Sunteți pe pagina 1din 10

TULB PSIHICE IN BOLILE CARDIOVASC CEREBRALE

Tulburari psihice in boala hipertonica (HTA)

-HTA cauza de deces pt 25proc din cei >50 ani


-se asoc cu ATS cerebrala,compl in st II si III
Etiol –fc eredo fam
-fc dobanditi : stress:emot, suprasol, viata neechil, abuz de alcool, tutun,obezitate,alim
necores;
Tulb psihice –3 stadiiale ev
a)-acuze nevrotice: cefalee, astenie, insomnie, iritabilitate,anxietate (sdr neuroasteniform)
-ev ondulanta in fct de var tens arteriale
-cefalee-crize migrenoase, apoi continua
-frontal,occipital
-scadera rand intelectual, lentoarea proc psihice
-tulb senzoriale: -oftalm(fotoame, fosfene: scantei, muste zburatoare,puncte negre-caract
halucinozic elementar)
-auditiv (foneme, acuasme:vazaituri, bubuituri,pocnituri,tiuituri in urechi)
-vestib : ameteli
-sindr pseudopsihopatic(exacerb a tras caract ant)
b)-st de tranzitie-pot ap psihoze hipertensive-idei delir de relatie, de persecutie, de gelozie,
hipocondriace( au ca pct de plecare obsesii, fobii leg de st sanatatii : agorafobia, cardiofob)
-dispoz –anxios- depresiva( de obicei)
-ep mixte cu coloratura maniaca(rar),euforie frecv coleroasa, idei de
grandoare fragm
-uneori episoade de obnubilare delirant-oneroide, crepusculare, ametive
-dintre sindroamele psihotice
1) sindr depresiv
-ap brusca
-anxietate, depresie, neliniste psihomotorie
-uneori idei delirante de autoacuzare, umilire, hipocondriace, urmarire, influenta
-uneori haluc viz si auditive, survenite pe fond de disp depres
-in foeme de depresiune exagerata , modif tens arter pot prod tulb de constiinta tip crepuscular
sau delirant oneroid (boln nu mai percepe clar mediul ext, false recunoasteri, hal, dez in timp
si spatiu), dupa ep conf nu pastreaza amintirea starii (amnezie lacunara) sau o reproduc
fragmentar
-durata ep depr 2-3 sapt, tend sa recidiveze
-uneori este dat trat hipotensor rezerpinic
2)sindrom paroxistic
-cupr tulb psihice si neurol care apar si dispar brusc, sub forma de crize tranzitorii
-tulb de constiinta : -obnubilare(frecv)
-stare delirant oneroida(rar)
-stare crepusculara(cea mai caract)
-uneori lipotimie urmata de amnezie lacunara
-simpt neurol-disartrie,cecitate,surditate,hiper /hipoestezie,paralizie,hemiplegie,fen afazice
-tranzitorii, reversibile(DD AVC)
-rar microsimpt reziduale-fond astenic, depresiv anxios
3)sindr pseudotumoral
-debut brusc
-labilitate afectiva (trecere rapida dela st de tensiune anxioasa la st de usoara euforie cu
logoree, predisp la glume, amintind de moria din tu frontale)
-urmeaza sindr deja descrise, rar apare diredt
-in cazurile cu ev nefav trece in sindr pseudoparalitic

c) 4)sindr pseudoparalitic
-caract st III a HTA
-aseman paraliziei generale: -red treptata a preoc, saracire globala a act psihice,slab mem,a
cap intel, a simt critic si constiinta boli
-indiferenti, euforici, tendinta de a se supraaprecia mergand pana la idei delirante de
grandoare pasagere
-tulb neurologice tip paretic, afazic
-remisiuni scurte si incomplete
-scad intelectului si a personalitatii
-frecv ictusuri hipertensive care pot fi fatale
-encefalopatie vasculara mixta cu tulb de constiinta, crize comitiale si fen amnestice

5) sindr Korsakov
-inconstanta intensitatii tulb de mem leg de oscilatiile tensiuni arteriale
-evol ondulanta-uneori ev spre o dementa de tip vasc
Dg-ECG
-ex urinar,uree, clearance
-EEG,FO
-tb evidentiata HTA si ATS
DD
-ateroscleroza cerebrala poate exista indep de HTA sau poate fi o complicatie a acesteia
-tulb psihice sunt mai stabile, lasa urme ireversibile
-in st III al HTA diferentele se sterg,
-crize epileptiforme-in HTA manif critice simptomatice, fara tulb de personalitate tip epileptic
+anamneza
-sindr nevrotiforme din st I –caract paroxistic in fct de oscilatiile TA
-sindr depresiv-aparitie brusca
-elem confuzionale
-oscilatie concurdanta cu val TA,si cu excitantii din mediul ext
-in st av si la pers in varsta e mai greu de deoseb de melancolia de involutie
(evol trenanta, fara var ale intens si fara HTA)

Trat psihiatric
-sindromatic-depr : trat sedativ : Levomepromazina, dizepam,lamital sodic inaite de culcare
antidepresor-se evita :antideprim, nortriptilina,IMAO
se prefera mianserina, maprotilina(ludiomil),doxepin
encefalita hipertensiva :MgSO4 (1fiola dizolv in 6fiole de glc33proc,inj iv
2X/zi ) lecitina, piracetam, vit B6, B1,C,centrofenoxina
agitatie-neuroleptice (risc de hipotensiune brusca, confuzie in sd
III) :haloperidol, tioridazina,clorpentixen
-tranchilizante :hidroxizin
TULB PSIHICE IN ARTERIOSCLEROZA CEREBRALA

Def : ATS= o lez caract prin ingrosarea, indurarea si sclerozarea peretilor arteriali
-boala metab generala, care afecteaza sistemul arterial in totalitate,
-trei loc sunt de imp vitala: cardiaca, cerebrala, renala
ATS cerebrala : proces distrofic aterogen al arterelor cerebrale
-se instaleazza progresiv, cu varsta
-duce la insuf circulatorie cerebrala= substratul morfofunctional al simpt
psihice si neurologice
-manif clinice devin evidente dupa 45 ani, stadiul preclinic pare a debuta mai
timpuriu
- dementa vasc subcorticala( Binswanger) /dementa multiinfarct = 25-40 proc din cazurile de
demente primare(senila, presenila) ; dupa alti autori 3-4proc cu val max dupa 65 ani
-dementa multiinfarct se instaleaza doar cand infarctele cuprind 50-100 ml din masa
creierului( model de prag)
-pentru a evita caract cantitativ :« scala de ischemie » : 2 serii de itemi cotati diferit
seria A (cate 2pct )
-debut brusc
-evol ondulanta
-AVC in antec
-simpt neurol de focar
-semne neurol de focar
seria B (1pct fiecare)
-deteriorare globala
-confuzie nocturna
-conservare reltiva a person
-depresiune
-simptome somatice
-incontinenta emotionala
-antec de hipertensiune
-date ateriosclerotice asociate

>7 pct = dementa multiinfarct


<7pct = dementa degenerativa primara

-componenta vasc e implic in dem multiinfarct , dem subcorticala, dementa Alzheimer (dif e
dificila)
-modif subst albe profunde -are ef asupra fct cognitive
-se asoc cu un AVC, infarcte cerebrale si hipertens arteriala
Etiologie :
-fct eredo-constitut-genetic
-varsta-ap tardiva a modif
-sexul-femeile relativ protejate prin estrogeni, dupa menop risc asem barb
-hipotiroidia
-dislipidemia, diabetul, obezitatea, hipercolesterolemia, hiperlipidemia esentiala
-hipertensiunea arteriala faza III
-suprasoic, traume psihice, sedentarism
-alim dezechilib
-factor local vasc
Clinic
-debut: sindr nevrotice (rar sindr psihotice): cefalee, iritabil,insomnie, scaderea cap de munca,
slabirea mem si a cap e conc, tulb neurovegetative, cenestopatii, preoc hipocondriace,
parestezii, fotoame, acuasme; dezinhibitie instinctuala
-ex neurologic: pierdere a coord fine a misc, tremor fin al deg mainilor, ROT vii,
incetinirea refl fotomotor
=sindr pseudoastenic (neuroasteniform) pe fond de ATS cerebrala incipienta
-faza de stare:- dupa cativa ani scaderea intelectului, tulb de mem fixare si evocare si atentie
evidente si cu timpul const (initial dat st emotionale neplacute, oboseala)
-tulb emotionale pe fond afectiv scazut, anxios
-tulb de somn : intreruperi, cosmare
-diminuarea activ, limitara la obisn automate, rasp scurte aprobative
-accidente psihotice sau neurologice
-pot aparea urmat sindroame :
1. sindr depresiv:
- depresie anxioasa frcv cu agitatie, starea var in fct de nat excitantilor ext
- pot ap iedei delirante fragmentare, stereotipe, de autoacuzare, hipocondriace,
de prejudiciu, de mica amplitudine,absurde in fct de gr de deterirare intelect
- momente confuzionale in care pot face tentative suicidare
2. sindr maniacal
-rar
-oscilatie afectiva in fct de nat excitantilor externi
-atipic :- euforia mai stearsa se amesteca cu agitatie
-idei de marire se amesteca cu cele gelozie si persecutie
-delir fragmentar, stereotip, uneori aspect confabulator-fantastic
-hiperactivitate, logoree, fuga de idei, preoc erotice
-episoade coleroase sau confuzionale tip delirant-oneiroid sau crepuscular
-uneori sfarsit letal dat agitatiei sau unor acte periculoase, comise fara critica
3. sindr confuzive
-episoade tranzitorii de delirium –vesperal
-« delirul oniric al batranului » aparut dupa ictus :-idei delirante de persecutie, otravire,
furt, grandoare
-crize de grand mal sau jacksoniene expresie a epilepsiei simpt tardive
4 . sindr paranoid (halucinator-delirant)
-apare tardiv, dupa 60ani
-haluc auditive persistente si intense, olfact, viscerale
-interpret delirante de urmarire, prejudiciu, gelozie, autoacuzare
-uneori automatism mental( se act asupra lui de la distanta, i se impun idei) cu caract mai
concret decat in schizofr, fara tend la sistematizare
5 . sindr de pseudodementa
-rar, tranzitoriu remite in cateva zile, rar sapt
-indiferenta afectiva completa, euforie sau depresie
-dezorientare temporo-spatiala
-amnezie antero-retrograda
-scaderea cap critice, pierderea constiintei boli
-expresia unei insuf circulatorii cerebrale acutizate
6. sindrom demential : Dementa vasculara

-Dementa vasc multiinfarct- debut acut, scad fct executive, lab af, tulb de mers, simpt
parkinsoniene -ev nu e progres, stabilitate a fct cogn
-lez subcorticale , subst alba a lobilor frontali, talamus, caps
int
-Dem vasc post-stroke= consec acuta sau cronica a strokului, greu de dif de dem
multiinfarct - hemianopsie, apraxie, paralizii faciale, slabiciune extrema
-creste riscul recurentei stoke-ului
Dem vasc-clinic :
-uneori exista un istoric de AVC tranzitorii, cu afect camp vizual, pareze temporare,
pierderea vederii
-deficit permanent si irev a principalelor fct psihice ale personalitatii
-dem arteriosclerotica a fost denumita si dementa lacunara dat inegalitatii afectari fct
psihice, si a lipsei caract global a tb cl
-pastrarea relativ indelungata a constiintei bolii , a unor norme esentiale de conduita, a
relatiilor cu cei din jur, a sentimentelor fata de ceilalti, a nucleului personalitatii
-sdr dem se instaleaza lent, progresiv, consecutiv sdr neuroasteniform care evolueaza prin
deteriorare treptata cu denivelari mai acc dupa acc neurologice si psihice
-dismneziile devin amnezie si afecteaza orientareea in timp ( mai putin in spatiu)
-scade atentia
-ideatia incetineste, devine monotona, stereotipa, saraca in continut
-labilitate emotionala devine incontinenta afectiva pana la ras si plans spasmodic
-acte impulsive si agresive, injurii la contrarieri
-comportament variabil mai mult agitat decat apatic, cu conflictualitate crescuta,
iritabilitate, excentricitate, atit paranoide
-capacitatea de munca se pierde treptat aproape total
-episoade tranz de obnubilare sau de delirium prov de noi infarctizari
-modif somatice : -vase periferice sclerozate
-semne de focar dupa AVC: pareze, paralizii, afazie, agnozie, refl
patologice
-frecv : paralizia pseudobulbara : tetrapareza piramidala
tulb de deglutitie, fonatie,
voce nazonata, monotona, disartrica
-misc lente,
- facies imobil, trasat cazute, ptoza (dat parezei bilat faciale centrale)
-ras, plans spasmodic
-refelxe specifice-refl palmo-mentonier ( s Marinescu-Radovici)
-reflex bucal Toulouse (percutia buzelor det schita de
contractura cu proiectarea buzelor inainte)
Evolutie 3-10 ani
Faza terminala-bolnavul ramane la pat, gatos, casectic, face escare, infectii intercurente,
icusuri, sucomba
Dg- ex clinic +ex complementare
-manif de ats a vaselor periferice(a temporala, humerala), aorta
-ROT vii, asimetrice ; semn Marinescu Radovici, Toulouse
-teste clinice si de lab –afect cardio-renala
-teste psihometrice – scad intelectuala
-AVC
EEG- nespecific
-migrare ant a ritmului alfa
-dezorganizrarea traseului de fond
-disritmie lenta in per st confuzive sau pseudodementiale
-aspecte stabile sau tranzitorii care traduc existenta unor leziuni de focar
Fund Ochi
Dislipidemie-colesterolemia> 250mg la suta ; lipidemia >800mg la suta ; TG crescute
Lipidograma –proba cea mai semnificativa : crestera lipoproteinelor beta, mai ales beta2
TC, RMN
Diagn difer al dem vasc :
-delirium
-alte dem ( B Alzh)
-tulb ale disp afective
-retardarea mentala usoara sau moderata
-hematom subdural, traumatic, netraum
Clasificare ICD
F01.0 Demanta vasc cu debut acut-ev rapida dupa o succesiune de AVC , rar apre o infarct
unica masiva
1 Dementa multiinfarct
-debut progresiv , urmand unui nr de ep ischemice, minore care prod o acum de infarcte
2 Dem vasc subcortic
-anamn releva HTA ; TC focare ischemice in subst alba din prof em
-cortexul cerebral e neafectat( in B Alz demielinizare difuza a subst albe)
3 Dementa vasc mixta corticala si subcorticala
8 Alta dem vasc
9 Dem vasc nesp

Criterii de dg pentru Dementa vasculara (DSM IV TR)

A. Dezvoltarea de deficite cognitive multiple manifestata prin ambele :


1) deteriorarea memoriei ( deterorarea cap de a invata inf noi sau de a evoca
informatii invatate anterior)
2) una sau mai multe din urmat perturb cognitive:
a) afazie(pert de lb)
b) apraxie(det cap de a efectua activ motorii in dispretul fct motorii
intacte)
c) agnozie(incap de a rec sau identifica ob in dispretul fct senz intacte)
d) perturbare a fct de executie( adica in planificare, organizare,
secvebtiere, abstractizare)
B. Def cog de la crit A1 A2 cauzeaza fiecare o deteriorare semnif in funct sociala sau
profesionala si reprez un declin semnif de la niv ant de functionare
C. Semne si simptome neurologice de focar (exagerarea refl ost, semn Babinski, paralizie
pseudobulbara, tulb de mers, scad fortei musc intr-o extremitate) ori de lab indicand o
maladie cerebrovasc ( infarcte multiple implicand corteul si subst alba subiacenta) care
sunt considerate a fi etiologic in relatie cu perturbarea.
D. Deficitele nu survin exclusiv in cursul deliriumului
Se codifica pe baza elem predominante :
-Cu delirium
-Cu idei delirante :daca ideile delirante sunt elementul predominant
-Cu dispoz depresiva : daca dispozitia depresiva( incluzand tabl clinice care satisfac criteriile
simptomatologice complete pentru un episod depresiv major) este elem predominant ; un dg
separat de tulb afectiva dat unei cond med generale nu este pus .
-necomplicata : daca nici unul din elem de mai sus nu pred in tb clinic curent
De specificat daca/
-Cu perturbare de comportamet
Nota : a se codifica conditia vasc pe axa III

Diagnostic diferential :
1.HTA -ATS e greu de deosebit de st avansate( si chiar incipiente) ale HTA pentru ca se
asociaza frecv
-HTA mare, stabila, cu tend de progresie
-lipsa sindr umoral aterosclerotic
-lipsa unor reflexe patologice
-hipertrofia ventric stang
2.Sindr afective depresive si maniacale din PMD cu debut sau evolutie prelungita si la varsta
de preinvolutie si involutie
-sindr afective ats se desf sub forma sindr depresiv/maniacal organic, care le imprima
amprenta deteriorativ-dementiala cu ev ondulanta si posibila fluctuatie a dispozitiei in fct de
nat infl din ambianta
3.Melancolia de involutie-evolutie continua, progresiva
-depresie vitala profunda cu
-delir de vinovatie cu caracter catastrofic, delir de negatie Cotard, delir
hipocondriac cu
-hal auditive,vizuale, haptice concordante cu starea depresiv-anxioasa
-agitatie /stupor
-in ATS mai frecv episoade confuive, semne de deteriorare organica evidentiate la FO, ex
neurol,arteriografie,EEG,ECG,sindr umoral
4. Schizofrenia, parafrenia cu automatism mental,cu debut tardiv,psihoze delirante din
epilepsie, posttraumatice, endocrino-metabolice
-sindr paranoid organic din aTS-delir de mica amplitudine, teme persecutorii care se refera la
conflicte si personaje reale din ambianta bolnavului
5. Dementa din paralizia generala progresiva
- sindr demential aterosclerotic aspect lacunar partial cu pastrarea nucleului personalitatii
absenta semnelor neurologice de lues tertiar ( semnul Argyll-
Robertson, in tabes-abolirea reflexului ahilian , absenta refl Toulouse si Marinescu)
-sindr umoral difera net (in par gen progr : rct Bordet-Wassermann ; pleiocitoza rahidiana cu
predom limfocitelor)
6. Dementa senila mai ales forma alzheimerizata
-debut insidios, rar dupa boli somatice
-evolutie progresiva, progresiva
-rar stari confuzive
-nu prez st conv, HTA, semne perif de ATS(posibile in dem ats),
-nu prez lab emotionala, incont afect,pareze, paralizii, act vasc, semn Marinescu,
Toulouse,Hofmann, Babinski, hemianopsie lat omonima
-FO normal
-EEG fara focare
-tipul dem= globala
Tratament

-trat ATS-ei + trat psihiatric simptomatic ( vizeaza sindr dominant si simpt tinta)
-unele studii indica o oarecare eficienta a Donepezilului, in sensul stoparii evolutiei
-prudenta in adm neurolepticelor sedative, dat oscilatiilor mari ale TA
-se prefera neurol incisive (haldol)
-se evita antidepr IMAO si amitriptilina ; se prefera antidepre mai blande cu efecte sec mai
reduse
-se combate hipotensiunea arteriala cu etilefrina (Effortil 1-2 tb /zi dimineata)
-hidratare
-mobilizare cu prudenta
-balneo si fizioterapie

Tratamentul psihofarmacologic la varstnici

-tb tinut seama de urmatoarele modificari :


a) absorbtia-scad fluxului sg intestinal
-scad aciditatii gastrice (scad abs med liposolubile deci a majoritatii psihotr)
-scad motilitatii gastrointest ( creste abs med prin crest contact cu mucoasa)
b)distributia –infl de cresterea cont in lipide al org dupa 50 ani
-dat timului prelungit de saturare cu med a sp lipidice atingerea niv plasmatic
eficace dureaza mai mult, iar la intreruperea trat eliminarea med din dep lipidice dureaza mai
mult deci efectele dureaza mai mult
-scade fractiunea albuminica a serului sanguin , deci o cant mai mare de med
ramane libera si deci activa
c) efectul de prima trecere hepatica –o parte din med e inactivata
-scaderea cap funct a ficatului (dat disf hep sau insuf card) face ca med sa fie mai putin
inactivate deci mai active
d) metabolizarea-afectarea proc de demetilare(nec activarii subst), oxidare si hidroxilare
si mai putin a proc de conjugare nec inactiv ; rezulta niveluri plasmatice mai mari, inactiv
mai lenta, si latenta in atingerea niv plasmatic stabil
e)excretia-scad filtr glom det persistenta in org a med cu elim renala(Li),iar modif niv plasm
in fct de doza va fi mai lenta
f) modif sensib recept- la varsnici e nec de o cant mai mica de neurotransm decat la tineri
pentru a obt un rasp deo anum intens
-efectele psihotropelor se manif mai rapid, mai intens si inceteaza mai lent
-scaderea sensib SNC la BZD- det mai frecv suprasedare, confuzii, dezinhib, excitatie
paradoxala -dat modif vaselor cerebr sau a crest vulnerab la act inh
GABA
-scaderea dopaminei in reg nigro-striatala det crest incid si intens ef extrapiram
-scaderea transm colinergice det crest sens la act anticomin de tip central si periferic a
psihotropelor
-crest neurotoxicitatii litiului , crest frec confuziilor dupa Li la doze intre 1-1,5 mEq/l
( litemia rec la varsnici 0 ,4-0,6 mEq/l)
-trat cu psihotrope la varsnici trebuie inceput cu 1/3-1/2 din doza adultului

Efecte adverse (psihice) ale psihotropelor asupra comportam


-suprasedarea-poate apare dupa orice psihotrop la doze mari, sau crescute prea repede
-se asoc cu astenie , fatig , hipotensiune, tahicardie prod de bloc rec alfa-adr de
catre neurel si antidepr triciclice ( hipotens det risc de AVC ischemic sau acc cardiac si al
lipotimiei ) ; in timp se prod adaptare la ef subiective, insa hipotens persista
-confuzia- dupa barbiturice, med cu ef anticolinergice( neurolept sedative, antidpres tric,
antipark, anticolin)
Efecte adv neurologice
-la tineri predisp la ef hiper si diskinetice prod de neuroleptice incisive
-cu varsta prin scaderea trans dopaminice nigro-striatale creste sensib la ef tip parkins
hiperton-hiperkinetic( cu tremor) sau hipokinetic( facies fijat, diminuarea misc) induse de
neurolepticele sedative
-akatisia- la fel de frec la varsnici si la tineri
-riscul de diskinezie tardiva e mai mare in cura cu neuroleptice la varsnici
-la batrani se evita antiparkinsonienele anticolinergice
-sindr extrapir poate apare si dupa antidepresive triciclice , mai rar Li
-tremorul mainilor din trat cu Li nu rasp la antipark ci la betablocante

Efectele anticolinergice
-ale neurolepticelor in special sedative, a antidepresivelor tricicl, a antiparkins anticolin au o
componenta- centrala ( sindr confuzional sau delirium anticolinergic)
-trat deliriumului anticolinergic cu fizostigmina tb sa tina seaama de ef sec si
contraindicatii :
lacrimare, rinoree, hipersalivatie, crest secretiilor bronsice ( constrictie br, criza de astm)
inducerea unui bloc cardiac, transpiratii, paloare, mioza, hipotensiune, voma, diaree,
polakiurie, slab musc, fascic, bradicardie- acestea rasp la anticolinergice exclusiv periferice
( glicopirolat, metscopolamina)
-periferica -ataxie ( dupa doze mari de BZD)
-dizartrie ( dupa Li si barbiturice)
-perceptiei ( tulb de acomodare a vederii dupa psihotrope
anticolinergice , hipoacuzia dupa nortriptilina)
-greu tolerate, interpretate ca o deteriorare mai grava a starii de sanatate
Convulsiile :
-dupa neuroleptice, rar dupa antidepr triciclice, IMAO, Li, metilfenidat
-risc crescut la cei cu antec de conv sau alte suferinte SNC, trasee anormale ale EEG ininte de
instituirea trat, trat cu electrosocuri, cresterea prea rapida a dozei de neuroleptice
Alte complic
-disfagia postneuroleptica( extrapiram)
-hipotermia neuroleptica ( mai ales la hipotiroidieni)
-hipertermia din sindr neuroleptic malign e asemn la batrani si la tineri
-agranulocitoza –risc fatal ; evolueaza repede
-efecte cardiace –tulb de repolarizare (modif interv QT, undei T)
-efecte tip chinidinic : intarzierea conducerii atrio-ventriculare
- aritmii, tahicardii ventriculare
-se vor evita neurolepticele sedative si antidepresivele triciclice
- tentative de sinucidere prin supradozare ( neurolepticele incisive si
antidepresivele netriciclice sunt mai putin periculoase)
Interactiuni medic
-ca si la tineri
-interdictia asocierii alcolului
-potentarea reciproca a med psiholeptice
-contraind in insuf de organ
-trat HTA –antidepr tricicl si neurolept fenotiaz, tioxantenice, butirofenonice anleaza ef
antihipertens al guanetidinei ; daca se intrrupe trat psihotrop si se continua guanetidina rezulta
soc hipotensiv
-fenotiazinele potenteaza ef antihipertens ale metildopa si a diureticelor tiazidice
-antidepres triciclice si amfetaminele scad efectul hipertensiv al metildopa,
clonidinei, rezerpinei
-trat insuf cardiace- absorbtia cardiotonicelor creste ca urmare a reducerii motilit dig de catre
neurol, antidepres tric, antipark
- diureticele natriurice cresc litemia ( prin cresterea reabs Li) ; intrat cu Li
se rec diureticele de tip spironolactona, si e interzisa lim aportului de Na
-trat anticoagulant –niv anticoag poate fi -scazut de glutetimida
-crescut de metilfenidat si antidepresive tricilice
-intrerup fenobarb poate det acc hemoragice
-Li si Bzd pot prelungi blocarea neuromusc prod de curarizante
-med cu prop anticolin prod hipomotilitate gastrica si det cresterea abs h steroizi
-antiacidele scad abs gastrica a maj psihotropelor
-sindr depresive sau paranoide ( delirant-halucinatorii) la batrani daca survin pe fond de disp
modificata si in relatie cu aceasta se recomanda trat antidepresiv sau antimaniac,
neurolepticele find facultative in funct de intens generala a tulb
-daca fen productive sunt incongruente cu disp , asoc de neuroleptice e obligatorie
-cu varsta se modif tb clinic al unor boli preexistente
-se prefera antidepres noi
-dintre somnifere se prefera Bzd cu actiune scurta sau medie ( oxazepan), hidroxizin
-se evita meprobamatul dat ef slabe, toleranta redusa, risc de dezv a dep
-se evita clordiazepoxid ( Napoton)
-trat fondului organic cerebral poate avea ef benefice asupra pat psihice
-act asupra metab cerebral( piracetam, meclofenoxat, piritinol)
-act vasodilt cerebr ( vicamina, vimpocetina, dh-ergotoxinul, papaverina, cinarizina)-
ef vizibile dupa o luna de trat