Rivalitile Marilor Puteri n contextul relaiilor internaionale din 1870-1914

De-a lungul secolului al 19-lea, se produc mai multe schimbari pe harta Europei, dar si in contextul politic al
acesteia. Apar doua puteri mari: Germania si Italia, care au determinat schimbari importante in raporturile de forta
europene. Imperiul Federal German se impune ca forta principala continentala, facind concurenta Angliei si
Frantei, iar Italia se antreneaza in disputele coloniale. In acelasi timp, si Rusia ducea o politica de expansiune, vrind
sa aiba acces la Marea Neagra si in Balcani.
Razboiul Franco-prusac din 1870-71 s-a incheiat cu victoria indubitabila a Prusiei. Prin tratatul de pace din
1871 de la Frankfurt pe Main, Franta este obligata sa cedeze provinciile Alsacia si Lorena, sa plateasca despagubiri
de 5 miliarde de franci aur in trei ani, iar Germania isi mentinea fortele armate pe teritorul francez pina la achitarea
datoriei. Acest tratat a pus inceputul destabilizarii echilibrului european si a perioadei de pace armata. Germania
dorea izolarea totala a Frantei, prim-ministrul Otto von Bismark incepe politica sa de defensiva-Realpolitik ca in
1872 sa se creeze Alinata celor trei imparati, din care facea parte Germania, Austro-Ungaria si Rusia. Aceasta nu a
fost de durata din cauza rivalitatilor acestor state in Balcani, dar si din cauza pozitiei Germaniei in timpul
Congresului de la Berlin, in 1878 alianta se destrama. Totusi se observa o apropiere economica dintre Germania si
Austro-Ungaria in 1879 fiind semnata Conventia de alianta defensiva dintre aceste doua state. Aderarea Italiei la ea
din 1882 constiuie formarea gruparii politico-militare-Tripla Alianta, la care, ulterior adera Romania si Serbia. In
acest context era primordial formarea unei noi aliante, care sa-i tina piept. Astfel Franta si Rusia, care se aflau sub
cea mai mare amenintare semneaza in 1891 un acord politic, apoi in 1893 o conventie militara prin care ambele tari
se angajeaza sa intervina in cazul atacului din partea Germaniei, iar in 1896 se consolideaza Alianta. Suprematia
Angliei era si ea amenintata, in special de programul german de creare a unei flote, astfel in aprilie 1904, ea adera
la Alinata dintre Franta si Rusia si se formeaza al doilea bloc politico-militar- Antanta. Cele trei tari isi recunosc
interesele in Egipt si Maroc, iar Anglia si Rusia isi delimiteaza sferele de influenta in Tibet, Afganistan si Persia.
Pe plan international, rivalitatile marilor puteri se manifesta si prin reimpartirea lumii impartite. Se ducea o lupta
acerba pentru colonii si noi teritorii, astfel izbucnesc in 1898 razboiul amercano-spaniol pentru influenta in Cuba,
care se termina cu infringerea Spaniei, razboiul anglo-bur dintre anii 1898-1902, unde Anglia si Olanda lupta
pentru influenta in Africa, Anglia detinind victoria. Un alt razboi este cel ruso-japonez din 1902-1904, dat pentru
neintelegerile din Coreea si Maniuria, in care Rusia sufera infringere.
O problema majora, care tulbura relatiile internationale in secolul XIX- inc. XX era problema orientala. Ea
reapare in anul 1875 o data cu rascoala din Bosnia si Hertegovina si aduce in urma sa un sir de razboaie. In 1876
Serbia si Muntenegru sa declare razboi Impreiului Otoman. Folosindu-se de declinul otomanilor, in 1877, Rusia
intervine in razboi sub pretextul apararii slavilor si crestinilor. Armata rusa trece prin Romania si in urma victoriile
de la Plevna si cele din Caucaz, Marile Puteri intervin si impun semnarea armistitiului in ianuarie 1878. Tratatul de
la San Srefano duce la dezmembrarea partii europene a Impreiului Otoman, Romania, Serbia si Muntenegru devin
state independente, iar Bosnia si Hertogovina devin autonome, se creeaza un nou stat Marele principat Bulgaria, iar
ca despagubire de razboi Rusia primea Dobrogea, delta Dunarii si insula Serpilor pe care o schimba pentru trei
judete din sudul Basarabiei. Acest tratat, dar si expansiunea influentei ruse in Balcani a creat nemultumiri majore,
asa ca in 1878 la Congresul de la Berlin se cere imediata lui revizuire. Se produc noi schimbari in favoarea Marilor
Puteri: Bosnia si Hetogovina reveneau Austr-Ungariei, Principatul Bulgar era limitat teritorial, Romania, in urma
memoriului citit de Bratianu si Kogalniceanu, primea delta Dunarii, Dobrogea si insula Serpilor, dar ceda Sudul
Basarabiei-Rusiei, Anglia primeste Cipru. Deranjata de noul echilibru politic in Balcani,in 1912 Romania renunta
la neutralitatea sa si intra in cel de-al doilea Razoi Balcanic, care culmineaza cu tratatul de la Bucuresti din 1913, in
urma caruia ea redobindeste Cadrilaterul. In 1914, o data cu asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand se declanseaza
Primul Razboi Mondial
In concluzie, rivalitatile Marilor Puteri si lupta pentru influentele politice si economice au dus la urmari grave:
razboaie, rascoale, rapturi teritoriale si declansarea Primului Razboi Mondial.
Dupa parerea mea, relatiile politice din anii 1870-1914 si urmarile acestora ne demonstreaza importanta
mentinerii echilibrului dintre forte si rezolvarea conflictelor pe cale pasnica si diplomatica.