Sunteți pe pagina 1din 12

Cuprins:

Introducere..............................................................pag.2
1. Reelele PON i diferitele lor forme........................pag.3
2. Prezentarea general a sistemului FTTx.................pag.5
3. Soluiile FTTx.........................................................pag.6
3.1. Soluia FTTN
3.2. Soluia FTTH/FTTP

4. Drumul fibrei optice catre abonat..........................pag.11


Concluzii...............................................................pag.12

Bibliografie

Introducere
Telecomunicaiile joac un rol esenial n dezvoltarea unei societi i de asemenea influeneaz stilul
de via al oamenilor. Acesta este motivul pentru care reelele de telecomunicaii au nregistrat un progres
constant, iar n ultimul timp chiar spectaculos.
Sunt create permanent noi servicii, sunt dezvoltate noi tehnologii i noi reele care s fac fa
cerinelor pieii de servicii de telecomunicaii.
Actualmente reelele trebuie s fac fa acestor cerine de cretere a traficului, a cerinelor de band
impuse noilor servicii i a concurenei deosebite aprut dup realizarea pieei de telecomunicaii. Noile
tehnologii, utilizate n comutaie, transmisiuni, semnalizare, procesarea detelor distibuite, managementul
reelelor, au fcut posibil crearea rapid a unor reele fiabile i creterea inteligenei lor.
n condiiile liberalizrii i a creterii competiiei este necesar gsirea unor soluii care s permit
creterea calitii i reducerea timpului de dezvoltare de noi servicii, pentru ca s existe probabilitatea servirii
unui numr ct mai mare de utilizatori i asigurarea unei multitudini de servicii de bun calitate.
Businesul electronic modern e n ntregime dependent de o varietate de servicii de Internet. Aceast
afirmaie are nevoie de mai multe precizri, ns esena ei rmne neschimbat. i dac cu trei sau cinci ani n
urm o importan major a avut faptul de simpl conexiune la Internet, astzi situaia e absolut diferit prezena sau absena canalului nu se discut, pe prim-plan au iesit capacitatea benzii i stabilitatea de link.
Aceste caracteristici au o importan considerabil n atragerea de noi clienti, nu doar cei corporativi, dar i
utilizatorii privai. Dezvoltarea rapid a streaming-ului pe Internet, diverse aplicatii multimedia i jocuri
online au dus la faptul c pe piaa de telecomunicaii apar tehnologii care pot satisface necesitile
consumatorilor celor mai mai exigeni: DSL, DOCSIS, Ethernet, etc nu e greu chiar s ezii n procesul de
selectare a unei soluii optime.
E de remarcat c, n ceea ce privete diversitatea de tehnologii, piata autohtona difer considerabil de
cea din, spre exemplu, America de Nord. n dezvoltarea pieei noastre au jucat un rol considerabil entuziatii
autodidaci care, inc la nceputul secolului, s-au grbit s dezvolte aa-numitele reele de domiciliu, care
activau la nceput la nivel ilegal, de amatori, apoi semi-legal i semi-profesional i doar dup aceasta,
micarea Networkers a luat amploare lund forma unui segment de pia. Acest lucru a dus la faptul c un
utilizator obinuit nu este adesea contient de existena altor forme de acces la internet n afar de cel
recunoscut, Fast Ethernet clasic. Mai exact, utilizatorul nu este interesat de procesel ce au loc in cadrul retelei
2

furnizorului su - el e cert c n apartamentul lui este prevzut un cablu de cupru torsadat, prin care sunt
prestate serviciile internet. Pe pieele externe, reelele de tip comuna sunt puin frecvente. Acolo se bucur
de success alte forme de acces la internet.
Cea mai importanta lupta este intre DSL-furnizorii i prestatorii de servicii care folosesc infrastructur
de acces pe baza retelelor de difuzare de televiziune prin cablu - DOCSIS standard. Este evident c resursele
acestor tehnologii nu pare a fi epuizate, totusi barierele fizice i economice deacum sunt vizibile n mod clar.
Mai devreme sau mai trziu vine o anumit limit, dup care limea de band nu mai poate cretere fiind
limitat pur fizic de tehnologie, sau ar costa att de scump nct ea nu va mai avea sens. ntre timp, industria
Internet nu prezint premisele pentru a reduce sau optimiza cantitatea de trafic, ci dimpotriv: n viitorul foarte
apropiat, va necesita chiar mai multe canale de mare viteza de acces. Muzic on-line, tranzacionare i filme
on-line, diseminare ct mai larg de video cu rezoluie nalt, toate acestea ne conduce la ideia c DSL,
DOCSIS, si alte tehnologii de cupru deja poti fi usor numite descendente.
n lucrarea dat mi propun s analizez una dintre tehnologiile NGN, i anume tehnologia FTTx,
analiza referindu-se la principiile de baz ale acesteia, avantajele, protocoalele, arhitectura reelei, parametrii
componentelor optoelectronici.

1.

Reelele PON i diferitele lor forme

Prima generaie de reele cu fibre pn la cas (FTTH) au fost instalate, formnd n prezent o
arhitectur de reele PON n care sunt asigurate legturi P2P i P2MP inglobnd tehnica multiplexrii n timp
(TDM). O parte importan a acestei infrastructuri este deja extins n teren, ceea ce ofer oportunitatea
accesului la tot mai muli abonai dac se dezvolt protocoale de acces i de partajere adecvate.
Cel mai populart protocol de acces actual este TDMA, n care funciile pot fi implementate n
tehnologie electronic digital. Astfel de exemple sunt BPON (bazat pe tehnologie ATM pn la 622Mbps
simetric), GPON (Gigabit capable PON pn la 2,5Gbps bazat pe ATM sau pachete Ethernet combinat cu
TDM), EPON
(PON optimizat pentru tehnologie Ethernet). Reeaua optic de acces (OAN) folosete n prezent dou
tehnologii: reea optic activ (AON) reea optic pasiv (PON).

AON se bazeaz pe metode electronice de distribuire a semnalelor, cum ar fi comutatoare, rutere,


multiplexoare. Fiecare semnal care pleac din oficiul central este distribuit direct fiecrui destinatar pe baz de
adrese i tehnici de bufferare.
O reea PON realizeaz posibilitatea de distribuie a semnalelor pe baz de o infrastructur de fibre
optice i splitere cu raport de divizare tipic de 32128, deja instalat n mare parte n teren i poate constitui o
baz pentru exploatare intensiv.
Sistemele de acces PON ar putea fi o soluie optim n raport cu cerinele tot mai mari de comunicaii
de band larg care se cer n reeaua de acces i n acelai timp o soluie de integrare a acestor servicii pe o
platform comun. Acesta este un pas n evoluia spre noua generaie de reele (NGN).
PON este realizat n prezent sub diferite forme, fiber-to-the-curb (FTTC), fiber-to-the-cabinet
(FTTCab), fiber-to-the-building (FTTB), fiber-to-the-curb office (FTTO), fiber-to-the-home (FTTH), fiber-tothe-user (FTTU), fiber-to-the-node (FTTN), asigurnd furnizarea de servicii numerice de band larg, ntr-o
manier simpl i direct, la un cost accepabil. Tehnologiile de comunicaie sunt EPON, GPON, Ethernet i
xDSL.
Arhitectura general a unei unei reele PON se poate vedea n fig. 1. Componentele principale ale unei
astfel de reele sunt: terminalele optice de linie (OLT) plasate n oficiul central, terminalul optic de reea sau
unitate de reea optic (ONU/ONT) plasat n apropierea abonatului i infrastructura optic constituit din
fobre optice, splitere i multiplexoare optice. Reelele optice BPON, EPON i GPON inrtalate i operaionale
n prezent sunt similare, deosebirile constnd n principal n formatul de ncapsulare a datelor.
PON realizeaz transmisii P2MP prin intermediul POS (Passive Optical Splitter). Fibra optic
conectat la portul OLT este divizat prin intermediul spliterelor n canale optice spre unitile optice plasate
la utilizatori. Lungimea traseului optic este pn la 10 km.
Avantajele utilizrii PON sunt urmtoarele:

cost redus asigurat de faptul c echipamentul de transmisii de date din oficiul central este

conectat pe fibre optice pn la utilizatorii finali;

mentenan uoar i cost redus deoarece n reea exist, n principal, doar echipamente pasive.

Ca mod de desfurare exista mai multe metode, insa cea mai des folosita este cea a PoN-urilor.
Avantajul PoN il reprezinta costul din ce in ce mai scazut per client, pe masura ce numarul de clienti la acelasi
4

provider creste. Pe de alta parte, pentru ca bandwidth-ul este limitat si numarul clientilor care impart aceeasi
fibra este limitat. In plus, pentru ca este un sistem pasiv (adica foloseste splittere passive pentru a imparti
bandwidth-ul fiecarui utilizator), apar limitari de distanta, raza teoretica de actiune a unui PoN fiind de 12
mile (20 Km). Implementarea cea mai des intalnita pentru fibra optica in ziua de azi o reprezinta PoN-urile,
care permite mai multor cladiri sa imparta o singura linie de acces. Un PoN este in principiu o varianta a
FTTH/FTTP la care o singura conexiune de fibra optica serveste mai multe locatii.
Putem spune ca este o configuratie point-to-multipoint, care reduce cantitatea de fibra optica necesara.

2.

Prezentarea general a sistemului FTTx

Domeniul fibrei optice este unul care se dezvolta foarte rapid, putine alte materiale avand capacitatile
oferite de fibra: oriunde mediul respectiv o permite, folosirea fibrei optice este cea mai buna solutie. Exista
solutii in care se foloseste doar fibra optica, dar exista solutii in care aceasta se foloseste laolalta cu cablul de
cupru twisted-pair, coaxial si chiar in solutiile wireless.
Arhitecturile de reea FTTx ofer o soluie atractiv pentru reelele de acces. Folosind FTTx o reea
optic pasiv face posibil partajarea aceleai conexiuni pentru mai muli utilizatori fr a fi necesare
componente active (prelucrare electric a semnalelor).

Figura 1. Arhitectura tipic FTTx


5

O fibr optic principal, F1, aduce canalele optice de la OLT pn la un punct de distribuie pe fibre
de tip hub (FDH) plasat n apropierea utilizatorilor. n acest hub se afl un spliter optic ce distribuie semnalul
pe un numr oarecare de fibre F2. De la acesta urmeaz o nou distribuie fie optic prin spliter i fibrele F3,
fie electric, spre urilizatorii finali. O asemenea topologie de tip stea multipl permite realizarea de conexiuni
punc la multipunct n conduii avantajoase din punct de vedre economic.
OLT asigur transmisii downstream de date i voce folosind banda de lungimi de und 1490 nm, iar
ONT asigur transmisii upstream de date i voce n banda optic 1310 nm, evitnd interferenele transmisiilor
bilaterale pe accei fibr.

3.

Soluiile FTTx

Solutiile FTTx (fibertothex, unde x reprezinta o anumita locatie) se bazeaz pe dispunerea


locaiilor ONU/ONT i reeaua de fibr optic. In FTTH/FTTO, ONU este plasat n interiorul cldirii/biroului,
care este foarte aproape de abonat. n cazul arhitecturii FTTB, ONU/ONT este dispus n interiorul cldirii n
care se afl mai muli abonai. n cazul FTTC, ONU este plasat n afara unui grup de cldiri sau locuine,
deservind un grup de abonai din zona respectiv.

Solutiile FTTx implica anumite aspecte de luat in considerare pentru provideri cum ar fi infrastructura
deja existenta si densitatea geografica.
In prezent, piata de desfacere a solutiei FTTx este reprezentata in principal de municipalitati, servicii
publice, companii telefonice mai mici, insa incepe sa atraga si interesul ISP-urilor.

Costurile ridicate ale echipamentelor si costurile ridicate de constructie au fost pentru mult timp un
impediment in calea dezvoltarii acestei solutii, dar pe masura ce tehnologia avanseaza si costurile scad:
folosirea unui echipament mai ieftin si a operatiunilor de teren mai eficiente, costurile aproare ca sunt egale cu
cele folosite in arhitecura HFC (Hybrid fibre-coaxial).
Solutia FTTx este cea mai buna pentru spatiile unde se gaseste infrastructura traditionala.
Soluia FTTN
Aceasta solutie foloseste o varietate de tehnologii DSL pentru a imbunatati largimea de banda data de
cablurile de cupru. Cand se extinde FTTN-ul, reteaua profita de cablurile de cupru sau de tehnologia HFC deja
existenta pentru a se desfasura.
6

Marele avantaj al acestei solutii este ca profita de imensa retea de cablaj de cupru deja existenta. Cea
mai mare provocare, si totodata dezavantaj il reprezinta problema capacitatii acestei retea de a putea sustine
servicii triple: voce, date si video. Pentru a putea transmite mai multi biti pe acelasi cablu trebuiesc folosite
doua tehnici: cresterea bandwidth-ului (furnizarea unei benzi de frecventa mai mare) si cresterea eficientei
bandwidht-ului prin imbunatatirea codarii semnalului si a modulatiei.
Soluia FTTH/FTTP

O retea FTTH constituie o retea de acces pe baza de fibra optica, care conecteaza un numar mare de
utilizatori finali (clienti) la un punct central numit Nod de acces sau Punct de Prezenta (POP).
Fiecare nod va avea echipamentul activ de transmisie necesar pentru a oferi aplicatii si servicii prin
fibra optica la abonat.

Figura 2. Topologia unei reele FTTH

Fiecare nod de acces este deservit de retele metropolitane sau urbane de fibra optica, care conecteaza
toate nodurile de acces. Retele de acces pot conecta:

retele fixe antene-wireless, de exemplu, WLAN sau WiMAX;

statii mobile de baza de retea;

abonatii din ansambluri rezidentiale, case, terase sau blocuri de locuinte;

cladiri mai mari, cum ar fi scolile, spitalele si ntreprinderile;

structuri de monitorizare cum ar fi camere de supraveghere, alarme de securitate si

dispozitive de control.
7

OLT este plasat n oficiul central sau ntr-o camer tehnic din zona rezidenial. Spliterul este plasat
n afara cldirii, de regul ntr-un punct central din zona rezidenial, de unde pleac apoi fibre de distribuie
pn la fiecare locuin, terminndu-se la un ONU situat n interiorul acesteia.
Serviciile asigurate de o astfel de reea includ VoIP, IPTV, Monitor, HSIA (high speed Internet
access), CATV, etc.
Interfeele ONU sunt de tipul: POTS, FE/GE,WIFI, RF, etc.
Lrgimea de band asigurat fiecrui abonat este relativ, dependent de numrul de ONU, plasnduse n gama 10-100Mbps.

Figura 3.Aplicarea FTTH


O retea FTTH pot fi considerate ca facnd parte dintr-o WAN sau retea de access.
Functie de punctul de terminare a conexiunii pe fibra optica avem diferite arhitecturi:

Fibre la domiciliu (FTTH) - Fiecare dispozitiv activ ONT de la abonat din locuinta este conectat
printr-o fibra optica dedicata la un port pe echipament activ n nodul de access - POP, sau la un splitter optic,
care utilizeaza fibre optice conectate partajat la POP. Acesta utilizeaza 100BASE-BX10 sau transmisie
1000BASE-BX10 pentru conectivitate Ethernet, n principal GPON (sau EPON), n cazul de conectivitate
punct-la-multipunct.

Fibre pentru cladirea (FTTB) - Fiecare dispozitiv de terminare a fibrei optice din cladire (de obicei
n subsol) este conectat printr-o fibra optica dedicata la un port pe echipament n POP, sau splitter optic, care
utilizeaza fibre optice conectate partajat la POP. Legaturile dintre abonatii din cladire si dispozitivul de
terminare a fibrei optice din cladire (subsol) pot fi facute folosind fibra optica sau pe fire de cupru(transport
Ethernet) disponibile n cablarea verticala a cladirii.

Figura 4. Topologia unei reele FTTB


OAN (Optical Access Network) adopt dou tehnologii: conexiuni Ethernet punct la punct active i
OPN. n cazul PON, OLT este plasat oficiul central. ONU este situat n cldirea destinaie n subsolul sau
camera de echipamente tehnice a acestuia, de unde semnalele sunt distribuite electric n ntreaga cldire.
Servicii asigurate: LAN, VoIP, IPTV, HSIA, TDM leased line, VPN, Monitor, etc.
Tipuri de interfee ONU: POTS, FE/GE, E1/T1, ADSL/ADSL /ADSL +, VDSL, SHDSL,etc.
Banda de acces a fiecrui abonat este funcie de raportul de partajare, fiind n fgama 10-100 Mbps.
Aplicaiile tipice sunt pentru blocuri de lociune cu abonai familiali, companii sau societi
comerciale,
9

Fibre pentru transport (FTTC) - fiecare switch / DSLAM, instalat de obicei ntr-un cabinet stradal,
este conectat la POP printr-o singura fibra sau o pereche de fibre, care transporta traficul agregat al retelelor
locale prin Gigabit Ethernet sau 10 Gigabit Ethernet. Legaturile dintre abonati si concentratorul din cabinetul
stradal poate fi facute pe fibra optica sau pe baza de fir de cupru, folosind protocoalele 100BASE-BX10,
1000BASE-BX10, sau VDSL2. Aceasta arhitectura, uneori, este, de asemenea, numita "Active Ethernet"
deoarece are nevoie de elemente active de retea .

Figura 5. Principalele tipuri de FTTx

Aceasta solutie aduce fibra optica pana in casa clientului. Metodele alese depind de considerente
demografice si financiare, dar acestea sunt cele mai bune solutii pentru viitor, pentru ca, cu cat fibra optica
este mai aproape de utilizator, cu atat creste bandwidth-ul si performanta.

4.

Drumul fibrei optice catre abonat

Tehnologiile de comunicatii optice au revolutionat fiecare aspect ale vietii cotidiene prin capabilitatile
de banda larga disponibile la nivel global. Cu latimea de banda aproape infinita a fibrei optice, am fost
10

martorii emergentei unei multitudini de tehnologii si instrumente pentru aplicatii de telecomunicatii,


industriale si medicale.

Practic, interesul in comunicatiile optice este unanim, orice tip de retea core se bazeaza pe fibra optica:
o gama foarte larga de tehnologii de comunicatii optice se intinde de la transportul comunicatiilor la mare
distanta la comunicatiile broadband care ofera triple-play abonatilor. In plus, se cer modele de trafic
simetrice.

Aceste schimbari vor necesita noi retele de acces care sa suporte viteze inalte, simetrice si latime
de banda garantata pentru viitoarele servicii video cu calitate TV high definition (HDTV). Este
esentiala, in acest context, aducerea fibrei optice la abonat (FTTH).

Desi fibra este utilizata in comunicatii de peste 30 de ani, fiind indispensabila dezvoltarii oricarei
infrastructuri telecom moderne, numarul conexiunilor FTTH a inceput sa fie luat in calcul abia din 2002.
O conexiune FTTH este o cale de comunicatie pe cablu optic care porneste de la echipamentul de
comutatie al operatorului intrnd in limita resedintei sau a spatiului de birou al abonatului. Prin FTTH se
furnizeaza servicii broadband cu viteze de la zeci la sute de ori mai mari fata de alternativele clasice,
cablu si DSL.

Acest tip de conexiune exclude acele arhitecturi unde fibra optica se termina inainte de resedinta
abonatului si unde reteaua de acces continua prin intermediul altui mediu fizic, diferit de fibra optica adica
conexiuni de tip:
- Fiber to the Building FTTB,
- Fiber to the Node FTTN,
- Fiber to the Curb FTTC.

Daca dispunem acasa de un modem de cablu sau de o conexiune DSL, inseamna ca fibra este adusa
pna la un nod optic (cazul unei conexiuni FTTN), de acolo serviciile fiind furnizate abonatului prin
intermediul cablului torsadat sau coaxial. Dar debitul permis de FTTH nu poate fi egalat de nicio alta
conexiune.

In plus, conexiunile existente de cablu si DSL nu permit banda simetrica, ele pot downloada mult mai
mult dect uploada. Iar ultima versiune DSL, VDSL2, poate transporta teoretic mai mult de 200 Mbps, dar pe
distante de cca 250m. La o distanta dubla poate duce 100 Mbps, in timp ce pe distanta de o mila poate
transporta doar 30 Mbps. In practica, banda reala este mult mai mica
11

Concluzii
n aceast lucrare este prezentat o trecere n revist a tehnologiilor pentru PON, cuprinznd arhitecturi
de reea, tehnologii prezente, servicii i protocoale. Cererea de servicii de band larg pn la abonat necesit
conceperea i implementarea de noi soluii care au n vedere, pe de o parte, perfecionarea celor existente, iar
pe de alta introducerea unor tehnologii noi, cum ar fi utilizarea WDM n actualele PON.
Maturizarea tehnologiei WDM PON i diponibilitatea sa comercial va fi o variant competitiv n
raport cu TDM PON reelele de accces de band larg.
Aceast nou tehnologie necesit cercetri teoretice i aplicative pentru dezvoltarea de noi algoritmi de
alocare dinamic a benzii care s permit lrgirea gamei de servicii livrabile utilizatorilor. Combinaia voce,
Internet de mare vitez i TV pe Internet (Triple Play) vor fi de mare interes n viitor. Piaa acestor servicii va
fi n continu cretere att ca numr de abonai, ct i ca arie geografic.

Bibliografie:
1. Telecommunications Essentials, Second Edition: The Complete Global Source, Part III, Chapter 12:
Broadband Access Alternatives, Fiber Solutions.

2. FTTx Using GEPON www.ecitele.com/Products/FiberAccess/Fiber Access/FTTx using GPON ECIs UVPs


and advantages.pdf

3. FTTx Solution White Paper www.telecomasia.net/pdf/ZTE/ZTE_091709.pdf

4. Choosing the right FTTx architecture, white paper, http://www.zhone.com/solutions/docs/zti-wpfttx_choices.pdf

5. Amitabha Banerjee, Wavelength-division-multiplexed passive optical network (WDM-PON) technologies


for broadband access: a review - Journal of Optical Networking Vol. 4, No. 11, November 2005
6. L. Gutierrez, M. de Andrade, S. Sallent New trends on Optical Networks : DBAs for 10G EPON and
Long - Reach PO, euronf.enst.fr/archive/208/paper_NOC_ID_78.pdf

12