Sunteți pe pagina 1din 12

Implicarea unui O.N.G.

de mediuin gestionarea unei probleme de mediu


CUPRINS:
I. PARTEA TEORETICA
1. Aspecte privind implicarea unui O.N.G. de mediu in solutionarea unei problemede mediu.
1.1 Descrierea O.N.G. ului
1.2 Structura organizatorica a O.N.G.-ului
1.3 Domenii de activitate
1.4 Activitatii din cadrul domeniilor de activitate
1.5 Relatiile cu alti operatori
II. PARTEA PRACTICA
2.Elaborarea unui studiu de caz in vederea stabilirii legaturii O.N.G.-ului si agestionarii problemei de mediu.
2.1 Problema abordata
2.2 Perioada de desfasurare
2.3 Obiective generale
2.4 Obiective specifice
2.5 Necesitatea proiectului
2.6 Desfasurarea activitatilor
2.7 Cheltuielile implicate in proiect
2.8 Rezultatele
2.9 Efectele ecologice si sociale
2.10 Analiza SWOT
2.11 Concluzii si propuneri
BIBLIOGRAFIE

FUNDATIA TERRA MILENIUL III


Fundatia Terra Mileniul III este o organizatie apolitica, neguvernamentala si non-profit
de protectie a mediului. Misiunea organizatiei TERRA Mileniul III este de a desfasura
programe ecologice n vederea constientizarii populatiei asupra efectelor schimbarilor
climatice si de a promova programe de dezvoltare durabila la nivel national, regional si
global. O.N.G.-ul TERRA Mileniul III a fost infiintata ca fundatie in Bucuresti, in ziua de
22decembrie 1997, conform procesului verbal nr. 1/ 22 decembrie 1997.TERRA Mileniul III
este o persoan romana de drept privat, cu sediul social al Fundatieiin Romania, Bucuresti,
str. Cluj, nr. 43, Sector 1.
Activitati propuse pentru desfasurare de ONG-ul TERRA Mileniul III:
activitati si programe de protectie a mediului inconjurator, la nivel local, regional
siglobal,cu preponderenta cele legate de reducerea efectelor provocate
de fenomenulschimbarilor climatice;
activitati si programe de prevenire a impactului negativ al unor proiecte publice
sauprivate asupra mediului si comunitatilor;
activitati si programe de promovare a legislatiei i modificarilor legislative in
domeniulmediului si in sectoarele conexe;
activitati educationale pentru copii si adulti;
incurajarea dezvoltarii transferului de tehnologii si tehnici nepoluante,
cercetareastiintifica in domenii legate de protectia mediului;
colaborarea cu administratiile locale si/sau regionale i comunitatile in vederea
realizariiprotectiei ecosistemelor locale si regionale;
sa realizeze programe comune cu organizatii internationale similare in domeniul
social,educational si al protectiei mediului inconjurator;
promovarea participarii cetatenilor, in special a tinerilor, la procesul de luare
a deciziilor si la rezolvarea problemelor de mediu.
Numarul de membri ai fundatiei TERRA Mileniul III nu este limitat. Componenta
membrilor este urmatoarea: membri fondatori si membri de onoare.
-Membrii de onoare, precum i membrii Consiliului Director nu
pot pastra/dobandiaceste calitati daca au fost colaboratori sau ofiteri ai Securitatii Romane din
perioadacomunista.Membrii in functie precum si persoanele propuse a dobandi aceasta
calitate au obligatiade a semna o declaratie pe proprie raspundere in acest sens.
-Membrii fondatori sunt persoane fizice semnatare ale contractului de asociere ncheiat
in Bucuresti la data de 22 decembrie 1997.

Organele de conducere ale Fundatiei TERRA Mileniul III sunt:


1. Consiliul Director;
2. Cenzorul sau comisia de cenzori.
1.Presedintele
Presedintele Consiliului Director este ales dintre membrii acestuia cu majoritate
simpla de voturi si este membru fondator al Fundatiei. El reprezinta organizatia n relatiile cu
alte organizatii, organele si organismele de stat, ale administratiei cat si cu cele similare prin
obiect de activitate, interne i internationale, angajand-o fata de acestea prin semnatura si
stampila fundatiei.Incheie acte juridice de dispozitie, conservare,reprezentare i administrare
n numele si pe seama Fundatiei, putand semna valabil n numele acesteia ori de cate ori este
nevoie. La prima sedinta a Consiliului Director Presedintele are obligatia sa raporteze
activitatea sa. Pune in aplicare Hotararile Consiliului Director.
2.Consiliul Director
Consiliul Director al Fundatiei TERRA Mileniul III este organul suprem de conducere
ntrunindu-se n sedinte ordinare si extraordinare la solicitarea unuia dintre
membriiConsiliului Director ,el fiind format din 5 membri.Acesti membri se intrunesc o data
pe an in sedinte ordinare fiind convocat in scris, cu minimum 14 zile nainte de
data fixata,mentionandu-se data si ordinea de zi; sedintele extraordinare pot fi convocate de
oricemembru al Consiliului Director precum si de directorul executiv, cu 2 zile inainte de
datasedintei. Convocarea membrilor se poate face prin orice mijloace tehnice
disponibileFundatiei.Atributiile Consiliului Director al Fundatiei TERRA Mileniul III sunt
urmatoarele :
a) stabileste strategia generala si programele Fundatiei;
b) aproba bugetul de venituri si cheltuieli al Fundatiei;
c) aproba bilantul contabil al Fundatiei;
d) alege si revoca cenzorul sau comisia de cenzori;
e) infiinteaz filiale ale Fundatiei n tara sau in strainatate;
f) aproba incheierea de acte juridice, in numele si pe seama Fundatiei;
g) aproba organigrama si strategia de personal pentru Fundatie;
h) aproba modificarile si completarile la statutul Fundatiei cat si dizolvarea acesteia;
i) aproba rapoartele directorului executiv.

3.Directorul executiv
Directorul executiv este angajat contractual al Fundatiei. Angajarea si revocarea sa
serealizeaza de catre Presedintele Consiliului Director, conform legislatiei in vigoare.
Atributii:
a) reprezinta fundatia in relatiile cu tertii, incheind acte juridice de conservare siadministrare,
precum si de reprezentare (angajare de avocat in numele Fundatiei, delegarede atributii) in
numele si pe seama Fundatiei. Actele juridice de dispozitie se vor incheiade catre Directorul
executiv in limita stabilita de Consiliul Director;
b) asigura conducerea operativa a fundatiei intre sedintele Consiliului Director;
c) Directorul Executiv poate fi imputernicit de unul din membrii Consiliului Director sa
ilreprezinte la sedintele extraordinare ale Consiliului Director;
d) asigura realizarea proiectelor si programelor aprobate de Consiliul Director;
e) prezinta rapoarte Consiliului Director privind activitatea sa si a personalului fundatiei;
f) raspunde de elaborarea si propune aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli,bilantului
contabil, regulamentului de ordine interioara;
g) planifica sedintele ordinare si extraordinare ale Consiliului Director i stabilesteordinea de
zi;
h) intocmeste organigrama fundatiei si o supune aprobarii Consiliului Director;
i) angajeaza, evalueaza, promoveaza i concediaza personalul, incheie contracte decolaborare
si stabileste drepturile si indatoririle salariatilor si colaboratorilor;
j) indeplineste alte atributii date n competenta sa prin hotararea Consiliului Director.
4.Cenzorul sau comisia de cenzori
Sunt desemnati de catre Consiliul Director pe o perioada de trei ani si revocati tot
decatre acesta, are competenta de a verifica gestiunea financiara a Fundatiei asupra careia
seintocmeste un raport anual supus spre aprobare Consiliului Director.
Atributiile cenzorului sau comisiei de cenzori:
1. verifica activitatea financiar-contabila a fundatiei, gestionarea patrimoniului
acesteia, afilialelor si a sucursalelor;
2. verifica concordanta cheltuielilor efectuate cu bugetul de venituri si cheltuieli siprogramele
aprobate;
3. realizeaza informarea legislativa curenta privind activitatea financiar-contabila;
4. intocmeste un raport de cenzor, anual, care sa cuprinda concluziile rezultate dinverificari si
propunerile pentru optimizarea activitatii ulterioare a fundatiei;
5. prezinta rapoarte Consiliului director. Va fi prezentat un raport anual referitor labilantul si
bugetul de venituri si cheltuieli ale fundatiei si rapoarte periodice la solicitareaPresedintelui
sau a Consiliului director
6. indeplineste atributiile de cenzor conform prevederilor OG 26/2000 cu privire laasociatii si
fundatii.
7. Cenzorul sau comisia de cenzori nu poate lua decizii cu caracter executiv si nu poatencheia
acte de gestiune sub nici un motiv.
Domeni de activitate
Ca domeniu de activitate fundatia non-guvernamentala s-a implicat in:
-activitati si programe de protectie a mediului inconjurator, la nivel local, regional
siglobal, cu preponderenta cele legate de reducerea efectelor provocate de
fenomenulschimbarilor climatice;
- activitati si programe de prevenire a impactului negativ al unor proiecte publice
sauprivate asupra mediului si comunitatilor;
- activitati si programe de promovare a legislatiei si modificarilor legislative in
domeniulmediului si in sectoarele conexe;
- activitati educationale pentru copii si adulti;

- incurajarea dezvoltarii transferului de tehnologii si tehnici nepoluante,


cercetareastiintifica in domenii legate de protectia mediului;
- colaborarea cu administratiile locale si/sau regionale si comunitatile in vederea
realizariiprotectiei ecosistemelor locale si regionale;
- programe comune cu organizatii internationale similare in domeniul social,
educationalsi al protectiei mediului inconjurator;
- promovarea participarii cetatenilor, in special a tinerilor, la procesul de luare
a deciziilor si la rezolvarea problemelor de mediu.
Activitatii din cadrul domeniilor de activitate
De a lungul timpul timpului Fundatia Terra Mileniul III a derulat mai multe
activitatiiprintre care enumeram:-Activitati in domeniul schimbarilor climatice ce se axeaza
pe reducerea emisiilor degaze cu efect de sera din sectorul energetic, prin trecerea de la
combustibili fosili sienergie nucleara la utilizarea surselor regenera bile de energie
si implementareaproiectelor de eficienta energetica.-Activitati in domeniul energiei ce se
axeaza pe promovarea exemplelor de succes inutilizarea surselor regenerabile de energie,
precum si participare publica in elaborareapoliticilor nationale din domeniul energetic.Activitati in domeniul energiei nucleare ce se axeaza pe documentare, informareapublicului
cu privire la costurile, impactul si riscurile utilizarii energiei nucleare siparticipare publica in
luare deciziilor din acest domeniu.-Activitati din domeniul transporturilor ce se axeaza pe
participare publica in procedurade evaluare a impactului asupra mediului pentru proiecte
de infrastructura de transport,pentru a reduce impactul negativ social si de mediu al acestora.
De asemenea, TERRA Mileniul III sprijina comunitatea afectata de proiectul de pasaj
suprateran Basarab dinBucuresti pentru a opri construirea acestuia.
-Fundatia TERRA Mileniul III monitorizeaza investitiile institutiilor financiareinternationale
pentru a asigura ca proiectele finantate de acestea nu au impact negativasupra mediului si
comunitatilor, si participa in procesul de imbunatatire a politicilor acestora, in special in ceea
ce priveste mediu, infrastructura, accesul la informatii,participare publica si transparenta etc.
Relatiile cu alti operatori:
Fundatia Terra Mileniul III a colaborat si colaboreaza cu mai multe ONG-uri din tara si din
strainatate,cu instituti guvernamentale precum si cu a cu institutii internationaleimplicate in
probleme de protectie a mediului etc.,aflandu-se in diferite relatii cu acestea.
Relatii de parteneriat
-In vederea realizarii proiectului Tineri pentru mediu- proiect ce a avut ca scop sporirea
gradul
de
constientizare
a
tinerilor
elevi
de
liceu
asupra
problemelor de mediu in trei zone urbane din Romania (Calarasi, Sighisoara siConstanta)
desfasurat intre iulie 2007 iulie 2008,cu Asociatia Pentru Dezvoltare
Durabila Dunarea de jos-Calarasi; ONG Mare Nostrum-Constanta si Sighisoara DurabilaSighisoara.
-Cu privire la realizarea proiectului Transportul public durabil inBucursti,desfasurat in
perioada 2008-2009, fundatia a stabilit relatii de parteneriat cuSindicatul Transporturilor din
Bucuresti.
-Pentru proiectul Fii responsabil, recicleaza!,ce s-a desfasurat in perioadaoctombrie 2007mai 2008, avand ca scop imbunatatirea nivelului de constientizare acopiilor si tinerilor
privind protectia mediului, a stabilit relatii de parteneriat cuAsociatia ALMA-RO,Bucuresti
-Pasaj Suprateran Basarab Nu peste Titulescu,proiect ce s-a desfasurat inperioada maidecembrie 2007,avand ca scopoprirea unui proiect cu impactsemnificativ asupra mediului si
sanatatii populatiei, respectiv proiectul de pasajsuprateran Basarab,a stability relatii
de parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice
-Proiectul Tineri motivati pentru viitor ,desfasurat in perioada decembrie2006octombrie 2008,ce a avut ca scop participarea tinerilor la activitide protecie a mediului n

nou zone urbane izolate i defavotizate din Romnia,Bulgaria i Macedonia,cu A SEED


Europe, Olanda coordonator internaional,Eco-Sense, Macedonia si cu Za Zemiata, Bulgaria
- Clima este in mainile noastreproiectul a fost derulat pe perioada septembrie 2006 august
2009.Proiectul a avut ca scop constientizarea reprezentantilor educatiei si aoficialitatilor
cu privire la schimbarile climatice,avand ca parteneri AsociatiaEcumenica a Bisericilor din
Romania , AIDRom, Bucuresti;Asociatia ALMA-RO,Bucuresti; Amoeba Eco Center ,
Gheorgheni, Harghita;Asociatia Pro ConventiaCarpatica, Targu Mures, Mures; Asociatia
Floarea Reginei, Sinaia, Prahova;ONGMare Nostrum, Constanta ;Asociatia Prietenii
Pamantului, Galati ;Asociatia pentruprotectia mediului Rhododendron, Targu Mures,
Mures; Asociatia SighisoaraDurabila, Sighisoara, Mures;Fundatia TERRA Mileniul III,
Bucuresti etc.
Relatii de finantare
-Administratia Fondului pentru Mediu a finantat proiectul Tineri pentru Mediu
Uniunea
Europeana
prin
Programul
Phare,Componenta
2Democratie,
protectiamediului,protectia consumatorului,dialog,aspecte de gen si ocuparea fortei
demunca,a finantat proiectul Transport public durabil in Bucuresti.
- ECOROM ambalaje S.A..,Bucuresti, a finantat Fii responsabil,recicleaza!
-Proiectul Pasaj Suprateran Basarab Nu peste Titulescu,finantat de Fundatiapentru
Parteneriat
-Proiectul Tineri motivati pentru viitor,finantat deComisia European prinDirectoratul
General pentru Tineret-Proiectul Clima este in mainile noastre,finantat de
Kerkinactie (Olanda) prinAIDRom, Bucuresti
STUDIU DE CAZ : IMPACTUL GAZELOR CU EFECT DE SERA ASUPRA
CAPITALULUI NATURAL
Transporturile reprezint un element esenial n cadrul societii umane. Acestea
suntindispensabile n toate domeniile vieii sociale, economice i culturale, dar impun
costurisubstaniale ntregii comuniti, prin efectele semnificative i pe termen
lung produseasupra calitii mediului i prin influena direct sau indirect manifestat asupra
strii desntate a populaiei.
Efectele negative generate de activitile de transport i pun amprenta asupra
tuturor componentelor mediului, prin:
Poluarea atmosferic, datorat emisiilor de particule i gaze toxice, care atacsntatea
populaiei, mediul natural i construciile;
Poluarea solului i apelor cu produse petroliere i alte tipuri de deeuri lichide;
Poluarea sonor, care aduce disconfort sau chiar efecte grave asupra sntii,ntruct traficul
este una dintre cele mai importante surse de zgomot din zoneleurbane;
Generarea unor cantiti considerabile de deeuri (anvelope uzate, acumulatori,uleiuri uzate,
.a.m.d.);
Efectele asupra climei prin emisiile de gaze care provoac efectul de ser cuimpact pe termen
lung;
Accidente, cu pierderi de viei sau afectarea temporar sau permanent a strii desntate;
Infrastructura necesar activitilor de transport afecteaz mediul prin ocupareaunor
suprafee mari n mediul urban pentru parcri, n detrimentul spaiilor verzi,trotuarele, .a.;
Circulaia i staionarea n locuri neautorizate a mainilor, transformarea priicarosabile a
strzilor i a trotuarelor n parcri, etc.
Din multitudinea tipurilor de transport (feroviar, rutier, naval, aerian,
special,combinat), n funcie de mijlocul ntrebuinat, transportul rutier constituie o surs
majorde poluare, n special n mediul urban. Practic, tot ce se elimin pe eava de

eapament(monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot, aldehida formic, pulberi ncrcate
cumetale grele) este toxic pentru mediu i sntate. Impactul traficului rutier asupramediului
se concretizeaz n aciunea poluanilor gazoi i a metalelor grele, generai ntimpul
activitilor de transport, asupra mediului i sntii.
TRANSPORT PUBLIC DURABIL IN BUCURESTI
Perioada de desfasurare: 1 aprilie 2008 23 octombrie 2009
Necesitatea proiectului :
Proiectul Transport public durabil n Bucureti a fost necesar deoarece prin
activitatiile derulate i-a propus creterea gradului de contientizare a populaiei i
autoritilor publice locale cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser prin
utilizarea transportului public n comun, precum i creterea gradului de promovare a master
planului de transport pentru Bucureti, din perspectiva promovrii transportului public i
ncurajrii populaiei s l foloseasc.
Obiectivul general:
Promovarea transportului durabil in Bucuresti ca solutie pentru reducerea emisiilor de gaze cu
efect de sera.
Obiective specifice:
Cresterea gradului de constientizare a populatiei si autoritatilor publice locale cuprivire la
reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera prin utilizarea transportuluipublic in comun;
Creterea gradului de promovare a master planului de transport pentru Bucuresti,din
perspectiva promovarii transportului public si incurajarii populatiei sa ilfoloseasca.
Printre principalele activitati derulate in vederea atingerii obiectivelor putem enumera:
- realizarea unor instrumente de promovare transportului public ca solutie la reducerea
efectelor
schimbarilor
climatice
autocolante,
film
documentar
(ce
au
fost distribuite/promovate chiar in mijloacele de transport in comun);
- organizarea unui curs de manageri de mediu, specializare schimbari climatice sitransport, in
cadrul caruia au fost instruiti reprezentanti ai ONG-urilor de protectia mediului nationale, ai
sindicatelor transportatorilor din Bucuresti si alte 4 orase si ai autoritatilor publice locale din
Bucuresti;
- organizarea unei actiuni de Ziua Mondiala fara masini 22 septembrie ce a vizat
promovarea utilizarii transportului public;
- realizarea raportului final al proiectului;
- organizarea unei mese rotunde la nivel national care va contribui la diseminarea rezultatelor
proiectului la nivel naional, oferind posibilitatea replicarii proiectului si in alte localitati;
- realizarea unui sondaj de opinie in randul cetatenilor cu privire la perceptia acestora asupra
calitatii transportului in comun in Bucuresti;
- realizarea unui raport cu recomandari pentru implementarea master plan-ului de transport
Bucuresti;
- derularea unei campanii de advocacy la nivelul autoritilor publice locale din Bucureti
pentru promovarea masurilor de imbunatatire a master planului de transport actual;
- modernizarea unui traseu-pilot, pentru o linie de autobuz, prin amplasarea unor harti
integrate in statiile de autobuz.
Venituri
In anul 2008 Terre Mileniul III si-a desfasurat activitatea avand ca suport
financiar urmatoarele surse:
-contributii externe: 30 269 RON
-sponsorizari: 172 487 RON

- dobanzi: 27 524 RON


-Venituri din activitati fara scop patrimonial: 251 977 RON
-alte venituri: 15 054 RON
Total Venituri = 497.311 RON
Active imobilizate - total: 32.347
Capitaluri total: 78.712

Rezultatele vizibile ale proiectului


realizarea unor instrumente de promovare a transportului public (autocolante,pliante, minidocumentare difuzate n autobuzele dotate cu ecran LCD);
realizarea unui raport cu recomandri pentru implementarea master plan-ului detransport
Bucureti;
modernizarea unui traseu-pilot, pentru linia de autobuz 381, prin amplasarea unor hri
integrate n staiile de de pe traseu;
organizarea unui curs de manageri de mediu, specializare schimbari climatice sitransport, ce
a avut ca grup int reprezentaii sindicatului TRANSLOC, operatoriide transport public,
autoriti publice locale i ONG-uri;
derularea unei campanii la nivelul autoritilor publice locale din Bucureti
pentrupromovarea msurilor de mbuntire a master planului de transport actual;
organizarea unui mar cu biciclete de 22 septembrie, Ziua internaional frmaini.

Analiza SWOT

Analiza de mediu
In urma datelor prezentate putem spune ca inainte aplicari acestiu proiect, populatia nu era
informata corespunzator cu referire la dezechilibrele ce au loc in natura datorita emisilor de
gaze ce sunt emanate de masini, deasemena odata cu initierea acestiu proiect s-a tras
un semnal de alarma autoritatilor.Acest proiect a pus in evidenta principalele efecte negative
ce apar datorita traficului infern din Bucuresti atat asupra omului cat si asupra capitalului
natural.Dupa aplicarea proiectului principalele avantaje au fost informarea populatiei
cu referire la efectele negative ce au loc, modernizarea unui traseu pilot, pentru linia de
autobuz 381,prin amplasarea unor hri integrate n staiile de de pe traseu; realizarea
unor instrumente de promovare a transportului public (autocolante, pliante, mini-documentare
difuzate nautobuzele dotate cu ecran LCD); derularea unei campanii la nivelul autoritilor
publice locale din Bucureti pentru promovarea msurilor de mbuntire a master planului
de transport actual; precum si organizarea unui mar cu biciclete de 22 septembrie, Ziua
internaional fr maini.
Concluzii si propuneri

In concluzie imbunatatirea retelei rutiere trebuie studiata in detaliu pentru a


determinanecesitatea si impactul acesteia. Reducerea nevoii de transport, utilizarea mai
eficienta a drumurilor existente si alte mici imbunatatiri ar trebui sa constituie o prioritate fata
de investitiile mari in infrastructura de transport rutier. Impactul retelei rutiere asupra
traficului, asupra utilizarii terenului, dar si asupra mediului,trebuie de asemenea studiat.
Trebuie luate in calcul numai proiectele cu rezultate pozitive trebuie implementate, iar
eventualele efecte negative atenuate.Din punct de vedere al impactului transportului asupra
mediului, principala problema este in prezent zgomotul. Un plan de prevenire a zgomotului
bazat pe harti de zgomot trebuie implementat.Impactul sectorului de transport asupra climei
este cel mai bine ateunat prin schimbarea sistemului de impartire modala. Norme cu privire la
folosirea de combustibili alternativi si de vehicule cu emisii scazute trebuie adoptate urgent
pentru a permite acestora un tratament favorabil.Siguranta traficului poate fi cel mai usor
imbunatatita prin reducerea vitezei vehiculelor in centrul orasului si in cartierele de locuinte.
Mediul de trafic va trebui recalculat pentru a sprijini deplasarea cu viteze mai sigure.Crearea
de culoare unice pentru transportul public si schimbarea culorii semaforului la intrarea n
intersectii a mijloacelor de transport public trebuie deasemenea studiat.
Propuneri
Recomandarea principala este aceea de a se trece cat ma rapid la elaborarea unui plan
de msuri care s fie supus dezbaterilor publice si de a implementa proiectele si masurile
aferente infrastructurii rutiere si transportului public intr-un mod echilibrat, pentru a asigura
cresterea nivelului de serviciu si pentru a atrage mai multi calatori catre transportul public. Se
recomand, de asemenea, sa fie implementate masuri de politici publice in transporturi
orientate catre reducerea utilizrii autoturismului si a oferi n acelasi timp servicii mai bune de
transport public. Efectul implementarii scenariilor confirm aceast recomandare ca fiind
principal.
Soluti propuse:
1. Crearea de culoare unice de deplasare pentru transportul public.Principalul beneficiu pe
care l va genera acest proiect este c va reduce congestionarea traficului. Totodata va oferi
pasagerilor timpi de cltorie mbunatatiti, asigurnd servicii de transport public de suprafata
cat mai atractive.Un alt cstig l reprezint reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser
dinsectorul de transport public, atenuandu-se astfel impactul asupra mediului prin faptul ca
parcurgerea traseului cu o viteza constanta, fara a accelera excesiv sau a tura motorul
autovehiculului, mentine un nivel scazut al emisiilor.
2. Introducerea transportului public de suprafat pe timp de noapte.Bucurestiul are, ca orice
capitala europeana, o nevoie de mobilitate urbana pe timp de noapte, dar spre deosebire de
alte capitale, aici nu exista o oferta detransport public pe timp de noapte. Introducerea unor
mijloace de transport public de suprafata cu o frecventa de succedare de minim 30 de minute
si afisarea unui orar de calatorie pe timp de noapte poate aduce beneficii importante,
financiare dar si de imagine, ce vor genera n timp o crestere afluxului de calatori n
mijloacele de transport public cu costuri mai scazute pentru utilizatori decat daca acestia s-ar
deplasa dintr-un punct n altul al orasului cu taxiul sau autoturismul personal.
3. Introducerea, afisarea si respectarea unui orar de calatorie.Introducerea unui orar
de calatorie care sa fie respectat mpreuna cu transportul n comun pe timp de noapte
reprezinta cea mai usoara modalitate de corelarea unor masuri/proiecte care, cu un cost scazut,
pot avea un impact major generand o crestere a utilizarii transportului public.Afisarea orarului
de calatorie n toate statiile duce la educarea publicului calator, acesta avand posibilitatea de
a-si estima timpul necesar pentru aparcurge traseul ales fara sa mai creeze aglomeratie
n statii.
4. Introducerea unei linii telefonice de informare asupra serviciilor de transport n comun.

5. Suplimentarea numrului de mijloace de transport n comun pe liniile aglomerate, la orele


de vrf.O suplimentare a numarului de mijloace de transport n comun prin redistribuirea lor
de pe traseele cu un volum mai mic de calatori catre cele suprasaturate poate duce la evitarea
aglomeratiei, acest lucru atragand mai multi calatori, schimband orientarea lor de la utilizare a
autoturismelor personale catre transportul public si diminuand astfel cantitatea de emisii
de gaze cu efect de sera.
6. Intreprinderea demersurilor necesare pentru nfiintarea Autoritatii Metropolitane de
Transport.Crearea unei astfel de autoritati, prima de acest gen nfiintata n Romania, poatefi
considerata o masura pilot ce va aduce numeroase beneficii. Prin nfiintareaAutoritatii
Metropolitane de Transport se va putea coordona mult mai eficient activitatea de transport
public din Bucuresti si zonele limitrofe, va duce la elaborarea unei strategii integrate bazata pe
principiul intermodalitatii si va fi baza de plecare pentru constituirea de noi autoritati de acest
gen in celelalte mari orase din tara.