Sunteți pe pagina 1din 30

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE COMERT
MASTER: MANAGEMENT SI MARKETING IN TURISM

An II

ANIMATIA URBANA SI PERIURBANA

MASTERAND:

Bucuresti
2011

Cuprins
1. Conceptul i particularitile turismului urban si periurban...3
2. Resursele turismului urban7
3. Produsele turistice specific mediului urban12
4.Specificul animatiei in zonele periurbane (conceptual de spatiu periurban,
amenajarea turistica a spatiului periurban).14
5. Studiu de caz: Calatorie de sambata pe o strada aristocratica20
6. Bibilografie..28

1.

Conceptul i particularitile turismului urban si periurban


Intr-o acceptiune foarte larga, turismul urban reprezinta petrecerea timpului liber in

orase, avand la baza motivatii dintre cele mai diverse, de la vizionarea de spectacole, vizitarea
unor obiective culturale, pana la efectuarea de cumparaturi sau vizite la rude si intalniri cu
prietenii (Ilies G., 2008).
In prezent, literatura de specialitate nu inregistreaza o definitie unanim acceptata
pentru turismul urban, punctele de vedere diferite avand totusi unele elemente comune
referitoare la cuprinderea notiunii de turist si excursionist, pe de o parte cat si la delimitarea
spatiului urban, pe de alta parte (Law, C. M., 1994, Page, S., 1995). Astfel, se precizeaza ca
turismul urban se refera atat la circulatia turistilor in orase sau aglomeratii urbane, in afara
resedintei principale, cu conditia ramanerii pentru cel putin o noapte la locul de destinatie cat si
la deplasarea excursionistilor pentru mai putin de 24 de ore in spatiul urban (Murphy, P.E, 1998,
Page, S,, 1995, Laws, E., 1991).
Potrivit opiniei specialistilor (Kotler Ph, D.Haider, I.Rein, 2004), turismul urban se
particularizeaz de celelalte forme de turism prin urmtoarele dou elemente:
se desfasoara in localitati cu cel putin 20000 de locuitori, avand drept caracteristica
principala sejururile de scurta durata, prin acestea intelegandu-se, potrivit definitiei OMT,
deplasarile de 1-3 innoptari in afara resedintei. Asadar, singurul criteriu de delimitare fata de
celelalte forme de turism ramane cel demografic, desi, in unele tari (de exemplu, Franta),
statistica oficiala indica limita de 2000 de locuitori pentru definirea unei aglomeratii urbane.
distanta de deplasare ar trebui sa fie de cel putin 100 km, respectndu-se conditiile
privind durata si motivul calatoriei, fiind acceptate si deplasarile de o zi.
De-a lungul timpului, evolutia turismului urban a fost influentata de o serie de factori
economici, sociali, demografici, juridici si tehnologici. Dintre acestia, un rol deosebit in cresterea
sejururilor de scurta durata l-au avut urmtorii (Stnciulescu G., 2004, Bramwell, B., Rawding,
L., 1994, Hardy, S., Hart, T., Shaw, T., 1991):
cresterea timpului liber, determinata de reducerea progresiva a timpului de munca,
cresterea duratei alocate studiilor, scaderea varstei de pensionare, sporirea duratei concediilor,
etc., fiind totodata realizata si pe seama dezvoltarii unor servicii care contribuie semnificativ la
reducerea timpului alocat activitatilor casnice;
sporirea mobilitatii persoanelor datorata in principal, progreselor inregistrate in
domeniul transporturilor in sensul cresterii vitezei de deplasare si al reducerii costurilor de
calatorie, dar si unor factori de natura sociala, cum ar fi: scaderea varstei de pensionare si, pe
3

aceasta baza, a disponobilitatii persoanelor de varsta a treia, la care se adauga o serie de


facilitati oferite acestora, cresterea numarului celibatarilor si a familiilor fara copii;
dezvoltarea transporturilor, a retelelor rutiere si feroviare, a mijloacelor de transport de
mare viteza, dereglementarea transporturilor aeriene si deschiderea catre noi destinatii,
introducerea unor tarife tot mai diferentiate;
atractivitatea oraselor determinat i de eforturile municipalitatilor de a diversifica
agrementul urban prin reamenajarea centrelor istorice, a centrelor comerciale, cresterea calitatii
spatiului urban printr-o mai buna dezvoltare a infrastructurii generale si specifice.
De-a lungul timpului, acesti factori au contribuit la crestera importantei sejururilor de
scurta durata in spatiul urban, amploare manifestata ca urmare a unor caracteristici definitorii
pentru deplasarile in orase (Ioni I., 2006, Law, C. M., 1995, Loftman, P., Nevin, B. 1992):
lipsa sezonalitatii, deplasarile urbane petrecandu-se pe toata durata anului, indiferent
de anotimp,
imprevizibilitatea, datorata faptului ca de cele mai multe ori decizia este luata spontan,
fara o planificare anterioara, acest fapt fiind incurajat si de progresele realizate in domeniul
tehnologiei informatiei si care dau posibilitatea cunoasterii, in orice moment, a posibilitatilor de
deplasare si de rezervare a locurilor in spatiile de cazare.
durata scurt a deplasrilor determin s fie realizate de catre turisti pe cont propriu si
sunt asociate unor evenimente: expozitii de pictura, festivaluri, concerte, seri distractive, targuri
profesionale, etc.
antreneaza venituri financiare semnificative, turistii efectuand o serie de cheltuieli
culturale, cumparaturi, agrement, deloc de neglijat pentru cresterea economica a orasului.
influenteaza in mod semnificativ cresterea atractivitatii orasului, eforturile realizate in
directia promovarii patrimoniului cultural, aospitalitatii, a elementelor cadrului natural si de
agrement contribuind la imbunatatirea imaginii in plan extern si la atragerea fluxurilor turistice.
Cunoasterea particularitatilor cererii pentru turismul urban reprezinta un demers extrem
de dificil datorita sistemelor statistice nationale de inregistrare a numarului de vizitatori in spatiul
urban precum si a motivatiilor acestora de calatorie, sisteme deosebit de eterogene si care
evidentiaza indeosebi sejururile de peste 4 zile in detrimentul sejururilor de scurta durata si a
vizitelor ocazionale (Boniface, P., 1995, Selby, M., 2003).
Turismul urban isi are originea inca din antichitate, cunoscuta fiind afluenta calatorilor
care frecventau tarmurile Mediteranei si insulele egeene. Epoca Renasterii se detaseaza prin
aparitia proprietatilor aflate la marginea oraselor, a vilelor cu parcuri si belvedere din preajma
oraselor cetati. Calatoriile si explorarile geografice din acea perioada au favorizat schimburile de
4

idei prin preluarea din Orient si Bizant a acelor forme, sisteme tehnice si elemente decorative
exotice, contribuind astfel la innoirea artei si stiintei. Ulterior, obiectivele calatoriilor se
diversifica, pastrand insa in centrul atentiei asezarile urbane si operele arhitecturale. arhitectura
cladirilor si ansamblurilor, sculpturi si basoreliefuri utilizate in decorarea pietelor, a edificiilor
publice si private, elemente ale artei decorative folosite in interiorul si exteriorul edificiilor, arta
peisagistica, Incepand cu secolul al-XVI-lea, scrierile din acea perioada mentioneaza
elementele urbane apartinand unor orase ca Roma, Paris,, Dresda, Leipzig, Edingburg etc, si
care se constituiau ca obiective de interes turistic: zidurile si fortificatiile oraselor, biserici,
manastiri, porturi, ruine, palate, gradini, spatii comerciale, etc. In toata aceasta perioada,
asezarile urbane europene cunosc importante transformari prin realizarea de castele, palate,
catedrale, gradiniparcuri, amenajari de importanta edilitara (pavaje, iluminat, transport intern).
Mai tarziu, orasele premoderne au cunoscut o ascensiune mult mai evidenta ca urmare
a dezvoltarii economice, a exploziei demografice, cresterii comertului mondial, progresului
inregistrat in domeniul transporturilor. In secolele al-XIX-lea si al-XX-lea se inregistreaza cele
mai noi cuceriri ale tehnicii pentru modernizarea structurilor edilitare, indeosebi prin realizarea
de noi materiale de constructie mai usoare si fiabile.
Societatea contemporana se confrunta cu o explozie a spatiului urban mai ales dupa cel
de-al doilea razboi mondial, scolile de urbanism preocupate de dezvoltarea si modernizarea
sistemelor urbane cunoscand o deosebita amploare. Numerosi arhitecti si urbanisti sunt
preocupati de realizarea unor noi stiluri arhitecturale, in multe orase europene, alaturi de
centrele vechi istorice, dezvoltandu-se cartiere moderne. S-a conturat chiar si o tipologie a
oraselor culturale care include urmatoarele tipuri de asezari urbane: orase capitala (Paris,
Londra, New York), orase istorice (Oxford, Cambridge, Venetia, Canterbury), orase industriale
traditionale (Bradford), orase de cultura si arta (Roma, Florenta, Salonic, Avignon), orase
revitalizate (portul vechi si docurile Londrei), etc.
Unii specialisti considera ca turismul urban se poate desfasura si in orasele care au
statut de orase balneare, montane sau de litoral, elementul cultural distingandu-se in plan
secundar.
In majoritatea tarilor europene, incepand cu anii 80, s-au remarcat o serie de mutatii in
practica turistica in sensul diversificarii si internationalizarii destinatiilor turistice, diminuarii
duratei sejururilor precum si unui puternic fenomen de fragmentare a concediilor, toate aceste
evolutii explicand amploarea crescanda a deplasarilor de scurta durata si cresterea fluxurilor
turistice in spatiile urbane sau imprejurimile acestora.

Zona periurban reprezint un areal situat n jurul aglomeraiilor (orae + banlieuri),


respectiv franjurile sau marginile aglomeraiei, dar fr s fie nglobate n urban. Este spaiul
supus avansrii frontului urban, un loc de contacte unde se inter-penetreaz i se nfrunt
lumea urban i cea rural, avnd drept consecine transformri profunde n plan demografic,
economic, social i cultural. Putem clasifica toate serviciile pe care spaiile naturale periurbane
le ofer comunitii n funcii, acestea putand fi legate de activitile umane sau nu.
Oraele beneficiaz foarte mult de aceste funcii, care sunt uneori vitale pentru ei (de
agrement, naturale, de furnizare de ap potabil, de reglementare a evacurilor,etc).
Numeroase funcii sunt compatibile ntre ele, aa cum au aceleai nevoi (o bun calitate a
mediului natural): a biodiversitii i a altor funcii naturale, de agrement, de ap potabil.
Dimpotriv, anumite funcii nu pun n valoare mediul natural, dar utilizeaz golul n cadrul
esturii spaiilor urbane (telecomunicaii, transport, depozite,etc):
Relaxare si sport Activitile relaxante constituie, fr ndoial, funcia principal a
spaiilor naturale periurbane: mersul pe jos, cu bicicleta, picnicuri, clrie, contemplare, canotaj,
etc.
Pescuitul relaxant Peiscuitul este o activitate care a fost observat n toate siturile
periurbane, acolo unde mediul nconjurator permite acest lucru; curs de ap, lacuri, mare.
Aceast activitate este n mare parte compatibil cu alte utilizri ale spaiului.
Vntoare Vntoarea este interzis n majoritatea parcurilor periurbane; ea
continu s existe, n mare msur, n teritoriile rurale, dar i n acele sectoare din apropierea
zonelor urbane.
Observarea naturii Spaiile naturale din vecinatatea imediat a oraelor sunt din ce
n ce mai aproape de a deveni locuri pentru publicul larg, n care descoper natura. Principala
motivaie pentru vizitatori este de a urmri psrile migratoare care zboar peste parcuri sau
sezoniere .
Activiti educaionale Toate parcurile studiate au pus n practic aciunile care au
ca scop prezentarea mediului natural vizitatorilor: trasee pedagogice, excursii ghidate, centre de
interpretare.
Efectul de identitate a ceteanului Spaiilor naturale pot ajuta populaia s se
simt ca ceteni responsabili n ora i a mediului. Numeroase exemple pot fi citate: Collserola
Park efectueaz o sarcin important cu asociaiile binevoitore n gestionarea parcului, n
Vitoria gradinile familiale constituie locuri de educaie i de contientizare, n Le Mans animalele
de la centrele de dresaj sunt adoptate de ctre colile din zon, etc.

Efectul modului de via asupra sntii Diferite studii epidemiologice au artat c


un cadru de via, inclusiv a spaiilor verzi, sunt foarte favorabile pentru o stare bun de
sntate. Anumite parcuri primesc pacieni de la centre de sntate specializate. Toate
activitile de relaxare i sport sunt interesante din punct de vedere al sntii publice, n
special pentru un anumit public.Aceast funcie reunete anumite funcii naturale descrise mai
devreme : activiti sportive, de reducere a zgomotului, de stabilizare a microclimatului, blocarea
poluanilor.
Peisajul Peisajul constituie un remarcabil patrimoniului n numeroase situri: peisajul
panoramic spectaculos, copaci exceptionali, peisaj evaluat de ctre pictori,etc
Patrimoniul cultural i istoric Numeroase elemente interesante ntr-un sens istoric
sau cultural pot fi prezente n spaiile naturale periurbane: arhitectura rurala , situri arheologice,
edificii de cult,etc.
Cercetare tiinific Datorit diversitii lor ecologice i proximitatea legturilor spre
ora i universiti, spaiile naturale periurbane deseori constituie situri privilegiate pentru
cercetrile tiinifice.

2.

Resursele turismului urban

Dorinta de cunoastere a unor locuri noi, ingrijirea sanatatii si odihna, pelerinaje,


razboaie sau descoperiri, au constituit tot atatea motivatii de calatorie ale oamenilor inca din
cele mai vechi timpuri.
De-a lungul timpului, orasul s-a dovedit un reper in desfasurarea calatoriilor in sensul ca
fie dotarile acestuia au fost utilizate ca locuri de popas in derularea circuitelor, fie prin
arhitectura cladirilor si ansamblurilor, monumente, sculpturi si basoreliefuri utilizate in decorarea
pietelor, a edificiilor publice si private, elemente ale artei decorative, arta peisagistica, atractiile
pe care le adaposteau s-au dovedit a fi ele insele apreciate destinatii turistice.
Dezvoltarea si modernizarea oraselor pe de o parte cat si varietatea ofertelor acestora
pe de alta parte au condus in timp la conturarea unei forme specifice de turism turismul urban.
Pe masura amplificarii calatoriilor, aceasta forma de turism a capatat tot mai mult consistenta
beneficiind astazi de caracteristicile unei forme distincte de calatorie cu motivatii foarte diverse.
Pornind de la faptul ca dezvoltarea economica si socio-culturala a oraselor s-a reflectat in
arhitectura acestora, si ca orasele, privite ca centre economice si culturale, sunt detinatoarele
unor variate atractii determina ca acestea sa constituie destinatie pentru numeroase categorii
de vizitatori, astfel aparand preocuparea de a realiza amenajari specifice destinate diferitelor
7

categorii de vizitatori cat si grija pentru armonizarea acestora cu exigentele functionarii in cele
mai bune conditii a asezarilor urban.

Turismul cultural
Cea mai insemnata parte a turismului urban urban , aproximativ 40%) este detinuta de
turismul cultural. Turismul cultural este o particularitate a turismului urban, care abordeaza
cultura unei regiuni, in special valorile ei artistice. Specialistii sunt de parere ca persoanele care
practica turismul cultural cheltuiesc in medie mai mult decat turistii standard.
Turismul cultural cuprinde:
turismul pentru tineret, n care predomin aspectul cultural - educativ, inclusiv
cltoriile pentru studii, pentru nvarea unei limbi strine, taberele internaionale pentru tineret;
participarea la festivaluri regionale, naionale, internaionale;
pelerinaje la locuri i monumente istorice, religioase.
vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii arheologice, istorice, monumente,
castele, edificii religioase, parcuri si gradini, etc);
vizitarea muzeelor (de arheologie, istorie, stiinte naturale, pinacoteci, gradini botanice,
parcuri zoo, etc);
participarea la evenimente culturale (spectacole de opera, balet, teatru, festivaluri de
muzica, dans, film, sarbatori traditionale, etc);
turism industrial si tehnic (vizitarea unor obiective economice, constructii specifice,
ansambluri arhitectonice urbane, etc);
Turismul istoric, parte a turismului urban, implica vizitarea siturilor istorice sau
industriale, ceea ce poate include canale vechi, gari etc. Scopul general este acela de a
valorifica trecutul. De asemenea, acest tip de turism poate fi atribuit evenimentelor istorice, care
au fost dramatizate pentru a atrage mai multi turisti. Un exemplu in acest sens ar putea fi
considerat un tur al unui oras ,tur cu tema stafii sau vikingi.
O alta forma este reprezentata de calatoriile religioase sau pelerinajele. Multi catolici
din intreaga lume calatoresc la Vatican, un numar semnificativ de evrei au vizitat Ierusalimul
si/sau au emigrat acolo. Ati turisti viziteaza situri care aduc in prim plan Holocaustul, altii merg la
Mecca.

Turismul de evenimente devine din ce in ce mai mult o componenta esentiala a


strategiilor de atragere a segmentelor de turisti, localitatile de mici dimensiuni incepand sa se
dezvolte, de regula, prin lansarea unui festival sau a unei manifestari-eveniment care sa le
consacre identitatea. Aceste eforturi sunt dublate, in mod obisnuit, de actiuni ale oficiilor de
turism locale in directia mediatizarii evenimentelor, festivalurilor si sarbatorilor specifice, pe de o
parte, precum si asigurarii unei infrastructuri adecvate (stadioane, sisteme de tranzit, centre de
conferinte, etc) luand in considerare faptul ca localizarea accesibila prin concentrarea
elementelor de atractie, a spatiilor amenajate si serviciilor reprezinta o conditie de baza pentru
crearea magnetismului unei destinatii turistice.
Turismul de afaceri a inregistrat o deosebita amploare in ultimii ani, formele turismului
de afaceri structurandu-se n (Davidson R, 1994):
turismul general de afaceri se refer, n principal, la activitatea persoanelor ce
lucreaz, pentru o scurt perioad de timp, n afara locului de munc obinuit (ex.:
reprezentani de vnzri, ziariti etc.).
turismul de reuniuni (ntruniri) este determinat de participarea la un eveniment de
tipul ntlnirilor, conferinelor, simpozioanelor, colocviilor, congreselor i este considerat una din
cele mai obinuite forme ale cltoriilor de afaceri. De asemenea, turismul de reuniuni este n
plina expansiune, ca urmare a acutizrii necesitii schimbului de informaii n toate domeniile.
ntre formele turismului de reuniuni se particularizeaz cel de congrese, care atrage anual
milioane de vizitatori.
trgurile i expoziiile reprezinta "prezentri de produse i servicii, destinate unui
public invitat, cu scopul de a determina o vnzare sau a informa vizitatorul". Ca form de
turism, ele stimuleaza cltoria a doua categorii de persoane:
cltoriile de stimulare (incentive) sunt vacane scurte, dar de un nivel de confort
foarte ridicat (de lux), oferite anumitor categorii de angajai i, frecvent, familiilor acestora, cu
accent pe distracie, relaxare etc., ca recompens pentru performanele deosebite obinute n
activitatea profesiona1. Mai recent, asemenea cltorii se adreseaz i clienilor celor mai buni
/fideli. n fond sunt un fel de mit legal. Din aceast cauz preteniile deosebit de ridicate.
Clientela face parte din venicii cltori din lumea afacerilor contemporane: au vzut tot, au fost
peste tot dar trebuie s li se ofere o trire de care s-i aminteasc. Imaginaia nu are limite,
ca i organizatea impecabil. Grupurile sunt fie mici (15-30) fie foarte mari.
team building-ul este, n esen, un program de dezvoltare cu consecine pozitive
asupra evoluiei companiei n ansamblu. Privit prin prisma eficienei economice, un team
9

building va ramne ntotdeauna o investiie eficient, necesar i neleapt, investiie pe care


compania o va recupera prin plusul material i de imagine nregistrat datorit performanelor
obinute la nivelul echipei.
Competitia in domeniul serviciilor de gazduire genereaza o adevarata cursa
exponentiala, existand o dinamica in dublu sens: interna si externa. Dinamica interna se refera
la extinderea capacitatilor hoteliere pentru a putea satisface cererea potentiala in materie de
intruniri si expozitii comerciale. Atunci cand gradul de ocupare a hotelurilor inregistreaza valori
mai mici de 60%, se intensifica actiunile in directia extinderii spatiului expozitional si de
conferinte, ca metoda de crestere a ocuparii in spatiile de cazare. Turismul si piata gazduirii
manifestarilor de afaceri au fost intotdeauna prezente in strategiile de dezvoltare locala, fie ca
beneficiaza sau nu de mai multe optiuni de echilibrare a strategiilor de gazduire a manifestarilor
cu alte tipuri de activitati, in cadrul unui plan general de dezvoltare economica.
Turismul de agrement detine, de asemenea, o pondere importanta in deplasarile catre
spatiile urbane, un loc aparte in categoria mijloacelor de agrement, deosebit de apreciate in
randul turistilor, fiind ocupat de parcurile de distractie. Daca tinem cont de topul destinatiilor
turistice pe plan mondial prin prisma numarului de vizitatori, la nivelul anului 2007, in primele 25
destinatii se regasesc 12 parcuri de distractii. Potrivit unui studiu realizat de IAAPA (Asociatia
Internationala a Parcurilor de Distractie si Atractii), turistii prefera sa-si petreaca din ce in ce mai
mult din timpul liber in complexele de agrement, parcurile de distractii, carnavalurile,
manifestarile traditionale, sarbatorile religioase constituind tot atatea modalitati de petrecere a
timpului liber in spatiul urban (www.iaapa.org).
Turismul sportiv reprezinta, de asemenea, o motivatie importanta a circulatiei turistice
urbane, cele mai multe posibilitati oferindu-le, in domeniul sportului, manifestarile de tipul
olimpiadelor, turneelor de tenis, campionatele mondiale care, in afara scopului cultural si
educativ genereaza semnificative fluxuri financiare, reprezentand un puternic impuls spre
dezvoltarea economiilor oraselor in care se desfasoara astfel de activitati.
Turismul pentru cumparaturi este considerata, de catre unii specialisti, ca o
importanta sursa generatoare de venituri financiare si se realizeaza, de regula, in marile centre
comerciale, situate fie in centrul orasului, fie la periferia acestuia. Includerea cumparaturilor in
sfera turismului urban este acceptata cu rezerve de catre majoritatea specialistilor,
controversele fiind legate de dificultatea separarii fluxurilor de turisti de cele ale locuitorilor
10

orasului, neexistand posibilitatea cuantificarii volumului serviciilor comerciale si a marfurilor


achizitionate de catre turisti. In general, interesul pentru cumparaturi este insotit si de dorinta de
distractie, multe dintre centrele comerciale oferind si servicii de agrement. Marile centre
comerciale multifunctionale au constituit, incepand cu anii 80, adevarate puncte de atractie in
peisajul urban prin asocierea activitatilor comerciale, sportive, de alimentatie si hotelarie,
agrement, etc. in acelasi perimetru.
Vacantele gastronomice sunt planificate din timp, organizarea acestora presupunand
consultarea unor specialisti din domeniul culinar, si au ca obiectiv participarea la anumite
evenimente din domeniul gastronomic, degustari de vinuri, expozitii, etc.
Vizitele la rude si prieteni se caracterizeaza printr-o durata mai mare de ramanere in
oras (4-5 zile) si sunt practicate de 2-3 ori intr-un an. Tot in aceasta categorie sunt incluse si
calatoriile efectuate in interes familial care nu presupun un consum turistic si care se refera, de
regula, la deplasarile membrilor familiilor care locuiesc separat, in orase diferite sau la vizitele
persoanelor de varsta a treia (indeosebi a bunicilor) si care prefera spatiile verzi si locurile
linistite pentru odihna si recreere.
Delimitarea acestor componente ale turismului urban, asociate motivatiilor de calatorie
in orase a fost posibila ca urmare a unui context economic si social favorabil referitor la
imbunatatirea mijloacelor de transport si, pe aceasta baza, a accesibilitatii in spatiul urban,
diversificarea ofertei de produse si servicii turistice, amploarea evenimentelor culturale, sportive
si de afaceri. In acest context, in tarile cu centre urbane culturale trebuie stabilite i puse n
aplicare politici pentru valorificarea prin turism a bunurilor culturale existente, orientate spre
dezvoltarea componentelor majore ale produsului turistic oferit, si anume (Ioni I., 2006):
dezvoltarea tipurilor de transport intern si extern, cu asigurarea unei circulatii fluente,
fiind incurajat transportul in comun, mai putin poluant; astfel au fost sustinute actiunile de
crestere a numarului de taxiuri, a masinilor de inchiriat, extinderea zonelor pietonale, a micilor
spatii comerciale;
asigurarea cu echipamente si servicii de primire, prin diversificarea hotelurilor de lux, a
unor lanturi hoteliere, a echipamentelor pentru cazarea tineretului si a celor cu venituri modeste;
diversificarea echipamentelor de alimentatie publica si a gastronomiei, accentul fiind
pus pe servicii de servire rapida si a unor restaurante traditionale;
asigurarea unor servicii publice adecvate care insotesc pe cele turistice: servicii de
igiena urbana, de securitate-pompieri, politie, urgenta medicala.
11

crearea unor centre de interes multiculturale, cu posibilitati de informare multipla a


vizitatorilor; prin asemenea centre pot fi create programe de actiune pentru dezvoltare turistica
i de stabilire a zonelor protejate pentru monumentele istorice, in scopul valorificarii durabile a
acestora (Davidson, R., Maitland, R., 1999);
sprijinirea initiativelor culturale care includ spectacole, festivaluri expozitii temporare, si
care sporesc durata de sejur in orase, animatia fiind la baza unor manifestari traditionale din
cartiere, serbari religioase, teatru in aer liber, plimbari de seara;
cercetarea clientelei turistice care capata importanta tot mai mare deoarece ea da
dimensiunile de dezvoltare si promovare a produsului turistic cultural; astfel, alaturi de vizitatorii
interesati de obiectivele culturale, mai exista si o clientela pentru afaceri, care la randul ei poate
beneficia de activitatile culturale citadine; pastrarea si dezvoltarea in permanenta a legaturilor si
a colaborarilor cu administratiile publice locale - prefecturi si primarii - in scopul asigurarii unor
servicii urbane de calitate, de care beneficiaza si turistii.
De mentionat, preocuparile Comisiei Mondiale pentru Cultura si Dezvoltare (CMCD),
constituita de UNESCO si ONU in 1992 si alcatuita din specialisti reuniti cu scopul de a contribui
la intarirea relatiilor culturale dintre tari, la imbogatirea patrimoniului cultural si istoric universal
printr-o serie de actiuni stabilite cu ocazia Conferintei interguvernamentale de la Stockholm
asupra politicilor culturale(Selby, M., 2003, Van den Berg L., Van Der Borg J., Van Der Meer J.,
1995): dezvoltarea relatiilor dintre diferitele organisme culturale si regionale, alcatuirea unei
baze de date privind politicile culturale apartinand diferitelor natiuni; oferirea asistentei
intelectuale in vederea elaborarii politicilor si programelor de dezvoltare culturala, sprijinirea
atelierelor nationale si regionale de formare privind gestiunea si administrarea institutiilor
culturale, etc.

3.

Produse turistice specifice mediului urban


Majoritatea specialitilor definesc produsul prin ceea ce ofer unuia sau mai multor

clieni. n aceast viziune el reprezint un ansamblu de elemente tangibile i intangibile care


procur anumite servicii cutate de unul sau mai muli clieni bine precizai.
Aceast definiie general este perfect adaptabil i n domeniul turistic. Astfel produsul
turistic se definete ca fiind un ansamblu de bunuri materiale i servicii capabil s satisfac
nevoile de turism ale unei persoane ntre momentul sosirii i momentul plecrii de la destinaia
turistic. De reinut deci c produsul turistic este constituit att din bunuri materiale, ct i din
servicii.
12

Bunurile materiale menionate n aceast definiie se concretizeaz n cel puin trei


categorii de elemente:

un patrimoniu de resurse culturale (spectacole de opera, balet, teatru, festivaluri de

muzica, dans, film, sarbatori traditionale), artistice, istorice (vestigii arheologice, monumente,
castele, edificii religioase, parcuri si gradini), arhitectonice, tehnologice, medicale etc., care
formeaz cadrul fizic de baz i care vor manifesta o atracie pentru turiti, incitndu-i la voiaje;

anumite elemente de infrastructur sau echipamente care, dei nu genereaz

motivaia sau cererea de turism, contribuie n mod hotrtor la satisfacerea acesteia (hoteluri,
restaurante, terenuri sau sli de sport, de spectacol, de conferine, etc.);

unele faciliti de acces, legate de mijloacele de transport (adic de vehicule i ci

de comunicaie) alese de turiti pentru a ajunge la obiectivele dorite.


Produsul turistic este alctuit din diferite componente, care asamblate dau contur
acestuia: transport, cazare, alimentaie, agrement, etc. Aceast varietate pune problema
realizrii unui produs integrat i coerent.
Dintre produsele turistice specifice mediului urban amintim:
- serviciile publice - se refer la asigurarea unor servicii indispensabile turitilor: ap
cald, pot, telefon, drumuri locale corespunztoare sau care trebuie rezolvate pentru a
favoriza condiiile de sejur cum sunt: evacuarea apelor uzate i a rezidurilor i debarasarea de
gunoaie.
- serviciile private - se refer la restaurante, baruri, cafenele, discoteci, muzee, expozitii,
teatre, cinematografe, case de cultura, parcuri de distractii, piscine acoperite, patiserii,
magazine diverse, sucursale bancare, taxiuri, etc. ce vin n ntmpinarea unor gusturi tot mai
variate ale turitilor, care vor s se bucure de specificul buctriei locale sau s se bucure de
specialiti exotice, ce nu vor fi consumate n mod obinuit. Aceste spaii reprezint de
asemenea un mijloc de a veni n contact cu populaia local i cu tradiiile ei. Ele sunt totodat
concepute ca servicii complementare cazrii.
- infrastructura de transport - turismul implic o deplasare a vizitatorului de la domiciliul
su ntr-o localitate de sejur. Accesibilitatea n aceast localitate de sejur poate fi uurat printro bun infrastructur rutier i prin prezena unui aeroport. Deplasarea turistului trebuie s se
efectueze n cele mai bune condiii (minimum de oboseal i de timp) i costuri mici.
- echipamente de cazare - cazarea i restaurarea sunt elemente principale ale
produsului turistic. ns, vizitatorului pentru a-i satisface nevoile de cazare trebuie s i oferim
diferite posibiliti cum ar fi: hotelurile, motelurile, pensiunile. n cursul ultimilor ani, creterea
motelurilor rspunde unei evoluii a nevoilor turitilor. Anumite tipuri de cazri necesit nevoi
13

specifice, dar n interior cu acelai mod de servire poate fi diversificat i rspunde n egal
msur nevoilor diferite. Structura cazrii d un anumit tot restului produsului i determin
poziionarea sa n timp la nivelul de lux i de serviciu, dar de asemenea i n termenul de pre.

4.

Specificul animaiei n zonele periurbane (conceptul de spaiu

periurban, amenajarea turistic a spaiului periurban)


Animarea are drept scop destinderea fizic i psihic, dar i facilitarea contactelor
reciproce i ameliorarea relaiilor sociale. Ea se refer la cinci componente luate separat sau
mpreun: aventur, micare, sociabilitate, formare, creativitate.
La nivelul unei aezri umane, animarea stimuleaz activitatea ei i amelioreaz
percepia turitilor asupra ofertei turistice.
La debutul activitilor turistice, existena deja a unor manifestri culturale, competiii
sportive, carnavaluri, parade, concursuri constituie un atu pentru localitile respective.
Astzi tot mai multe comuniti care opteaz pentru dezvoltarea turistic caut s
iniieze manifestri din cele amintite fie relund unele abandonate cndva, fie crend altele.
Turitii apreciaz astfel de eforturi pentru c ele presupun o varietate a propunerilor,
adic: muzic, dans, agitaie, participare, ocuparea timpului, bun dispoziie i o desfurare n
alte spaii de obicei mult mai mari dect cel al consumului turistic obinuit.Sunt organizate astfel
de parade, defilri, carnavaluri, jocuri distractive, concerte, expoziii, ntreceri sportive, festivaluri
de muzic sau cinema, concursuri gastronomice, aciuni promoionale ale unor mari firme. Ele
capt un caracter tradiional astfel c turitii care le apreciaz revin ntotdeauna cu plcere la
ele.
A.

Conceptul de spatiu periurban

ntre un ora i regiunea sa se es numeroase fire de legrur. Ele corespund diferitelor


forme de raporturi i de influen, suprapunndu-se i combinndu-se, fr s fie, n mod
necesar, integral reprezentate. Ansamblul lor constituie zona de influen, care se ntinde pn
acolo unde ptrund diversele forme de raporturi cu oraul. Aici, accentul nu se pune pe ora, ci
pe regiunea care depinde de ora .
Teritoriu periurban n legislaia romn este definit drept suprafaa din jurul
municipiilor i oraelor, delimitat prin studii de specialitate, n cadrul creia se creeaz relaii n
domeniul economic, al infrastructurii, deplasrilor pentru munc, asigurri cu spaii verzi i de
agrement, asigurri cu produse agroalimentare etc.
14

Zona periurban reprezint un areal situat n jurul aglomeraiilor (orae + banlieuri),


respectiv franjurile sau marginile aglomeraiei, dar fr s fie nglobate n urban. Este spaiul
supus avansrii frontului urban, un loc de contacte unde se inter-penetreaz i se nfrunt
lumea urban i cea rural, avnd drept consecine transformri profunde n plan demografic,
economic, social i cultural. El rezult din deplasarea i diseminarea funciunilor urbane n
spaiul rural i are drept trsturi dominante caracterul rezidenial relativ recent, pregnana
micrilor pendulare i caracterul de subansamblu al oraului. Marginile urbane sunt zone
caracterizate prin procese de schimbare funcional, disputate din punctul de vedere al utilizrii
terenului (din folosin rural trecnd ntr-una urban). Competiia funcional cu efecte negative
asupra mediului le confer statutul de zone fragile ecologic.
Spaiile naturale periurbane reprezint totalitatea unitilor de spaiu verde existente
n perimetrul urban i n zona periurban constituie, ntr-o structur spaio-funcional unitar,
n funcie de factorii naturali, social-economici i de mediu construit, sistemul spaiilor verzi
urbane i periurbane.
Aceast definiie subliniaz caracterul funcional complex al spaiilor verzi precum i
relaia complementar a celor dou caracteristici- vegetaia i dotrile specifice-reunite ntr-un
ansamblu armonios organizat. Vegetaia determin categoria funciilor de protecie i de
ameliorare a calitii mediului nconjurtor, iar dotrile determin categoria funciilor culturaleducative, de odihn i agrement.
B.

Amenajarea turistic a spaiului periurban

Tipologia spaiilor naturale periurbane se datoreaz a doi factori majori, importana


presiunii urbane i caracteristicile fizice ale locurilor (muni, podiuri, vi, dealuri, cmpiile
aluvionare, cmpii, coaste). Se pot distinge mai multe tipuri de spaii naturale periurbane : unele
sunt monofuncionale (de agrement, protecia naturii, conservare biologic,etc ), n timp ce
altele sunt plurifuncionale (spaii mari de acord i de management la nivel global).
Presiunea urban
Gradul presiunii urbane are consecine grave pentru zonele urbane i periurbane. n
vecinatatea imediat a oraului, presiunea de urbanizare este de multe ori foarte puternic;
spaiile naturale degradate sunt puin nelese.
ntr-un al doilea inel, presiunea este mult mai puternic i mai puin controlat. Spaiile
pot suferi deteriorri masive din cauza urbanizrii, extraciei de minerale, sporturi mecanizate,
descrcarea de deeuri, etc.
15

Cel de-al treilea inel corespunde spaiilor rurale sau de pduri care au mai fost pstrate,
ns sunt foarte frecventate pentru utilizarea de agrement (de mers pe jos, cu bicicleta).
Cadrul fizic constituie un parametru deosebit de important, deoarece condiioneaz
tipurile de mediul natural, precum ca i activitile umane desfurate acolo. Persistena
spaiilor naturale de lng orae este explicat aproape ntotdeauna din cauza existenei unor
puternice constrngeri fizice, care opresc urbanizarea (inundaii, constrangeri de relief ).
Cadrul fizic
Munii si podiuri Anumite lanuri muntoase vin n contact direct cu centrele urbane, ei
sunt capabili s-i pstreze un caracter foarte natural. Activitile umane sunt deseori limitate la
timp liber. Contactul dintre ora si natura este puin mai neclar atunci cnd relieful este mai
blnd(podi). Urbanizarea i activitile agricole constituie un mozaic cu spaii naturale.
Exemple: Collserola-Barcelona, La Charteuse-Grenoble, Monsanto-Lisbon, Le Salve
Geneva.
Coast Pe coast, uneori, exist mari spaii naturale periurbane, conservate n general
din cauza reliefului dur. Coastele mai line sunt mai srace n medii naturale, dar de multe ori
gzduiesc spaii neurbanizate : lagune (Venise, Montpellier), plaje, etc. Cele mai frecvente
utilizri sunt, n general, turism si pescuit. Exemple: Calanques -Marseilles, Portofino- Geneva
Vi mici si dealuri Numeroase vi au delimitri foarte mici de ap care au creat
coridoare mpdurite n centrele urbane. Anumite dealuri constituie spaii naturale liniare. Aceste
mici spaii n interiorul esutului urban sunt sub o puternic presiune de urbanizare i loisir.
Exemple: Rhne Valley Geneva, micile vi Lausane
Cmpii i zone inundabile Zonele umede i inundabile au constituit o barier
important pentru urbanizare pentru o perioad lung de timp. Numeroase zone urbane au
cmpii, adesea ocupate de mozaicuri de medii naturale i zone agricole. Prezena apei permite
prezena a numeroase activiti umane i funcii naturale. Exemple: Po Valley, Miribel-JonageLyon
Cmpii i platouri - Spaiile naturale sunt puin nelese n zonele urbane de cmpie sau
de platou, intens ocupate de ora i zone agricole. Arealele naturale subzist n areale
nefertile, mari aezri aristocratice, sau altele care au fost create recent de ctre anumite
orae (Dele Park din Lille, Green Ring de Vitoria).Exemple: Parcul Agricol Sudic -Milan,
Pdurile Amsterdam, Pdurile Fontainbleau- Paris

16

Tipologia parcurilor periurbane


Parcurile din zona metropolitan sunt foarte diversificate :
Parcuri de loisir Se ntlnesc la periferia oraelor i se ntind pe spaii vaste (uneori de
sute de hectare), acestea pot fi utilizate pentru sport i agrement. Dup civa ani,
biodiversitatea este de multe ori luat n considerare, dar ntr-un mod relativ marginal. Exemple:
Lery-Poses -Rouen, Jablines Paris
Sanctuare/Rezervaii Aceste spaii sunt n general destul de mici ca suprafa i pot
avea un grad de protecie ridicat (biodiversitate, furnizare de ap potabil, activiti militare,)
motiv pentru care publicul are acces limitat. Exemple: Crpieux_Charmy- Lyon, Insula SaintPyv Orlean
Spaii gestionate de organizaii Uneori, n apropierea centrelor urbane, de foarte multe
ori n vecintatea ndeprtat, exist spaii naturale i agricole vaste (cteva sute la zeci de mii
de hectare). Spre deosebire de cele dou tipuri de mai devreme, terenul acestor parcuri, de
multe ori , aparine proprietarilor particulari. Parcul este de cele mai multe ori reglementat de un
anumit set de reglementri, n funcie de legislaia naional. Organizaiile se ocup de
promovarea dezvoltrii echilibrate a acestor meleaguri, ntre conservarea biodiversitii, de
evaluare a spaiilor pentru public i de a menine activitile tradiionale. Exemple: Parcul Agricol
Sudic- Milan, Collserola- Barcelona
Funciile spaiilor naturale periurbane
Putem clasifica toate serviciile pe care spaiile naturale periurbane le ofer comunitii n
funcii. Aceste funcii pot fi de natur foarte divers; acestea pot fi legate de activitile umane
sau nu, ele pot reprezenta o influen economic, un rol social sau o valoare simbolic.
Oraele beneficiaz foarte mult de aceste funcii, care sunt uneori vitale pentru ei (de
agrement, naturale, de furnizare de ap potabil, de reglementare a evacurilor,etc).
Numeroase funcii sunt compatibile ntre ele, aa cum au aceleai nevoi (o bun calitate a
mediului natural): a biodiversitii i a altor funcii naturale, de agrement, de ap potabil.
Dimpotriv, anumite funcii nu pun n valoare mediul natural, dar utilizeaz golul n cadrul
esturii spaiilor urbane (telecomunicaii, transport, depozite,etc).
Funcii ale zonelor naturale au un caracter divers:
A.

Naturale datorit calitii ecologice a unora dintre aceste domenii, att din punct

de vedere naturalist (mare valoare de patrimoniu), precum i economice (resursele de ap,


riscurilor naturale, etc.).

17

B. Sociale - pentru a ofertei o apropiere de natur, care poate oferi publicului, precum
i pentru rolul de vas de expansiune legate de apropierea de anumite comuniti, n anumite
suburbii sau periferice zonele urbane
C. Economice care deriv din activitile care nu sunt ntotdeauna controlate, care
pot fi implantate n aceste domenii, cum ar fi, n unele cazuri, economii paralele,
D. Receptoare
Funciile sociale ale spaiilor naturale periurbane
Relaxare si sport Activitile relaxante constituie, fr ndoial, funcia principal a
spaiilor naturale periurbane: mersul pe jos, cu bicicleta, picnicking, clrie, contemplare,
canotaj, etc.
Pescuitul relaxant Peiscuitul este o activitate care a fost observat n toate siturile
periurbane, acolo unde mediul nconjurator permite acest lucru; curs de ap, lacuri, mare.
Aceast activitate este n mare parte compatibil cu alte utilizri ale spaiului.
Vntoare Vntoarea este interzis n majoritatea parcurilor periurbane; ea continu
s existe, n mare msur, n teritoriile rurale, dar i n acele sectoare din apropierea zonelor
urbane.
Observarea naturii Spaiile naturale din vecinatatea imediat a oraelor sunt din ce n
ce mai aproape de a deveni locuri pentru publicul larg, n care descoper natura. Principala
motivaie pentru vizitatori este de a urmri psrile migratoare care zboar peste parcuri sau
sezoniere .
Activiti educaionale Toate parcurile studiate au pus n practic aciunile care au ca
scop prezentarea mediului natural vizitatorilor: trasee pedagogice, excursii ghidate, centre de
interpretare.
Participarea la echilibrul oraului Spaiile naturale particip la: peisaj, cadrul social,
ecologic, dezvoltarea urban i sunt puse n balan cu aglomerrile. Numeroase municipaliti
au protejat aceste spaii pentru a oferi cetenilor un acces uor la natur. Rolul acestor spaii,
n sensul de echilibrului social este important. Anumite zone naturale n apropierea unor cartiere
dificile asigur un rol foarte important n a oferi zonei o expresie a libertii.
Efectul unei bariere verzi n estura mediului urban Spaiile naturale sunt foarte
importante n structura geografic a oraului, constituie o limit pentru rspndirea urban, n
diversificarea teritoriul su i a peisajului, n crearea continuitii.
Efectul de identitate a ceteanului Spaiilor naturale pot ajuta populaia s se simt ca
ceteni responsabili n ora i a mediului. Numeroase exemple pot fi citate: Collserola Park
18

efectueaz o sarcin important cu asociaiile binevoitore n gestionarea parcului, n Vitoria


gradinile familiale constituie locuri de educaie i de contientizare, n Le Mans animalele de la
centrele de dresaj sunt adoptate de ctre colile din zon, etc.
Efectul modului de via asupra sntii Diferite studii epidemiologice au artat c un
cadru de via, inclusiv a spaiilor verzi, sunt foarte favorabile pentru o stare bun de sntate.
Anumite parcuri primesc pacieni de la centre de sntate specializate. Toate activitile de
relaxare i sport sunt interesante din punct de vedere al sntii publice, n special pentru un
anumit public.Aceast funcie reunete anumite funcii naturale descrise mai devreme : activiti
sportive, de reducere a zgomotului, de stabilizare a microclimatului, blocarea poluanilor.
Peisajul Peisajul constituie un remarcabil patrimoniului n numeroase situri: peisajul
panoramic spectaculos, copaci exceptionali, peisaj evaluat de ctre pictori,etc
Patrimoniul cultural i istoric Numeroase elemente interesante ntr-un sens istoric sau
cultural pot fi prezente n spaiile naturale periurbane: arhitectura rurala , situri arheologice,
edificii de cult,etc.
Cercetare tiinific Datorit diversitii lor ecologice i proximitatea legturilor spre
ora i universiti, spaiile naturale periurbane deseori constituie situri privilegiate pentru
cercetrile tiinifice.
Spaiile naturale periurbane reprezint o miz considerabil pentru populaie, n general,
i pentru orae, n particular. Ele reprezint casa pentru activiti economice importante, ,
joac un rol important n echilibrul social al oraului i constituie locuri pentru oxigenare i
deschiderea pentru ceteni de a avea contact cu natura sau lumea rural.

19

Calatorie de sambata pe o strada aristocratica

Calatorie de sambata pe o strada aristocratica este o expeditie culturala care va fi


organizata de catre agentia de turism Micul Paris.
In aceasta expeditie culturala participantii vor descoperi frumusetea caselor si
monumentelor de pe Calea Victoriei si vor afla povestea oamenilor care le-au construit si
momentele memorabile petrecute pe aceasta cale regala. Este o strada pe care unii dntre noi
mergem aproape zilnic si in care poti regasi tot Bucurestiul, la scara mai mica: bogatie, saracie,
lumina, intuneric, cladiri vechi si noi, inalte sau scunde,
Publicul tinta - locuitorii orasului, turistii, dar si persoanele interesate de diverse
aspecte sociale, culturale, istorice.
In marea lor parte vizitatorii se incadreaza in categoria de varsta 16-40, cu studii medii
sau superioare si acces curent la Internet si tehnologii adiacente: telefonie mobila, camere
foto/video digitale, etc.
Interesele vizitatorilor acopera o plaja destul de larga in care insa serviciile ocupa un loc
important: timp liber (activitati culturale, concerte, restaurante, cluburi), social/comunitate
(personalitati, viata comunitara), educatie, financiar-bancar, cariera.
Perioada de desfasurare:
Plecari
Martie: 19, 26
Aprilie: 9, 30
Mai: 14, 28
Iunie: 11, 25
Iulie: 9, 23
20

Tarif
25 RON
30 RON
30 RON
30 RON
30 RON

August: 6, 20
Septembrie: 3, 17
Octombrie: 8, 22

30 RON
30 RON
25 RON

Numar minim de participanti: 10 pax.


Reduceri: elevi, studenti, pensionari 5 RON.
Tariful include: doi ghizi.
Tariful nu include: taxele de intrare la muzee.
Prezentarea programului de animatie
1. Intalnire in Piata Victoriei.
2.O mica introducere despre Calea Victoriei dupa ce pornim spre Splaiul
Dambovitei
Calea Victoriei este una din cele mai vechi artere ale Bucuretiului. nainte de domnia lui
Constantin Brncoveanu, strada nu fcea parte din Bucureti, numele ei fiind Drumul Braovului
i era format doar din segmentul dintre Cercul Militar i Piaa Victoriei. Poriunea cuprins ntre
Piaa Naiunilor Unite (fost Piaa Senatului) i bulevardul Regina Elisabeta era cunoscut n
acea vreme sub numele de Ulia Mare spre Srindar pentru c ducea ctre biserica Srindar
(astzi, Cercul Militar Naional).
Drumul, rezultat din unirea dintre Drumul Braovului si Ulia Mare spre Srindar, a fost
deschis n anul 1692, de ctre domnitorul rii Romneti, Constantin Brncoveanu, sub
numele de Podul Mogooaiei. Ulia nou format era pavat cu trunchiuri de copaci. Strzilor
astfel pavate li se spunea poduri, motiv pentru care i noua cale primete denumirea de Pod,
Podul Mogooaiei. Noua strad a fost construit pentru a asigura o cale de legtur ntre moia
voievodului Mogooaia i palatul domnesc, amplasat n apropierea Curii Vechi. Artera devine
drumul principal al capitalei, de-a lungul ei construindu-se case boiereti, biserici, hanuri,
hoteluri, prvlii, magazine de lux, cafenele i instituii de stat. Podul Mogosoaiei este una dintre
primele artere bucurestene care cunoaste modernizarea europeana in materie de arhitectura si
proiecte edilitare. Astfel incepand cu 1866-1870 si pana la 1900, apar cladiri moderne, de
rezonanta franceza precum Palatul Postelor, Casa de Economii si Consemnatiuni; pasajele
Macca si Villacrosse; hoteluri precum High Life, Imperial, Splendid, Capsa, Hotel de France,
Hotel Louvru, Hotel du Boulevard, Hotel Hugues. Dar si palate somptuoase precum: Palatul
Stirbey, Cantacuzino, Sturdza si nu in ultimul rand, Palatul Regal. Podul Mogosoaiei devine
Calea Victoriei incepand cu anul 1878, devenind atat de celebra incat i s-au dedicat cateva
21

carti, iar dupa 1918 a fost subiectul unui roman scris de Cezar Petrescu - "Calea Victoriei". Anii
puterii populare au modificat-o prea putin, exceptand latura nordica, unde in urma sistematizarii
Pietei Victoriei, au fost ridicate cateva blocuri care amintesc de stilul nord-coreean. Astazi Calea
Victoriei pastreaza in situ intreaga varietate a stilurilor de arhitectura care i-au marcat istoria si
evolutia. Secolul al XIX-lea este in deplina desfasurare in detaliile de arhitectura si atmosfera,
care mai respira prin majoritatea cladirilor; Belle Epoque si perioada interbelica reusesc sa
coabiteze in stransa rezonanta ambientala cu perioade mai vechi sau recente. Astfel, Calea
Victoriei ramane un posibil spatiu al promenadei clasice, careia turismul ii poate reda savoarea
anilor din vechime, pentru european fiind o perpetua curiozitate legata de varietatea epocilor
istorice, care se intalnesc pe aceeasi artera. Calea Victoriei, pentru cel putin 200 de ani, a
modelat caractere, a format preocupari,pe cele mai multe le-a intretinut si cultivat, intrucat aici
se intersectau lumea artistica a Bucurestiului, cu intreaga suita de straturi de mondenitate,
lumea politicului de moment cu aceea a aventurierilor in cautare de exceptional. Pana in anii
1946-1947, aici a pulsat viata econimica, politica si culturala a Romaniei - era o esplanada a
modei, a conversatiei, a gesturilor masurate, a complezentei atent claculate. Cand aceasta
umanitate a fost evacuata din istorie, intre 1947-1955, Calea Victoriei a devenit o strada
obisnuita, a unei metropole europene, ramanand doar o atracte turistica pentru iubitorii de
aventura urbana.
Calea Victoriei este strada definitorie pentru arhitectura bucuresteana de la cumpana
celor doua secole. Mereu modernizata, in pas cu vremea, in detrimentul unor vechi si valoroase
cladiri care au cedat locul altora noi, mai ales administrative. Calea Victoriei mai pastreaza
totusi cateva case boieresti reprezentative pentru arhitectura bucuresteana a celui de-al XIX-lea
veac.
3. Descrierea traseului
Casele si palatele pe linga care vom trece si despre care vom povesti sint: Casa
Cesianu, Palatul Cantacuzino, Casa Disescu, Casa Vernescu, Palatul Ghica-Gradisteanu,
Academia Romn, Casa Monteoru-Catargi, Palatul Romanit, Palatul Stirbei, Athenee
Palace, Muzeul Theodor Aman (vizita interior), Ateneul Roman, Palatul Regal, Biblioteca
Centrala Universitara, Biserica Creulescu,
Capsa, Cercul Militar National, Biserica

Palatul Telefoanelor, Teatrul Odeon, Casa


Sarindar, Hotel Bulevard, Pasajul Macca-

Villacrosse, CEC, Palatul Postelor, Biserica Stavropoleos (vizita interior) si Carul cu Bere.
Casa Cesianu este situata pe colul pe care Calea Victoriei l face cu strada Sevastopol,
ntr-o grdin mare cu arbori seculari, pstrai parc prin miracol n plin centru al ora ului. Casa
a adpostit pn n 1984, depozitul Muzeului de Istorie al Municipiului Bucureti, iar pe sub
22

copacii din grdin erau aezate numeroase pietre cu inscripii gsite n Bucureti, fcnd din
acest loc un spaiu aparte, n afara vremurilor. Astzi nc se mai pstreaz n grdin sculpturi
i piese de piatr.
Palatul Cantacuzino (Muzeul Naional George Enescu): Cldirea a fost construit
dup planurile arhitectului I.D. Berindei n stilul rococo, neoclasic francez i art-nouveau n
perioada 1898-1900. Faada cldirii are o intrare monumental strjuit de doi lei. n timpul celui
de-Al Doilea Rzboi Mondial, palatul a fost sediul preedeniei Consiliului de minitri.
Casa Dissescu este situat la intersecia Cii Victoria cu strada G. Manu vizavi de
Muzeul George Enescu i este monument istoric de clasa A (importan na ional).
Actualmente, aici funcioneaz Institutul de Istorie a Artei. Construit n anii 1910 - 1912,
cldirea a aparinut juristului Constantin Dissescu (1854 - 1932), profesor universitar, autor al
primului curs romnesc de drept constituional, fost totodat - pentru scurt timp - ministru de
justiie.
Casa Vernescu a fost construit n 1821 de ctre boierul valah Filip Len, fiu al unui
nobil de origine francez. Palatul a fost ridicat pentru a fi oferit ca dar de nunt miresei sale,
Lisaveta Balotescu-Crpinianu. Un an mai mai trziu, n 1822, cldirea cade prad unui
incendiu devastator. Cu toate acestea, proprietarul reface imobilul, transformnd-l n cel mai
frumos palat al acelor vremuri din Bucureti.
Casa Gradisteanu-Ghica se afla vis-a-vis de Casa Vernescu, o cladire impozanta care
surprinde prin bogata decoratie in stil renascentist si baroc a fatadelor sale. Inceputa in anul
1884 dupa planurile arhitectului Jules Berthet, casa Gradisteanu va fi modificata intre anii 18951897, cand este realizata si noua decoratie interioara continand plafoane casetate si pictate,
lambriuri, vitralii, o scara interioara monumental ape peretele careia sunt reprezentate mai multe
medalioane monocrome. Casa a fost locuita ulterior de Maria Gradisteanu si de sotul ei, Scarlat
Ghica, ultimulproprietar fiind fiul lor Servan GHica. Restaurata intre anii 1996-1997, edifiul
adaposteste sediul fundatiei Ion Ghica .
Casa Monteoru-Catargi este una dintre cele mai valoroase cladiri din patrimoniul
Capitalei si a fost construita in 1874 de Alecu Niculescu. Mai tarziu, casa a fost mostenita de
fratele acestuia, Nicolae Niculescu, care a vandut-o in 1883 mareului propietar funciar, Grigore
23

C. Monteoru. Casa impresioneaza prin portile maiesuoase din fier forjat, statuile din marmura,
coloanele dorice si decoratiunile din piatra. Interiorul cladirii este imbracat in marmura
multicolora, lambriuri din esente rare de lemn, matasuri fine frantuzesti, oglinzi si cristaluri din
Viena. Centrul salonului de intrare este dominat de un luminator impodobit in stilul barocului
francez. Candelabrele, sobele din faianta de Meissen, mobilierul si obiectele decorative sunt
alte podoabe de pret ale Casei Monterou Catargi.
Palatul Romanit, sediul Muzeului Coleciilor de Art, este cldire reprezentativ pentru
arhitectura de inspiratie neoclasica din secolul al XIX-lea, nlat de boierul C. Faca si
terminata de vistiernicului grec Romanit. Intre 1882-1828, resedinta Romanit a fost pusa si la
dispozitia principelui Grigore IV Dimitrie Ghica pentru receptiile si balurile sale. Incepand cu
mijlocul secolului al XIX-lea aici s-a mutat Ministerul de Finante prilej cu care, edificiului i s-au
adaugat aripile laterale.
Muzeul Ceramicii i Sticlei (Palatul tirbei): A fost construit n 1835 dup planurile
arhitectului francez Sanjouand.
Athenee Palace a fost construit intre1912-1914 pe locul unde cu un secol in urma se
afla Hanul Gherasi. Peirmetrul ocupat de hotel apartinea lui Niculae Neculescu. Cladirea
hotelului etse opera arhitectului frnacez Theophile Bradeau, fiind prima constructie de
anvergura din Bucuresti cu schelete de beton armat.
Muzeul Theodor Amman (vizita interior) este casa pictorului Theodor Amman,
construita in stilul neoclassic Italian, pana in cele mai mici de detalii de Amman . Pictorul a
realizat si o buna parte a deocratie interioare, pictura peretilor avand cateam motive istorice.
Ateneul Roman este un edificiu-simbol al culturii nationale, construit in inima
Bucurestilor in urma cu 120 de ani (1886-1888), cu banii dintr-o subscriptie publica, in urma
organizarii unei loterii nationale (500.000 de bilete in valoare de un leu), apelul adresat
cetatenilor de naturalistul Constantin Esarcu (1836-1898), fondatorul Societatii Ateneul Roman,
sunand ca o chemare popular - "Dati un leu pentru Ateneu!".
Muzeul Naional de Art al Romniei (Palatul Regal): Este situat n Piaa Revoluiei.
Palatul a fost construit dup planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu i inaugurat n anul 1937.
24

Astzi, Palatul adpostete Muzeul Naional de Art. Aici snt expuse tablori pictate de Theodor
Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, tefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe
Petracu, El Greco, Rembrandt, Rubens.
Biblioteca Centrala Universitara - Inaugurat la 14 martie 1895 ca Fundaie Regal.
Biserica Creulescu , considerat unul din cele mai valoroase monumente de
arhitectur ale oraului de la sfritul perioadei brncoveneti, a fost ridicat n anii 1720 -1722
prin grija marelui logoft Iordache Creulescu i a soiei sale Safta, una din fiicele domnitorului
Constantin Brncoveanu.

Palatul Telefoanelor este o cldire reprezentativ a Bucuretiului, aflat n centrul


capitalei, pe Calea Victoriei. n prezent este sediul Romtelecom. Palatul, nalt de 52,5 m, a fost
construit ntre anii 1929 - 1934 ntr-un stil specific zgrie-norilor americani, avnd caracteristici
reprezentative ale stilului Art Deco. Pn n anii '70 a fost cea mai nalt cldire din Bucureti.
Teatrul Odeon: Cldirea a fost ridicat pe locul unde a existat fosta cas a lui Costache
Ghica.
Casa Capa: Este situat n faa Cercului Militar Naional. Restaurant nfiinat n 1881.
Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capital.
Cercul Militar Naional: Cldirea Cercului Militar este situat vizavi de Grand Htel du
Boulevard. A fost construit n 1912, n stil neoclasic francez, dup planurile arhitecilor Dimitrie
Maimarolu, Victor tefnescu i Ernest Doneaud. Are interioare somptuoase care au gazduit
de-a lungul timpului baluri, reuniuni si, in zilele noastre, expozitii de pictura, sculptura lansari de
carte, etc.
Desi locul acesta are o istorie interesanta putina lume o cunoaste. Primul indiciu este
fantana din fata Cercului Militar National care se numeste Sarindar, dupa numele bisericii
ctitorita probabil de Matei Basarab, mult mai tarziu, pe la sfarsitul secolului XVIII-lea era vestita
pentru icoana Fecioarei, facatoare de minuni. Reconstruita de mai multe ori, biserica a fost
afectata grav de cutremurul de la 1838, ruinandu-se apoi incet, incet.

25

Muzeul Naional de Istorie a Romniei (Palatului Potelor): Palatul Potelor a fost


ridicat ntre 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se afl Tezaurul Naional.
Biserica Zltari: Este situat lng Muzeul Naional de Istorie. A fost zidit n 1637 pe
locul unei vechi biserici de lemn i apoi rezidit n 1715 din grija sptarului Mihai Cantacuzino.
Biserica Doamnei: Este situat la intersecia Cii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A
fost ctitorit n 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua soie a lui erban Cantacuzino.
Grand Htel du Boulevard: Construcia cldirii a nceput n anul 1865 dup planurile
arhitectului Alexandru Orscu.
Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul Naional de Istorie. Cldirea a fost
ridicat n 1900 dup planurile arhitectului francez Paul Gottereau.
Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de ctre arhitectul Filip Xenopol n anul
1891. Este acoperit cu sticl i adpostete buticuri, cafenele i locuine.
Palatul Senatului: Este situat n Piaa Revoluiei. Iniial a fost Consiliul de Minitri, apoi
sediul Comitetului Central al P.C.R. n prezent, cldirea gzduiete Ministerul Administraiei i
Internelor.
Locuri care nu mai exist
Terasa Otetelianu (astzi Palatul Telefoanelor)
Cafeneaua "Kbler" (astzi restaurantul Cina)
Cafeneaua "Fialkowski"
Cafeneaua "High-Life" (situata intre hotelul Hilton si Fundatia Universitara Carol I)
Cldirea fostului Teatru Naional (astzi hotelul Novotel)
Biserica Srindar (astzi Cercul Militar Naional)
Biserica Sfntul Ioan (astzi Casa de Economii i Consemnaiuni)
Casa Prager (astzi sediul Loteriei Naionale)
Prezentarea echipei de animatori

26

Cei care va vor conduce in aceasta calatorie in spatiu si timp sint doi tineri istorici,
indragostiti de orasul vechi. Astfel, pe parcursul expeditiei acestia vor ajuta participantii sa
cunoasca mai bine locurile frumoase din Bucuresti si istoria lor pentru a putea intelege ce este
valoros in oras si merita sa fie protejat de invazia blocurilor de sticla si de ignorant
Echipa de animatori va povesti despre cum s-a nascut Bucurestiul, ce era Podul
Mogosoaiei, despre cum se imbracau si ce mincau oamenii acum citeva secole, ce influente
puternice au trecut peste bucuresteni: turceasca, greceasca, frantuzeasca, englezeasca,
americana, cu bune si cu rele.
Vom afla ce se intimpla in casele marilor boieri, in palate, in mahalale, cum aratau si
cum arata ele astazi, care era moda vremii si cum doamnele aduceau in tara moda care se
purta in Europa. Cum cindva cucoanele isi puneau sprincene de catifea iar domnii isi faceau
coada la spate. Cum drumurile erau pline de noroi si birjarii erau periculosi daca traversai
strada, cu ce se iluminau strazile, cum erau parcurile, cafenelele orasului, balurile, distractia,
artele, vedetele, personalitatile si revolutiile lor, moravurile si apucaturile.
O sa aflam, de asemenea, cum era in Bucuresti in perioada Belle Epoque, despre regii
nostri si despre modernizare, despre vremea in care orasul a fost numit Micul Paris, despre
perioada interbelica si cit de avantgardisti erau bucurestenii in anii 20-30.
In aceasta expeditie culturala veti descoperi frumusetea caselor si monumentelor de pe
Calea Victoriei si veti afla povestea oamenilor care le-au construit si momentele memorabile
petrecute pe aceasta cale regala.
.

Bibliografie

27

Boniface, P., Managing Quality CulturalTourism, Routledge, London; New York


1995.
Bramwell, B., Rawding, L., Tourism Marketing Organisation in Industrial Cities Organisations, Objectives and Urban Governance, Tourism Management, 1994 .
Cndea M., Bran F., Romanias Geographic Location. Improvement, Organization,
Sustainable Growth, Economic Publishing House, Bucharest, 2001.
Chang, T. C., Milne, S., Fallon, D., Pohlmann, C., Urban Heritage Tourism: The
Global-Local Nexus, Annals of Tourism Research, 1996.
Davidson R., Business Travel, Pitman Publishing, London, 1994;

Davidson, R., Maitland, R., Planning for Tourism in Towns and Cities, Chapter 13
in Greed, Clara, (ed.) Social Town Planning, Routledge, London, 1999.
Garnier,J., Chabot,G.- Geografia urban, ed. tiinific, Bucureti,1971.
Grofu M., Development Strategies of Tourist Town Planning, ASE Publishing
House, Bucuresti, 2005.
Hardy, S., Hart, T., Shaw, T., The Role of Tourism in the Urban and Regional
Economy, Regional Studies Association, London, 1991.
Ilies G., Turism urban, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj, 2008.

Ioni I., Marketingul urban si competitivitatea oraselor, Editura Economica,


Bucuresti, 2006.
28

Kolb, B., Tourism Marketing for Cities and Towns: Using Branding and Events to
Attract Tourists, Elsevier, 2006.
Kotler Ph, D.Haider, I.Rein, Marketingul locurilor, Editura Teora, 2004.

Law, C. M. ,Urban Tourism: Attracting Visitors to Large Cities, Mansell,London,


1994.
Law, C. M. ,Creating the Urban Tourism Product. Proceedings of the 1993 Urban
Environment Conference, South Bank University, London, 1995.
Laws, E., Tourism Marketing: Service & Quality Management Perspectives.
Cheltenham: Stanley Thornes, 1991.
Lect. Drd. Gabriel Pascariu, materia Amenajarea Teritoriului n Romnia din
cadrul Facultii de Urbanism.
Legea nr. 350 /2001privind Amenajarea Teritoriului i Urbanismul.
Murphy, P.E., Quality Management in Urban Tourism, John Wiley & Sons,
Chichester, Sussex, 1998.
Murphy, P.E,, Quality Management in Urban Tourism, Wiley, New York, 1997.

Page, S., Urban Tourism, Routledge, London & New York, 1995.

Richards, G., Cultural Capital or Cultural Capitals in City and Culture: Cultural
Processes and Urban Sustainability, ed. by L. Nystrm, 1999.

29

Selby, M., Understanding Urban Tourism: Image, Culture and Experience, IB


Tauris, 2003.
Stnciulescu G., Managementul turismului durabil in centrele urbane, Ed.
Economic, Bucureti, 2004.
Van den Berg L., Van Der Borg J., Van Der Meer J., Urban Tourism: Performance
and Strategies in Eight European Cities, Avebury, Aldershot, Hampshire /
Erasmus University, Rotterdam, 1995.
Urbanproiect Modaliti de abordare integrat a dezvoltrii durabile a
localitilor urbane i rurale Pr. A.4 faza 4.1 2002.
http://www.iaapa.org/

30