Sunteți pe pagina 1din 3

GRASIMI

Grasimile sunt amestecuri naturale, cu compozitie complexa, alcatuite in principal din trigliceride. Alaturi de
trigliceride, in grasimi mai apr si alte substante printre care ceruri, vitamine, acizi grasi liberi etc.
Trigliceridele sunt esteri ai glicerinei cu acizii grasi.
Acizi grasi sunt acizi monocarboxilici cu nupar par de atomi de carbon (C 4-C24), cu catena liniara, saturati sau
nesaturati. Acizi nesaturati au in general configuratie cis a dublei legaturi.
Acizi grasi saturati:
C16 acid palmitic n grsimile animale i vegetale CH3(CH2)14COOH,
C18 acid stearic n grsimile animale i vegetale CH3(CH2)16COOH,
Acizi grasi nesaturati
Acidul oleic se gsete n toate grsimile vegetale i animale.
CH3(CH2)7CH=CH(CH2)7COOH,
cis
acid 9-octadecenoic
Acidul linoleic: se gsete n uleiul de floarea soarelui
CH3(CH2)4CH=CHCH2CH=CH(CH2)7COOH
cis
cis
acid 9,12-octodecadienoic
Proprietati fizice:
Grasimile sunt substante lichide, semisolide sau solide.
Fiind amestecuri de diferite substante, nu au puncte de topire definite.
Sunt substante insolubile in apa, greu
solubile in alcool si usor solubile in alti solventi organici (eteri, cloroform, benzen, acetona, etc).
Sunt substante incolore; in stare proaspata sunt fara gust si fara miros, dar pastrate in timp si in conditii
necorespunzatoare rancezesc, cand capata miros si gust specific, neplacut.
Cu apa emulsioneaza puternic.
Proprietati chimice:
Hidroliza grasimilor.Hidroliza bazica se realizeaza in prezenta de KOH, NaOH si conduce la glicerina si saruri
ale acizilor grasi, numite sapunuri. Din aceasta cauza hidroliza bazica a gliceridelor se numeste reactie de
saponificare si este o hidroliza totala.

H2C

O CO

(CH2)10-CH3

HC

O CO

(CH2)22-CH3

H2C

O CO

(CH2)12--CH3

H2C
+ 3NaOH

HC
H2C

OH
OH +
OH

lauro-lignocero-miristina

CH3-(CH2)10-COO-Na+
laurat de sodiu
CH3-(CH2)22-COO-Na+
lignocerat de sodiu
CH3(CH2)12COO-Na+
miristat de sodiu

Pe baza reactiei de saponificare, efectuata in solutie alcoolica de hidroxizi alcalini, se determina indicele de
saponificare IS al grasimii, care reprezinta cantitatea de baza, exprimata in mg, necesara pentru a saponifica un gram de
grasime.
Aditia halogenilor. Halogenii, in special bromul se aditioneaza la dublele legaturi ale resturilor de acizi grasi din
moleculagrasimilor. Reactia de aditie a bromului la dioleostearina decurge astfel:

H2C

O CO

(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-CH3

HC

O CO

(CH2)16-CH3

+2Br2

H2C O CO (CH2)7-CH=CH-(CH2)7-CH3
1-oleo-2-stearo-3-oleina

H2C

O CO

(CH2)7-CHBr-CHBr-(CH2)7-CH3

HC

O CO

(CH2)16-CH3

H2C

O CO

(CH2)7-CHBr-CHBr-(CH2)7-CH3

tetrabromostearina

Indicele de brom este definit prin cantitatea in grame de brom care se aditioneaza la 100 grame grasime.
Hidrogenarea grasimilor se realizeaza in cataliza heterogena (catalizator de Ni, Pt, Pd) la presiuni ridicate si
temperaturi de 150-2000C. Hidrogenarea poate fi partiala sau totala.

SAPUNURI SI DETERGENTI
SAPUNURI
Sarurile cu diferite metale ale acizilor grasi se numesc sapunuri. Ele rezulta de obicei, la hidroliza alcalina a
grasimilor alaturi de glicerina.

CH 2 -OCOR 1
CH-OCOR 2
CH 2 -OCOR 3

CH 2 -OH
3NaOH
H2 O

CH-OH
CH 2 -OH

R1 -COONa
+

R2 - COONa
R3 -COONa

Sapunul de sodiu este solid, cel de poatsiu este moale (lichid) si ambele sunt solubile in apa. Sapunurile de calciu,
de aluminiu, de mangan etc., sunt solide si insolubile in apa.
In solutie apoasa sapunurile sunt ionizate.
, n prezena H2O.

Exemplu de spun:
Prima acolad se numete parte hidrocarbonat, sau nepolar i reprezint partea hidrofob a spunului, iar a
doua acolad se numete parte polar i reprezint partea hidrofil a spunului.
Anionul prezinta in molecula doua parti distincte, care au comportari diferite fata de apa:
- radicalul hidrocarbonat, nepolar, reprezinta grupa hidrofoba (insolubil in apa);
- grupa carboxilat care poate realiza legaturi de hidrogen cu apa, reprezinta grupa hidrofila (solubila in
apa).
Datorit prezenei celor dou pri net distincte n molecul, spunul are propriti tensioactive ( modifica
tensiunea superficial dintre faza apoasa i cea organic).De aceea se mai numesc substante tensioactive sau agenti activi
de suprafata..
Existenta in molecula a acestor doua parti distincte determina proprietatea sapunului de a spala.
Cand moleculele de sapun vin in contact cu murdaria, formata in special din substante insolubile ina apa, se
orienteaza cu grupa hidrofoba spre substanta insolubila in apa si cu grupa hidrofila spre apa. In acest mod substanta
insolubila este divizata in particule foarte mici, cate, inconjurate de moleculele sapunului, formeaza agregate numite
micele. Acestea trec in apa formand o emulsie revaltiv stabila.
Sapunul de sodiu este utilizat ca agent de spalare. Sapunul de potasiu este folosit in industria textila. Sapunurile
de calciu, sodiu si aluminiu, in amestec cu uleiuri minerale, se folosesc la obtinerea unor unsori.
DETERGENTI
Detergenii sunt produi de sintez, avnd o structur asemntoare cu cea a spunurilor. De aceea, ei sunt ageni
de splare, pentru c modific tensiunea superficial a apei. Se poate aprecia c detergenii au o putere de splare
superioar spunurilor.
Clasificare
Dup structura lor(dupa natura grupei hidrofile), detergenii pot fi:
anionici;
cationici;
neionici.
Detergeni anionici
Compui cu caten liniar de tip alchilic (nu au nucleu benzenic), care conine 12-18 atomi de carbon n molecul
sau pot avea caten aril-alchilic, cu 8-12 atomi de carbon n molecul, care are ca grupare polar o grupare sulfonic.

, n=10-16 - sare de natriu a acidului alchilsulfonic

, n=10-16

, n=6-10 - sare de natriu a acidului alchil-aril sulfonic; acolada


reprezint un nucleu benzenic.

Detergeni cationici
Compui cu caten liniar de tip alchilic, cu numr de atomi de carbon ntre 12 i 18, care are ca grupare polar o
grupare cuaternar de amoniu.

, n=10-16 - clorur de alchil trimetil amoniu


Detergeni neionici
Compui cu caten liniar de lungime variabil de tip alchilic i care au ca grupare polar grupa etoxi i o grupare hidroxil
terminal.

, n=10-12; acolada reprezint gruparea etoxi.

Utilizri
Ca materie prim pentru obinerea detergenilor se folosesc substane de origine petrochimic: arene, alchilarene,
amine etc.
Detergentii intra in compozitia produsilor de spalare granulati. In compozitia detergentilor granulati substanta
activa este in proportie de 40%, restul componentilor fiind produse de dedurizarea apei si alte ingrediente in functie de
destinatia detergentului (agent de inalbire pe baza de oxigen activ, enzime, produse pentru parfumare, antispumanti etc.).
Detergenii anionici i cationici prezint un mare dezavantaj, acela c nu sunt biodegradabili. Ajuni n apele
reziduale, acetia nu se descompun sub influena microorganismelor din ap n substane nenocive. Aadar, aceste dou
tipuri au aciune poluant puternic. Spre deosebire, cei neionici sunt avantajoi pentru c sunt biodegradabili.
Substantele organice care sunt degradate de enzimele produse de unele microorganisme din natura la produsi
nepoluanti se numesc biodegradabile.