Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
turism montan;
programe ecologice;
programe comunitare;
programe de instruire.
Actiunile de turism montan au angrenat de-a lungul anilor mii de persoane si sute de
organizatii din toate zonele tarii in editiile Per Pedes de primavara si toamna, punandu-i in
contact nemijlocit cu natura, cu frumusetile si farmecul muntilor. In egala masura s-a urmarit
atragerea cat mai multor tineri, copii, elevi si studenti in actiunile de initiere, mai ales in
taberele de educatie ecologica anuale, privind comportamentul pe munte.
Printre obiectivele organizatiei se numara:
Organigrama ONG:
Adunarea Generala a
Membrilor activi
Comisia de Cenzori
Consiliul Director
Presedinte
Vicepresedinte
Birou Executiv
Contabil
Secretar
1. Adunarea Generala a Membrilor activi este organul de conducere, alcatuit din totalitatea
membrilor activi.
Competenta:
-stabileste strategia si obiectivele generale ale organizatiei;
-aproba bugetul de venituri si cheltuieli si situatia financiara anuala;
-alege si revoca membrii Consiliului director si Presedintele;
- modifica actul constitutiv si statutul;
-dizolva si lichideaza organizatia.
Adunarea Generala se intruneste cel putin o data pe an, nu mai tirziu de 15 martie. Ea poate fi
convocata in sedinte extraordinare prin decizia Consiliului Director Albamont din initiativa
proprie si la solicitarea a 1/3 din membrii activi.
2. Consiliul de conducere asigura punerea in executare a hotararilor Adunarii Generale.
Componenta sa este numai din membrii Albamont.
Atributii:
-prezinta Adunarii Generale raportul anual de activitate;
- executa bugetului de venituri si cheltuieli, situatia financiara anuala, proiectul bugetului de
venituri si cheltuieli si proiectul programelor organigramei;
3
-incheie
acte
juridice
in
numele
si
pe
seama
organigramei;
membri fondatori;
membri de onoare;
membri activi;
membri colaboratori;
membri simpatizanti.
Numarul total al membrilor a ajuns la aproximativ 250, numarul membrilor activi fiind
in medie de 35 - 45 persoane.
Albamont detine un spatiu inchiriat constituit din 2 birouri, amplasat in centrul orasului
Alba Iulia, 4 computere, 2 xerox-uri, o camera video, aparat TV, videorecorder, aparat de
proiecie diapozitive, retroproiector si mobilier.
4
cu
acestea.
ooooPrincipalele surse de finantare ale organizatiei Albamont sunt: surse externe circa 80%,
5
surse interne 20% din cotizatii, contributii, sponsorizari si voluntariat. Numarul total al
membrilor a ajuns la 250, activi fiind 30.
Relatiile ONG-ului cu alti operatori:
Clubul este in relaii de parteneriat si colaborare cu peste o suta de alte O.N.G.-uri din
judet, din tara si strainatate, cu instituii guvernamentale, structuri administrative locale si
centrale, instituii de invatamant, de cercetare, stiintifice si culturale, cu institutii
internationale implicate in probleme de protectie a mediului, participare publica, dezvoltare
comunitara si programe de instruire.
Printre cele mai importante colaborari cu alti operatori se numara:
-Protejarea rezervatia geo-botanica Scarita-Belioara , prin care s-a realizat unui gard din
lemn In jurul perimetrului rezervatiei care sa Impiedice accesul vitelor In zona, si
- Salvati Cetatea Alba Iulia: campanie de constientizare a pericolului In care se afla
cetatea medievala din Alba Iulia si de impulsionare a activitatilor de restaurare si protejare a
acesteia.
urilor, crearea unui centru de informare pe probleme de interes pentru ONG-uri cu biblioteca
si baza de date, facilitarea dialogului si a cooperarii Intre institutii guvernamentale si ONGuri.
Consiliul Judetean Alba a zonei Raului Sebes ca zona de importanta strategica si elaborarea
unei reglementari privind asigurarea conditiilor sanitare si de mediu necesare pentru apele
bazinului hidrografic Sebes.
Consiliul Judetean Alba , care a contribuit cu resurse banesti la multe din activitatile
O.N.G.-ului.
= APUSENI CURATI =
Obiective specifice:
Elaborarea Planului Comunitar de Actiune pentru Indepartarea Deseurilor Lemnoase
din Muntii Apuseni si implementarea actiunilor cuprinse in acest plan;
Reducerea impactului negativ al depozitelor de deseuri asupra mediului;
Constientizarea in randul populatiei a responsabilitatii pe care o au in protectia
mediului si impactul negativ al deseurilor eliminate asupra capitalului natural;
Reducerea cantitatii de deseuri depozitate necontrolat.
Printre actiunile cuprinse in Planul Comunitar de actiune pentru Indepartarea Deseurilor
Lemnoase se numara:
1. Inventarul deseurilor si stabilirea proprietarilor;
2. Indepartarea rumegusului prin imprastierea acestuia in padure;
3. Stabilirea catorva locuri de depozitare centralizata;
4. Depunerea documentatiilor pentru autorizatiile de mediu;
5. Emiterea unei hotarari a Consiliului Local privind gestiunea deseurilor in comuna;
6. Contactarea firmelor care folosesc rumegus in procesul tehnologic si stabilirea unui
mod de ridicare periodica a deseurilor lemnoase.
Necesitatea proiectului:
Chiar sub forma bruta, rumegusul depozitat necorespunzator poate genera daune
asupra mediului, poate contamina solul, apele si poate genera distrugerea habitatului acvatic.
Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent si de aceea sunt necesare actiuni de
colectare a acestora cat mai eficiente. Prezenta deseurilor cu rumegus pe malurile apelor cat si
pe marginea drumurilor afecteaza si potentialul turistic, comuna pierzandu-si atractivitatea
pentru turisti.
Sursele de finantare:
Finantatorii proiectului sunt: MilieuKontakt Oost Europa Olanda si Administratia
Fondului pentru Mediu;
Partener de proiect: Fundatia Ecotop Oradea.
8
Beneficiarii:
Proiectul se adreseaza locuitorilor comunei Garda din judetul Alba care, din lipsa unui
spatiu centralizat de depozitare, elimina aceste reziduuri in zone nepermise. Beneficiarii
proiectului sunt si societatile care recicleaza acest tip de deseuri, avand la dispozitie o
cantitate mare de materie prima la un pret scazut.
Prin interventia acestora zonele afectate de depozitele ilegale vor disparea creand un mediu
curat, sanatos care va asigura si o baza de dezvoltare a turismului rural. Unitatile turistice vor
avea de asemena de castigat, prin atragerea mai multor turisti dornici de un turism ecologic.
Derularea activitatilor:
Primele actiuni au avut la baza pregatirea, editarea si tiparirea afiselor si pliantelor,
urmate de o vizita preliminara in zona, pentru a putea decide care este cea mai buna
modalitate de diseminare a materialelor informative.
In timpul vizitei pregtitoare s-au purtat primele discutii pe tema deseurilor lemnoase
cu autoritatile locale (consilieri, primar, sef de ocol silvic, politist). Ideea desfasurarii
campaniei in localitate a fost imediat agreata de autoritati dar s-au ridicat obiectii privind
depozitarea centralizata a rumegusului pe motiv ca nu exista teren disponibil si ca deseurile
lemnoase sunt exclusiv problema gospodarilor. Aratand ca de fapt dezvoltarea agroturistica a
zonei depinde si de aspectul general al comunei, de gradul de poluare existent, am reusit sa
convingem autoritatile sa devina mai active in eliminarea poluarii cu deseuri lemnoase.
10
In anul 1999 CETM Albamont si-a desfasurat activitatea avand ca suport financiar
urmatoarele surse:
-contributii 25 269 mii lei
-sponsorizari 152 487 mii lei
-proiecte finantate de alte organisme 1 594 637 mii lei
- dobanzi 29 524 mii lei
-alte venituri 15 054 mii lei
TOTAL = 1 816 971 mii lei
La sfarsitul anului 1999 CETM Albamont detine
Terenuri in valoare de 100 000 mii lei
Mijloace fixe in valoare de 465 621 mii lei
Titluri de participare in valoare de 2 100 mii lei
Obiecte de inventar in valoare de 225 158 mii lei
Structura cheltuielilor
Cheltuielile suportate de CETM Albamont in anul 1999 au o valoare totala de 915 965 mii lei
Principalele cheltuieli dupa natura lor:
- mii lei Denumire
Valoare
Cheltuieli materiale
651 917
Cheltuieli cu chiriile
30 653
189 120
11 445
Cheltuieli cu deplasarile
89 182
50 084
Cheltuieli cu personalul
367 750
11
159 978
10 112
Cheltuieli financiare
5 392
Alte cheltuieli
2 073
Rezultatele
A fost gasita o firma dispusa sa preia intreaga cantitate de rumegus, incepand cu anul
2000, utilizandu-l pentru fabricarea placilor aglomerate;
S-a emis o hotarare de Consiliul Local privind gestionarea deseurilor lemnoase si s-a
curatat zona in proportie de 60 %;
In urma inventariatului au fost descoperite gramezi de rumegus ale caror proprietari nu
au putut fi identificati, deseurile urmand sa fie indepartate printr-o actiune viitoare,
organizata de Primarie.
Efectele proiectului
Efectele ecologice ale proiectului
Criteriu
Subcriteriu
Indicator
Efect
Terenuri
Calitatea solului
Suprafete degradate
Proiectul
Ape
Lacuri
Calitatea
suprafetelor
apelor
Rauri
Calitatea
suprafetelor
contribuie
si
la
la
conservarea
biodiversitatii
Este
impiedicata
disparitia
al speciilor de flora
Criteriu
Subcriteriu
Indicator
Efect
Sanatate
Mortalitate
Durata de viata
Educatie
Educarea
populatiei
varsta de peste 12
ani
Eficienta proiectului
Proiectul Apuseni curati a adus organizatiei Albamont venituri in valoare de 416 560 mii
lei, cheltuielile totale necesare realizarii activitatilor fiind de 287 670 mii lei.
Indicatori de eficienta economica
Profitul brut reprezinta cel mai concludent indicator al eficientei economice finale a oricarei
activitati economice, si se determina ca diferenta intre venituri si cheltuieli:
Pb=V Ch = 416 560 287 670 = 128 890 mii lei
Cheltuielile la 1000 lei venituri exprima eficienta cheltuielilor efectuate aferente veniturilor
realizate si se determina ca raport intre cheltuielile totale si venituri:
Ch *1000/V = Ch / V *1000 = 287 670 / 416 560 * 1000 = 69 mii lei
Rata rentabilitatii generale evidentiaza eficienta consumului de resurse si se calculeaza ca
raport intre profitul net si cheltuielile totale:
Profit net = Profit brut Impozit pe profit
Rrg = Profit net / Cheltuieli totale *100 = 108 268/ 287 670 *100 = 37,63 %
13
Analiza SWOT
PUNCTE FORTE:
Participarea a unui grup de 12 copii care au atras
atentia locuitorilor
S-a reusit contactarea unei societati ce utilizeaza
rumegus in activitatea tehnologica
Buna finantare
PUNCTE SLABE:
Societatea care utilizeaza
rumegusul
nu
este
OPORTUNITATI:
Extinderea ariei de activitate in alte localitati
invecinate cu potential turistic
O posibila colaborare cu agentiile de turism cu
care organizatia are unele interese comune
polueaza zona
AMENINTARI:
Scaderea
locuitorilor
interesului
pentru
potentialului
turistic
externe
14
Concluzii si propuneri
Cu toate ca a fost implementat pe termen scurt, Planul Comunitar de actiune pentru
indepartarea deseurilor lemnoase din Garda a avut succes, acesta fiind doar inceputul
colaborarii cu ECOTOP Oradea. Impreuna cu aceasta fundatie, Albamont a derulat o
campanie mai ampla care a vizat, pe langa Garda, si localitatile Arieseni, Baita, Pietroasa si
Nucet. Activismul comunitar in mediul rural nu este foarte organizat, insa se poate realiza cu
ajutorul persoanelor cheie ale comunitatii. Muntii Apuseni au numeroase resurse naturale si
potential turistic si de aceea trebuie sa-i protejam, atat pentru noi cat si pentru generatiile
viitoare.
Bibliografie:
http://albamont.greenagenda.org
http://www.albamont.ro
15
16