Sunteți pe pagina 1din 20

Universitatea Politehnica din Bucuresti Facultatea de Transporturi An universitar: 2014-2015

PROIECT AUTOMOBILE II

Sef lucrari doctor inginer: Liviu Georgescu

Student: Dieaconu Marian Constantin

Grupa: 8401A

Date Proiect Automobile I

Tipul automobilului este reprezentat de un autocamion echipat cu motorul D0834LFL68, are un volum de 4.6 litri, avand 4 cilindri dispusi in linie. Dezvolta o putere efectiva maxima, P max = 162 kW la turatia de 2300 rot/min, si un cuplu motor maxim, M max =850 Nm la turatia de 1500 rot/min.

Printre parametrii importanti se enumera raportul de transmitere al transmisiei principale, i 0 = 2.82 si raportul de transmitere al primei trepte a schimbatorului de viteze, i s1 =5.64, numarul treptelor de viteza fiind in numar de

6.

Capitolul 1. Schimbatorul de viteze

1.1. Alegerea unui schimbator de viteze similar

Conform parametrilor corespunzatori temei de proiect se alege schimbatorul de viteze pentru vehicule comerciale ZF S 6-66, folosit pentru momente de intrare mai mari de 660 Nm si puteri efective maxime cuprinse intre 110 kW si 210 kW.

mai mari de 660 Nm si puteri efective maxime cuprinse intre 110 kW si 210 kW.

Fig. 1.1 Cutie de viteze ZF S 6 -66, [1]

1.2. Calculul dimensiunilor geometrice

1.2.1. Dimensiunile principale ale schimbatorului de viteze Elementul principal de referinta geometric in proiectarea schimbatorului de viteze il constituie distanta dintre axe A. Statistic, conform Fig.1.2, se poate stabili o corelatie intre momentul maxim al motorului M max si distanta dintre axe A.

maxim al motorului M m a x si distanta dintre axe A. Fig. 1.2 Dependenta dintre

Fig. 1.2 Dependenta dintre distanta dintre axe si cuplul motorului, [2]

Din Fig.1.2 reiese ca, pentru momentul de 850 Nm, adica 86.7 kgm, distanta dintre axe va fi: A=176 mm.

Diametrul arborelui primar se determina cu relatia:

= 2.28

3

,

[mm]

(1.1)

in care momentul maxim este exprimat in daNmm. Inlocuind numeric se obtine:

3

= 2.28 85000 = 100.25

Pentru arborele intermediar si secundar exista relatia:

, = (0.4 0.45) ,

[mm]

(1.2)

Cu ajutorul relatiei (1.2) se calculeaza diametrul arborelui intermediar:

= 0.44 180 = 79.2 ,

si diametrul arborelui secundar:

, = 0.44 180 = 79.2 .

Din STAS 8725/2-71 se standardizeaza diametrele arborilor rezultand:

d p =100 mm, d i =80 mm si d s =80 mm. Lungimea arborilor depinde de solutiile constructive alese, de felul elementelor de cuplare, de tipul etansarilor si de numarul treptelor de viteze. In general, pentru determinarea lungimii arborilor se utilizeaza raportul:

Va rezulta:

= 0.16 0.18

l p =

0.18

=

l

i =

0.16 =

l

s =

0.16

=

100

0.178 = 560

80

0.16

80

0.16

= 500

= 500

(1.3)

Alegerea modulului se face cu ajutorul Fig.1.3:

(1.3) Alegerea modulului se face cu ajutorul Fig.1.3: Fig. 1.3 Diagrama modulului in functie de momentul

Astfel, pentru momentului motor de 850 Nm se alege, in functie de tipul si destinatia automobilului si conform STAS 822-61, modulul m n =3.5.

Unghiul de inclinare al danturii se recomanda in cazul autocamioanelor

ca fiind β=20

35°.

Se alege β=25°.

Constructiv se recomanda ca raportul de transmitere al angrenajului permanent sa se determine cu formula:

= 1

Numeric, relatia devine:

= 5.64 = 2.37

(1.4)

Din formula pentru determinarea distantei dintre axe, se obtine numarul de dinti ai rotii de pe arborele primar din angrenajul permanent:

Rezulta:

Se alege = .

= (1+ )

2

=> = 2∙∙ (1+

)

=

218025 3.5(1+2.37) =27.6

(1.5)

(1.6)

Se calculeaza numarul de dinti ai rotii de pe arborele intermediar a angrenajului permanent cu ajutorul relatiei:

Adica,

Se alege

= .

=

= 27 2.37 = 63.99

(1.7)

1.2.2. Etajarea schimbatorului de viteze Din datele de proiect se cunosc: raportul de transmitere al primei trepte de viteza, i s1 =5.64 si ca schimbatorul are 6 trepte de viteze.

Se pune conditia ca in fiecare treapta, turatia motorului sa varieze intre n’ si n”, din zona de functionare stabila a motorului. Rezulta deci ca turatia n’ va trebui sa fie cel putin egala cu turatia n M la care momentul motor are valoarea maxima. Tinand cont ca autocamionul este echipat cu un motor cu aprindere prin comprimare, rezulta ca turatia n” va fi cel mult egala cu turatia de putere maxima, n P .

va fi cel mult egala cu turatia de putere maxima, n P . Fig. 1.4 Etajarea

Fig. 1.4 Etajarea in progresie geometrica(Diagrama fierastrau)

Pentru autovehicululul studiat se va folosi schimbator de viteze la care ultima treapta este o treapta de supraviteza(„overdrive”), cu raportul de transmitere subunitar, priza directa fiind realizata in treapta imediat inferioara.

Deplasarea automobilului cu schimbatorul de viteze in treapta de supraviteza va genera urmatoarele avantaje: micsorarea uzurii motorului, scaderea consumului de combustibil, cresterea vitezei maxime pe drumurile cu rezistenta specifica redusa.

Pentru calculele urmatoare se considera ca trecearea dintr-o treapta de viteza in alta se face instantaneu. In conditii reale, trecerea de la o treapta la

alta dureaza un anumit timp, care depinde de constructia schimbatorului de viteze, de tipul motorului, precum si de indemanarea conducatorului auto.

Ratia de etajare, r, se detemina cu formula:

=

2

1

(1.8)

in care: k reprezinta numarul de trepte de viteza.

Pentru calculul raportului de transmitere intr-o treapta oarecare i se utilizeaza relatia:

2

=

−−1

1

(1.9)

Pentru cele 6 trepte de viteza vor rezulta raporturile urmatoare:

1 = 5.64

2 =

62

3 =

62

4 =

62

5.64

621

=

3.66

5.64

631

=

2.37

5.64

641

=

1.54

5 =

62

5.64 651

= 1

6 =

62

5.64 661 = 0.65

Cu ajutorul relatiei (1.9) s-a obtinut un raport de transmitere pentru treapta de supraviteza prea mic. De aceea, in proiectarea schimbatorului de viteze se adopta i s6 =0.8.

1.3. Calculul treptei a 4-a de viteza

1.3.1. Determinarea elementelor principale dimensionale ale angrenajului cilindric exterior cu dinti inclinati

Se cunosc: distanta dintre axe(A=176mm), modulul normal al danturii (m n =3.5), unghiul de inclinare a rotilor dintate (β=25 0 ), raportul de transmitere (i s4 =1.54).

Se calculeaza numarul de dinti ai rotilor dintate care formeaza angrenajul. Se determina mai intai, din considerente geometrice si cinematice, numarul probabil de dinti ai rotii de pe arborele intermediar:

Rezulta:

2∙∙

4

=

(1+

4 )

2 176 25 0

4

=

3.5 (1 + 1.54) = 35.9

(1.10)

Se alege numarul de dinti ai rotii de pe arborele intermediar corespunzatoare treptei a 4-a de viteza: = .

Se determina numarul de dinti ai rotii conjugate:

4 = 4 4

Numeric, relatia (1.11) devine:

4 = 36 1.54 = 55.4

(1.11)

Se alege numarul de dinti ai rotii de pe arborele secundar corespunzatoare treptei a 4-a de viteza: = .

Distanta de referinta dintre axe(distanta dintre axe, in cazul cand angrenajul ar fi nedeplasat) este:

0 = ( 4 + 4 )

2

0 = 3.5 (36 + 55)

2 25

= 175,7

(1.12)

Se impune conditia ca:

0

(1.13)

Adica: 175.7176 , ceea ce inseamna ca se indeplineste conditia.

1.3.2. Calculul geometric al angrenajului

Se considera unghiul profilului de referinta: α 0 =20 0 .

Unghiul profilului danturii in plan frontal este:

= (

0

)

=

0

20 25 0 = 21.9 0

Unghiul de rostogolire frontal:

= ( 0 )

=

175.7

176

21.9 0 = 22.1 0

(1.14)

(1.15)

Suma deplasarilor specifice ale danturii rotilor in plan normal:

= ( 4 + 4 )

20

= 36 + 55

0.02034 0.01977

2 20 0

= 0.071

1

+ 4 + 4

4

4

4 + 4

4

in care =0.5 pentru danturi durificate

1 0.071

36 55

36

+ 55 = 0.175

36 + 55 + 0.7

36

2 = 1

(1.16)

(1.17)

(1.18)

2 = 0.071 0.175 = 0.104

Modulul frontal este dat de relatia:

Diametrele de divizare:

=

=

3.5

25 0 = 3.86

4,4 = 4,4

(1.19)

(1.20)

4 = 3.86 36 = 138.96

4 = 3.86 55 = 212.3

Diametrele de baza:

4,4 = 4,4

(1.21)

4 = 138.96 21.9 0 = 128.93

4 = 212.3 21.9 0 = 196.98

Diametrele de rostogolire:

4,4 = 4,4

21.9 0 4 = 138.96 22.1 0 = 139.16

21.9 0 4 = 212.3 22.1 0 = 212.6

Diametrele de picior:

in care:

4,4 = 4,4 2 (

+ 0 1,2 )

= 1 - reprezinta coeficientul inaltimii capului de referinta;

0 = 0.25 - jocul de referinta la picior.

(1.22)

(1.23)

4 = 138.96 2 3.5 1 + 0.25 0.175 = 131.43

4 = 212.3 2 3.5 1 + 0.25 + 0.104 = 202.82

Diametrele de cap:

4,4 =

2 [ + ( 2,1 )] 4,4

(1.24)

4 = 2 176 + 3.5 1 + 0.104 212.3 = 147.43

4 = 2 176 + 3.5 1 0.175 138.96 = 218.82

Inaltimea dintilor:

4,4 = 4,4 4,4

2

4 =

4 =

147.43

131.43

 

2

= 8

218.82

202.82

= 8

 

2

(1.25)

Unghiul de presiune la capul dintelui in plan frontal:

4,4 = (

4,4

4,4 )

4,4 =

138.96

147.43

21.9 0 = 29 0

4,4 =

212.3

218.82 21.9 0

= 25.8 0

Latimea danturii rotilor:

4 = 4

4 = 4 +

(1.26)

(1.27)

(1.28)

in care: = 0.3 reprezinta factorul de latime al danturii.

4 = 138.96 0.3 = 41.7

Se alege 4 = 42 .

Rezulta: 4 = 42 + 3.5 = 45.5 . Se alege 4 = 46 .

1.3.3. Calculul fortelor din angrenaj

Fortele nominale din angrenaj se determina din momentul de torsiune motor existent pe arborele pinionului, in cazul de fata, pe arborele intermediar.

Momentul pe arborele intermediar, M i se calculeaza cu relatia:

=

(1.29)

= 850 2.37 = 2014.5

Fortele tangentiale:

4 = 4 = 2

4

2 2014500

4 = 4 =

138.96

Fortele radiale:

= 28993.95

4 = 4 = 4

(1.30)

(1.31)

4 = 4 = 28993.95 21.9 0 = 11655.49

Fortele axiale:

4 = 4 = 4

(1.32)

4 = 4 = 28993.95 25 0 = 13520.1

Forta normala pe flancul dintelui:

4 =

2

4 + 4 + 4

2

2

(1.33)

4 = 28993.95 2 + 11655.49 2 + 13520.1 2 = 34048.39

1.3.4. Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului cilindric cu dinti inclinati

a. Verificarea la oboseala prin incovoiere a piciorului dintelui

Tensiunea de incovoiere de la piciorul dintelui se determina cu relatia:

= 4 4

(1.34)

in care: = 1.25 reprezinta factorul de utilizare;

= 1.1 - factorul repartitiei frontale a sarcinii;

= 1.04 - factorul dinamic;

= 1 - factorul de repartitie a sarcinii pe latimea danturii;

= 1.2 - factorul de forma al dintelui;

= 1.1 - factorul gradului de acoperire

= 1 - factorul inclinarii danturii

- tensiunea admisibila la oboseala prin incovoiere la piciorul

unde:

dintelui:

=

(1.35)

= 460 - rezistenta limita la rupere prin oboseala la

piciorul dintelui;

= 1.15 factorul de siguranta la rupere prin oboseala la piciorul

dintelui;

= 1 - factorul numarului de cicluri de funcionare;

= 1.1 - factorul concentratorului de tensiune din zona de racordare

a piciorului dintelui;

= 1 - factorul de dimensiune.

=

=

460

1.15 1 1.1 1 = 440 .

28993.95 1.25 1.04 1.1 1

46 3.5

1.2 1.1 1 = 340 440

b. Verificarea solicitarii statice de incovoiere a piciorului dintelui la incarcarea

maxima

=

(1.36)

in care: =1 reprezinta factorul de soc maxim:

unde

=

(1.37)

= 1000 reprezinta rezistenta la rupere statica prin incovoiere;

= 2 coeficientul de siguranta la solicitarea statica prin soc.

=

=

1000

2

= 500

1

1.25 340 = 272 500

c. Verificarea la presiune hertziana, in cazul solicitarii la oboseala a flancurilor dintilor (verificare la pitting)

(1.38)

in care:

= 4

4 4

4 +1

4

=

(1.39)

unde: = 190 - factorul modulului de elasticitate al materialului;

= 1 - factorul zonei de contact;

- factorul gradului de acoperire;

= 0.95 - factorul inclinarii dintilor;

= 1.1 - factorul repartitiei frontale a sarcinii;

= 1 - factorul de repartitie a sarcinii pe latimea danturii;

- tensiunea hertziana admisibila la solicitarea de oboseala a

flancurilor dintilor;

= 1200 - rezistenta limita la oboseala superficiala de contact a

flancurilor dintilor;

= 1.5

- factorul rugozitatii flancurilor dintilor;

= 1 - factorul raportului duritatii flancurilor;

= 0.97factorul influentei vitezei periferice a rotilor;

= 1 - factorului numarului de cicluri de functionare.

=

850

1.15 1.5 1 0.97 1 = 1075

=

28993.95 1.25 1.04 1.1 1

42 138.96

= 4801075

1.54 + 1

1.54

190 1 1 0.95

d. Verificarea la solicitarea statica de contact a flancurilor dintilor

=

(1.40)

in care: = 2400 reprezinta presiunea hertziana statica admisibila

=

1

1.25 480 = 430 2400

1.4. Calculul si alegerea rulmentilor de pe arborele intermediar

Pentru alegerea rulmentilor este necesar calculul reactiunilor din lagarele arborelui intermediar. In acest scop se analizeaza schema de incarcare a arborelui prezentata in Figura 1.5.

schema de incarcare a arborelui prezentata in Figura 1.5. Fig. 1.5 Schema de incarcare a arborelui

Fig. 1.5 Schema de incarcare a arborelui intermediar pentru schimbatoarele de viteza cu 3 arbori, [ ]

Se considera ca indicele k ii corespunde treptei a 4-a de viteza, calculata in subcapitolul 1.3. In continuare se vor calcula fortele din angrenajul permanent.

Este nevoie de dimensionarea angrenajului permanent. Utilizand formula (1.20) si tinand cont de numarul de dinti ai rotii conducatoare, se obtine diametrul de divizare al pinionului de pe arborele primar:

= 3.86 27 = 104.22

Astfel, cu ajutorul formulelor (1.30), (1.31) si (1.32), in care momentul este cel al motorului si diametrul cel al pinionului, va rezulta:

2 850000

=

104.22

= 16311.65

= 13611.65 21.9 0 = 6557.24

= 13611.65 25 0 = 6347.22

Se mai cunosc dimensiunile: l 6 =28 mm, l 7 =135 mm, l 8 =330 mm. Prin insumare rezulta: L 3 =493 mm.

Prin tema de proiect se cere calculul si alegerea rulmentului stanga al arborelui intermediar. Asadar, reactiunile vor fi:

= 7 + 8 4 8

3

= 7 + 8 + 4 8 + 4 4

3

(1.41)

(1.42)

in care: ,4 reprezinta distanta de arborele intermediar la punctul de actionare

ar fortelor din angrenajele permanent, respectiv treptei a 4-a si se

determina cu relatiile:

=

2

4 = 4

2

Incepand cu ultima relatie rezulta:

=

6557.24

138.96

4 =

= 69.48

2

104.22

= 176

2

= 123.89

135 + 330

+ 11655.49 330 6347.22 123.89 + 13520.1 69.48

493

(1.43)

(1.44)

= 14297

16311.65 135 + 330 28993.95 330

=

493

= 4022

Forta echivalenta corespunzatoare treptei a 4-a de viteza se determina cu relatia:

4 = 4 +

(1.45)

unde: 4 reprezinta forta radiala din lagar corespunzatoare treptei a 4-a:

4 = + 2

2

(1.46)

= 0.56 - coeficient de transformare a sarcinii locale R 4 in sarcina

circumferentiala;

= 1.99 coeficint de transformare a sarcinii axiale in sarcina radiala.

X E =0

.

4 = 14297 2 + 4022 2

= 14852

4 = 0.56 14852 = 8317

Se determina durabilitatea rulmentului:

= ( 4 )

(1.47)

in care: C = 178000 N reprezinta incarcarea dinamica a rulmentului;

p=10/3 pentru role conice.

= ( 178000

8317

) 10/3 = 27217.3 . .

Se determina durata efectiva de functionare:

=

10

6

= 60

27217.3 10 6

60 2300

= 197227

(1.48)

Se constata ca durata de functionare este mai mare decat durata minima admisibila = 20000 , ceea ce inseamna ca rulmentul a fost ales corect.

Rulmentul ales are urmatoarele caracteristici: d=85 mm, C=178000N, C 0 =224000N, = 0.56, = 1.99

Bibliografie

[1] Naunheimer, H. s.a. Automotive Transmissions, Fundamentals, Selection, Design and Application, Second Edition. [2] Fratila, Gh. Calculul Si Constructia Automobilelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

[3] Filipoiu, I.D. si Tudor A.Proiectarea Transmisiilor Mecanice, Editura Bren, Bucuresti,

2006.