "Prima de stat a fost redusa în timp în statele dezvoltate pentru ca
acolo problema locativa este aproape complet rezolvata. În România, va fi valabila
mult timp de acum înainte", spune Costea.
Un studiu realizat de banca sa arata ca necesarul de locuinţe este foarte ridicat la
noi în ţara, în condiţiile în care exista doar 8,1 milioane unităţi locative şi în peste
10,6% din acestea locuiesc în aceeaşi încăpere mai mult de doua persoane.
Necesarul de locuinţe noi este astfel mai mare de 800.000 unităţi, iar piaţa de profil
poate creste în fiecare an cu circa 820 milioane de euro.
Cum funcţionează sistemul
• Este obligatorie o perioada minima de economisire, după care banca acorda un
credit cu dobânda fixa, mai mica decât dobânzile din sistemul bancar
• Pe durata economisirii, statul plăteşte o prima de 30% din depunerile anuale, dar
care nu poate depăşi un salariu mediu brut pe economie
• Prima maxima este, în momentul de fata, de 8,1 milioane de lei şi se poate obţine la
o suma depusa de 27 milioane de lei.

83
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

• Pentru sume mai mari, contribuţia statului ramane aceeaşi, deci randamentul
plasamentului scade.

Cine este în sistem, cine vrea sa intre


• Raiffeisen Banca pentru Locuinţe a fost, din luna iunie a anului trecut şi pana în
prezent, singurul actor pe piaţa economisirii-creditării în sistem colectiv pentru
domeniul locativ.
• HVB Group a depus deja documente preliminare la Banca Naţionala, pentru a
înfiinta o noua instituţie pe aceasta piaţa.
• LBS Bayerische Landesbausparkasse din Germania a încercat sa intre pe piaţa, în
august 2003, împreuna cu CEC. După suspendarea contractului, s-au început discuţii
cu Banca Tiriac.
• Erste Bank din Austria doreşte de asemenea sa funcţioneze pe piaţa româneasca
de profil şi spera ca biletul de intrare va fi CEC, în cazul în care va fi desemnat
castigator la privatizarea instituţiei.

BIBLIOGRAFIE CAP. IV

ZIARE ŞI REVISTE:
14. Adevărul economic - 2003, 2004, 2005 ;
15. Capital - 2003, 2004, 2005 ;
16. New Business – 2005;
17. Piaţa Financiara - 2004;
18. Ziarul financiar – 2004, 2005;

ADRESE INTERNET:
3. www.raiffeisen.ro
4. www.railoc.ro

84
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

CAP. V CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Relaţiile directe, clasice între client şi banca, sunt structural schimbate atât la
nivelul conţinutului cât şi al formei concrete de realizare. Accesul la informaţii sau
diversele servicii bancare prin telefon, internet, telebanking vor schimba natura
raporturilor dintre banca şi clienţii săi, iar dezvoltarea reţelelor de comunicaţii vor
elimina treptat ghişeul clasic.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât parcursul spre ‘’banca viitorului ‘’ nu este acelaşi
în toate ţările lumii, particularităţile evoluţiei sistemului bancar din fiecare ţară fiind, în
mod firesc, ancorate în dinamica şi specificitatea din sistemul economic naţional,
comună e însă în toate cazurile profunzimea şi amploarea schimbării.
Spre exemplu, dezvoltarea tentaculară a telecomunicaţiilor a schimbat profund
sistemul de lucru şi în băncile elveţiene, în care discreţia în domeniul folosirii banilor
este proverbială. Astfel, asistam la o înmulţire şi diversificare rapida a serviciilor
oferite clientelei de băncile elveţiene prin telefon, videotext sau chiar acces de la
ecranul personal, cuplat la un modem.

• Tendinţa de agregare a intereselor economice prin formarea de blocuri


comerciale, caracterizate prin:

- libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor si capitalului,


- înlăturarea barierelor fiscale si vamale.

• Uniunea Economica si Monetara în cadrul UE.


• Tendinţa de globalizare a economiei mondiale, inclusiv în domeniul bancar
manifestata prin fuziuni, achiziţii si acorduri de cooperare, tendinţa care
demonstrează României ca nu poate rămâne izolata fata de sistemul bancar
internaţional.

85
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

• Concentrarea capitalului si consolidarea noilor entităţi.


• Deplasarea centrului de greutate a activitatii bancare către Investment Banking.
• Crearea de bănci universale (universal banking) -conform modelului Uniunii
Europene.

Introducerea si dezvoltarea unor noi produse bancare, de înalta tehnicitate,


Electronic Banking şi Internet Banking, care contribuie la înlocuirea celor
tradiţionale.

Structura sistemului bancar românesc înainte de 1990 era în mare măsura


similara cu cea a celorlalte economii din Europa Centrala si de Est, totuşi, în anumite
privinţe era mai rigida si a avut un rol pasiv în economie. Sistemul bancar este
considerat ca fiind cel mai fragil mecanism al unei economii, în sensul care simte cel
mai puternic şocurile induse în economie; sistemul bancar românesc de dupa1990,
deşi afectat de falimentul câtorva bănci private, s-a dovedit a avea cea mai buna
evoluţie, prestaţia Băncii Naţionale influenţând hotărâtor atât băncile comerciale cât
si evoluţia economiei în ansamblu. Reforma sistemului bancar românesc a început în
1991 prin crearea unui sistem pe doua nivele, în care Banca Naţionala îşi pierde
caracterul de banca comerciala(prin desprinderea din BNR a BCR) si, domeniul se
deschide noilor operatori bancari.

În perioada scursa din 1990, în pofida unor sincope ale câtorva bănci, receptate
negativ de către populaţie, sistemul bancar românesc este vizibil mai stabil si mai
bine reglementat decât restul economiei în ansamblu. Dubiile care au planat asupra
modalităţii de acordare a creditelor de către băncile comerciale au dus la
perfecţionarea normelor de creditare a societarilor bancare, la scăderea riscului
general de creditare în sistemul bancar si la apariţia unor fonduri specializate de
garantare a creditelor, în principal orientate spre garantarea facilitaţilor bancare
acordate întreprinderilor mici si mijlocii si sectorului agricol privat.

Ca urmare a socului resimţit de industria bancara româneasca în urma


dificultatilor majore întâmpinate de unele bănci, cauzate si de retragerile masive ale
depozitelor populaţiei, Banca Naţionala a instituit Fondul de Garantare a
Depozitelor Bancare.

86
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Pe fondul reglementarii stricte a activitatii băncilor comerciale din partea Băncii


Naţionale, printre carentele sistemului financiar bancar românesc se numărau:

• restructurarea inadecvata a băncilor comerciale româneşti,


• lipsa unei culturi adecvate în domeniu, atât în rândul populaţiei cât si a
personalului bancar,
• conducerea corporatista în formare la nivelul întregii economii,
• creditele neperformanţe si legislaţia în curs de formare.

Menţinerea distorsiunilor in sectorul real, fluctuaţiile ratelor dobânzilor, ale


cursului de schimb al monedei naţionale, precum si ale preturilor de consum si-au
pus amprenta asupra sectorului bancar, influenţând negativ performantele financiare
ale băncilor si indicatorii de prudenta bancara in sensul creşterii ponderii
veniturilor nerealizate din dobânzi si din influente de curs valutar in totalul
profitului brut. evoluţia de ansamblu a sistemului bancar nu poate fi detaşata de
situaţia generala a economiei naţionale, care s-a confruntat cu disfunctionalităţi
majore, atât la nivel microeconomic, cat si macroeconomic. Problemele structurale
din sectorul real au avut un impact negativ asupra calităţii portofoliului de credite al
băncilor, îndeosebi al acelora expuse sectorial. Afectarea cotaţiilor băncilor active in
România de către rating-ul de ţara apreciat de agenţiile internaţionale specializate, cu
implicaţii asupra costului resurselor

Continuarea procesului de restructurare si privatizare. Creşterea calităţii


serviciilor prestate si educarea populaţiei. Stimularea atragerii în sistemul bancar a
economiilor agenţilor economici si populaţiei. Modernizarea sistemului de plăti, prin
dezvoltarea sistemului electronic de plata. Intensificarea operaţiunilor pe piaţa de
capital. Dezvoltarea de instituţii financiare specializate pentru activitatii de leasing,
brokeraj, asigurări, investment banking, fonduri de investiţii, fonduri de pensii,
etc. Accelerarea procesului de integrare economica a României în structurile
economice europene.

Creşterea accelerata a concurentei în sistemul bancar. Creşterea calităţii si


diversificării produselor si serviciilor bancare. Banca Naţionala şi-a imbunătăţit

87
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

substanţial funcţia sa de regulator al sistemului bancar. In prezent exista deja o


relativa aliniere la indicatorii si standardelor UE si s-a redus influenta politicului in
sfera reglementarilor financiare care a fost pana de curând un factor major de
destabilizare.
Finalizarea procesului de înfiinţare a Registrului de Garanţii. Creditarea
economiei, deşi in creştere, nu constituie inca un plasament atractiv pentru bănci.
Riscul de neplata a datoriilor câtre bănci mai persista, atâta timp cat economia se afla
inca departe de a da semne de dezvoltare. Pe fondul unui mediu economic
caracterizat de fluctuatia ratei de schimb si de o rata a inflaţiei înca ridicata, creditele
acordate de bănci se fac pe baza unor garanţii de valori mari.

Nivelul actual de intermediere financiara este scăzut, cu împrumuturi bancare


relativ reduse. Ponderea împrumutului bancar in finanţarea investiţiilor este de numai
13%. Datorita crizei economice băncile au preferat sa atragă bani de la clienţi pe care
I-au plasat ulterior in titluri de stat, conducând astfel la finanţarea deficitului
bugetar.

Obiective specifice
Strategia bancara tine de natura si transformările majore intervenite în sectorul
bancar mondial. In elaborarea strategiei de dezvoltare se va tine seama de situaţia
actuala si de tendinţele viitoare de conjunctura, precum si de anumiţi factori
consideraţi durabili si de viitor:

• Continuarea dezvoltării unor mecanisme specifice economiei de piaţa.


• Perfecţionarea cadrului legislativ adecvat acestor mecanisme.
• Începerea relansării creşterii economice.
• Continuarea si intensificarea procesului de privatizare reala cu accent pe
latura calitativa a acestuia (investitori strategici).
• Promovarea unor politici financiare si structurale destinate:
 reducerii inflaţiei;
 creşterii volumului anual al investiţiilor stranie directe;
 diminuării progresive a deficitului balanţei de plaţi comerciale.
• Accelerarea procesului de integrare economica în structurile europene.

88
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

• Crearea pieţelor si instituţiilor ce lipsesc si dezvoltarea pieţei de capital, a


fondurilor mutuale si de pensii.
• Accent puternic pe stabilizarea macroeconomica, procesul restructurării
industriale şi îmbunătăţirea conducerii corporative în nou privatizatele
întreprinderi, astfel încât sa fie create mai multe companii de rang 1 (blue chip)
care vor sa fie listate la BVB.
• Invitarea unor agenţii de cotare internaţionale si case de brokeraj cu experienţa în
evaluarea companiilor sa ajute la înfiinţarea unor agenţii de cotare în
România; aceasta ar contribui la diseminarea informaţiilor despre firme si ar ajuta
aceste firme sa obţină capital pe piaţa.
• Înfiinţarea unei agenţii guvernamentale sau cvasi-guvernamentale care sa ajute la
dezvoltarea unei pieţe secundare ipotecare.
• Accelerarea procesului de restructurare industriala si a investiţiilor de
infrastructura pentru crearea de noi oportunitati pentru companii de asigurări.

Consolidarea relaţiilor cu instituţiile financiar-bancare internaţionale si accesul la


finanţarea externa în condiţii avantajoase.

Propuneri

Revizuirea legislaţiei bancare şi alinierea acesteia la legislaţia comunitara şi


înlăturarea ambiguităţilor legislative care obstrucţionează capacitatea realizării unui
management bancar strategic şi eficient, îmbunătăţirea conducerii corporative,
capitalizarea în sectorul industrial si continuarea accentului pe stabilizarea
macroeconomica; privatizarea eficienta a băncilor si structurarea tranzacţiilor de
privatizare astfel încât sa crească valoarea de franciza a băncilor pentru investitorii
strategici străini; examinarea atenta a sistemului de reglare si siguranţa asociat cu
"universal banking"; îmbunătăţirea supervizării directe si legarea frecventei
inspecţiilor de capitalul băncilor; continuarea dezvoltării pieţei de titluri
guvernamentale. întărirea reglementarii si supervizării pieţei de capital, îmbunătăţirea
informaţiei despre firmele cotate la BVB şi RASDAA, atragerea investitorilor străini
inclusiv a investiţiilor de portofoliu.

89
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

Concentrarea pe dezvoltarea pieţei de capital prin invitarea agenţiilor


internaţionale de cotare renumite si a caselor de brokeraj sa participe mai activ pe
piaţa si prin asigurarea unor cerinţe mai stricte de transparenta; introducerea
Sistemului Electronic de Compensare pentru eliminarea întârzierilor si costurilor
ridicate ale tranzacţiilor.
Numele Raiffeisen Banca pentru Locuinţe (RBL) a fost pana acum sinonim cu
întreaga piaţa de economisire-creditare în sistem colectiv pentru domeniul locativ.
Înfiinţata în iunie 2004, aceasta a fost prima şi, pana acum, singura care a oferit
clienţilor posibilitatea de a accesa prima oferita de stat pe durata economisirii.
Un studiu realizat de banca sa arata ca necesarul de locuinţe este foarte ridicat la
noi în ţara, în condiţiile în care exista doar 8,1 milioane unităţi locative şi în peste
10,6% din acestea locuiesc în aceeaşi încăpere mai mult de doua persoane.
Necesarul de locuinţe noi este astfel mai mare de 800.000 unităţi, iar piaţa de profil
poate creste în fiecare an cu circa 820 milioane de euro.

90
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

BIBLIOGRAFIE GENERALA

CĂRŢI:
1. Bazna C, –„Moneda, credit,banci” Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti 1998
2. Berger A.N., DeYoung R., Genay H. şi Udell G.F.- „Globalization of Financial
Institutions: Evidence from Cross-Border Banking Performance”. Brookings-Wharton
Papers on Financial Services 3/ 2000,
3. Buch C.M. – „Information or Regulation: What is Driving the International Activities of
Commercial Banks?”, Kiel Working Paper nr. 1011, 2000
4. DeLong G. – „Risk and Policy Implications of Cross-Border Bank Mergers.”, Baruch
College, New York, Februarie 2001.
5. Focarelli D., Panetta F. şi Salleo C.– „Why Do Banks Merge?”, Banca D’Italia. Temi di
discussione del Servizio Studi 1999
6. Mishkin F.S., Stahan Ph. –„What Will Technology Do to Financial Structura” NBER
Working Papre Series 1999
7. Odobescu E. „Marketing bancar naţional si internaţional” Bucureşti 1998
8. Repullo R. – „A Model of Takeovers of Foreign Banks”, Centre for Economic Policy
Research, CEPR Discussion Paper 2639, Londra 2000
9. Seitz J. Stikel E.-„Internet Banking-An Overview” Journal of Internet Banking and
Commerce 2000
10. Vander Vennet R.– „Causes and consequences of EU bank takeovers”, The Changing
European Landscape”, Centre for Economic Policy Research, Bruxel, 1998, pag 45-61.
11. Wheelock D.C. şi Wilson P.W. – „Why Do Banks Disappear? The Determinants of U.S.
Bank Failures and Acquisitions”, Review of Economics and Statistics 82, 2000. pag.127–138.

91
Tendinţe pe plan internaţional în domeniul bancar

ZIARE ŞI REVISTE:
19. Adevărul economic - 2003, 2004, 2005 ;
20. Capital - 2003, 2004, 2005 ;
21. New Business – 2005;
22. Piaţa Financiara - 2004;
23. Ziarul financiar – 2004, 2005;
24. „Raportul Anual 2003”
25. Documente din interiorul băncii

ADRESE INTERNET:
5. www.raiffeisen.ro
6. www.railoc.ro
7. www.ghiseulbancar.ro

92