Ics 91.080.10 SR EN 1090-2+A1 Standard Roman Martie 2012 Titlu Executia structurilor de ofel gi structurilor de aluminiu Partea 2: Cerinte tehnice pentru structuri de otel Execution of sleet structures and aluminium structures. Part 2: Technical requirements for steel structures Exécution des structures en acier et des structures on oe 2 \ Exigences techniques pour les structures en acier Aprobat de Directorul General al ASRO fa 30 martie 2012 Aprobare Standardul european EN 1090-2:2008+A1:2011 are statulul unui standard roman inlocuieste SR EN 1090-2:2008 Data publicarii versiunii romane: 29 martie 2013, Corespondenta —Acest standard este identic cu standardul european EN 1090-2:2008+A1:2011 ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA 2 Si. Mendoleev nr. 21-25, cod 010862, Bucuresti, 2. wwasro.0 © ASRO Reprocucerea sau wtlzaroa Integra’ sau pata a prezentubil stansara in orice publcati si pin rice procedau (etectionc, mean, fotocopiere, mérotimare eta.) esto Intorisa dace nu ensta acordul ses preaiabll al SRO. Rol: SREN 1090-2yA:2012 cia 2 Pagantzia go aptataGesinw Sarda (1) 20082018 AEROS Bue Pec Ste Pay 724 Lo2/Lis0 ‘Vs enrto tow ‘PA70 BIYLSNANI IS LUSWOO 30 WUSHNVOSR EN 1090-2+A1:2012 Preambul national ‘Acest standard reprezinté versiunea romana a standardului european EN 1090-2:2008+A1:2011. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelagi statut ca si versiunile oficiale si a fost publicat cu permisiunea CEN. Acest standard reprezint& versiunea romana a textului EN 1090-2:2008+A1:2011 in mba engleza a standardului european Standardul european EN 1090:2:2008+A1:2011 a fost adoptat ca standard roman la data de 30 martie 2012 prin publicarea unei note de contirmare. Acest standard inlocuiegte SR EN 1090:2:2008 fafa de care sau electuat modificdri datorita Iincorporérii amendamentului At, tn textul standardului intial. Inceputul si_sfarsitul textului ad&ugat sau modificat prin amendament este indicat In text prin simbolurile E) 4. Acest standard stabileste cerintele tehnice structure de ofel pentru consiructi Acest standard face parte din seria de standarde cu tilul general: Execufia structurlor de ofel si structurilor de aluminiy, care cuprinde urmatoarole part — Partea 1: Cerinte pentru evatuarea conformititii elementelor structurale — Partea 2: Cerinfe tehnice pentvu steucturile de ofel — Partea 3: Cerinfe tehnice pentru executia structurlor de alumini ‘Acest standard apartine palrimoniulul comitetulul tehnic ASROIGT 326 ~ Siructuri de femn $/ structurt ‘metalice in construct Corespondenta dintre standardele europene la care se face referire $i standardele romane se prezinta Tn anexa national, NA. Cuvintele standard european” din cuprinsul acestui standard trebuie eitite ,standard roman’, Pegaatzaite a eieta Gene Sandee) 20032019 AGHO 3 Se Fate ea -Pay 2 in 224 L0Z/L4/80 YS "79 IOV ‘RO SIALSNAN! IS L8BWOO 30 YESSSR EN 1090-2+A1:2012 STANDARD EUROPEAN EN 1090-2:2008+A1 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM August 2011 ICS 91.080.10 Inlocuieste EN 1090-2:2008 Versiunea romana Executia structurilor de ofel si structurilor de aluminiu Partea 2: Cerinte tehnice pentru structuri de ofel Execution of steel Exécution des structures en _Ausfthrung von Siahitragworken structures and aluminium acier ot des structuros on und Aluminiumtragworken - Tell 2: structures - Part 2: aluminium - Partie 2: Technische Regeln fr die Technical requirements Exigences techniques pour Aus fihrung von Siahitragworken for steel structures les structures en acier Aces| standard european a fost adoplat de CEN la 1 aprilie 2008 gi include amendamentul 1, adoptat de CEN la 25 iunie 2011 ‘Membrii CEN sunt obligati s& respecte Regulamentul Intein CEN/CENELEC care stipuleaza condifile {n care acestul slandard european i se alribuie statutul de standard national, tard nicl 0 modificar. Listele actualizate si roferintale bibliogratice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute de la Centrul de Management sau de la orice membru CEN, po baza de cerere. Acest standard european existé in trei versiuni oficiale (engleza, franceza, germana). O versiune in oricare alta limba, realizala prin traducerea sub responsabiltatea unui membru CEN, in limba sa nationala gi notificaté Centrului de Management, are acelag’ stalut ca gi versiunile oficiale, Membri CEN sunt organismele nationale de standardizare din urméitoarole tari: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croatia, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Isianda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Coha, Romania, Siovacia, Slovenia, Spania, Suecia si Ungaria, CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization ‘Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee fdr Normung Centrul de Management: Avenue Marnix 17, B-1000 Brussels eS east © 2011 CEN - Toate drepturile de exploatare sub orice forma gi Roof :EN 100022000+A12011 RO {in orice mod sunt rezervate membrilor nationali CEN aga tpn cn peat Gesu Sarda (20092019 ASRO Se Pe Sotare- Pagan 206 ‘ptoz/tusa'vs rrri9 tov 'rm9 aluUSNaN! Is L8zWOO 3a WESNYOSR EN 1090-24A1:2012 Cuprins Preambul a . ss see 9 Introducere 1 Domeniu de aplicare..... 2 Referinte normative 0 24 — Generalitai... : 22 Produse componente 22.1 Otelut. 22.2 Piese turnate din otel 22.8 Materiale consumabile pentru sudare.. 22.4 Organe de asambiare mecanica. 22.5 Cabluri de inalté rezistents 22.6 Reazeme structurale 23° Pregatir... 24 — Sudare... 26 — Incercaii..., 2.6 Montare 2.7 Proteotie anticorosiva. 28 — Tolerante 29 Divers 3 Termeni gi definiti Spacificaje si dacumeniatie. Spoctaio pont execute. Generalitt : Clase de executic. Grade de preaatire Tolerante geometric. Documentatia constructoruli. Documentate cu privire la caltate Planul cali. Securitatea lucrétilor de montare Documentatie de execute. Produse componente nn Generalist Identificare, documente de inspoctio gi trasabiltat.. Produse de oel pentru consirucy Generalitat. Tolerante la grosime. Stare a suprafetel Proprietaii speciale Ofelur turnate.... : Materiale consumabile pentru sudare Elemente mecanice pentru imbinare. 1 Generalitati. 5.6.2 Terminologie 5.6.3 Asambléri ctruciurale cu guruburi, pentru ullzari noprotencionate «moro. 5.6.4 Asamblér structurale cu suruburi, pentru pretensionare 5.6.5 Indicator direct do ofort.... 5.6.6 Suruburi rezistente la coroziune aimosierica . 5.6.7 Suruburi de fundaie aga posta picasa Genre Sanda cj 20082019 ASRO 8 Bl Prec otal Pap 224 g z g 8 5 toe/tis0‘vs erro rov ‘rmrt9 aisha75.3 754 755 758 75.7 758 75.9 7540 7.5.11 7542 78.13 7814 75.15 SR EN 1090-24A1:2012 Dispozitive de blocare .... : 32 B Saibe GI inalinate .. : iit 9 Nituri aplicate la cald .... 33 Elemente de imbinare pentru elemente subtir nmnnnnnne 38 Elemente de imbinare speciale Livrare g'identficare.. Bolluri si conectori pentru fora taietoare.. Maleriale pentru cimentare.... i Rostuti de dilatare pentru pod ...n.- Cabluri de inalta rezistenté, tijo si terminati. Aparate de reazem pentru structur... Pregative si asamblare.. Generalitat... Identificar.. Manipulare si depots Taiore. Generalitat Forfacare gi §tantare con Taiere terMig’ Duritatoa supratetoi marginiior FORMA wer : Goneralitt onrnnnsnnon Formare la cal... ‘Indreptare cu flacara.. Formare la rece . Gauri. Dimensiuni g&uri Toleranje peniru diametrul gauni beni ‘guruburi gi boitur Executia géurit. Docupsri ae Supratoje de rezemare pentru contact diet nnnoueusnnsnen Asamblare Verificare asamblare, Sudare.. Generali Program do sudate..n.-. Cerinfe pentru un program de sudare Continutul unui program de sudare.. Procedee de sudare.. 5 Califcarea procedurilor de sudare ga personalului pentru sudare Calificarea procedurilor de sudare Hi Sudori $i operatori sudori Coordonarea sudéri Pregatirea si executarea sudari Pregatirea imbINETHIOF nm Depozitarea gi manipuiarea materialeior consumabile pentiu sudar Protectie fat8 de condi atmosterice Asamblare pentru sudara Preineailzire... Prinderi provizori Sud do prndore provizoe Suduriin cot... ‘Suduri cap la ca ‘Suduri pe otek imbinari de bare ‘Sudarea boltutlor.. Suduri in crestatura sin gaura ee Suduri in puncte ale elementelor subti... : Alte tipuri de sudur.. ‘cu rezisten{a imbunatfta la coroziune atmosterica, oun gn in alata Beslune Sancta (9 2909201 ASHO 4 Bue je Stare Pap Bae.28 ‘LoZ/LUs0 "vs PNT 1oW ‘Pn79 BILSNGNIIS LUANOD 3G VUBNYD9.6.2 SR EN 1090-2+A1:2012 ‘Tratament termic dupa sudare Exeoutarea sudBtii... ‘Sudarea tablierelor podurilor Griterii de acceptare .... Sudarea ofelurilor inoxidabile ‘Amendamente la cerintele din EN 1011-1 ‘Amendamente la cerinjele din EN 1011-2. ‘Sudarea ofelurilor diterite Imbinare mecanic& ‘Generalitat... nse Utilizarea imbinarilor cu ‘surubur Generalitati Surubur Pulte. Saibe. Strdngerea suruburlor nepretensionate.. Pregairea suprafefelor in contac la imbinavirezistente la alunecar ‘Strngerea suruburilor protensionate. Generally Valori de referint& pentru cupl de rasuoire Metoda cu cuplu de rasucire Metoda combinats. Metoda HRC... Metoda prin indicator Suruburi pasuite ... Rituie fa eal. Nits. Montare rit Griteri'de acceptare.. imbinarea elementelor subi Generalitati Uiizrea sunrise aicpriranie Utilizarea niturilor oarbe. Imbingri prin suprepune Utilizarea elementelor de imbinare si metodelor de imbinare Speciale sane Uzura prin frecare 31 griparea olelutlor noxidable..... : Montate ws Generalitat. Condifi pe santier. Metoda de montare .. Metoda de montare pe baza de proiect.. Metoda de montare a executantului Releveu 7 Sistem de refering’ Puncte de reper.. Reazeme, ancorari si aparate de reazen Veriicarea reazemelor Amplasarea $I conformarea reazemelor Menjinorea conformitatii reazomelor Reazome provizori.. 7 Cimentare $1 etangare wn Ancorare Montare i lucrari pe gantier.. Planuri de montare .. Marcare .. Manipulare si depozit Montare de proba .. Metode de montare .. pLoZiLuso“vs envio 1oV ‘rAr79 BIMUSNNIIS NANOS 30 VUaNYD10 10.4 102 10.3 10.4 105 106 107 108 10.9 10.10 10.10.1 Curajarea elementelor subtir 10.10.2 Curatarea elementelor de ofel inoxidabil " iW 12 124 11.22 11.28 118 1134 11.8.2 11.8.3 12 124 122 42.2.1 122.2 12.2.3 123 12.4 1244 12.4.2 12.43 12.4.4 125 125.4 125.2 42.53 12.5.4 125.5 12.6 127 127.4 12.7.2 12.7.3 12.7.4 ‘Anexa A (norma) Informa supimenae, Sst de opun' scene cu pave a classe de Ad A2 AS SR EN 1090-24A1:2012 Tratare supratete.. Generalitat} Pregatirea Id) substraturilor de ofel pentru vopsele si produse si Ofelurirezistente la coroziune atmasterica ... Pila galvanic& Galvanizare Etangarea spatilor.. Suprafete in contact cu beton Supratote f8r8 aC0@8 «ron Reparatii dupa taiere $i sudare Curdtare dupa MONLALE smn Tolerane geometric. Tipwri de tolerante.. Toleranje esentiale Generalitati Tolerante la fabricatie Tolerante la montare Tolerante functionale.. Generalitat. Valori tabulare Criteri alternative Inspecti, incercair gi corectil Generalitat. Produse $i elemente componente... Produse componente Elemente .. Produse neconiorme Fabricatie: dimensiuni geometice ale elementelor fabricate... Sudare . : Inspectje inainte gi tn timpul sud. Inspectie dupa sudare.. Inspecta sincercarea bolurior de conectare, sudate pentru sttucturi compozite din atl gibeton aan : os incereari in productio reteritoare la sudare. Imbin&ri mecanice ... i Veriticarea tmbinarilor cu guruburi nepretensionato, Veriticarea $i incercarea imbinérilor cu guruburi pretensionat Verificarea, incercarea si repararea niturlor aplicate la cald Verificarea imbindri elementelor gi tablelor formate la rece. Elemente de imbinare gi metode de imbinare speciale Tratarea suprafotelor gi protectie anticorosiva.. Montare ee Verificarea montiii de proba. Verificarea structurii montate. : Releveul pozitiel geomotrice a nodurlior de Imbinare Alte incercari pentru receptie executie ... Lista de informati suplimentare necesare.. Listé de optiuni.. Corinje cu privire la clasele de execute. riozvtyso ‘vs prio tov ‘tnm79 BILSNANI Is LaNOD 30 YESHSR EN 1090-2+A1:2012 Anexa B (informativa) Indrumari pentru determinarea claselor de execute... 114 B41 Introducere .. eels as : 114 8.2 Factori determinant pentru alegerea unei clase de execute. 114 B.2.1 Clase de consecinte 114 B22 Riscuri legate de execulia gi ulilizarea structuri 114 8.3 Determinarea claselor de executie 115 ‘Anoxa C (informativa) Lista de verificare a confinulului unui plan al cali 17 CA Introducere att wo AI7 C2 Continut... 417 C21 Management ANT C22 Analizarea specificatici ws 2.3 Documentatie 6.24 Proceduri pentru inspect $i incercei. ‘Anexa D (normativa) Tolerante geometrice Dt Tolerante esentiale 5 Toleranje esentiale fa fabricatio ~ Profile cudate « ; Tolerante esentiale la fabricatie ~ Profile formate la rece prin presare. Toleranje esentiale la fabricatie — Taiple proflolor sudate Tolerante esentiale la fabricatie — Talpile chesoanelor sudate . Tolerante esentiale la fabricatie — Rigidizari ale inimii profilelor $i chesoanelor Tolerante esentiale la fabricatie - Placi rigidizate Eee Toleranle esentiale la fabricatio ~ Table profilate formato la rece Toleranto esentiale la fabricatie ~ Gauri de fixare, decupari gi margini taiate Toleranfe esentiale la fabricatio e ~ {nvelitori subtir cllindrice si conice.............. Toleranje esentiale la fabricatio ~ Elemente de zabrele.... 128 121 122 2123 124 Tolerante esentjale la montare — [3) Stalpi de cladiri cu un singur etaj Gi. rman 129 Tolerante esentiale la montare — Staipi pe mai mult etajo.. Be son 130 Tolerante esentiale la montare ~ Rezemare cu contact compiet seo AOL Tolerante esenfiaie la montare ~ Turnuri gi piloni sn ee 131 Tolerante esentiale la montare ~ Grinzi supuse la incovoiere $i elemente supuse la compresiune.. i PEAS F eee fe D.2.4 Tolerante functionale la fabricafie ~ Profile sudate a 134 0.2.2 Tolerante functionale la fabricatje — Profile formate prin presare la rect 135 2.3. Tolerante functionale la fabricatie ~ Talpile protilelor sudate 136 D.2.4 Tolerante functionale la fabricate — Chesoane sudate eee 137 D.2.5 Tolerante functionale la fabricatie — Inimile profilelor sau chesoanelor sudate. 139 0.2.6 Tolerante functionale ta abricatie ~ Rigidizari ale inimil profilelor sau chesoanelor sudate... 140 D.2.7 _Tolerante functionale la fabricatie ~ Elemento... oe 141 0.2.8 Tolerante functionale la tabricatie ~ Gauri de tixaro, decupari gi margini taiate 442 1.2.9 Toleranfe functionale la fabricatie — Inndciri de stép si plac! de baza 146 D.2.10 Tolerante functionale ia fabricatie - Elemente cu 2abrele .. 0.2.11 Tolerante functionale la fabricatie ~ Placi rigidizate.. D.2.12 Tolerante functionale la fabricatie ~ Tumuri $i piloni....0. iss Ba D.2.43.Tolerante tunctionale la fabricatie - Table profllate, formate la rece 449 D.2.14 Toleranje functionale la fabricatie ~ Tabliore pentru pOdUTi ummm see 149 0.2.15 Toleranfe tunctionale la montare — POU ...nnnsnsnnenneere D.2.16 Tolerane functionale la montare ~ Tabliere de pod (pagina 1/3) 0.2.17 Tolerante functionale la montare — Tabliere de pod (pagina 2/3) D.2.18 Tolerante functionale la montare — Tabliere de pod {pagina 3/3) ..-..-. D.2.19 Tolerante funotionale ia fabricatia gi montare — Grinzi do vulare si sine D.2.20 Tolerante functionale Fundati si reazeme do BetON .eunnnn D.221 Tolerante {unctionale la montare ~ Cai de rulare pentru macarale 0.2.22 Toleranfe functionale la montare ~ Poziti StIpi.....nnnnninnneon 159 0.2.23 Toleranie functionale Ja montare — [2 St&lp! de clédiri cu un un singur eta) fil ren 100 D.2.24 Tolerante functionale la montare — Stalpi pe mai multe etaje.... snes 164 D.2.25 Toleranle functionale la montare ~ Cadi... von sme 182 D.2.26 Tolerante functionale fa montare ~ Grinzi in clair. 163 8 Focra tii tn pata Gesture nce (610002019 ASROR Bue ae ears Pay in 224 PLoZ/L1/80 ‘vs Pr 1OW ‘PATO BIEUSNONIIS LU3INOO 3a USNSPain psn a apts Oatune Saad SR EN 1090-2+A1:2012 0.2.27 Tolerante functionale la montare ~ Tabla pentru acoperi proiectata ca membrana portant — 164 1.2.28 Tolerante functionaie la montare ~ Tabla profiaté de ofa... 164 Anexa E (Informativa) imbinari sudale ale protilelor cave.. 165 EA Generalitat £2 indrumai peniru pozii spere sop 3 Pregatirea marginilor de imbinat ...0. E4 — Asamblare pentru sudare 5 Imbindri sudate in cot. ‘Anoxa F (normatvs) Protect Imponiva coroziun Ft Generalitati. Domeniu de aplicare, : Speciticatie de performantt.. Corinte Metoda de lucru.. Progatirea supratefelofelurir carbon Pregatirea supratelelor ofelurtor carbon inainto de vopsire si metalizare erin pulverizare 175 Pregatirea supratefei oteluriior carbon inainte de galvanizare. Sudurl si suprafete pentru sudare .. saad Supratefe ale Imbindrilor pretensionate.. Pregatirea elementelor de imbinaro Metode de acoperire. Vopsite.. Metalizare Galvanizare voce Inspectie $i verificare F7.1 Genoralital. 7.2 Veriticare de rutin .. F.7.3 Supralete de reterinja.. F.7.4 Elemente galvanizate AnoxaG (normatva)Incercare penta doterinarea oetlent 2688 HOD G1 Generalitati : G2 Vatiabile somnilicative G3 Epruvele... G4 Procedura de incercare fa alur GS Provedurd sl evauare a oercan ef) prelngt. G6 Rozultate ale INCerCM nmr B82 AnoxaH (normatvd) [Ep Inercare de etalonare poi guru pretersionae in condi do sentir Gl ssn : 185 Ht Domeniu de aplicare : H2 —Simbolut g unit& ..acaenone H3 Principio! incercai. H4 — Echipament pentru masurare H5 Elemente pentru incercare H — Montaj pentru incercare.. 17 Procedurd pentru incercare.. HB Evaluarea rezultatelor incereati.. HQ Raport de InCerCannnesennnn . 189 ‘Anexa J (normati) Utzarea inccatorio: rect de efor do tp gaiba comprosii 190 JA Generalitat = sen 190 V2 MONK sere J3— Verifcare .. 190 192 pLoZ/Luso "vs P19 TOV “FNT9 SILSNONI IS LAND 3a VEBIVOSR EN 1090-2+A1:2012 Anexa K (informativé) Suruburi hoxagonale cu Kt General 7 2 Dimensiuni gar. 3 Suruburi Ka Saibe. KS Piulite... K6 Raging... K7 — Sirangere. Ke Montare , : Se . Anexa L (informativa) Ghid pentru diagrama de flux pentru elaborarea si ullizarea WPS ec consaous 198 Ane M inomatvs) Metods secvergala de inspec a elemenolr do imbinro.. so 199 Mut Generali... i" : 199 M2 Apiicate. 200 Bibliogratie... rr 202 agin pita sn pleats stun Steir (208201 ASRO Re Projet Seve Pap 1040 24 PLOZILUSO "YS PrrIO IOV “PATO IEUSNONIIS LUBNOO 3a VESWVOSR EN 1090-2+A1:2012 Preambul ‘Acest document (EN 1090-2:2008+A1:2011) @ fost elaborat de Comitetul Tehnic CENTC 135 ‘Execufia structurlor din ofel gia structurilor cin aluminiu’, af cSrui secretariat este datinut de SN. ‘Acest standard ouropean trebule s& primeasca statutul de standard najjonal fie prin publicarea unui text identic, fie prin ralificare, cel tarziu in februarie 2012 gi toate standardele nationale conflictuale trebuie anulate cel tarziu in februarie 2012. Se atrage atentia asupra faptului c4 anumite elemente din acest document pot face obiectul dreptului de propristate intelectual sau altor drepturi similare, CEN si/sau CENELEC nu poate(pot) ti considerat(e) responsabile) de a nu fi identificat astfel de drepturi de proprietate si a nu fi prevenit despre existenta lor. ‘Acest document include amendamentul 1, adoptat de CEN la 2011-06-25. Tnceputul si_sfargitul textulul ad&ugat sau modificat prin amendament este indicat in text prin simbolurle [si Gi Acest document inlocuieste [&) EN 1090-2:2008 Gi. EN 1090, Execution of stee! structures and aluminium structures este alealuit din urmatoarele parti Part 1: Requirements for conformity assessment of structural components Part 2: Technical requirements for steel structures Part 3: Technical requirements for aluminum structures Conform Regulamentului Intern CENICENELEC, institutele nationale de standardizare din urmatoarele {ri sunt obligate s adopte acest standard european la nivel nafional: Austria, Bolgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Iranda, Islanda, Htalia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugelia, Republica Ceha, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suadia si Ungaria. asin po i apseta Garr tnd} 20022013 AERO Be Fret State -Pag 1 226 Loz/LUiso "vs Pro tov ‘rrr79 BIULSNGM Is LWaNOD 3a VERIOSR EN 1090-24A1:2012 Introducere Acest standatd european stabileste cerinje pentru executia structurior de ofel, pentru a asigura niveluri adeovate ale rezistentei mecanice si stabil, aptitudini la exploatare gi durabiitai, Acest standard european stabilegte corinfo pentru executia structurilor de ofel, in special a celor proiectate conform tuluror partilor lui EN 1993 gi a péitior de ofel ale structurilor compozite de otel si beton, proiectate conform tuturor partilor lui EN 1994, Acest standard european presupune cA lucrarea este realizat& cu indemanarea necesars si echipamentul si resursele adecvate pentru executia lucratilor, in conformitate cu specificatia pentru executie si cerintelor acestul standard european, 10 ayes gta on apleatia resi Stunde 20094019 ABROS Abe Prot Benne “Pep 1224 ‘rL02/L1/80 "vs PMO [OW ‘PNTIO SIELSNANI IS LUBNOD 3a VERIOSR EN 1090-2+41:2012 1 Domeniu de aplicare Acest standard european stabileste cerinfe pentru executia constructilor metalice structurale, considerate ca structuri sau ca elemente uzinato, produse din: produce de otel pentru constructi, laminate la cald, pan la marca $690, inclusi — elemente formate la rece si table, pana la marca $700, inclusiv BD) tex! eliminal — produse de ofelur inoxidabile austenitice, ausienito-tertce g! fertice, finisate la cald gl formate fa rece; — profile cave structurale, finisate la cald si formate la rece, inclusiv produse dintr-un domeniu Standardizat gi fabricate la cerere, prin laminare si profile cave, fabricate prin sudare, Acest standard european poate fi aplicat, de asemenea, pentru marci de ojel de constructii pana la ‘S960 inclusiv, daca sunt verificate din punct de vedere al criterilor de flabiltate condifile de execulie si daca sunt specificate toate cerinjele supimentare necesare, Acest standard european stabilegte cerinte, independent de tipul gi forma structuri' de ofel (de ‘exemplu, clédiri, poduri, element plane sau cu z&brele), inclusiv structurile supuse la oboseala sau la ac|luni selsmice. Cerintela sunt exprimate in termeni de clase de executie. Acest standard european se aplica structurilor proiectate conform partii adecvate din EN 1993. Acest standard european se aplicé elamentelor gi placilor structurale, aga cum sunt definite in EN 1999-1-3. ‘Aces! standard european se aplic’ elementelor de ofel din structuri compozite de ofel si beton, proiectate conform partii adeovate din EN 1994. Acest standard european poate i utilzat pentru structuri proiectate conform altor reguli de proieciare, dac& sunt conforme conditile de execute cu aceste regull $i dac& sunt specificate toate cerinjele suplimentare necesaro. Acest standard european nu acoperé cerinte pentru etangeitate la apa sau permeabiltate la aer a placilor. 2 Referinte normative 241 Generalitati Urmatoarele documente de reterinté sunt necesare pentru aplicarea acestui document. Pentru telerinjele dalate se aplic& numai edifia citatd. Pentru referinjele nedalate se aplica ultima edijie a documentului de refering (inclusiv eventualele amendamenio). 2.2 Produse componente 224 — Ofeluri EN 10017, Stee! rod for drawing andior cold rolling — Dimensions and tolerances EN 10021, General technical delivery conditions for steel products EN 10024, Hot rolled taper flange | sections — Tolerances on shape and dimensions 1 Pagina ont gn ape Gest Sarde (2008-209 AGRO Kae Pie Gots Pap 186 226 sa vERWvO ‘yLoz/buso ‘vs rn779 1ov ‘ro aIESNONI IS 183809:SR EN 1090-2+A1:2012 EN 10025-1:2004, Hot rolled products of structural steels — Part 1: General technical delivery conditions: EN 10028-2, Hot rolled producis of structural steels — Part 2: Technical delivery conditions for non- alloy structural steels EN 10025-3, Hot rolled products of structural steels — Part 3: Technical delivery conditions for normalizedinormalized rolled veldable fine grain structural steels EN 10025-4, Hot rolled products of structural steels — Part 4: Technical delivery conditions for thermomechanical rolled weldable fine grain structural steals EN 10025-5, Hot rolled products of structural steels — Part 5: Technical delivery conditions for structural steels with improved atmospheric corrosion resistance EN 10025-6, Hot rolled products of siructural steels — Part 6: Technical dolivery conditions for Nat products of high yield strength structural steels in the quenched and tempered condition EN 10029, Hot rolled steel plates ¢ min thick or above — [3) Tolerances on dimensions and shape © EN 10094, Structural stee! | and H sections — Tolerances on shape and dimensions EN 10048, Hot rolled narr ow ste! strip — Tolerances on dimensions and shape EN 10051, E) Continuously hot-rolled strip and plate/sheet cut from wide strip of nor-alloy and alloy steels (| — Tolerances on dimensions and shape EN 10055, Hot rolled steel equal flange tees with radiused root and toes —~ Dimensions and tolerances on shape and dimensions EN 10056-1, Structural stee! equal and unequal leg angles — Part 1: Dimensions EN 10056-2, Structural stee! equal and unequal leg angles — Part 2: Tolerances on shape and dimensions EN 10058, Hot rolled flat steel bars for general purpose — Dimensions and tolerances on shape and dimensions EN 10059, Hot rolled square sieel bars for general purposes — Dimensions and tolerances on shape and dimensions EN 10060, Hot rolled round steel bars for general purposes — Dimensions and tolerances on shape and dimensions EN 10081, Hot rolled hexagon steel bars for general purposes — Dimensions and tolerances on shape and dimensions EN 10080, Steo! for the reinforcement of concrete — Weldable reinforcing ste! — General EN 1008-1, Stainless steols — Part 1: List of stainless steals EN 10088-2:2005, Stainless steels — Part 2: Technical delivery conditions for sheevplate and strip of corrosion resisting steels for general purposes EN 10088-3:2008, Stainless steels — Part 9: Technical delivery conditions for semi-finished products, bars, rods, wire, sections and bright producis of corresion resisting steels for general purposes EN 10131, Cold rolled uncoated and zinc or zinc-nickel electrolyticaly coated low carbon and high yield sirength steel flat products for cold forming ~ Tolerances on dimensions and shape 12 Painaoara i pests Gatun Sandee) 2082019 AHO Bue Poet Sore Pap ein 224 ‘pLoz/LUso "vs pro 1oW ‘P7770 BIMLSNANI IS LBWOD 30 YESHSR EN 1090-2+A1:2012 EN 10139, Cold rolled uncoated mild steo! narrow strip for cold forming — Technical delivery conditions EN 10140, Cold rolled narrow steel strip — Tolerances on dimensions and shape EN 10143, Continuously hot-cip coated steel sheet and sip — Tolerances on dimensions and shape EN 10149-1, Hot-rolled flat products made of high yield strength steels for cold forming — Part 4: General delivery conditions EN 10149-2, Hotolled flat products made of high yield strength steels for cold forming — Part 2: Delivery conditions for thermomechanically rolled steels EN 10149-3, Hot-rolled flat products made of high yield strength steels for cold forming — Part 3: Delivery conditions for normalized or normalized rolled steels EN 10160, Ultrasonic testing of steel flat product of thickness equal or greater than 6 mm (reflection method) EN 10163-2, Delivery requirements for surface condition of hol-rolled steel plates, wide flats and sections — Part 2: Plate and wide flats EN 10163:8, Delivery requirements for surlace condition of hol-rolled sleet plates, wide fats and sections — Part 3: Sections EN 10164, Stee! products with improved deformation properties perpendicular to the surface of the product —' Technical delivery conditions FD EN 10169, Continuously organic coated (coll coated) sie! flat products ~~ Technical delivery coneitions (il EN 10204, Metallic products — Types of inspection documents EN 10210-1, Hot finished structural hollow sections of non-alloy and fine grain steels — Part 4: Technical delivery conditions EN 10210-2, Hot finished structural hollow sections of non-alloy and fine grain steels — Part 2: Tolerances, dimension and sectional properties EN 10219-1, Cold formed welded structural hollow sections of non-alloy and fine grain steels — Part 1: Technical delivery conditions EN 10219-2, Cold formed welded structural hollow sections of non-alloy and fine grain steels — Part 2: Tolerances, dimensions and sectional properties EN 10268, Cold rolled stee! llat products with high yield strength for cold forming — Technical delivery conditions EN 10279, Hot rolled steel channels — Tolerances on shape, dlmensions and mass 9) text elimina 1 EN 10296-2:2008, Welded circular steel tubes for mechanical and general engineering purposes — Technical delivery conditions — Part 2: Stainless stee! EN 10297-2:2008, Seamless circular stee! tubes for mechanical and general engineering purposes Technical delivery conditions — Part 2: Stainfoss steo! BEN 10346, Continuously hot-aip coated stee! fat products — Technical delivery conditions €l 18 aga ipsa naples Gastar Stendace(e) 20022019 AHO & Bue Pree Setware-Pap 156226 LOZ/L¥9“¥S PnTO IOV ‘rnITO BIMASNGNIIS LUBWOO 3a VENIVSPoon gre naples es SR EN 1090-24A1:2012 EN ISO 1127, Stainless steel tubes — Dimensions, tolerances and conventional masses per unit Iength (ISO 1127:1992) ) EN ISO 9445-1, Continuously cold-rolled stainless steel — Tolerances on dimensions and form — Part 1: Narrow strip and cut lengths (ISO 9445-1:2009) EN ISO 9445-2, Continuously cold-rolled stainless ste! — Tolerances on dimensions and form — Part 2: Wide strip and plate/sheet (ISO 9445-2:2009) 1S0 4997, Cold-reduced carbon stee! sheet of structural quality 222 — Plese turnate din ofe! EN 10340:2007, Stee! castings for structural uses EN 1559-1, Founding — Technical conditions of delivery — Part 1: General EN 1559-2, Founding — Technical conditions of dofivery — Part 2: Adgitional requirements for steel castings 2.2.3 Materlale consumabile pentru sudare EN 756, Welding consumables — Solid wires, solid wire-flux and tubular cored electrode-tlux combinations for submerged arc welding of non alloy and fine grain steels — Classification” EN 757, Welding conaymables — Covered electrodes for manuel metal arc welsing of high strength steels — Classification” EN 760, Welding consumables — Fluxes for submerged are welding — Classilication" EN 1600, Welding consumables — Covered electrodes for manual metal arc welding of stainless and heat resisting steels — Classification EN 13479, Welding consumables — General product standard for fillar metals and fluxes for fusion welding of metalic materials EN 1429, Welding consumables — Wire and tubular cored electrodes, and electrode tux combinations for submerged arc welding of high strength steels — Classification!" EN ISO 636, Welding consumables — Rods, vires and deposits for tungsten inert gas welding of non alloy and fine grain stee!s — Classification (ISO 636:2004) EN ISO 2560, Welding consumables — Covered electrodes for manual metal arc weiding of nor-alloy and fine grain steels — Classification 8) (ISO 2560:2009) EN ISO 18918, Welding — Studs and ceramic ferrules for arc stud welding (ISO 13918:2008) EN ISO 14175, Welding consumables — Gases and gas mixtures for fusion welding and allied processes (ISO 14175:2008) "4 NOTA NATIONALA In prezent EN 756:2004 este iniocult de EN ISO 14171-2010. 2) NOTA NATIONALA ~ In prezent EN 757:1997 este intoovit de EN ISO 18275:2012. *9) NOTA NATIONALA-~ In prozent EN 780:1996 este inlocult de EN 1SO 141742012. NOTA NATIONALA ~ In prozent EN 1600:1997 este inlocut de EN ISO 96812012. NSNOTA NATIONALA ~ In prazent EN 14295:2008 este Iniocull de EN ISO 26304:201 14 1 San (29812019 ASO A Gun Pee Sela Pap 16.4924 PLOZILUs0 "vs PIO 1OW ‘PINTO THASNNHIS 1H3NOD 30 VUBNVDSR EN 1090-24A1:2012 EN ISO 14341, Welding consumables —- Wire electrodes and deposits for gas shielded metal arc welding of non alloy and fine grain steels — Classilication (ISO 14341:2002) EN ISO 14343, Welding consumables — Wires electrodes, strip electrodes, wires and rods for B) are Gil welding of stainless and heat resisting steels — Classification B) (ISO 14343-2009) @1 EN ISO 16834, Welding consumables — Wire electrodes, wires, rods and deposits for gas-shielded are welding of high strength steels — Classification (ISO 16834:2006) EN ISO 17632, Welding consumables — Tubular cored electrodes for gas shielded and non-gas ‘shielded metal arc welding of non alloy and fine grain steels — Classification (ISO 17632:2004) EN ISO 17633, Welding consumables — Tubular cored electrodes and rods for gas shielded and non- gas shielded metal arc welding of stainless and heat-resisting steels — Classification ) (150 17633:2010) EN ISO 18276, Welding consumables —- Tubular cored electrodes for gas-shielded and non-gas- shielded metal arc welaing of high-strength steels — Classilication (ISO 18276:2005) 2.2.4 Organe de asamblare mecanic& EN 1439-1, High-sirengih structural bolting assemblies for preloading — Part 1: General requirements EN 1439-2, High-strength structural bolting assemblies for preloading — Part 2: Suitabilly test for preloading EN 14399-3, Highstrength structural bolting assemblies for preloading — Part 2: System HR — Hexagon bolt and nut assemblies EN 14399-4:2005, High-strength structural bolting assemblies for preloading — Part 4: System HV — Hexagon bolt and nut assemblies EN 1499-5, Migh-strengtn structural botting assemblies for proloading — Part 5: Plain washers EN 14399-6, High-strength structural bolting assemblies for preloading —- Part 6: Plain chamfered washers EN 14399-7, High-strength structural bolting assemblies for preloading — Part 7: System HR — Countersunk head bolts and nut assemblies EN 14399-8, High-strength structural bolting assemblies for preloading — Part 8: System HV — Hexagon tit bolt and nut assemblies 1 EN 1439-9 GI, High-strength structural bolting assemblies for preloading —~ Part 9: Sysiem HR or HV — Bolt and nut assemblies with direct tension indicators BD EN 14399-10 G), High-swrength structural bolting assemblies for preloading — Part 10: System HRC — Bolt and nut assemblies with calibrated preload EN 15048-1, Non preloaded structural boting assemblies — Part 1: General requirements EN 20898-2, Mechanical properties of fasteners — Part 2: Nuts with specified proof load values — Coarse thread (ISO 898-2:1992) EN ISO 898-1, Mechanical properties of fasteners made of carbon steel and alloy steel — Part 1: 15) Boils, screns and studs with specitied properly classes — Coarse thread and fine pitch thread (0 898-1:2009) 15 ayn eta ln ape esta anda) 20032019 ASO A Bie Pret Soar Pap Wen208 ‘phoz/LYS0 ‘vs rr719 1ov ‘Fn79 BIULSNaNI Is LUBWOD 30 YEaHVOSR EN 1090-2+A1:2012 EN ISO 1478, Hexagon head tapping screws (ISO 1479:1983) EN ISO 1481, Slotted pan head tapping screws (ISO 1481:1983) EN ISO 3506-1, Mechanical properties of corrosion-resistant stainless-steel fasteners — Part 1: Bolts, screws and studs Bx) (ISO 3506-1:2009) EN ISO 3506-2, Mechanical properties of corrosion-resisiant stainless-steel fasteners — Part 2: Nuts By (ISO 3506-22009) Bi) EN ISO 4042, Fasteners — Electroplated coatings (ISO 4042:1999) Gl EN ISO 6789, Assembly tools for screws and nuts — Hand torque tools — Requirements and test methods for design conformance testing, quality conformance testing and recalibration procedure (ISO 6789:2003) EN ISO 7049, Cross recessed pan head tapping screws (ISO 7049:1983) B) EN ISO 7089, Plain washers — Normal series — Product grade A (ISO 7089:2000) EN ISO 7080, Plain washers, chamfered — Normal series — Product grade A (ISO 7090:2000) EN ISO 7091, Plain washers — Normal series — Product grade C (ISO 7091:2000) EN ISO 7082, Plain washers — Small series — Product grade A (ISO 7092:2000) EN ISO 7098-1, Plain washers — Large series — Part 1: Product grade A (ISO 7083-1:2000) EN ISO 7093-2, Plain washers — Large series — Part 2: Product grade C (ISO 7093-2:2000) EN ISO 7094, Plain washers — Extra large series — Product grade C (ISO 70942000) (Corrigendum AC:2002 incorporated) &| EN ISO 10684, Fasteners — Hot dip galvanized coatings (ISO 10684:2004) EN ISO 18480, Hexagon washer head driling screws with tapping screw thread (ISO 15480:1999) EN ISO 15978, Closed end blind rivets with break pull mandrel and protruding head — SVSt (ISO 15976:2002) EN ISO 15979, Qpen end biind rivets with break pull mandre! and promuding head — SYSt (SO 15979:2002) EN ISO 15980, Open end blind rivets with break pull mandrel and countersunk head — SvSt (iso 15980:2002) EN ISO 15983, Open end blind rivets with break pull mandrel and protruding head — Az/A2 (ISO 15983:2002) EN ISO 15984, Qpem end blind rivets with break pull mandrel and countersunk head — A2/A2 (iso 15984:2002) ISO 10508, Hexagon flange head tapping screws 2.2.5 — Cablurl de inalté rezistenta prEN 10138-3, Prestressing steels — Parl 3: Strand 16 Pons ta dn aent Cetera arate 0 20202013880 & Bum Pec uae Pap 1.n 25 ‘PLOZ/LLIGO"YS PTO IOW M79 BILALSNANI IS UBM 3a VERIOPagemtpte ce apts Oat SR EN 1090-241:2012 EN 102442, Stee! wire and wire products — Nonferrous metallic coatings on steel wire — Part 2: Zine or zine alloy coatings EN 102643, Stoo! wire and wire products — Steel wire for ropes — Part 8: Round and shaped non alloyed steel wire for high duty applications EN 10264-4, Steel wire and wire products ~ Stee! wire for ropes — Part 4: Stainless steel wire EN 12385-1, Slee! wire ropes — Saloly — Part 1: General requiremems EN 12385-10, Stee! wire ropes — Safely — Part 10: Spiral ropes for general structural applications EN 1341-4, Terminations for stee/ wire ropes ~~ Safely — Part 4: Metal and resin socketing 22.6 — Reazeme structurale EN 1997-2, Structural bearings — Part 2: Sliding elemenis EN 1337-3, Structural bearings — Part 3: Elasiomeric bearings EN 1937-4, Structural bearings — Part 4: Roller bearings EN 1337-5, Structural bearings — Part 5: Pot bearings EN 1337-6, Structural bearings — Part 6: Rocker bearings EN 1997-7, Structural bearings — Part 7: Spherical and cylindrical PTFE bearings EN 1337-8, Structural bearings — Part 8: Guide bearings and restraint bearings 2.3 Pregatire EN ISO 9013, Thermal cutting — Classification of thermal cuts — Geometrical product specification and quality tolerances (ISO 9013:2002) ISO 286-2, F}) Geometrical product specifications (APS) — ISO code system for tolerances on linear sizes — Part 2: Tables of standard tolerance classes and limit deviations for holes and shafts ©] CEN/TR 10347, Guiclance for forming of structural steels in processing 24 Sudare EN 287-1, Quallication test of welders — Fusion welding — Part 1: Steels EN 1011-1:1998, Welding — Recommendations for welding of metallic materials — Part 1: General guidance for arc welding EN 1011-2:2001, Welding — Recommendations for welding of metallic materials — Part 2: Arc welding of ferritic steels EN 1011-3, Welding — Recommendations for welding of metallic materials — Part 3: Are welding of stainless steels EN 1418, Welding personnel — Approval testing of welding operators for fusion welding and resistance weld setters for fully mechanized and automatic welding of metallic materials. EN ISO 9834 (al parts), Quatty requirements for fusion welding of metalic materials (ISO 3834:2005) 7 near) 20032019 ASO A Bue Pejo Scheme Pos 1964224 ‘PLoz/Liso ‘vs rnr10 1oV ‘P/179 BIELSNONI IS LUBWOD 30 YESHSR EN 1090-24A1:2012 EN ISO 4063, Welding and allied processes — Nomenclature of processes and reference numbers 6) (180 4063: 2009, Corrected version 2010-03-01)) 61 EN ISO 5817, Welding — Fusion-velded joints in steel, nickel, titanium and their alloys (beam welding excluded) — Quality levels or imperfections (ISO 5817:2003, corrected version:2006, including Technical Corrigendum 1:2006) EN ISO 9692-1, Welding and allied processes — Recommendations for joint preparation — Part: Manuel metal-are welding, gas:shielded metal-arc welding, gas welding, TIG welding and beam welding of steels (ISO 9692-1:2003) EN [SO 9892-2, Wolding and allied processes — Joint proparation — Part 2: Submerged are welding of steels (ISO 9692-2:1998) EN ISO 13916, Welding — Guidance on the measurement of preheating temperature, interpass temperature and preheat maintenance temperaturo (ISO 13916:1996) EN ISO 14373, Resistance welding — Procedure lor spot welding of uncoated and coated low carbon steels (ISO 14373:2006) EN ISO 14554 (all parts), Quality requirements for welding — Resistance welding of metalic materials (SO 145¢4-1:2000) EN ISO 14555, Welding — Are stud welding of metalic materials (ISO 14556:2006) EN ISO 14731, Welding coordination — Tasks and responsibilities (ISO 14731:2008) EN ISO 16809-1, Specitication and qualification of welding procedures for metallic: materials — Welding procedure specification — Parl 1: Are welding (ISO 15609-1:2004) EN ISO 15609-4, Specitication and qualification of welding procedures for metalic materials — Welding procedure specification — Part 4: Laser beam welding 1) (ISO 15609-4:2009) EN ISO 15809-5, Specilication and qualification of welding procedures for metallic materials — Welding procedure specification — Pari 5: Resistance welding (ISO 15609-5:2004) EN ISO 15610, Specification and qualification of welding procedures for metallic materials — Qualification based on tested welding consumables (ISO 15610:2003) EN SO 15611, Specification and qualification of welding procedures for melallic materials ~ Qualification based on previous welding experience (ISO 1561 1:2003) EN ISO 15612, Specification and qualification of welding procedures for metalic materials — Qualification by adoption of a standard welding procedure (ISO 15612:2004) EN ISO 18613, Specification and qualification of welding procedures for metallic materials — Qualification based on pre-production welding test (ISO 18613:2004) EN ISO 15614-1, Specification and qualification of welding procedures for metallic materials Welding procedure test — Part 1: Arc and gas welding of steels and arc welding of nickel and nickel alloys (ISO 15614-1:2004) EN ISO 18614-11, Specification and qualification of welding procedures for motallic materials — Weloing procedure test —~ Part 11: Electron and laser beam wekding (ISO 156 14-1 1.2002) EN ISO 1614-13, Specification and qualiication of welding procedures for metallic materials — Welding procedure test — Part 13: Resistance butt and flash welding (ISO 15614-13:2005) EN ISO 18620, Welding — Friction welding of metallic materials (ISO 18620:2000) 18 Pag pt maple Ceslure Stag) 20032019 ASA & Bue Pet Ste Pap 208 24 Loz/tuso "vs prio tov ‘rn179 aIeUSNGNI IS LYAHOO 3a vUBIWYOSR EN 1090-24A1:2012 EN ISO 16432, Resistance welding — Procedure for projection welding of uncoated and coated low carbon steels using embossed projection(s) (ISO 16432:2006) EN ISO 16433, Resistance welding — Procedure for seam welding of uncoated and coated low carbon steels (ISO 16433:2006) 25 — incercari EN 473, Non destructive testing — Qualification and certilication of NOT personnel — General principles" EN 571-1, Non destructive testing — Penetrant testing — Part 1: General principles EN 970, Non-destructive examination of fusion walds — Visual examination” EN 1290, Non-destructive examination of welds — Magnetic particle examination of welds" EN 1435, Non-destructive testing of welds — Radiographic testing of welded joints EN 1748: Non-desirucive testing of welds — Ultrasonic testing — Characterization of indications in welds"? EN 1714, Non-destructive testing of welds — Ultrasonic testing of welded joints""®” EN 10160, Ultrasonic testing of steel flat product of thickness equal or greater than 6 mm (reflection method) EN 12062:1997, Non-destructive examination of welds — General rules for metalic materials” EN ISO 8507 (all parts), Metallic materials — Vickers hardness test (ISO 6507:2005) EN ISO 9018, Destructive tests on welds in metallic materials — Tensile test on cruciform and lapped joints (ISO 9018:2003) EN ISO 10447, Resistance welding - Peel and chisel testing of resistance spot and projection welds (ISO 10447:2006) 2.6 Montare EN 1897-11, Structural bearings — Part 11: Transport, storage and installation 1SO 4463-1, Measurement methods for building — Setting-out and measurement — Part 1: Planning and organization, measuring procedures, acceptance criteria 1S0 7976-1, Tolerances for building — Methods of measuroment of buildings and building products Part 1; Methods and instruments 10 7976-2, Tolerances for building — Methods of measurement of buildings and building produc Part 2: Position of measuring points "9 NOTA NATIONALA - In prezent EN 473:2008 oste iniocuit de EN ISO 9712:2012. N) NOTA NATIONALA - In prezent EN 970:1997 este inlocuit de EN ISO 17697:2011. 28 NOTA NATIONALA ~ in prozent EN 1290:1998 aste intocut do EN ISO 17638:2008. RO NOTA NATIONALA — In prezent EN 1713:1998 este inlocuit de EN 180 23279:2010. "19. NOTA NATIONALA - In prezent EN 1714:1997 este inloout de EN ISO 17640:2010, "| NOTA NATIONALA ~ In prozent EN 12082:1997 este inlocuit do EN ISO 17695:2010, 19 Pagnatputa an ales Costu Standece (0) 08020198 & Be Poe Stine Paget gn 28 FLOZ/LUS0 ‘vs pr IOV ‘PATO BIULSNNIIS 1HBWOO 30 VUSNYSSR EN 1090-2+1:2012 180 17123 (all parts). Optics and optical instruments — Field procedures for testing geodelic and surveying instruments 2.7 Protectie anticorosiva EN 14616, Thermal spraying — Recommendations for thermal spraying EN 18811, Thermal spraying — Components with thermally sprayed coatings — Technical supply conditions: EN ISO 1461:1999, Hot dip galvanized coatings on fabricated iron and steel articles —~ Specifications and test methods (ISO 1461:1999) EN ISO 2083, Thermal spraying — Metallic and other inorganic coatings — Zine, aluminum and their alloys (ISO 2063:2005) EN ISO 2808, Paints and varnishes — Determination of film thickness (ISO 2808:2007) EN {SO 8501 {all parts), Preparation of steel substrates before application of paints and related products — Visual assessment of surface cleanliness EN ISO 8503-1, Preparation of steel substrates before application of paints and related products — Surface roughness characteristics of blast-cleaned steel substrates — Part 1: Specifications and definitions for ISO surface profile comparators for the assessment of abrasive blast-cleaned surfaces (ISO 8503-1:1988) EN ISO 8803-2, Preparation of steel substrates before application of paints and related products — Surface roughness characteristics of blast-cleaned steel substrates — Part 2: Method for the grading of surface profile of abrasive blast-cleaned steel — Comparator procedure (ISO 8503+2:1988) EN ISO 12944 (all parts), Paints and varnishes —~ Corrosion protection of steel structures by protective paint sysioms (ISO 12944:1998) B) EN ISO 14713-4, Zinc coatings — Guidelines and recommendations for the protection against corrasion of iron and steel in structures — Part 1: General principles of design and corrosion resistance (ISO 14713-1:2009) EN ISO 1471-2, Zine coatings — Guidelines and recommendations for the protection against cortosion of iron and stee! in structures ~- Pavt 2: Hot dip galvanizing (ISO 14713-2:2009) 1SO 19840, Paints and vamishes — Corrosion protection of steel siructures by protective paint systems — Measurement of, and acceptance criteria for, the thickness of ary fms on rough surfaces 2.8 Tolerante EN ISO 13920, Welding — General tolerances for welded constructions —- Dimensions for lengtlis and angles — Shape and position (ISO 13820-1996) 29 Diverse EN 508-1, Roofing products from metal sheet — Specification for sell-supporting products of steel, aluminium or stainiess steel sheet — Part 1: Steet EN 608-3, Hoofing products from metal sheet — Specilication for selt-supporting products of steel, aluminium or stainless siee! sheet — Part 3: Stainless steel EN 1999-1-6, Eurocode 9: Design of stool siructures — Part 1-6: Strength and Stability of Shelf Structures 20 ajo toanta sm agtcate Gesture Std (3) 702018 AGAO E Bie Proj Stare Pap 2200224 pioe/Luso‘vs erro tov ‘rma arazsnant is LuaWOo 3a YESSR EN 1090-24A1:2012 EN 1993-4-8, Eurocode 3: Design of stee! structures — Part 1-8: Design of joints BD EN 19870 Gl, Execution of concrete structures 1SO 2859-5, Sampling procedures for inspection by attbutes — Part 5: System of sequential ‘sampling plans indexed by acceptance qualiy limit (ALQ) for ft-by-fot inspection 3 Terment si detiniti Pentru cerinjele acestui document se aplic urmatori termeni gi detiniti 34 constructie orice este construit sau rezulta din activtaji de constructie. Acest termen acopera alat cladiri c&t gi lucrari ingineresti. Acesta se retera la constructia completa care cuprinde atat elemente structurale, Ait si nestructurale 3.2 luerart Parti ale constructiei care sunt construct structurale de ofel 33 constructio structural de ofel structuri de ofel sau elemente fabricate din ofel, utlizate la lucrari de construct 34 constructor porsoand eau organizatie care execu lucite (lumizor, in EN ISO 9000) 3.5 structural ase vedea EN 1990 3.6 fabricatle toate activitéile necesare pentru a produce si liva un element. Dupa caz, aceasta cuprinde, de exemplu, aprovizionarea, pregatirea si asamblarea, sudarea, imbinarea mecanicd, transportul, tratarea supratelelor precum si inspectia gi documentatia cu privirs la aceste operat 37 executie toate activitatile electuate pentru realizarea fizica a lucrzilor, de exemplu, aprovizionare, fabricatic, sudare, imbinare mecanica, transport, montare, tratare supraialé gi verilicare, precum gi dacumentatia cu privire la aceste operati 374 specificafie pentru executio set do documente care cuprind datele tehnice si cerintele pentru o anumita structura de otel, inclusiv cele specificate pentru completarea si moditicarea reguiilor din acest standard european NOTA 1 ~ Specificatia pentru executie include cerinte acolo unde prazentul standard european identified punctele care trebule specitcate NOTA 2 ~ Speciticatia pentru executie poate fi consideraté ca un sot complet de cerinte pent fabricarea si montarea elementelor structurale de ofel, cu corinjele releritoare fa fabricate, oferite Inlcun set de specifica componente, conform 5) EN 1090-1 (i at pLOZ/L/S0 "vs Prd 1OV ‘rniTO BILSON IS LYBNIOD 3a VEBNIYSPagina tartan spicata Ge SR EN 1090-2+A1:2012 3.7.2 clasa de executie ansamblu clasificat al cerinjelor specificate pentru exeoutia lucrérlor in ansambh special sau @ unui detaliu pentru un element @ unui element 38 categorie de exploatare categorie care caracterizeaz’ un eloment in raport cu circumstanfele utlizaii sale 39 categorie de fabricatie categorie care caracterizeazé un element in raport cu metodele utilizate pentru executia sa 3.40 produs component material si produs utlizat pentru a fabrica un element gi care ramane ca o parte a acesiuia, de exemplu, produs de ofe! pentru construct, produs de ofel inoxidabil, element de imbinare mocanic’, materiale consumabile pentru sudare 311 element parte a unel structur de ofel, care poate fi, ea insa, un ansamblu de mai multe alemente mai mici 3.414 element format fa rece ase vedea EN 10079 gi EN 10131 3.12 pregatire toale activitalile efectuate asupra produselor componente de otel pentru a le pregali in vederea asamblaiii lor gi includer in elemente, Dupa caz, aceasta cuprinde, de exemplu, identificarea, manipularea si depozitarea, télerea, formarea si gaurirea 3.13 ‘metoda de montare luata in considerare la proiectare principii generale alo unoi motode de montare pe care se bazeaz’ pr de asemenea, ca seoventé de montare de proiectare) tarea structuri (cunoscuta, 3.43.4 procedura pentru montare documentalie care descrie procedutile care trebule ulilizate pentru a monta o structura 3.14 neconformitate ase vedea EN 10 9000 315 END suplimontara (examinare nedistructiva) tehnica END suplimentard fat de examinarea vizuala, de exemplu, examinare cu pulberi magnetice, cu lichide penetrante, prin curant! turbionari, examinare cu ultrasunele sau radiogralicé 3.16 toleranta ase vodoa ISO 1803, 3.16.1 toleranta esenfiala limita fundamentale pentru o toleran{a geomeltic’, necesare pentru a indeplini jpotezele de proiectare pentru structuri, in raport cu rezistenta mecanicé si stabiltatea 22. tne Senco) 2008 2019 ASRO & Bue Pec Snare Pay 84S 224 toz/tuso “vs rnv19 tow ‘r/70 IELSNONI IS LHaNIOD 3a VERYSR EN 1090-24A1:2012 3.16.2 toleranfa functional toleranja geometricd care poate fi necesaré pentru a mecanica si stabilitatea, de exemplu aspect sau forme ideplini © functje, alla decat rezistenta 3.16.3 toleranta speciala lolerana geometrica neacoperta de tipurile si valorilo toleranjelor provazute in tabelele din acost standard european gi care trebuie specificat& tntr-un caz particular 3.164 toleranfa ta fabricatie omenit: admisioil pentru valoarea unoi dimensiuni a unui element, care rezulta din tabricarea elementului 4 Specificatie gi documentatie 41 Specificatle pentru executle 44.4 Generalitay, Informatie necesare si cerinfole tehnice pentru executia flecarei parti a lucralor trebuie agreate si complotate inainte de inceperea execufiei aceioi parti a lucrarilor. Trebuie 88 existe proceduri pantru a aduce moditic’ri une! spectficati pentru executie, agreatd anterior. Specificatia pentru execute trebuie 4 cuprind’ olomentele care urmeaza, dupa caz: a) informatii suplimentare, precum cele enumerate la A.1; )_optiuni, precum cele enumerate la A.2; ©) clase de executie, a se vedea 4.1.2; 4) grade de pregétire, a se vedea 4.1.3; ©) clase de tolerante, a se vedea 4.1.4; 1) corinfe tehnice cu privire la securitatea lucratilor, a se vedea 4.2.3 9.2. 41.2 Clase de executie Sunt prevazute patru clase de executie, de la 1 pana la 4, denumite EXC1 pana la EXC4, penttu care Figoarea cerintelor creste de la EXC1 la EXC4, Clasele do execuiie se pot aplica structurii in ansambly sau unei parti a structurii sau detalitor spectice. Unei structuri ise pot aplica mai multe clase de execuie. Unui detaliy sau unul grup de Gotali i se alribuie, de regula, 0 singura clas de execute. Totusl, alegerea unei clase de execu! este, in mod necesar, aczeasi pentru toate cerintele, Daca nu se specific’ nici o clasé de execute, trebuie s& se aplice EXC2. Lista cerintelor cu privire la clasele de executie este prezentata in A. Recomandari pentru alegerea claselor de execulio sunt prevazute in anexa B. NOTA - Alegorea claselor de execulic depinde de categorile do producto si de categorie de exploatare care sunt in legaturé cu clasele de consecinfe, cum sunt definite In anexa B din EN 1990:2002. 23 "apes Giana Sandan 2000201919908 Boe Pn Sotuere Pag 25 24 PLORILLISO “YS Pm"79 IOV 'rmT9 BIKLLSNONI IS 14aMI0D 3a VEINSSR EN 1090-24A1:2012 41.3 Grade de pregatire Sunt prevézute ‘rei grade de pregatire, nolate Pt pana la P3 conform ISO 8501-3, pentru care igoarea cerinfelor creste de la Pt la P3, NOTA « Gradele de pregatire depind de durata de vial’ prevazutd a protectiei anticorosive si de categoria de ccoroziune, aga cum este dotinité la aticoll 10, Gradele de pregatire so pot aplica structurii in ansambiu, sau unei péi{i a structurii, sau pentru dotali specitice. O structura poate include mai multe grade de pregélte, Unui detaliu sau grup de detalii i se alribuie, In mod normal, un singur grad de pregatire. ‘LOZ/LUS0 'vS PnT19 IOV ‘rA1T9 BIMLSNANIIS LUBNOD 3a vERNVO 4.14 — Toleranfe geometrice La 11.1 sunt definite doua tipuri de tolerante geometrice: a) toleranje esentiale; b) __tolerante functionale, cu doua clase pentru care rigoarea cerinjelor cresie de la clasa 1 la olasa 2. 42 Documentatia constructorului 4.2.1 Documentatie cu priviro ta calitate Peniru EXC2, EXCS gi EXC4 trebuie documientate urmatoarele puncte: a) Glorganigrama si personalul de conducere responsabil peniru fiecare aspect al executiei: Li) ')procedurile, metodele gi instructiunite de Iucru care trebuie aplcate; ©) un plan de verificare specific ucratilor; 4) 0 procedura pentru tratarea schimbarilor $i moditicéritor; ©) © procedura pentru tratarea neconformittilr, coreri pentru derogar gi tigit ou privire la calitate; 4) Beate fazole specitcate do oprire Gl sau cerinfe pentru vertical sau incercél de tera parte, Precum gi toate cerintele corespunzdtoare cu privire la accesu! la documentia aferenta. 42.2 — Planul calitafii Trebuie speciticat, dacé se cere, un plan al calitatii pentru executia lucrarilor, | NOTA - EN ISO 9000 ofera definitia unui plan al calitfi Avesta trebule $8 cuprind&: 2) _un document general de management care trebuie s& abordeze urmatoarele puncte: 1) ©analizé a cerinfelor din speciticatie in comparatie cu capacitatle de execulio; 2) ED atvibuiroa sarcinilor si autoritati pe durata dileritelo faze ale proiectulu 8) principi si modaiitai de organizare a inspecfel, inclusiv attibuirea responsabiltatilor pentru fiecare sarcina de inspectio; ©) documentatia cu privire la calitate [ text oliminat Gil. Documentele trebuie elaborate inainte de executia fazei de constructie la care se referd acestea: 24 Pagination an ates eshun nto) C0825 ASRO & Bue Past Sonate Papas in 226 |SREN 1090-261:2012 c) documente de urmarire a executiel care sunt Tnregistrlle inspectior si verficrilor efectuate, sau care demonstreazi calificarea sau certficarea miloacelor utiizate din dotare, F Documentele de urmatire a executiei care se refer’ la fazele specificale de oprie, trebuie elaborate inainte de a se trece de faza de oprire. ‘Anexa C prezinta o list& de verticare a continutului unui plan al caitafi, recomandat pentru executja cconstrustiei metalice structurale cu referre la linile directoare generale din SO 10006. 4.2.3 Securitatea lucrérilor de montare Deciaratile metodelor care ofera instructiuni detaliate de lucru trebuie 88 r’spunda cerintelor tohnice cu privire la seouritatea lucrérilor de montare, aga cum se specifica la 9.2 $i 9.3. 4.2.4 Documentatle de execufie Pe pericada executlel trebuie pregatité 0 documentatie suficienla, care s8 descrie starea structuri execulate, pentru a demonstra c& lucrérilo au fost efectuate conform caletului de sarcini pent executic. 5 Produse componente 5.1 Generalitati ‘In general, produsele componente care trebuie utlizate la executfa structurllor de ofel rebuie selectate in. standardele europene aplicabile, prezentate in articolele care urmeazé, Dac& produsole components caro trebuie utiizate nu sunt prevézute In standardele indicate, proprietajile lor trebuie speciticate. ‘Trebuie aplicate detinifile si cerinfele din EN 10021 impreund cu cele ale standardului european do produs, relevant. 5.2 Identificare, documente de inspectie sl trasabilitate Proprietaijile produselor componente, furnizate, irebuie indicate tn documente pent a putea fi comparate cu propritatile speciicate. Conformitatea acestora cu standardut de produs apiicabil ‘robuie veriicaté conform 12.2. Pentru produse metalice, documentele de inspectie, conform EN 10204 trebule s fie aga cum sunt enumerate in tabalul 1. 25 pagina Wot dn eptcaa Gestion Strand (c) 2009-013 BAO & Blue Project soware -Pagz7 an za ‘toz/iUso "Ws rio tov ‘rri70 BIMLSNONI IS LHBWOO 30 VERNSR EN 1090-24A1:2012 Tabelul 1 — Documente de inspectie pentru produsele metalice Produs component Documente de Inspectie (Ojeluri pentru construchi (labetele 2 gi 3) conform taboluul B.1 ain EN 10026-1:2004 *° Ojeluri : 3 Oteluri tumate conform tabolulul B.1 din EN 10340:2007 Materiale consumabile pentru sudare (tabelul 5) 22 Efomonto pentru fmbinari structurale cv gurubur 2a Nituriapiicate a calo 2A* ‘Suruburi autofetante s] autoperforante gi nituri oarbe 24 Bojuri pentru sudare cu are electic 246 Rosturl de diatare pentru poduri 7 at Cabluri de inalté rezistonta em Reazeme structurale at Panic oje! pentru cansiniotii marca S965 JR sau JO 8e cae eoriieal do inapectie 3.1 penina EXG2, EXCS gi ExC4 EN 10025-1 coists ca elamentolaIneluse In formula CEV sa ‘ie Inagistrate in document de inspects. Se recomandé 68 e includ8 AI, No iT In aporil cu pro la ato lomento adéugato, cert do EN 10025 2, |< Daca se care un cetiieat 3.1, acesta poate Inlecut deo marea do idenifiare a lat tail Peniru EXC3 $1 EXC4, trebuie asigurata trasabiltatea produselor componente In toate etapele de ta aprovizionare pana la receptie, dupa incorporarea in lucrar Aceasta trasabiltale se poate baza pe inregistréri pentru loturi de produs prevazute pentru un proces de produetie comun, in afaré de cazul in care este specificata trasabiltatea peniru fiecare produ, Pentru EXC2, EXC3 gi EXC4, dacd sunt impreuna, in circulafie, diterite marci siisau calitati de produse componente, fiecare din ele trebuie prevazut cu o marcare pentru identficarea marci sale. Meiodele de marcare trebuie s8 fie conform celor pentru elemente, indicate la 6.2. Daca este ceruta marcarea, produsele componente fara marcare trebuie Wralale ca produse necontorme. 5.3 Produse de ofel pentru construc 5.3.1 Generalitati Daca nu se specilic’ altfel, produsele de ofel pentru constructii trebuie 88 fie conforme cerintelor standardelor europene de produs aplicabile, indicate in tabelele 2, 3 gi 4. Marcile, caiittile si, daca este cazul, masa acoperiri $i finisajele, trebuie specificate precum $i opliunile cerute, permise de standardul de produs, inclusiv cele cu privite la aptitudinea la zineare prin imersie la cald, daca este relevanta, Produsele de ofel care trebule ulllizate ta fabricarea elementelar formate la rece trebuie s8 alba proprietati care sa fie conforme cu aptitudinea coruta pentru procesul de formare fa rece. Tabelul 3 enumard ofelurile carbon aple peniru formare la rece. Pag pai tn apiea sive Sn 2 260329 ASF & Bs Pe Ene Pag an 224 pozsLys0 ‘vs P19 1OV ‘rN79 BIELSNONT IS LUBNOD 3G VUSHYDSREN 1090-2+A1:2012 Tabelul 2— Standarde de produs pentru ofeluri carbon pentru constructit Condifiitehnice de Produse there Dienst Totorane FoielaT rose iol PETER Prot eva nana SR | ey ega54 [My eae depot | EV 102 Se 3 ioaeaiames Tera CeneeTSGSREE EERE —| eu insog [MEL TENOR Pale en i008 ENTDOSE ewieaas en scoae4 ; EN tooee Toto ster bonito Eniooens [Nvseapice EN 0028 EN toes EN TOOT, EN TOR EN TOOT. OE, Bare si sarmo ‘supa caz EN 10058, EN 10060, | EN 10059, EN 10060, EN 008 Enon Frolic ae aca eNieeiod EN i02i08 —enioatoe Prof sve domaine ew gait [en oziee [ew arse NOTA - EN 10020 prezins defile § rovieu8 in EN 10027-1 gi rospectv, EN 100272. | clasicaroa mérclor do ojel. Simbolzaroa alfa numerol @ ofelurilor este Tabelul 3—Standarde de produs pentru foi gi benzi apte pentru formare la reco Produse Condit tehnice de lvrare Toleranje ‘fei neaiate pentru construct | EN 10025-2 EN 10051 ‘foi pont construc, cudabilo, | EN 100259, EN 100254 EN 10081 cu granulatio fn ‘Ofer cu ita de curgoro riicata | E) EN 10149 Gl, EN 10268 BD EN 10028, Ponitu deformare la rece EN 10048, EN 10054, EN 10131, EN 10140 @ eur laminate a rece 150 4997 EN 10191 Ololut acoperitecontinuu pin | EDEN 10346 EN 10143 imorsio a caid Produse plate de ofel acoperte | BEN 10160 EN 1016041 continuu cu materiale organica Benzi inguste| EN 10199 EN 10048 EN 10140 "ag pong apeaa Gesture trae fe 20082019 ASHO Boe Pro Sohwae Pap 290224 27 PLOZILUS0 'vS P19 IOY ‘FATTO SILLLSNONI Is LYaNOD 3a YESSSR EN 1090-24A1:2012 Tabelul 4 — Standarde de produs pentru ofeluri inoxidabile Produse | Corp onice de ware Tolorante aoe i T0000, 1008, EN TODS, Tebl a9 ben EN 00882 EN ae Tea eae) ear 02068 en 50 1127 Teva soo) en 02972 ie, sta pole env 00883 EN faor7 EN 068, EN 70058 NOTA Simboizarea ala numerca a ofelurtor este prezantata in EN 10086-1 pLoZiLus0 "vs png IOV ‘PATO aIMUSNONIIS LYBNOO 3a VUES 5.3.2 Tolerante la grosime Daca nu se specifica alfa, toleranfele la grosime pentru tablele de ofel pentru constructi trebule s& fle conform EN 10029, dupa cum urmeaza EXC4: Clasa B | Pentru celolalte produse de ofel pentru constructii si ofel inoxidabil, trebuie utlizata clasa A de grosime, daca nu se specitica afl. 53.3 Stare a supratejel Pentru ofelurile carbon, cerinfele cu prvi la starea suprafetei sunt urmatoarele: @) _clasa AZ pentru table $1 platbenzi, conform cerinjelor din EN 10163-2 b) Casa C1 pentru profile, conform cerinfalor din EN 10163-3. Specificatia pentru execute trebuie 84 precizeze dacd imperfectiuni precum fisurile, exfolirile $i bavurile trebuie reparate. Daca se cer stari ale suprafefelor mai restrictive pentru tablele pentru EXCS gi EXC4, acestea trebuie specificate. js Cerinfele cu privire la finisarlle supratetei pentru ofel inoxidabil, trebuie sa fie urmatoarete: a) table, platbenzi si benzi: conform cerinfolor din EN 10088-2; ») bare, sarme i profilo: conform cerinfelor din EN 10088-3. Trebuie speciticate corintele suplimentate cu privire la urmatoarele puncte: restric speciale Feferitoare la imperfectiunile suprafetei sau repararea dofectelor superficiale prin polizare, conform EN 10163, sau EN 10088 penttu ofel inoxidab. Pentru celelalte produse, trebuie specilicate cerinfele cu privire la finisarea suprafetel in raport cu speciticatile europene sau internationale corespunzaitoare. Daca specificatia aplicabilé nu dofineste adecvat finisarile decorative sau speciale ale supratotci, finisarea trebuie specifica, Slarea supratetel produselor componente trobuie s& fie asifel incal s8 fie indeplinte cerintele Felevante pentru gradul de pregalire, conform 10.2. 28 Go ect Gestue Sacto (2008203 ASHO 8 Bue Prot Ste Pag 30 in 224SR EN 1090-24A1:2012 5.3.4 Proptietati speciale Pentru EXS si EXC4, trebuie ED ullizaté @) clasa de caltate S1 pentru discontinuitate interna, conform EN 10760 pantru imbinari sudato in cruce, care transmit tensiuni de intindere principale in grosimea tablei, pe 0 banda cu lafimea de patru ori grosimea tablei de fiecare parte a imbinari in discutie, Trebuie speciticat dacd se recomandi verificarea zonolor vecine diafragmelor sau rigidizéirlor la reazem, in ceca ce priveste existenta disconiinuitajior interne. In acest caz trebuie aplicaté clasa de caltate $1 din EN 10160 pe o tabla pentru talpa sau inim&, cu litimea de 25 ori grosimea tablei, de fiecare parte a diafragmei sau tigidizarii la reazem, daca imbinarea se realizeaz’ prin sudurd, in plus, dacd este cazul,rebule specficate cerinele cu priv la uimatoarele puncte: a) examinati efectuate pe produsele componente, altele decal ofeluri inoxidabile, pentru a identitica $80 *C) a elementelor sut{ir si tablelor formate la rece nu este permis daca prin formarea la rece se ajunge limita de curgere nominal. Pentru marci de ole! pana la $366, inclusiv, procedoul de formare la cald trebuie s& aiba foc £5) in slarea do rogu aprins(de la 600 °C pari la 650 °C)@i) si temperatura, durata si viteza de racire irebuie adapiate tipului de ofel utiizat. Indoirea gi formarea in domeniul aloastru de temperaturi (de la 250 °C paid fa $80 °C} nu sunt permise, ioz/tuso‘vs rio tov ‘rato aIaLSAGN Pentru marci de ole! S4504N (sau +AR) conform EN 10025-2, $420 si S460 conform EN 1025-3, procedeul de formare la cald trebule 84 aib’ loc in domeniul de temperatura de la 960 °C pana la 750 °Gsi trebuie utmat de racire la temperatura ambiantd. Viteza de racire trebuie adaptata poniru a evita cresterea duritafi, precum si croslerea excesiva a gréunflor. Daca aceasta nu se poate aplica, rebuie cealizat un tratament ulterior de normalizare. Formarea la cald nu este permisé pentru marca $450 conform EN 10025-2 daca nu este indicala nici © conditie de livrare. NOTA - Daca nu este indicaté nico conditie de livrare, produsole de ofel S 450 pot fitivrate In condiia de tivrare ppeniru laminare termo-mecanica. 6.8.3 Indreptare cu flactra Dacé\ trebuie corectatd deformatia prin indreptare cu flaca, aceasta trebuie obtinuté prin aplicarea locala a caldurll, asigurand cdi temperatura maxima a ofelului si procedeul de racire sunt controlat. Pentru EXC $i EXC4 trebule elaborat’ 0 procedurd corespunzatoare. Aceasia procedura trebuie s& ‘contin cel putin: a) temperatura maxima a olelulul si procedeul de récre autorizat; b) metoda de incaizre; ©) metoda ullizata pentru masurarile temperatuti 4) rezultate ale incercairilor mecanice realizate pentru calificarea procedeuluis ©) identiicarea perscanelor abiltate cu aplicarea procedeului. 6.5.4 Formare la rece Formarea la rece, obfinuté prin profilare, presare sau indoire, trebuie s& fie conform cerinfelor pentru formare la rece, prevazute in standardul de produs aplicabil. Nu trebuie utlizata forjarea. NOTA - Formarea la rece conduce la reducerea ductiiti. In plus, se recomanda s& se alrag’ alentia asupra risculul de tragilzare datorita hidrogenulul asoclat cu procesele vlterioare, ca o tratare acida pe durata acoperir sau galvanizati prin imersie la cald 40 ‘Pagina pasta dn apcaba Gesione Sandande (6 2008-2013 ASAD & Bue Prec Sotwate- Pog 428m 228SR EN 1090-2+A1:2012 a) Pentru marci de ofel superioare iui S355 dao’, dup’ formares la rece, se efectueazd un tratament de revenire, trebuie indeplinite urmatoarele dova condi 1) domeniul de temperaturé: 530 °C la pars 880 °C; 2) timpui de menfinere: 2 min/mm de grosime a materiatulul, dar eu o durata minima de 30 min, Tralamentul termic de detensionare realizat 1a peste 580 °C, sau timp de mai mull de 0 08, poate conduce la o degradare a proprietatilor mecanice. Dac’ se prevede detensionarea olelurilor $420 pana la S700 la temperaturi mai rdicate sau pe durate mai lungi, valorile minime necesare pentru caracteristcle mecanice trebuie convenite inainte cu producditorul b) Dacd nu se speciticd altfel, pentru otelurile inoxidabile, razele interioare minime de Indoire pentru formare trebuie sa fie 1) 2t pentru marcile austenitice 1.4301, 1.4401, 1.4404, 1.4541 gi 1.4571; 2) 2,5 | pentru marca austenitic-fertica 1.4462. undo | este grosimea materialulul, ©) Pentru coleialte marci de oteluri inoxidabile, trebuie specilicate razele interioare minime do indoire. Pot fi permise raze interioare de indoire mai mici, numai dac& se acord atentie special specificatiei pentru otel, stari gi grosimil sale si directiei de indoire fata de directia de laminare, Pentru a compensa efectele de arcuiro, gradul de coreotie a indoirii pentru ofalul inoxidabil trebuie s8 fle pufin mai mare decat pentru ofelul carbon. NOTA - Datoité ecruisai, puterea nocesard pentru indoirea ofelului inoxidabil este mai mare decat cea ecesara peniru indoirea elementelor din ofe! carbon, cu geomelrie similara, (cu aproximativ 60 % in eazul ofeluritor austenitice sau chiar mai mult in cazul ofelului austenitic-oritic 1.4462), 4d) Profilele gi tablele formate la rece pot fi fasonate prin indoire, curbare ugoara sau gotrare, dupa az, in functie de materialele utiizate. Peniru elemente $i table formate la rece, utlizate ca elemente structurale, formarea la rece trebuie sé indeplineasca urmatoarele doua condi: 1) acoperirte suprafetei gi exactitatea profilulul nu trebuie sa fie deteriorate: 2) trebuie specificat daca produsele componente necesita aplicarea de membrane de protectie, inainte de tormare. NOTA 1 - Unele acoperi si finisaje sunt mai sensibile la degradare prin abraziune ata ‘At $1 ulterior, in impul montari. Pentru mai multe informati, a se vedea EN 608-1 gi EN 508-3. Se poate uiliza indoirea prin formare la rece a elementelor din profile tubulare numai dacé duritatea gi geometria produsului component sunt verificate, dup’ indoire. NOTA 2 - Indoirea prin formare la rece poate cauza modificarea proprietajlor profiulul (de exemply concavitate, ovalizare gi subliere perete) gi creslerea dura 8) Dac& nu se specifica altfel, indoirea prin formare la rece a fevijar circulare rebuie <8 indeplineasca urmatoarele trel condi, |’ a uo Stas 2008201 SRO & Bun Pri Sina Pap 4 en 2 PloziLuso ‘vs emo 1oV ‘PATO aIUSNONIIS LYANOD 30 VSOSR EN 1090-2¢A1:2012 4) raportul tntre diametrul exterior al levii si grosimea peretelui nu trebuie sa fle mai mare de 15; 2) raza de curbare (la nivelul axe longitudinale a fevii) nu trebuie sa tie mai mica decat valoarea cea mai mare dintre 1,8 sau d+100 mm, in care d este diametrul exterior al fev; 3) [9 sudura longitudinala €i] in sectiune transversalé, trebuie pozitionald aproape de axa neutra, pentru a reduce, in sudura, eforturile din incovoiere. 66 Gaurire 6 4 Dimensiuni géuri Acest articol se aplicd pentru efectuarea gdurilor pentru imbinéri cu elements mecanice de imbinare si bolturi. Definitia diametrulul nominal al gauril combinata cu dlametrul nominal al surubulul care trebuie ultlizat aceasta gaurd determing daca gaura este "normals" sau “supradimensionata". Termenii “scurta" $1 lunga'" aplicati géurilor alungite se refera la doua tipurl de gauri utlizate in prolectarea structurala cu sguruburi pretensionate. Acesti termeni se pot utiliza, de asemenea, peniru a desemna jocurile pentru suruburite nepretensionate. Pentru imbindiile cu deplasare trebuie specificate dimensiunile speciale. Jocurile nominale pentru suruburi $I pentru bolturi care nu sunt prevézute s& aclioneze piisul, tebule 88 fie cele specificate in tabelul 11. Jocul nominal este definit ca — diferenta intre diametrul nominal al gurl si diametrul nominal al surubului, pentru gui rotunde; — iterenta intre tungimea sau, respectiv, lilimea géuril si diametrul nominal at gurubului, pentru géiuri alungite, Tabelul 11 — Jocuri nominale pentru suruburi si bolfuri (mm) Dlametruomialatsursbuitseu T 2 | ve | as | ae] 20 | 2 | 28 | mg ‘Gauri otunde normale * if 2 3 Gauri rotund supradimensionate 3 4 6 8 ‘Geuri alungite scurte (pe lungime) © 4 6 8 10 ‘Gauri alungite lungl (pe lungime) * 18d entry apsicai cum sunt tunufle $i sal, jecul nominal pantu gu rotunce normale tebule redus cu 0,5 mm, dacs nu se species atte, P> Penis elemente de imbinare acoperie, jocul nominal de 1 mm poste fi ereseut cu grosimea acoporir olementuli do foewere. | in cencitie prezentate fn EN 1899-1-8, se pot utliea, de asemenea, gu cu dlametul nominal do 2 mm gi 14 mm sau fsuruburt cu cap inecat in gu cu un jor de 2 mm, [Valorie nominate ale joculi in sonsul tansvorsal pont surubur liizate in gaur alunite [cous spectieate penta geurrotunee normal bua 8 fe idence cu valor Pentru suruburile de pasuire, diametrul nominal al gauri trebuie sa tie egal cu diametl tjei gurubulul NOTA 1 - Pentru guruburi de pasuire conforn EN 14399-8, dlamettul nominal al tel este mal mare eu 1 mm decal diametrul nominal al porunifletate. Pentru niturile montate la cald, trebuie specificat diametrul nominal al g&uri. 42. ‘Pagina toast dn apncaba Geshune Standarde (6 20002013 ASA & five Projet Sofware - Pag 44.6n 24 ‘PLoe/LUs0 "ws ro fov‘rmi79 aIUSNAM IS LUBHIOD 3a VUBIIYOPatan pnt naples Snide 60820988 Bs SR EN 1090-2+A1:2012 Pentru guruburi sau nituri cu cap inecal, dimensiunile nominale ale degajari pentru cap inecal si loleranfele acesteia trebuie s& fie astfel tne&t, dup’ montare, surubul sau nitul s& fie la nivelul fetel exterioare a placii exterioare. Dimensiunile degajarii pentru cap inecat trebuie s& fie specificate ‘corespunzaior. Daca degajarea pentru cap inecat trece prin mai mult de o placa, pe durata practical degajari,placile trebuie finute ferm impreuna. Daca ce utlizeaza guruburi cu cap inecat pentru aplicati a tractiune sau cu pretensionare, adancimea nominal a degajarit pentru cap inecat ttebuie s& fie mai mica cu cel putin 2 mm decal grosimea nominalé a placi dela exterior. NOTA 2 - Cei 2 mm sunt prevézuti pentny a fine seama de tolerantole defavorabile. Pentru nituri oarbe utiizate pentru prinderea tablel proftate, diametrul gurii cu joc (¢,) trebule £8 ‘ndeplineasca uimatoarea condite, conform standardelor pentru nitur, indicate la 5.6.11 Aca + 0,1 MM S dy S Chom +0,2MM CU Shee dia metrul nominal al nitulul 6.6.2 Toleranfe pentru diametrul gauril pentru suruburi gi bolfurl Daca nu se specificé altfl, diametrale gaurii tebuie s& indeplineasca urmatoarele condi a) gduri pentru suruburi p&suite si bolturi pasuite: —_clasa H11, conform ISO 286-2; b) alte gauri: 20,5 mm, diametvul gaurii se considera media inlre diametrul de intrare si de iesire (a se vedea figura 1). 66.3 Executia gaurint Gaurile pentru elementele de imbinare sau bolturi pot fi formate prin orice procedeu (gaurire, poansonare, taiere cu laser, plasma sau alté metoda termica) cu conditia ca acesta s& laso 0 gaura finisata, astfel inca a) _cerinele pentru taiere cu privire la duritatea localé si calitatea supratetei taiate, conform 6.4, 58 fie Indeplinite; b) toate perechile de gaurl pentru elemente de imbinare sau bol{uri coincid exact unele cu altele astiel incét elementele de imbinare s& poata fi inlroduse liber in elementele asamblate Intr-o ditectie perpendiculara pe felale in contact. Poansonarea este permis numai dac& grosimea nominala a elementului nu este mal mare decal diamotrul nominal al gduri sau, pentru gauri necrculare, decat dimensiunea sa minim. Pentru EXCt si EXC2, gaurile pot fi formate prin poansonare fara alezare, daca nu se specifica alltel BD Pentru EXC3 gi EXC4, poansonarea féré alezare nu este permisé daca grosimea tablei este mai mare de 3 mm. Pentru 0 grosime a tablei mai mare de 3 mm, gaurile trebuie formate prin poansonare Ja un diametru mai mic cu col putin 2 mm fat’ de diametrul nominal. Pentru o grosime a iablei mai mic& sau egali cu 3 mm (de exemplu fol), gautile pot fi formate prin poansonare, direct la dimensiunoa final Capabiiiatea procedector de gaurite trebuie veriticaté periodic, dupa cum urmeazé: ~ trebuie realzate opt esantioane care s8 acopere domeniul diametrelor gaurilor, grosimile produselor componente si marcile de ojel tratate, plecand de la incereari de calificare a procedurii pe un produs constituent; 43 pLoziLyso "vs P79 OW ‘tn'19 SHLSNANI IS LUANIOD 3a VUBKYOSR EN 1090-244 1:2012 ~ dimensiunile gdurii trebuie verificate la ambele capele ale fiecarei géuri, utlizand calibre lrece/nu irece. Gaurile trebuie sa indeplineasca clasa de toleranta, spacilicata la 6.6.2. Daca procedeul nu este conform, nu trebuie utilizat pana la corectare. Tolusl acesta se poate utiliza pe un domeniu restrans de produse componente si dimensiuni ale gaurii care prezinta rezultate conforme. Gaurile trebuie s& respecte, de asemenea, urmatoarele cerinte: 1) unghiul de conicitate (a) nu trebuie sa fie mai mare decal cel indicat in figura 1; 2) bavurile (A) nu trebuie sa fie mai mari decd cele indicate in figura 1; 3) la innddiri, gaurile la suprafetele de contact trebuie poansonate in aceeasi directie pentru toate elementele, max (ds sau ds) $ ED DIN 284° (de exemplu 7 %} Figura 1 — Deformarl admisibite pentru gauri poansonate | talori cu plasma Gaufile pentru suruburi de pasuite s! bolluri de pasuire pot fi g&urite la dimensiunea finala sau pot fi alezate in situ, Daca gaurile trebuie alezate in situ, acestea trebuie realizale prin gdurire sau poansonare ta un diametru mai mic cu cel pujin 3 mm decat diametrul final, Dacé elementul de Imbinare trebule sa fie pasuit prin mai mule placi, acestea trebuie tinute ferm impreuna pe durata g@urirl sau alezaril. Alezarea trebuie efectuaté cu un dispozitiv cu ax fix. Se interzice ullizarea lubritiantutu acid Degajarea pentru cap inecat a gaurilor rotunde normale pentru guruburi sau nituri eu cap thecal trebuie realizata dupa gaurire. Gaurile alungite tungi trebuie poansonate intr-o singuré operatie sau formate prin géurirea sau Poansonarea a doua gauri si completate prin taiere termica manual’, dac& nu se specificd altel Pentru elemente si table formate la rece, gaurile alungite pot fi formate prin poansonare intr-o singuré operafie, poansonare consecutiv, sau unirea a doud gauri poansonate sau perforate, prin ullizarea nui fierdstrau pendular, inainte de asambiare, trebuie indepartate din gauri bavurile. Daca gSurile sunt perforate intro singuré operatic prin clemente {inute improuna care nu trebuie separate dup’ g&urire, este necesara ‘indepartarea bavurilor numai din gaurile exterioare. 44 na ont nae estan Sree 2022019 ASA LBs Paes Eenae- Pag Ban 24 ‘yLOZ/LLIGO "YS ¢n179 IOW "P79 SILLLSNANI 1S 4waINOO 3a VEBWWOSR EN 1090-2+A1:2012 6.7 — Decupari Nu este permis decuparea unghiurilor intrande. Unghiurile intrande sunt cele unde unghiul deschis Intre fete este mai mic de 180°. Unghiurile intrande si crestaturile rebuie rotuniite cu 0 razé minima de: — 5mm pentru EXC2 si EXCS. — 10 mm pentru EXC4. Exemple sunt prezentate in figura 2. 2 Yi Z, 1 2 3 Legenda 1 rweste permis Het forma A (recomandata pentru taiere complet mecanizala sau automata) 3 forma B (permiss) Figura 2 — Exemplu de decupari La deoupairi obfinute prin poansonare in placi cu grosimea mai mare de 16 mm, materialele deformate \tebuie indepartate prin polizare. Decuparea prin poansonare nu este permisd pentru EXC4. Pentru elemente subtiri gi table, trebuie specificate zonele in care nu sunt premise unghiuri intrande asculile, precum si raza minima acceptabila, 6.8 Supratete de rezemare pentru contact direct Daca se cer suprafele de rezemare pentru contact direct, lungimea de taiere, perpendicularitatea capetelor gi planeitatea suprafeei trebuie sa fle conform tolerantelor specificate la articolul 11. 6.9 Asamblare ‘Asamblarea elementelor trebuie realizata astfel incat sd fie indeplinite tolerantele speciticate. ‘Trebuie luate precautii pentru a preveni coroziunea electrochimic’ produsé de contactul intre materiale metalice diferite. Se recomanda evitarea contaminati elulul inoxidabil prin contact cu ofelul pentru constructi Alinierea gaurllor prin brosare trebule efectuaté astlel Incal s& se evite o ovalizare mal mare decal valorile prevazute la D.2.8, nr. 6, dup cum urmeazéi: — EXCH si EXC2: lasa 1; — EXC3 si EXC4: clasa 2. Jn cazul in care aceste valori sunt depasite, gaurlle tebuie corectate prin alezare, 45 a dn apcatia Gestune Standard (2000-2013 ASAD & Bive Project Sabware Pag 47 dn 224 PLOZ/LY80 YS "79 IOV ‘PNTO AILLLSNGN! IS 1431109 30 VENISR EN 1090-2441:2012 Trebuie identiicate gdurle pontru care nu este pormisé ovalizarea si nu trebuie ullizete pentru aliniore (de exemplu, pentru guruburile de pasuir). NOTA- in fol de cazuri pot fl prevazute gurl speciale penitu alnier. Toate imbingrile elementetor provizorii prevazute pentru fabricalje trebule 88 indeplineasc’ cerinjele acestui standard european §i toate cerinele speciale, inclusiv cele cu privire la oboseala, care trebuie specificale. Dupa realizarea asamblérii trebuie vetificate cerintele pentru contrasdgeala sau prereglari ale elementelor. 6.10 Verificare asamblare ‘Concordanta intre elementels fabricate, conectate in mai multe puncte de imbinare, trebuie veriticala prin ulilizarea sabloanelor dimensionale, masurarilor tridimensionale exacte sau printt-o asamblare de proba. Daca se utiizeaza asamblarea de proba, trobuie specificate cerinfele pentru motivare gi care este extinderea, ‘Asamblarea de proba reprezinia punerea tmpreundi a suliciente olemente ale unei structuti complete pentru a veritica concordanta lor. Se recomanda ca aceasta s& fie luatd in considerare pentru a verifica concordanta intre elemente, daca aceasta nu se poate verifica prin ullizarea gabloanelor sau masurarii 7 Sudare 71 Generalitati Sudarea trebuie realizat& in conformitate cu cerinfele parti relevante din EN ISO 3834 sau EN ISO 17554. NOTA - Indruméri pentru aplcarea lui EN ISO 9834 cu priviro la cerinjele do calitate referitoare la eudarea prin topire a materialelor metalice sunt oferte in CEN ISCITR 3834-6. [5) [31] GI. Conform claselor de execulie se aplicd urmatoarele pai ale EN ISO 3834: = EXCI: Parlea 4 "Cerinfe de calitate elementare"; - EXC2: Partea 3 * Cerinje de calitate normale”; - EXC siEXC4: —Parlea 2 “Cerinte de calitate complete" Sudarea cu arc electric a ofelutilor fertice $i ofeluriior inoxidabile trebuie realizata conform corinjelor si recomandarilor din EN 1011-1, EN 1011-2, EN 1011-3 cu modificatile de la 7.7. 7.2 Program de sudare 7.24 Getinfe pentru un program de sudare Un program de sudare trebuie oferit ca parte integranta a planificarii productiel, corula de partea relevanta din EN ISO 3834. 7.2.2 Confinutul unul program de sudare BB) Programul Gl de sudare trebule sa includ’, dupa caz: 46 ur Stand (2069248 ASRO & Bus Pic Stee Pap in 24 PLOZiL/S0 ‘YS P79 IOW ‘fnI9 SHHASNONIIS LUBNOD 30 VUaNVOa) by 3 SR EN 1090-2+A1 2012 specitcatile procedurii de sudare, inclusiv cerintele cu privre la materialele consumabile pentru sudare, orice preincdizre, lemperalurile inte treceri precum si cerinfele cu privre la un tratament termic dupa sudare; ‘masurile care trebuie luate pentru a evita orice deformatie in timpul gi dupa sudare; secventa de sudare cu eventualele restricti sau amplasirle accoptabilo pentru pozitile de Incepere si oprite, inclusiv poziile intermediare inceperii si opriti, dac8 geometria imbindirii este astfel incdt sudarea sé nu poatt fi efectuaté continuu NOTA - Recomandé pentru imbinari ale protilelor cave sunt incicate in anexa E. 9) e) Dy 9 hy) m) corinfele cu privie ta verifcarile intermesiare: {ntoarcerea elementelor in procedoul de sudaro, in legéiturd cu seoventa de sudare: detali cu privite la restrictile care trebuie aplicate; masutile care trebuie luate pentru a evita destrtimarea lamelaré, echipamentul special cu privire fa materialele consumabile pentru sudare (confinut mic de hidrogen, conditionare etc.) forma suduri gi finisarea sudurilor pentru otelurie inoxidabile; ccerintele cu privire la crterile de acceptare a sudurilor in contormitate cu 7.6; corespondenta cu 12.4 pontru planul de inspectio si de incerca; ccorintole cu privire la identificarea sudurii; ccerinte pentru tratarea supraletei, conform articolului 10. Daca sudarea sau asamblarea acopera sau mascheaza sudurl efectuate anterior, trebule acordaté o alenfie speciala pentru a stabili care dintre suduri irebuie executate primele si posibila necesitate de a verifica/incerca aceste suduri inaintea efectuérii urmatoarelor suduri sau inaintea asamblari elementelor care le mascheaza, 73 Procedee de sudare Sudarea se poate efectua prin urmétoarele procedee de sudare, definite in EN ISO 4063: 1 114: 121 122: 123: 124: 125: 131: 195: Sudare manual cu arc electric (Sudare cu arc electric cu electrod invelil) ; ‘Sudare cu arc electric cu srma tubular’ autoprotectoare; Sudare cu arc electric sub strat de tlux cu electrod-sarmai; ‘Sudare cu are electric sub strat de tlux cu electrod-banda, ‘Sudare cu arc electric sub strat de tlux cu sarme multiple; Sudare cu arc electric sub strat de tlux cu adaos de pulbere metallica; Sudare cu arc electric sub strat de flux cu electrod-sarma tubularé;, Sudare ou are electric cu olectrod fuzibil in mediu de gaz inert; sudare MIG; Sudare cu arc electric cu electrod fuzibil in medi de gaz activ; sudere MAG; a7 Pagina Spite in apicaa Gestune Standede (c) 2009-2013 ASAIO & Blue Prec Sokwere- Pag 4B. 224, pOR/L80 VS P79 IOV ‘tN19 SIALLSNON! Is LUBHOD 3a VERNSR EN 1090-21:2012 196: Sudare cu arc electric cu electrod-sarma tubulara in mediu de gaz activ; 197: Sudare cu are electric cu electrod-sarma tubulara in mediu de gaz inert; 141: Sudare cu are electric in mediu de gaz inert cu electrod do wollram; sudare WIG (TIG) 21: Sudare in puncte; 22: Sudare in nies 28: — Sudare in relief; 24: Sudare prin topire intermediara; 42; Sudare prin frecare; 52: Sudare cu laser 783: Sudare cu arc electtic a bolturlor cu amorsare prin ridicare cu inel ceramic sau cu gaz de protectie; 784: Sudare cu are electric a bolturitor cu amorsare prin ridicare ou cielu scurt. Procedeele 21, 22 si 28 de sudare electricd prin presiune trebuie utlizate numal pentru a executa sudarea elementelor subjir de ofel. Se ofera informafi suplimentare: In EN ISO 14373 pentru procedeul 21 (sudare in puncte); ~ In EN ISO 16433 pentru procedeul 22 (sudare tn tnie}; = In EN ISO 16432 pentru procedeul 23 (sudare in rele). in timpul fabricajet tebuie vertical diametrul suduror tn puncte si tn rele, prini-o incercare de desprindere prin jupuire sau cu dalta, conform EN ISO 10447. Alle procedee de sudare trebuie utiizate numai dacd sunt speciticate explicit 7.4 Calificarea procedurilor de sudare gi a personalului pentru sudare 7.4.1 Calificarea procedurilor de sudare 7.444 Generalitati ‘Sudarea trebuie executata cu proceduri de sudare callficate, utlizand o speciticatie a proceduri de sudare (WPS) Tn conformitate cu partie relevante alo EN ISO 16609 sau EN ISO 14555 sau EN ISO 18620, dupa caz. Daca se specilicd,trebuie incluse in WPS conditile speciale de realizare a sudurilor do prindore. Pentru imbinari in structuri cu zabrele cu profile tubulare, WPS trebuie sa defineasc’ zonele de inceput side oprie si metoda ullizat& pentru tratarea locurilor unde sudurile se ‘schimb8, pe perimatrul imbinari, de la sudur in colt, la sudura cap la cap. 7.4.1.2 Calificarea procedutilor de sudare pentru procedeete 111, 114, 12, 13 si 14 a) Calificarea procedurii de sudare depinde de clasa de executie, de metalul de baza si de gradul de mecanizare, conform tabelului 12. b) Daca se utilizeaza proceduri de calificare conform EN ISO 15613 sau EN ISO 15614-1, se aplicd urmatoarele condi 48 ago pan nape asian Saance (6) 218-2019 SOA us Pe Seo Pep 50 fn 28 ‘rioz/LHso "Vs rem19 tov ‘P79 BIULSNANI IS LNAHOD 30 WUANYDo) SR EN 1090-2+A1:2012 1) Daca se specio’ incercari la incovoiere prin goc, acestea trebuie efectuate [Ela coa mai joasa temperatura necesara pentru incercarea la incovoiere prin soc a marcilor de materiale Imbinate 2} Pentru otoluriio conform EN 10025:6, este necesara o epruveté. pentru examinare microscopica. Trebuie efectuate fotografi ale metalului sudurii, ale zone’ liniei de topire si ale ZIT. Nu sunt permise microfisurl 3} in cazui sudarii pe grunduri aplicate in uzind, incercarile trebuie efectuate pe grosimea maxima acceplata (nominald + toleranta) a stratului Daca 0 procedura de calificare trebuie apiicaté sudurilor in col, solcitate transversal pentru marci de ofel superioare lui S 275, veriticarea trebule complotatd cu Incercarea la tractiune a ‘imbinarilor in cruce, efectuaté coniorm EN ISO 9018, Trebuie evaluate numai epruvetele cu 50,5 t. Pentiu tractiune, trebuie incercate trei epruvete cu imbinare in cruce. Daca ruperea se produce tn metalul de baza, trebuie alins’ valoarea minima a rezistenfei la tractiune nominal a etalului de baza, Daca ruperea se produce in metalul suduril, rebuie determinata rezistenta la rupere a sectiunii transversale efective a sudurii. Pentru procedeele cu patrundere adanca, trebuie luaté in considerare patrunderea reala la radacina. Valoarea medie, determinata, a rezistentei la rupere trebuie s8 fie = 0,8 Rr, (cul Ra = valoarea nominalé a rezistentel la tractiune a metalului de baza utiliza). ‘Tabelul 12 ~ Metode de caliticare a procedurilor de sudare pentru procedeele 111, 114, 12, 13 si 14 Motoda de eaiiare exez | excs | exe Vailcacaneceduidoaee | Eeowemr | x [x |x Thcercave de sudare Tnainte de Buea ieee ; = tabricatio EEE Procedura standard de sudare. EN ISO 15612 xe : : Experience ovdare eNworsen | 1 Taioralepontusuderoaameso | —eyysorseio | eH HEE incercarit | Xpomish = este porns = Numal pentru materiale + $255 gi numa pentru eudare manualé sau paral mecanizata. > Hurl pnw atte 575 una pn aur mana sayprel maconala 7.44.3 Calificarea procedurilor de sudare pentru celelalte procedee de sudare Calficarea procedurilor de sudare in cazul procedeelor de sudare care nu sunt tratale la 7.4.1.2, trebuie realizatd conform tabelului 13. 49 Pogaateti apteatiaGestane Sande (00032013 SRO ow Pj Sates Pay S28 toz/Luso“ws pro tov ‘ro aNLLSNaMI IS LUsHIOD 3a VEBWYOSR EN 1090-26A1:2012 Tabelut 13 - Calificarea procedurilor de sudare pentru procedeele 21, 22, 23, 24, 42, 52, 783 si 784 : i Frocedaw do aude Gary EN'SO 106) —Spoaticapa z Caltoarea procedurt do 3 Tomar de Denumie proceduriide | Catteaee proced 5 reterng udare (WPS) 5 21 | Sadare in puncte a 22 | Sudaretnttie eniso tse | ents ss012 E 20 | sudan ott 5 2 24 [ude gp fa cap rn toprol eniso sc008 | EN ISO 15016-19 E g 42 ‘Sudare prin frecare EN ISO 15620 EN ISO 16620 g $2 | Sudare culaser EN ISO 15609-4 EN ISO 16614-11 2 72a | Sate ov ae oecio @botirir oo 2 amorearo pin dare cu el coemic raucu gaz prtecbo ; 74 | Sudare cu ate electric a boltuntor cu} EN 'S0 14555 EEO ie tmorere rn Fire cu ct sat 7 Ben EXE fo pom caren SaCOOTT Ge uta po ara on Stina. Ponty ENS SH x64 caenca pcs 0 side tebe eal po bea voc IRIN 0 LON S00 a aC Co sue ai oe 4 Valabilitatea unei calificari a proceduril de sudare Valabilitatea unei proceduri de sudare depinde de cerintele standardului utlizat pentru cailicare. Dac’ se specific’, Incercérile in productie cu privire la sudare trebuie efectuate conform standardului de ‘alificare aplicabil, de exemplu EN ISO 14555, Pentru 0 procedura de sudare caliicata conform EN ISO 18614-1, care se realizeaza cu ajutorul unui procedeu de sudare care nu a fost utilizat, sunt necesare urmatoarele verificari suplimentare a) pentru 0 perioad’ de la unu pani fa tei ani, trebuie efectuata o verificare corespunzatoare a sudéiii in productio pentru marcile ds ofel superioare lui S 366. Examinarea $i vorifiearea trebuie 8 includa verificare vizuala, veriticare radiograficé sau cu ultrasunete (nu este ceruté pentru suduri in colt}; b) pentru © perioadi mai mare de trei ani, 1) pentru marciie de ofel pan la $ 355 inclusiv, trebuie efectuala o verificare prin macrogratie pe 0 epruvetd prelevaté din incercarea in producfie, pentru a stablli daca este acceptabila, sau 2) pentru marcile de ofel supericare lui S 365, trebuie realizate noi verificari ale procedurii de sudare, relevante. Pentru sudarea prin presiune, paramettil sudarli pot fi determinati, prin incercari conform EN ISO 10447. 7 2 Sudorl gi operatori sudori Sudori trebuie calificati conform EN 287-1 si operatorii sudori conform EN 1418. 7) Pentru sudarea protillor cave tn Imbinare cu unghiurl mal mici de 60°, za cum sunt definite in EN 1993-1-8 sudori trebuie € calficaf prin incercari specitice, 50 gina pata on anicaba Gestune Sidade fe 20032013 AGAO 8 Ave Prope Sotuoe -Pageeén 224SR EN 1090-2+A1:2012 Inregistraile tuturor incercarilor pentru calificarea sudovilor si operatorilor sudori Irebuie pastrate si s8 fie disponibile. 7.4.3 Coordonarea sudarii Pentru EXC 2, EXC 3 $i EXC 4, pe durata executérii suduriiirebuie asigurald o coordonare a sudaril, prin personalul de coordonare a sudarii, calificat corespunztor pentru aceasta gi cu experienta in Operafile de sudare pe care le supervizeaza, conform prevederiior din EN ISO 14731 {in tunctie de operaile do sudaro pe care lo supewvizoaz’, personalul de coordonare a sud&ri tebuie ‘86 aiba cunostintele tehnice conform tabelelor 14 si 15. NOTA 1 - Grupeto de ofel sunt cele definite in ISO/TR 15608. Corespondenta cu matcile de ofel gi standardele de relerinla poate fi glsita in ISOMTR 20172. NOTA 2 - B, S i C corespund respeativ, cunostinjolor de baza, specifice sl complete, aga cum se specified in EN ISO 14731 Tabelul 14 ~ Cunostinfe tehnice pentru personalul de coordonare Ofeluri carbon pentru construcfi exe |g oie Standode do eterna Sst) (grupa de ofel) ts 25" | 50 EN WOES E EN TOOSE, EW TOOEET Seaspinsiasass | ENtonassenioezeviowss | 8 | os | ce exce beelee EN 10210-1, EN 10240-1 EN 10025-3, EN 10025-4, EN 10025-6 | eiseaue EN 10149-2, EN 10149-3 s of Cc 2 en Jote-LEN 218) | Eq Tees, eA Toes 100053 Seaspinbasass | Eniomss eNrowez enous | s | oc | ¢ oes 1.2, 1.4) EN 10210-1, EN 10219-1 ; enV Toas EN Gna EW 1OOEE & 3) EN 10210-1, EN 10219-1 exc [Tete Tete e [|e [ve * pic mae seca ot ssa Sar 51 aga tout an ase Gsiun Sano) 402.2019 SRO Bue Pi Sabena Pog 69.40.28 PLOZ/LUSO "vs eNO IOV 'rNI79 BILUSNGN IS 143NOO 3a VUSIWDSR EN 1090-2+A1:2012 ‘Tabelul 15 - Cunostinfe tehnice ale personalului de coordonare ~ Ofelurl inoxidablle ‘jetar Slandarde de reforinys T Grosime (mm) | EXC | (grupa de ofet) 125 |2550 EN 10086-22006, Tabouls Austenitic EN 10086-3:2006, Taboiul 4 @) EN 10296-2:2005, Tabelul 1 B a a a EN 10207.2:2006, Tabolul 2 EN 10088 -2:2006, Tabelul 4 ‘Austenitic foto EN 10088 2:2005, Tabolul § (10) EN 10296-2:2008, Tabelul 4 . e ° EN 10297-2:2008, Tabolul 3 EN 10088-2:2005, Tabetul 3 Austenitic EN 10088-3:2008, Tabotul 4 @) EN 10296-2:2008, Tabotul 1 a __|___£N 10297-2:2005, Tabetul 2 i EN 10086-22005, Tabelul 4 EN 10088-3:2006, Tabolul 5 EN 10296-2:2005, Tabelul 1 _EN 10297-2:2005, Tabelul 3 I Exca Toate Toate c c 7.5 Pregtirea gi exeoutarea sudaril 7.5.1 Pregitirea imbinarllor 75A4 Generalitagi Progitiea imbinérii trebule s& fle corespunzatoare procedeului de sudare. Daca procedutile de sudare sunt calificate conform EN ISO 15614-1, EN ISO 15612 sau EN ISO 1513, pregatirea Imbinaritrebuie s& se conformeze tipului de preaatire utilzat la verificarea procedurli de sudare, Tolerantole pentru pregaile imbinariior si ajustarea lor trebuie prevazute in WPS-ur, NOTA 1 - EN ISO 9692-1 gi EN ISO 9692.2 ofera uncle detalll recomandale de pregatire a imbinariior sudate. Pentru detalile cu privire la mbindrile sudate pentru tabierele podusilor, a se vedea EN 1999-2:2008, anoxe C. La pregétirea imbinaril nu trebule s@ existe fisuri vizibile. Pentru marci do ofel suporioare Wui S460, supratotele lalate trebuie curatate prin polizare gi verificate s& nu aiba fisur, prin examinare vizuala, examinare cu lichide penetrante sau cu pulberi magnotice. Fisurle vizibile trebuie indepartate prin polizare si geometria imbinatii corectata, daca este necesar. Daca sunt corestate prin inearcare prin sudare crestaturi marl sau alte erori in geometia imbinai, irebuie utlizal’ o procedura cailficaté si, dup sudare, zona trebuie netezita si racordaté la supratata alaturats, Toate supratelele care se sudeaza trebuie sé fie uscate si f8ra materiale care pot allera calitatea sudurilor sau impiedica operatile de sudare (rugin&, material organic sau depunere de zinc) Grundurile primare aplicate in fabric’ (grunduri de uzinare) pot fi sate pe marginiie de sudat numai daca nu afecteaza negativ procedeul de sudare. Pentru EXC 3 si EXC 4, grundurile primare aplicate in fabrica au trebuie Wisale pe marginile de sudat, deca! daca au fost efectuate verificati ale procedurilor de sudare conform EN ISO 15614-1 sau EN ISO 18613, cu utllizarea unor astfel de ‘grunduri primare. NOTA 2- EN ISO 17652-2 deserie incorcdi pentru evaluarea iniluenjel grundurilor de uzinare asupra sudabilti 52 Fagin ipriadn iia Carine Sarde) 2007201 AOL Bus Pic Stone Pag S4N 728 ‘toz/LUs0 "YS P19 IOV “rrm79 SIKLSNaN Is LYBNOD 30 vEBRVDSR EN 1090-24A1:2012 751.2 Profile cave Taierea profilelor cave circulare utlizate ca elemente ale ramiticatiel cu imbinare prin sudare in unghi Se poate realiza in segmente drepte pentru imbinaiile in ga, numai dacé ajustarea geomettiel imbinaii corespunde cerintoior WPS, Pentru imbinario intro profile cave sudate pe o singurd parte, trebuie ullizate, dupa caz, pregatiilo imbinarilor adecvate, indicate in EN ISO 9692-1 51 EN ISO ‘9692-2. Anexa E ilustreazd aplicaroa revederilor din EN ISO 9892-1 si EN ISO 9692-2 la imbinarle intre profile cave. Pentru ramificatile structurlor cu z&brele din profile cave, orice ajustare de forma prin incarearea prin sudare trebuie sa alba o procedura de sudare corespunzatoare. 7.5.2 Depozitarea 51 manipularea materialelor consumabile pentru sudare Materialele consumabile pentru sudare trebuie depozitate, manipulate si_utlizate conform recomandailior produestorllor. Daca electrozii si fluxurile trebuio s& fie uscate si depozitate, trebuie indeplinite recomandaiile Producatorilor cu privire ta nivelurile de temperaturé gi durate sau, daca acestea nu sunt disponibile, prevederile din tabelul 16, ‘Tabelul 16 ~ Temperatura si durata pentru uscarea si depozitarea materialelor consumabile pentru sudare Gaia ota liom Depozitare® 2 100°C fh timpul sudarii @ Cuptor fix > Cutie portabila Materialele consumabilo care raman neutilzate la sfarsitul schimbului de sudare, trebuie uscate din Rou, conform prevederilor de mal sus. Pentru electrozi, uscarea nu trebuie efectuata mai mult de dous ri. Materialele consumabilo ramase trebuie indepértate. Materialele consumabile pentru sudare care prezinté semne de degradare sau deteriorate trebuie indepartate. NOTA - Exemple de degradare sau deteriorate includ acoperr fisurate sau desprinse ale electrozilor tm Ssarme eleottod ruginite sau murdare gi sérme electrod cu acoperiea de cupru desprinsd sau degrada 7.5.3 Protectie fata de condifii atmosferice Atat sudorul ct si zona de lucru trebuie protejali corespunzaitor Impotriva efectelor vantului, ploil $i Zipezit NOTA - Procedeele de sudare cu protectie cu gaz sunt sensbile n special la efectele vantulul ‘Supratefele de sudat trebuie mentinute uscato ¢i fra condens. Daca temperatura matorialului de sudat este mai mic&d de 5 °C, poate fi necesara o incalziro corespunzatoare, Pentru marci de ote! superioare lui S355 trebuie prevazuta o Incaizire corespunzétoare dacd temperatura materialului este mai micd de § °C. 53 eae onrta dn alata GstuneSandade e282 2012 ASROK Dus Pee Sahar -PapS 30224 pLOZ/LUS0 “vs rnTO fov ‘rATO BIMASNONI IS LURMIOD 3a VUENIYDSR EN 1090-2+A1:2012 7.5.4 Asamblare pentru sudare Etementele de sudat, tebvie aliniate corect si mentinute in poziie prin suduri de prindere provizoria sau prin dispozitive exterioare si blocate pe durata sudari inijale. Asamblarea trebuie executata actiel incat reaizarea imbinatilor $i dimensiunife finale ale componentelor sa respecte tolerantele cerule. Trebuie avute in vedere masuti corespunzatoare cu privire la doformare gi contract. Elementele de sudat trebuie asamblate si mentinute in pozifie astfel ineat sa fie ugor accesible gi vizibile de c&tre sudor. Daca nu se specifica altfel, asamblarea elementelor din profile cave trebuie s& fie conlorm ‘ndruméaritor prevazute in anexa E. Nu frebuie introduse suduri suplimentare si pozitile sudurior speciicate nu trebuie modificate fara a ‘se asigura conformitatea lor cu specifica. Motodolo de rigidizare localé a imbindri sudate in structuri cu z8brele din profile cave trebule s4 inlesneasca verificarea integritatii imbinari sudate. Se recomanda, de asomenea, sé so ia in considerare posibiliatea ingrosaii elementuli NOTA Deal pines brea drepme, guises de separa, pli ater, qusee ler gi gudge mediano, 755 Preincalzire Preincalzirea trebuie efectuata conform EN ISO 13916 gi EN 1011-2, Prefncaizirea trebuie realizata conform WPS adecvata $i trebule aplicata pe Intreaga durata a sud&ril, Inclusiv sudurile de prindere gi eudarea prinderilor provizori 7.5.6 Prinderl provizoril Daca procedura de asamblare sau de montare nocesita utilzarea unor elemente fixate provizoriu prin sudare, aceste elemente trebuie pozitionate astfel incat s8 poala fi usor indepartate, fara degradaroa siruciurii permanente de ofel. Toate sudurile pentru prindari provizori rebuie execulate conform WPS. Trebuie spocificaté orice zona in care nu este permis sudarea pentru prinderi provizori Trobuie speciticaté utlizarea prinderilor provizorii pentru EXG 3 sl EXC 4. Dac’ prinderi provizoril sudate trebuie indepaitate prin taiere sau aschlere, supratata metalului de baz trebuie netezité apoi, cu grja. Dacd nu se spocificd altel, tSiorea si aschierea nu sunt permise pentru EXC 8 $i EXC 4, Trebuie efectuatd o inspectie adeovata pentru a se asigura c4 produsul constituent nu prezinté fisuri pe supratata zonel de suduré provizori. 7.5.7 — Sudurl de prindere provizorie Pentru EXC 2, EXG 3 i EXC 4, sudurile de prindere provizorio trebuie executate prin ulilzarea unei rocedur calificate do sudare. Lungimea minima a unei suduri de prindere trebuie sa fie cea mal mica valoare inlre de patru ori grosimea parti celei mai groase sau 50 mm, in afar& de cazul in care se poate demonstra printr-o incercare c& o lungime mai mica este salistacatoare, Toate sudurile de prindere provizorie care nu se Incorporeaza in sudurie finale trebule indepartate. Sudurile de prindere provizorie care trebuie Incorporate in sudura final trobuio s& aibé forma corespunzatoare gi s8 fio executate de sudoricallicatl. Sudurile de prindere provizorie trebule sa fie {rd defecte de depunere si sa fie curaate cu atentie inainte de sudarea finalé. Sudurile de prindere provizorie fisurate trebuie indepartate. 54 apap cn apicnaGestone Sande (2) 20022014 ASHO 8 Be Prt! Stee Pag 6 224 ‘rL0Z/LUs0 "vs PTO HOV ‘PATO SIMLSNGNIIS LUSIWOD 30 VUSNIVDSR EN 1090-2+A1.2012 Suduri tn colt Generalitafi © sudurd in coll, ca metal depus, nu trebuie sa flo sub dimensiunile specilicate pentru grosime si/sau distanta la baza rostului, dupa caz, ludnd in considerare urmatoarele: a) grosimea fotal& poate fi realizala prin utlizarea WPS-urilor pentru procedee de sudare cu patrundere adanea sau partial b) daca o abatere, h, depiseste limita imperfectiuni, aceasta poate fi compensata printr-o crestere a GrOsimii 2 = aon + 0,7 h UNd® am este grosimea nominala, specificata. Pentru o *pozitionare incorecta" (617), nivelurle de calitale se aplicd numai daca grosimea se mentine conform (5213); ©) pentru tabliere de pod, se aplica corinte specitice de fabricalie, de exemplu, pentru grosimea sudurilor in colt, a se vedea 7.5.18 si 0.2.16. 75. 2 Sudurl in colt pentru etemente subtiri Sudurile in col, care se termina la capetele sau pe laturile elementolor subjir trebuie urmate continuy prin intoarcere de-a lungul unghiurilor pe o distanta cel putin egala cu de dou orl lungimea parfi laterale a suduril, in afaré de cazul in care accesul sau configuratia fac aceasta operatie imposibilé. Dacéi nu se specific’ alte, trebuie realizate Tntoarcerile de capat ale suduriior in col, Lungimea minima a unei treceti a sudurii in col, cu exceptia intoarcerilor de capat, trebuie si fie cel pulin de patru ori lungimea parti laterale a suduri. ‘Nu trebuie ullizaté 0 suduré in colt discontinua, atunci cand un fenomen capilar poate conduce la formarea de pung) de rugina. Capetele trecerilor sudurilor fn colt trebuie extinse Ia marginoa pari conectate. Pentru imbinéri suprapuse, suprapunerea minima nu trebuie s& fie mai mic& decat de patru ori grosimea elementului cel mal subtire asamblat. Nu trebuie utiizata sudarea prin sudura in coll pe 0 singuré parte daca elementele nu sunt mentinute asifel int s& impiedice deschiderea imbinari. Daca extremitatea unui element este Imbinaté numai prin suduri de colt longitudinale, lungimea fiecdrei suduri nu trebuie 64 fie mai mica decat distanta transversala care le separa. 7.5.9 Suduri cap la cap 7.5.9.1 Generalitat! 1) Speciticatia executici trebuio £8 precizeze amplasarealpozitia sudurilor cap la cap ullizate ka jnnadri pentru a adapla lungimile disponibile ale elementelor componente. @ Capetele sudurilor cap la cap trebuie $8 fie astfel incat s& asigure suduri séndtoase cu grosimoa completa Pentru EXC 8 si EXC 4 gi pentru EXC 2, daca se specilicd, trebuie utlizate plese de adaos pentru inceperea si terminarea sudarii peniru a asigura grosimea completa la capat. Sudabillatea acestor piese de adaos pentru inceperea si terminarea sudarii nu trebule sa fie mai mica decal cea a materialulul de bazé. Oupa realizarea sudurilor, toate piesole de adaos pentru inceperea gi terminarea cudari sau rmaterialului suplimentar trebuie indepartate gi aceasta operalie trebuie efectuata conform 7.5.6. Daca se cere 0 supratata netezita, excesul de metal depus trebuie Indepartat pentru a indeptini cerintele de calitate. 7.5.9.2 Suduri peo singura parte Suduri cu patrundere complet sudate po o parte, pot fi realizate cu sau fara material metalic sau emetalic pentra suport la radacina 55 e200 2019450 BP See iozituso ‘vs rnmio tov ‘rM70 BILSON IS LHBIOD 3a VUESSR EN 1090-2441:2012 Dac nu se specifica altfel, se poate utiliza un suport la rédécini permanent, din ofel. Cerinfele pentru utiizarea acostuia trebuie sa fie incluse in WPS. Daca se utiizeaza suport la rédacind din ofel, acesta trebuie s@ aiba valoarea carbonului echivalent (CEV) care s& nu depaseasca 0,43 %, sau s& fie din acelasi material ca motalul de baz cel mai sudabll din imbinarea de sudat. Materialele suport ia rédacina trebuio 84 fie bine pozitionate pe metalul de baza si, in general, trobuie 88 fio continue pe intreaga lungime a imbindri. Pentru EXC 3 i EXC 4, motalul suportului fa rédéicine Permanent trebuie realizat continuy prin suduri cap la cap cu patrundere completa, Sudurile de prindere provizorie trebuie incluse in sudurile cap la cap. Daca nu se specifica altfel, nu este permis netezirea prin polizare a sudurllor cap la cap a imbinarilor intre profile cave, executate pe o singuré parte tard suport la rédacina; daca aceste suduri au suport la radacina complet, ele pot fi netezite la nivelul suprafetei generale a protilului din metalul de baz 7.6.9.3 Scobire la radacina ‘Scobirea la radicina trebuie executala cu o adancime suicient’ pentru a asigura patrunderea in metalul suduri, depus anterior. Scobirea fa rédicina trebuie sé produc un gan{ cu conturul in forma de U cu fetele sudurii ugor accesibile pentru sudare, 7.8.40 Suduri bunatafita la coroziune atmosforica 9 ofeluri cu rezistent: Sudurile pe ofelur cu rezistenta imbunatais la coroziune atmostericé pot fi executate prin utlizarea de materiale consumabite pentru sudare corospunzatoare (a se vedea tabell 6). Ca o optiune in plus, se pot ulliza materiale consumabile pentru sudare C-Mn peniru trecerile de. completare ale une! suduri cap la cap sau in coll, numai daca treceril finale sunt efectuele cu materiale consumabile corespunzatoare, 7.5.11 imbinati de bare Imbinarite de bare in grinzi cu zabrele cu profile cave la care se folosesc imbinarl sudate combinate (sudura in col $i sudurd cap la cap pe o singur’ parte) pot fi sudate fara suport la radacina. Daca unghiul de imbinare la partea din fata a barei din profil cav este mai mic de 60°, varfulpoate fi tesit pentru a permite utilizarea euduri cap la cap. NOTA. Recomandari pentru exocu(iaimbinarilor de bare sunt prezontate in anexa E. 7.5.12 Sudarea bolurilor ‘Sudavea bollurilor trebuie efectuata conform EN ISO 14565, FF) Verificarea procedurl efectuata conform EN ISO 14555 trebuie sa fie compatibilé cu aplicatia. NOTA - De exemplu, veriticarea proceduri poate necosita sudarea bolturior prin elemente de tabla galvanizats. 7.5.43 Sudurl in crestaturd sin gaurd Gaurile pentry suduri in crestaturd gi in gaurd tebule 8 fie proporiionate astfel incdt s& asigure accesul corespunzaior pentru sudar, Dimensiunile trebuie specificate 56 ion essa GesuneSaeare(e) 20097019 ANNO Bue Pee Sean -Pap 586.284 LO2/LS0 "vs po IOV ‘rAd AILSNGNI Is LHSHOO 30 YESWYDSR EN 1090-2+41:2012 NOTA - Dimensiuni convenabile sunt: 1a) tatimea:cu cel putin 8 mm mai mare deat grosimea piesel care confine gauras 'b)_lungimea gaus alungite: cea mal mica valoare dintre 70 mm sau de cinci or grosimes tabi Sudurile in gauri trebule executate numai pe suduri in crestaturd, dup’ ce s-a veriticat ca sudura in colt din crostatura este corespunzatoare, Daca nu se specificd altfel, nu sunt permise sudurlle in gaurd, electuale (2rd sudura prealabild in crestatura 7.5.14 Sudurl in puncte ale elementelor subtiri 7.5.14.1 Sudurl cu arc electric in puncte Rondelele de sudare trebuie s& aib& grosimea intre 1,2 mm si 2,0 mm, cu o gaura stantaté cu Giametrul de minimum 10 mm. Pentru ofeluti inoxidabile, sunt acceptate rondele de sudare numai daca sunt specilicate si sunt conform conditilor de exploatare. NOTA 1 - Rondolele de sudare pot provoca er2paturl in Tmbinare; acceplarea acestor crépaturi depinde do condijile de exploatare. Trebuie specificata lalimea vizibilé minima, dy , a unei suduricirculare cu arc electric tn puncte, sau a nei suduri alungite cu arc electric in puncte. NOTA 2 - Tndrumari cu privite la relatia intre dimensiunea inter‘eet si laimea viibilé a unel sudur ciroulare ou arc jn puncte sau a unei sudur alungite cu arc ia puncte, sunt prazentate in EN 1993-1-3, 7.5.14.2 Sudutl electrice prin presiune in puncte Diametrul unel sudur electice prin presiune in puncte trebuie séi corespunda, cat mai aproape posi, diametrului recomandal al varlului slectrodulul d, (rim) dat, de d, = 5 unde t —_grosimea table! in contact cu vartul electrodutul (in mm). 7.5.15 Alte tipurl de sudurl Cerinfole pontru alte tipuri de suduri, de exemplu, suduri de etangare, trebuie specificate si trebuie 88 indeplineascd aceleasi cerinfe cu privire la sudare precum cele specificate in acest standard ‘european, 7.5.16 Tratament termic dupa sudare acd elementele sudate trebvie supuse unui tralament termic, trebuie demonstrat 4 procedurlle ullizate sunt corespunzatoare. NOTA - Recomandari cu privire Ia corinfete pentru calilate ale tratamentului termic sunt prezentate in ISO/TR 17663, 7.8.47 Executarea sudaril Trebuie avute in vedere precautil pentru a evita urma de arc si, daca urma de arc s-a produs, supralata ofelului trebuie polizata Usor gi verifcaté. Se recomanda ca verificarea vizuaté sa fie completaté cu examinarea cu lichide peneirante sau cu pulberi magnetice. 87 Pay tpt do aptesia Geer Sandee) 200-2019 ASAD Bs Pie Sefiee- Pag SB 224 pLoziLuso ‘vs ro 1oW ‘rrr19 alASNaNt Is 1443NOD 30 VERNSR EN 1090-24A1.2012 Trebuie avute In vedere precautii pentru a evita stropii de sudura. Pentru EXG 3 si EXC 4 acestia ‘rebvie indepartal. Impertectiuni vizibile, ca fisuri, cavtaf i alte impertectiuni neacceptate, trebuie eliminate de pe fiecare rnd, inaintea depunerii randurilor urmétoare, Toata zgura trebuie indepartata de pe suprafala fiecarui rand tnainte ca fiecare rnd care urmoaza 68 fie adeiugat precum si de pe suprafala suduri terminate. Trebuie acordala o atentie deosebit’ zonei dintre sudura gi metalul de baza Trebuie speciticate orice cerinte pentru polizarea si nivelarea suprafetel sudurlior, executate, 7.8.18 Sudarea tablierelor podurilor Trebule efectuate incorcari in productie, conform 12.4.4.c). Ineerceiri in praductle nu sunt cerute Pentru imbinarea rigidizare-placd de platelaj aflata in atara cali do rulare {borduri) care nu este inearcata de vehicule. Pentru imbinairirigidizare-placd de platelaj gi suduri locale, de exemplu, imbinari rigidizare-rigidizaro ‘cu plac la imbinave cap la cap, inceputurile gi oprrile trebuie indepértate. Pentru imbinari rigidizare-grinda (ransversala cu rigidizari care trec prin grinda transversal cu sau fara gauri do racordare, trebuie sudate intai rigicizérile pe placa de platetaj si apol asamblate si sudate orinzile transversale, 7.6 — Criterii de acceptare Elementele sudate trebuie sa fie conform cerinfelor spectticate in articolelo 10 gi 11 Criterile de acceptare pentru impertectiunile sudurii trebuie 88 fie dupa cum urmeaza, cu referite la EN ISO 5817, oxcepland "racordare incorecta’" (505) si “microlipsa de topire" (401) care nu sunt luate in considerare. Trebuie luate in considerare orice cerinto suplmeniare, specticate pentru geometria sud $i profi, — EXC1 nivel de calitate D; — EXC2 __ in general, nivel de caiitate C, cu excoptia nivelulul do caltate D pentru “orestatur (6011, 5012), "scurgere de metal’ (506), "urma de arc" (601) si ‘retasuré deschisé de crater (2025); — EXC3 _nivelde caltate 8; — EXC4 nivel de calitaie B+, care este nivelul de calitate 8 cu cerinfele suplimentare din tabelul 17, Pina tps dn apis sshane Sandee 20032912 AERO & Be Peel Sotwee-PegeO Kin z24 ‘PUO2/LLIE0 "YS PIrTO IOV 'rM9 AIKUSNGNI IS LHSWOO 3a YESUYDSR EN 1090-2+A1:2012 Tabelul 17 — Cerinte suplimentare pentru nivelul de calitate B + Denumire a impertectiunit Limite pontru impertectiuni* ‘restaturé (6011, 6012) ny este permis poriinteio | Suduri cap a cap 45015, darmax 2mm (2011 pans a Suduriin cot | 450.1 a, dar max. 2 mm 2014) incuziuni solide | Suduri cap a cap 50,1 8 darmax 1mm (00) 185, dar max. 10 mm Suduiin cot | 130.1 a, darmax. 1mm | 1a, dar max. 10 mm [ neatiniere (607) bh 0,05 dar max. 2mm Totasurd ia radacine (518) Nu este pernisa Corinfe suplimentare pentru tabllere de pod ** Sufluri si inoluzkuni steroidale de gaze | Se accepta numai pori miei izclai (2011, 2012 g 2014) Sulu grupate (localizato) (2013) ‘Suma maxims a porilor: 2% ‘Suflurl alungite sau verricuiare (2015 i | Fara sutlun lungi 2016) Distanja la rédacind incorecta la suduri tn | Sudurile vansversale trebvie verificale in colt (617) fotaiitate, se accepta, local, numai mici alustiri la raidécina, hs 0,3mm #1 a,dar max. 1 mm Crestatura (6011) 2) suduri cap la cap: se accepté numai local ns0.5mm b) suduri in colf; nu se accepla daca sunt transversal pe —ciroctia__ofortuilor. Gresiaturie trebuie indepartate prin palizae. Discontinuitsti multiple in sec{iune | Nu sunt permise Wwansversala (or. 4.1) Incluziuni solide (300) Nu sunt permise * Simbolule sunt definite fa EN ISO 8817. * Acosta cornfo unt eupimontare fala do Br in caz de neconformitate cu eriterite de mai sus, se recomanda judecarea flecérul caz, individual. Pentru a decide dacd sudura se accepté sau trebuie reparata, evaluarea trebuie sé se bazeze pe ‘uncia elementubi si caractersticte detacteor (tp, marime, amplasare). NOTA- Pentru a evalva acceptabiltatea imperfectiunior se pot ulliza EN 1993-1-1, EN 1993-1.9 gi EN 1993-2. 7.7 Sudarea ofelurilor inoxidabile 7.74 Amendamente la cerinfele din EN 1011-1 — Atticol 13, paragrat 1 ~ Se adauga Pentru masurarea temperalurii tebuie ullizate pirometre cu contact, daca nu se specific’ alte metode. Nu trebuie utilizate creioane care indica temperatura, 59 Paginas dn pleat Gexfue Stand) 2003 2019 AGRO A Buc rset Soars Pay din 204 vLoZiLUso 'vS Pnri9 1ov ‘PArT9 BtHUSNOMIIS 14BWOO 30 wUNVDSR EN 1090-2+A1:2012 — Articol 19 - Se adauga: Procesele-verbale de calificare a procedurii de sudare si WPS-urile asociate care nu includ un factor de randament termic In calculul energiei de sudare, pot fi ullizate ou conditia ca aportul de céildurd s& fie ajustat conform factorului de randament termic, corespunzator. 7.7.2 Amendamente fa cerinfole din EN 1011-3, — 7A, alineat 4 - Se modifica: Finisarea coruta pentru suprafata zonolor sudate trebule specificata. Trebule specilicat daca siraturile de oxid coiorat formate in timpul sudari trebule indepartate. Se recomanda 8 se acorde atentie deosebita rezistenfei la coroziune, mediuiui, esteticl si implicatiior netezini si curdtaril zonei suduri, Dac& nu se specifica alifel, trebuie indepartaté toaté 2qura asociata sud NOTA - Decolorarea in zona sudurii cups sudare este Iniluenjaté de cantitatea de oxigen din "gazul do protecte la rdicina” in jimpul suds Pentru @ aja la spociicarea decolorsri acceptabila, sunt disponibile ‘scar ale culo de refering’ fotogratica B (52) 4 — 7A, alineat 5 - Se modifica: Dupa pregatiea felelor Imbinéii, poate fi necesara indepdrtarea, prin prelucrare mecanica, pe 0 adéncime suficienta de la fata de taiere, oxidarea, durificarea gi contaminarea in general, datorita proceselor de iaiere termicd. La taierea prin forlecare se pot produce fisuri; aceste fisuri trebuie indopariate inainte de sudare. — 733, alineat 3 ~ Se adaugd la inceputul paragrafulul: Dac nu se specifica altel, nu trebuie utilizat suport la radécina din cupru — Arico! 10 - Se adaug’: O atenfie deosebitd trebuie acordata indepaitariituturor materialelor de curatare dupa sudaro. — 1.2, alineat 1 - Se moditica ultima faz’: Microstructura, in fin marl, care se va forma in metalul suduril, poate fi indicata din comparatia elomentelor care stabilizeazai ferita si austentta, utiizand diagrama Schaeitler, DeLong, W.R.C. ‘sau Espy. Diagrama respecliva trebule specificata, daca a fost utlizata, — A222, alineat 4 — Se modifica: Diagramele Schaettler, DeLong, W.A.C. sau Espy se pot ulliza pentru a indica daca materialele consumabile vor asigura continutul de ferité corespunzaior, tinand seama de efectele diuari. Diagrama respectiva trebuie specilicald, daca a fost utiliza. A4A — So adauga ‘imbinarile sudate nu trebuie supuse tratamentulul termic dupa sudare, decal daca este permis prin caietul de sarcini — C4. — Se adauga’ Imbinarile sudate nu trebuie supuse tratamentului ermic dupa sudare, decat daca este pormis prin specttcatie, 60 Lozituso ‘vs prio 1oV ‘rn19 SILSNaNT IS LUBKIOD 3a VERIOSRLEN 1090-2+A1:2012 7.7.3 Sudatea ofelutilor diferite Gerintele pentru sudarea tipurior diferite de ofel inoxidabil, unul cu altul sau cu alte oeluri, de exemplu, ofeluri carbon, irebuie specificate. Coordonatorul sudarii irebuie sa ia in considerare tehnicile de sudare corespunzatoare, procedoole de sudare si materialele consumabile pentru sudare. Se recomands sa se sludieze cu atentie problemele legate de contaminarea ofelului inoxidabil gi de coroziunea electrochimica. 8 imbinare mecanica 81 — Generalitati Acest articol acoperai cerinjele cu privire la imbinarea in atelier sau pe gantier, inclusiv fixarea tablelor protiiate. Grosimea elemenislor distincte care formeazé o asamblare comuna nu trebuie s& dilere cu mai mult decat D, unde D este, in general, 2mm si 1 mm in cazul utilizar pretensionaril, a se vedea figura 3. Daca se prevad plact de compensare din ofel pentru a asigura cd diferanfa de grosime nu depasosie limita de mai sus, grosimea lor nu trebuie sa fie mai mica do 2 mm. In cazul expunerii severe, evitarea coroziunit in cavitati poate necesita contact mai siréns. Grosimea plc rebuie aleasé pentru a limita ta maximum trei numérul fururilor. & Figura 3— Diferenta de grosime in spatiul dintre elementele unei asamblari Furudie trebuie s& aibi comportarea la coroziune gi rezistenta mecanic& compatibile cu cele ale elementelor alaturate imbinaiil. Trebuie acordat’ o atentie deosebita risculul si implicaillor coroziuni elecirachimice care rezulta din contactul intre metale diterite. 8.2 _Utilizarea imbinarilor cu guruburi 82.4 Generalitati Acest articol se refera la imbinarite cu surubuti, specificate la 6.6, care constau din guruburi, piulte si saibe (dupa ca2), compatible intre ele. Trebuie s& se speciice dacé, in plus fata de strangere, trebuie luate si alte masuri pentru a bloca piulfele. Pentru imbinasile cu suruburi cu lungime mica de strangere, In elemento subtiri supuse vibratilor semnificative, cum sunt rafturile de depozitare, trebuie utiizaté 0 metoda de blocare, 61 egratonta dn apicata este Stantece 0) 088.2019 ASO Bua Peale Seve -Pop 6d 24 ‘P1oz/L480 "ys Prr79 IOV ‘rMT9 SILLSNONI IS LUSWOO 30 vESHVDSREN 1090-2+A1:2012 Fi) Daca nu se speciticé alifel, nu trebuie utiizate imbindii pretensionate cu dispozitive suplimentare de blocare. Daca nu se specifica altfel, suruburile gi piulifele nu trebuie sudate. NOTA - Aceasta cernta nu se aplicépiukfelor speciale pentru sudare conform, de exemplu, EN 180 21670 sau conoctotior Suda 822 — Suruburi Diametrul nominal al elementului de asamblare pentru imbindri structurale cu suruburi trebuie 8 fie coi putin M12, in tara de cazul cand se specifica altfel in cea ce priveste cerintele asaciate. Pentru placile si componentele subtir, diametrul minim trebuie specificat pentru ficcare tip de elemont de fixaro. Lungimea gurubului trebuie aleasa astiel incal, dupa strangere, sa indeplineasc’ urmatoarele cerinfe cu prvire la capatul gurubului care depageste fata piulitel si lungimea fietului. Lungimea depasiri, trebuie s4 fie cel putin egalé cu lungimea unui pas al filetulul, masuratd intre fata exterioara a piulfei $i [5) capatul gurubulul pentru imbinari pretensionate si nepretensionate Gi. Daca se are in vedere cai la 0 imbinare se ia tn considerare capacitatea la forf@ tdietoare a porfiuni nefitaie a tijei suruburilor, alunci trebuie specificate dimensiunile guruburilor pentru a fine seama de tolerantele la lungime ale portunil nefletate. NOTA - Lungimea portiuniinofilotate cu secfiune pliné a gurubului este mai mica (de exemplu cu pana ia 12mm pentru un surub M20} dec&t lungimea nefletats nominal. Pentru guruburi nepretensionate, trebuie sé rémana afaré cel putin un pas al filetului (in afara de iesirea fletuli), Intro supratata care reazera pula $i portiunea nefiletaté a Pentru suruburi pretensionate conform i) EN 1439-3, EN 14399-7 si EN 1499-10, @ trebule sa ramané fara cel putin patru pasi ai filetulul (in atard de iesirea filetulu), Intre supratata care reazema& piuifa si porilunea nefiletata a tijei. Pentru guruburi pretensionate conform EN 14399-4 si EN 14899-8, lungimile de strangere trebuie sa fie conform celor specificate in tabelul A.1 din EN 14399-4:2008. 8.2.3 Piulife Piultole trebuie s& se Invarté liber pe gurubul lor, coea ce se poate vertica ugor Ia asamblarea rmanual8. Orice ansamblu de piulifd $1 gurub in care piulifa nu se Tavarte liber, trabuie indepértal. Dacd se utiizeazé o unealtd electric’, se poate utlliza una din urmatoarele metode: a) pentru fiecare lot nou de piulite seu guruburi se poate verifica compatiiltatea prin asamblare ‘manualé inainte de montare; b) pentru asamblarile cu gurub montate, dar Mainte de strangers, se poate verifica manual, rotirea {iberd, pe egantioane de piulte, dupa o siabire iniiala. Piultole trebuie montate astlet incat reperele lor de identificare 88 fle vizibile pentru veriticare dupa asamblare. 2 Pasa toat in aplestaCacaneSandarde(o) 2002013 ARO K Hun Paes Sia Pag 6s an 226 ‘pLoZ/LUs0 "VS Pn-19 IOV ‘PNT79 SIHLSNANI IS LUBNOD 30 YESHSREN 1090-2+A1:2012 824 Salbe jn general, nu sunt necesare gaibo la gurubusi nopretersionate, in gauri normale, rotunde. Dac’ sunt cerute, trebuie sa se specifice daca saibele trebuie amplasate sub piulité sau sub capul surubului, care este Tnvartt, cau sub ambalo, Pentry imbinari cu o singur& suprepunere, cu un singur rénd de ‘suruburi, sunt necesare saibe sub capul surubului si sub piullta. NOTA - Utizarea saibelor poate reduce degradarea local a acoperillor metalu subtii ‘mai ales tn cazul acoperitior Saibele uilizate sub capetele surubutilor pretensionate trebuie sa fie tesite, conform EN 142996 $I Pozitonate cu togitura orientatd catre capul gurubulu. Saibele conform EN’ 14989-5 trebuie utizale rhumai sub pial Pentru suruburile pretensionate trebuie uliizate saibe plate (sau, dacd este necesar, salbi calite), astfel: iclinato, 8) pentru guruburi 8.8 trebuie amplasalé o gaiba sub elementul care se invairte la strngere, capul surubului sau piulita; b) pentru suruburi 10.9 trebuie amplasate gaibe atat sub capul surubulul ct si sub piulif Trobuie utiizate gaibe plate la imbinari cu géuri F) alungite Gi si gauri supradimensionate. Pentru a ajusta lungimea de strangere a guruburilor de imbinare [) se permite utilizarea unei gaibe plate suplimeniare sau pana la ttei saibe suplimentare cu 0 grosime combinaté de maximum 12 mm. Gl ) Pentru suruburite pretensionate, strénse prin metoda controlului cuplului de rasucire (inclusiv un sistem HRC), se poate utiliza o singuré saiba plaid suplimentaré pe parlea care se invarte la strangere sau 0 gaiba plata suplimentara sau gaibe suplimentare se pot amplasa pe partea care nu se invarte la strangere. In celelate cazuri de aplcali pretensionate $1 napretensionate, o saibé plata ‘suplimentara sau gaive suplimentare se pot amplasa fie pe parlea care se invarte la strangere, fie pe partea care nu se invarte la strangere. Gil FF) NOTA - Orice uilizare a saibelor sau geibelor plate suplimentare poate provoca 0 deplasare a planulul de fortecare a gurvbutior cu ghidaj gl, de aceea, se recomands s& so verifice daca aceasté utiizare este conform ipotezelor de proiectare side calcul Trebuie specificate dmensiunile si marcile de ofal ale saibelor plate. Grosimea gaibelor plate nui poate fimal mica de 4 mm. Trebuie utilizate gaibe inclinate dac& supratata elementului component este inclinatd fata de planul perpendicular pe axa gurubului, sub un unghi mai mare de: a) 1/20 (8°) pentrusuruburi cu d's 20 mm; b) 1/90 (2°) pentruguruburi cu d> 20 mm, Trebuie specificate dimensiunile gi marcile de ofel ale saibelor inctinate, 83 Strangerea suruburllor nepretensionate Elementele imbinate trebuie stranse impreuna astfel incat sa existe un contact ferm. Se pot utiliza furuti pentru ajustarea imbindril. Pentru elemente cut 4 mm in cazul pldcilor gi follor gi t = 8 mm in cazul profilelor, dac& nu este specificat contactul complet, pot fi lasate intervale libere de pana la 4mm pe laturi, numai daca se asiguré contactul in partea cenirald a imbinairi 63 stuns Stone 2002079 ASAO A ue Po Satune Pep GS 28 Loz/Lyso ‘vs rn9 1ov ‘rA179 SIMESAaNIIS LHANOO 3a YESSSAEN 1090-2+A1:2012 Fiecare ansamblu de gurub trebuie sirans cel putin pana la refuz, avand grid 98 se evite orice suprastrangere, mai ales in cazul suruburilor scurte si M12. Procesul de sirangere a grupului de ‘suruburi trebuie efectuat surub cu gurub, incepéind de la partea cea mai rigidé a imbinaii si mergand, progresiv, spre parlea cea mai putin rigida. Pentru a realiza o strangere pana la refuz uniform, pot fi necesare mai multe cicluri de stréngere. NOTA 1 - Parlea coa mai rigid’ a unei tmbinari eu eclisi cv secfiune fa |, se silueaza, in general, fa mifocu! grupului de suruburi de tmbinare. Peslea cea mai rigid’ a Imbindrllor cu placa de capal cu sectune in I, se silueaza, de obicel, langa tip. NOTA 2 - Termenul "pnd fa refuz” , inseamna, in general, c& se poate obfine prin efortul unui singur om care Ltiizeaza o chele cu dimensiune normals, fara prolungitor g! poate fi detint ca punctul in care 0 cheio macanica Incepe 68 bata ES text eliminat @ 8.4 —_Pregatirea suprafetelor in contact la imbinari rezistente la alunecare Acest articol nu se aplica ofelurilor inoxidabile, pentru care trebuie specificate eventualele cerinte cu privire la suprafetele in contact. ‘Acest articol nu se referd la protectia anticorosiva, pentru care sunt specilicate cerinte la articolul 10 si anexa F. Trebule specials aia suprateelorn contac in imine preterionate, A Lon Supratefele in contact trebuie pregatite pontru a realize coeficientul de frecare corut, care trebtie”\, determinal, in general, prin incercare, aga cum se specifica in anoxa G. Te jinainte de asamblare trebuie luate urmétoarele masuri de precautie: Zz a) _suprafefele in contact nu trebuie sé alba nici o pata, de exemplu ulei, murdérie sau vopsea. Trobuia indepartate bavurile care pot impiadica contactul corespunzaior al partilor imbinate; ) suprafefele fara strat protector trobule 68 fle fara nici un strat de rugind sau alt material neaderent, Trebuie avut grijé pentiu a nu deteriora sau netezi suprafafa rugoasd. Zonele netratate de lang’ perimetrul Imbinaii stranso trebuie lasate notratate pand la terminarea veriticéri imbin&t in tabelul 18 se prezinia tratamentele supratetelor care pot fi considerate c& asigura coeficientul de frecare minim corespunzator clasel specilicate a supralelei de frecare, fara incercare. Tabelul 18 — Clasiticari care pot fi admise pentru suprafete de frecare Tratament al supratejel Clasi | Coeticient de frecare u Supratefe sablato cu alice sau risip eu indepartarea nugini noadorente, firs | le cratore, i Supralefe sablate cu alco sau nisip: 8 0.40 a) metalizate prin pulverizare cu produs pe baza ce aluminku sau zinc; b) cu um strat de vopsoa po baza de sileat do 2 a 50 jm pana fa 80 gu alcalin cu grosimea de Supratete curajate cu perle de sarma sau cu flacara, cu Indepartarea rugini | 0,30 neaderonto ‘Suprafote rezultate la laminare: D 0.20 Aceste cerinfe se aplic’, de asemenea, fururilor prevazute pentru a compensa diferentole de grosime, speciticate la 8.1 64 Cestune Sanco (2) 20022019 AERO Be ee Stowe Pay dn 284 yLOZ/LUS0 ‘vs PNI9 HOV ‘rNTO SIKUSNGNIIS LUBHNOO 3a VUBNVOSR EN 1090-2+41:2012 85 Strangerea guruburilor pretensionate 85.1 Generalitati Daca nu se specified altfel, forta nominalé minima de pretensionare F,,« trebule considerata astfel: Foc 7 fwA, unde fy este rezistonta nominalé la rupere a materialului gurubului s} A, este aria rezistenta a surubului ‘aga cum este definita in EN 1993-1-8 si specificald in tabelul 19. Acest nivel al pretensionérii trebuie ulllizat pentru toate imbinarle pretensionate, rezistente la alunecare gi pentru toate celelalte imbinari pretensionate, fn afara cazului cand este specificat un nivel mai scézut al pretensionari. In acest din rma caz, trebule spectficate, de asemenea, asambidrlle cu surub, matoda de strangere, parametti slrdngeri $i cerinfele cu privie la verticare. NOTA - Protensionarea se poate uliiza pentru rezistenfa la alunecare, pentru imbinari antiseismice, pentru rezistenta fa oboseala, pentru 2 servi execute! lucrar, sau ca o m&suré cu prvire la caltate (de exemplu, pentru durabiltate. Tabelul 19 — Valorile lui Fic in (KN] Diametrul surubulut in mm 12 | 16 | 20 | 22 | 24 | 27 | 90 | 36 Clas’ de calitate a8 47 | as | 197 | 170 | 198 | 257 | a1 | 450 10.9) s9 | 110 | 172 | 212 | 247 | 321 | 309 | 572 Se poate ulllza oricare din metodele de strdingere prevazute in tabeiul 20, in afara cazului in care sunt specificate restrict la ulilizarea lor. Clasa k (condifi de calibrare ta livrare) a gurubulul pentru metoda utllizata, trebuie sa fie conform tabelului 20. Tabelul 20 —Clasele k pentru metodele de strangere Motoda do strangere Clase k Metoda cu cuplo de rasucire ke Metoda combinata Ke sau kt Metoda de strangere HRC KO num ponty pul HAD eau Ke ‘Metoda indicatorulul direct de efort (OT) 2, Kt sau KO Ga alternativa, se poate utiliza calibrarea conform anexei H, cu exceptia metodel cu cuplu de rasucire, in afara de cazul in care este permisa prin caiatul de sarcini de execute. Calibrarea de Ja livrare este valabili pentru strngere prin rotirea piulifei. Dacd strangoroa este efectuata prin rotirea capului surubulul, calibrarea trebuie efectuala conform anexei H sau prin Incercari supimeniare efectuate de producdtorul elementului de fixare, conform EN 14399-2. Bavurile, materialul neaderent si vopseaua in grosime prea mare, care pot Impiedica agezarea corespunzdloare a elementelor imbinari, trebuie indepartate inainte de asamblare. Tnainte de aplicarea pretensionatli, elementele imbinate trebuie asamblate impround gi guruburile intr-un grup de guruburi trebuie siranse conform 8.3, dar jocul remanent trebuie limitat la 2 mm, ou actiuni corective necesare la elementele din ofel Strdngerea trebule ofectuat prin rotirea plulitel, cu excepfia cazulul in care accesu! la partea cu piulifa a ansamblului este inadecvat. In funcfie de metoda de sirdngere adoptata, pot fi necesare masuri do precaufe speciale, atunci cénd suruburile sunt stranse prin rotirea capului surubuhii 6 Pagani i aplesia Genre nade) 28 £018ASROK Hue Fea Stina Pag an 224 PLoz/LLso "vs pro IOV ‘rn9 BIBLSNONI Is LUBWOD 30 WESHNYDSR EN 1090-2441:2012 E Atat la primul cat gi la uitimul pas al rdsuciti, strangerea Gl trebuie realizaté progresiv de la partea cea mai rigida a imbinarii c&lre partea cea mai pulin rigid’, Penlwu a ajunge la o pretensionare Uunilormé, pot fi necesare mai multe cicluri de strangere. Chelle Ginamometrice utiizate in toate etapele metodel cu cuplu de rasucire trebuie s& aibé o cxaclilaie de # 4% conform EN ISO 6788. Fi Precizia ficarei che trebuio moniinutd conform EN ISO 6789 si, in cazul cheilor pneumatice, verificatd de fiecare data @J cand se schimbé lungimea furtunului. Pentru cheile dinamometrice utilizate in Prima etapd a metodei combinate, aceste cerinfe sunt modificate cu + 10 %, pentru exactitate si anual, pentru periodicitate. Trebuie efectuata verificarea dupa orice incident produs in timpul utilizar (impact semnificali, c&dere, suprasolicitare etc.) si care afecteaza cheia Alla metode de strangore (de exemplu, pretensionarea axialé cu dispozitive hidraulice sau lensionarea cu examinare cu ulirasunete) trebuie calibrate conform recomandéiilor producétorului de echipament. Suruburile de inalta rezistenta pentru protensionare trebuie ullizate fara allerarea lubrifieril existente la livrare, in afara de cazul cand se adopta metoda indicator directi de eforl OT! sau procodura din anexa H. Daca un surub a fost strans la forfa de pretensionare minima si apoi a fost desurubat, acesta trebuie 8008 si inireg ansamblul indepsitat in goneral, nu este necesar ca suruburile utiizate pentru asamblarea inifiala s@ tie siranse pana la pretensionare minima sau desurubate gi, prin urmare, acostea pot fi inca utilizate, asa cum sunt la straingerea final, NOTA - Daca procesul de strangere este intérziat in condifi de expunere necontrolate, porlormanta lubrifri poate fi afectatd si se recomanda veriicarea ei, Posibila sc&dere a forfel de protensionare fata de valoarea ei initald datorita difertior factor, de exemplu relaxare, curgerea lent a acoporilor suprafetei (a se vedea anexa F.4 si tabelul 18) este luala in considerate in metadele de strangere specificate mai jos. In cazul acoperirior groase ale suprafetei, trebule speciicat daca trebuie luate masuri pentru @ compensa posibile scéderiulterioare ale forfei de protensionave NOTA - Daca so ullizeazé metoda cu cuplu de résucire, aceasta so poate face prin strangere din nou, dups cAteva zile 85.2 —_Valoride referints pentru cuplu de résucire Valorile de referinté pentru cuplul de rasucire My, care se uilizeaza pentiu forta de pretensionare ‘minima nominalé, [4 Fc @il se determina pentru fiecare ansamblu de gurub i piulta utlizat, conform Uuneia din urmatoarele optiuni: a) valori bazate pe clasa k, declarata de producétorul elementulul de fixare, conform pértlor relevante ale EN 14399: 1) Ma= ky d Fac CU kp pentru clasa K2, 2) Myr = hyd Foe (U fy pentru clasa Kt. ') _valori determinate conform anexel H: cu My doterminat conform proceduriirelevante pentru metoda de strangere utilizata, 66 9 Genre Sande) 200 2019480 8 Re Pet Got Pega sn 224 PLOZ/LUS0 "vs PND IOV “PNTO BIKASNONIIS LUBNOO Za VUESSR EN 1090-2+A1:2012 85.3 Metoda cu cuplu de rasucire ‘Suruburile trebuie stranse cu ajutorul unei chei dinamometrice cu un domeniu de iucru corespunzator. Pot fi utilizate chei manuale sau mecanice. in prima etapa de strangere pentru fiecare gurub se pot uliliza cheile cu impact. Cuplul de strdngere trebuie aplicat continuu si tin. Sirangerea prin meloda cu cuplu de rsucire cuprinde cel putin urmatoarele doud etape: a) 0 prima otapa de strangere: chela trebuio reglaté la 0 valoare a cuplului de rasucire de aproximativ 0,75 M, cu M, = M.2 Sa Myex, Aceast prima etapa trebuie efectuaté pentru toate suruburiledintr-o asamblare inainte de a incope a doua etapa b) o.adoua elapa de strdngere: cheia trebuie reglata la valoarea cuplului de rsucire de 1,10 My cu My = Miz SU Mis. NOTA -Uiiizarea costcientul 1,10 cu Ms este echivalents cu (1 + 1,65 Vk) cu Vk=0,00 pentru clasa K2, 85.4 — Metoda combinata Strangerea prin metoda combinatd include dou’ etape: a) © prima etapa de slrangere, cu ajulorul unei chei dinamometrice eu un domeniu de lucru corespunzsitor. Cheia trabuie reglatd la 0 valoare a cuplulul de rasucire de aproximaty 0,75 M, cu My = Maz Sa Ms Sau Moa. ACeasta prima etapa trebuie efectuatd pentru toate guruburile dintr-o ‘esambiare inainto de a Incepe a doua etapa; Daca se ullizeaza M,., pontru simplticare se poate utliza My = 0,13 d EDF,o ll dact nu se specifica altel. b) © a dova elapa de sirdngere, in care se aplica pail care se rotesto a ansamblului o rotire specificata. Dupa prima etapa, trebuie marcaté imediat poziia relaliva a piuiiel fafa de filetul surubului, prin utilzarea unui creion colorat sau vopsea, astfel incat roti finald a piulfei fata de gurub, din aceasta a doua etapa, s& poata fi ugor determinata. Dacé nu se specific’ altfel, valorile pentru etapa a doua trebuie sa fie conform celor prevazute in tabelul 21 Tabelul 21 —Metoda combinata: rotire suplimentara (guruburi 8.8 si 10.9) Grosime nominalé total "f"a parlor caro | Rotire suplimentard care trebuie aplicata in trebule asamblate(inclusiv toate fururile si etapa a doua de strangere “ ‘albele) : d= diametru gurub Grade Fractle de rotaie te2d 60 16 2dst<6d 90 114 edstsi0d 120 L 413 NOTA -Dacé evpraaia eu eapul gurubului cou piutel (nnd soama de gable incinate, daca este cazu) nu le perpendiouara pe axa survbul so recomanda sa se determine prin incercare unghiu\ de ote nacesar, 67 ita dn peta Ges Sanre e200 2010 SROK Bln Pec Sakura Pap Dd 224 g 5 2 B 8 a a g & £ & g 2 8SREN 1090-2+A1:2012 8.5.5 — Metoda HRC Suruburile HR Webuie stranse cu o cheie specific’, prevazuté cu doud bucse coaxiale care actionoaza prin rasucire una fat de cealalts. Bucga exterioara care antreneazd piulfa se roteste in sensul acslor de ceasornic. Bucga interioara care antreneaza capatul crestat al surubului se rotogte in sens invers acelor de ceasomnic, NOTA 1 - Cheia specials acfioneaza dupa cum uimeaza: in timpul operate de strangete a unui ansambiu, buosa care se roteste este cea care intampind cea mai mid rezistenta; ela incoput gi pang la ultimut ED pas @l de strangere, bucga exterioard do po piulifd se rotaste fn sonsul acelor de ceasoinic, in timp co bucga interioara montine capatul crestat {&r& s& se roloascd, rezuitatul ind ca ansamblul surubului esto strans progresiv, prin rAsucirea rescind, aplicala piubfol; ; le utinul ED pas € do strangaro, de exemplu cand este alinsd sezistenja la torsiune a secfunil de rupere, bbucga interoard se roteste in sens invers acelor de ceasornio, pa cand bucsa exterioar& de pe piulfa asigura reacllunes fata s4 se roteasca; ‘montarea sunubulul este completa cénd capatul crostat ¢e foarfecé in droptul secfiunii de rupere. Protensionarea speciticaté, necesara, este controlata de Insusi surubul HRC, prin caracteristiile geometrice $i cele mecanice la torsiune, impreund cu conditile de lubrifiere. Echipamentul nu necesita calibrare. Pentru a asigura c@ pretensionarea in guruburile complet montate in asamblare indeplineste cerinta cu priv la protensionarea minima specificala, procesui de montare a gurubutilor comporia, in general, doud elape de strangere; in ambele se utilizeaza cheia specifica Prima etapa de strangere este terminaté cel mai tarziu cand bucsa exterioara a cheii nu se mai roteste. Daca ce specifics, prima etapa se repela de cate ori este nacesar. Prima etapa trebuie realizata pentiu toate suruburle dint-o asamblare inainte de a incepe a dava etapa NOTA 2 - indicafite producatorviul de echipament pot cuprinde informafi suplimentare despre cum se identificd daca s-a produs pretensionarea, de exemplu, schimbarea sunetului cheli specitice sau, daca sunt adovvate, alle ‘metode de pretensionare A doua etapa de strangere este terminala cand capatul crestat al gurubului se foartecd In dreptul Secfiunl de rupere. In cazul in care conditile de asamblare sunt asttel incat nu se poate uli ansamblul gurubului HRC, de exemplu, din lipsa de spatiu, strangerea [5) trobuie efectuata uli Procedura conform metodei cu cupiu de rasucire Gi, a So vedea 8.5.3, cu ajutorul informal privire fa clasa K2 sau utilizand un indicator direct de efor, a se vedea 8.5.6. a cheia speciala pe “And © lor cu 8.5.6 Metoda prin indicator direct de efort Acest paragrat se aplica saibelor compresibilo, astfel incat indicatori direct! de efort in contormitate cu ED EN 1499-9 G4, arata ca cel putin pretensionarea minima ceruta a fost realizaia, prin controlul forfei din surub. Acesta nu acopera indicatorii care se bazeaza pe torsiune. Nu so aplea masureii directe a pretensionari surubului cu ulilizarea instrumentelor hidraulice, Indicatori directi de efort si saibele asociate lor trebule asamblate aga cum se specilic’ in anexa J Prima etapa de strangere, pentru ca surubul s& atinga conditia de stréngore uniforma ‘pana la relv7", trebuie sa corespunda momentului in care incepe deformalia inifald de patrundere a DTI. Prima elaps {rebuie realizata inainte de a incepe a doua etapa, pentru toate guruburile dintr-o asamblare, A doua etapa de strangere trebuie sa fie conform 5) EN 14399-9 il si anexel J, Trebuie efectualas media deformatitor masurate pe gaibele indicatoare pentru a stabili acceptabiltatea pentru ansamblul de guru, 68 une tar (2008201 AGRO 8 Bue Pet Sate Pag roan 24 ‘71Oz/LUO "WS rmm79 tO ‘rm79 BILSNOMI 1S LUaNNOD 30 vUSHIVOSRN 1090-2+A1:2012 86 — Suruburi pasuite Sutuburile pasuite se pot utiliza la montér’ pretensionate sau nepretensionate si, daca este necesar, suplimentar fata de cerinlele prevazute in continuate, se aplic’ 8,1 pana la 8.5. Dacéi nu se specific’ allel, lungimea portiuniltletate a tijei surubului pasuit(inclusiv dagajarea de filet) care intr tn lungimea de rezemare, nu trebuie s& depageascd 1/3 din grosimea plicii, a se vedea figura 4, Figura 4 — Porfiunea filetata a tijel inclusa in lungimea de rezemare a guruburilor pasulte ‘Suruburile pasuile trebuie montale {ar& aplicarea unei forle excesive gi astfel incat fletu lor s& nu fe degradat 8.7 Nituire la cald 874 Niturl Fiecare nit trebule sa fie suficient de lung pentru a asigura un cap cu dimensiuni uniforme, umplerea completa a gauri si pentru a evita amprentarea suprafetei de c&lre masina de nituit, pe suprafata exterioara a elemenielor. 8.7.2 Montare niturl Elementele asamblate trebuie stranse impreuna astfel incat s& aib’ contact ferm si sé fle mentinute ‘impreund pe durata nituit Excentricitatea maxima intre gaurile comune pentru un nit intr-o asamblare, nu trebuie sé fie mai mare Go 1 mm, Pentru a indeplini aceasta cerinfa este permis alezarea, Oupa alezare poale fi necesara montarea unui nit cu diameteul mai mare. Pentru imbinari cu multe nituri, un gurub provizoriu trebuie montat si strdns in cel putin o gaura din paltry, inainte do nituire, care trebuie s& inceapa de la mijlocul grupului de niturl. Trebuie luate masuri speciale pentru a mentine impreuna elementole imbinarilor cu un singur nit (de exemplu, cu menghina). Dacéi este posibil, nilurea trebuie efectuatd ulilizand masini de tipul cu presiune constanta. Oupa ce refularea este terminata, presiunea de actionare trebuie menfinula pe nituri pentru un scurt timp, sulicient pentru ca, la degajarea masini, capul Sd lie negru. Fiecare nit rebule incéizit uniform do-a lungul sau, fara ardore sau {under excesiv, Acesta trebuie s& fie adus la rosu aprins, de la cap la varf, alunci cand este introdus gi trebuie retulat pe intreaga sa lungime cat este cald, astfel ca 68 umple complet gaura. Trebuie avuta grid speciald la incalzirea si montarea niturlor lungi. Fiocare nit trobuie curatat do tunder prin baterea nitulul cald pe o suprafaja tare, cup ce a fost Inedizit si tnainte de a fl introdus tn gaurd Nu trebuie ulilizat un rit ars, Un nit incalzit neutilizat imediat nu trebuie reinealzit penteu a t ulilzat. 6 LOz/LUSO "WS rn9 1OW ‘PNT SRLSAGNI IS LU3WOO 3a VUSNVOSR EN 1090-26A1:2012 Daca este specificaté o suprataté plata a niturilor cu cap Inecat, metalul nitului care iese in afard Irebule tial sau polizat 87.3 Criterii de acceptare Capetele niturilor trebule & fie centrate. Excentricitatea capului talé de axa tijel nu trebuie s& depaseasca 0,15 dy unde dy este diametrul gauri. Capetele niturilor trebuie sa fie bine formate si nu trebuie sa prezinte fisuri sau cratere. Niturile trebuie sa fe in contact suficient cu parfile asamblate, alét la suprafata exterioara a pieselor, cat gi in gaurd. Nu trebuie sf fie detectata nici migcara, nici vibratie, cand caput nitulul este lovit ugor cu un ciccan, Poate fi acceptatd 0 protuberan{a mica, centraté, numai dacé se produce la un numar mic de nituri din grup. Trobuie speciticate supratetole exterioare ale pleselor care nu trebuie £8 prezinte amprente produse de magina do nitut Daca sunt necesare nituri cu cap inecal, capetele trebuie sé fie inecate complet dupa nituire. Dacd mplerea golului nu este completa, nitul rebuie inlocult. rice nit care nu Indeplinoste crterile de acceptare trebule scos i Inlocult cu unul nou. 8.8 imbinarea elementelor subtiti 8.8.1 — Generalitati Acest aricol se aplic’ elementelor subtiri cu grosime de pan la 4 mm. Performanta elementelor de Imbinare depinde de metoda aplicata pe gantier care poate fi determinata prin verificarea procedurii, Pontru a demonstra c& imbinaile necesare se pot realiza in condiii do gantier, se pot utliza verificérte proceduril. Trebuie luate in considerare urmatoarele aspecte: a) posibilitatea de a realiza dimensiunea corecté a gauri pentru suruburi autofiatante gi nituri b) _posibilitatea de a regla corect surubsinijele mecanice cu cuplu de strangere/adancime, corecte; ©} posibilitaton de a monta gurubul autotilotant perpendicular pe suprafata imbinata si de a realiza Compresiunea corecta pe inelele de etangare, in limitele cecomandate de producdtorulinelelor; d) _posibilitatea de a selecta si ulliza bolturi montate prin impuscare; e) _posibiliatea de a forma o imbinare siructuralé adecvatd si de a tecunoaste una inadecvata Produsole pentru imbinare trebuie ulizate conform recomandéiilor producatorului produsului Utiizarea elementelor de imbinare $1 metadelor de imbinare speciale este prezentata la 8.9. 8.8.2 _Utilizarea suruburilor autofiletante si autopertorante Lungimea si forma tiletului suruburilor trebuie selectate in funotie de aplicatia specific’ gi de grosimea produselor componente care ‘rebuie imbinate. Lungimea efectiva a filetului trebuie sé fie astfel incat portiunea filetaté $8 se angajeze in elementul suport ‘Suruburile pentru anumite uilizari necesité un filet intrerupt, Dacd se ullizeaza un inel de etangare, la ‘legerea lungimi filetulul tebuie lvata In considerare grosimea inelulul 70 PLOR/L/90 "YS P19 IOV ‘PNT SIKLLSNONI IS LUANO 30 VERIOSR EN 1090-2+41:2012 Daca nu se specitica altfel, produsele de imbinare trebuie ampiasale in adancitura cute. Daca suruburile sunt stranse in partea de sus a proflului de acoperire, trebuie avutd grijé sa se evite formarea de adancituri in punctul de patrundere. Sculele elecirice pentru fixarea suruburilor trebule $8 posede un mod do control ajustabil al adéncimit si/sau cuplului, care trobuie reglat conform recomandéiilor producdtorului echipamentului. Dacé se Utiizeaz’ 0 surubelnité mecanic&, vitezele de gaurire si ingurubare (rotatii pe minut) trebuie s& fie in Conformitate cu recomandarile producatorului produselor pentru imbinare. Daca sunt utlizate inele de etangare, suruburile trebuie montate pentru a realiza compresiunea corect, cum se indie’ In figura 5. Indicatorul adancime al surubelnitei mecanice trebule reglat, pentru a comprima inelul din elastomer, in limitele indicate de producatorul produsului, FO) +O Figura 5 — Indicatie pentru comprimarea inelelor de etangare ‘Surubutile fara inole de etangare trebuie montate prin utlizarea unui dispozitiv adecvat de control al cuplului sau adéncimi, pentru a evita suprastrangerea, Controlul cuplului trebuie reglat astfel incdt cuplul de ingurubare sai fie realizat (ara sa se depageasca nicl cuplul de forfecare a capulul nici cuplul de deformaro a filetulu. 88.3 _Utilizarea niturilor oarbe Alegerea lungimii nitului orb trebuie sa corespunda grosimi totale care trebule Imbinalas NOTA 1 - Lungimea nitulul recomandata de producator fino seama, in general, de 0 anumité stringere a placilor care trebuie imbinate, NOTA 2 - Mull producatori ofera o serie de scule de montare, manuale sau mecanice, polrivite pentru vtiizare ‘mai mult sau mai putin intensa. Acestea sunt adeseor ugor adaptabile, numai prin schimbarea capului sisau a falclior, pentry a monta o serie de tipodimensiuni de nituri oarbe. In general, sunt disponibile capete inlerschimbabile pentru montare acolo unde accesul sculei este limitat, precum in interiorul profilelor U sau cilindice. NOTA 3 - Stabilrea unor caracteristci de reglare a rolafiei intre corpul ritului gi mandrina, asigura imbindri compacte, Montarea trebuie efectuata conform recomandarilor produc&torului produsulu Dupai efectuarea lucréirlor de montare, tijele rupte si aruncate trebuie culese si indeparlale de pe supratetele de lucru exterioare, peniru a preveni coroziunea ulterioara. 8.8.4 imbinari prin suprapunere Imbinatle intre panouri (suprapuner! lateralo) si piesole respective, ca profile de acoperire si accesort, trebuie 8 fie adecvate pentru a strénge Impreuna tablele suprapuse. n Pagratoita en aca esion Sande) 208.208 AGRO EB Poe Sore Pap 73N=84 ‘riozrLuso "vs rio tov 'nmt9 SILISNAN 1S LYBWOO 30 vEaWYOSR EN 1090-2+A1:2012 Se recomand& imbinarea suprapunerilor tablelor profilate ale suprafetei expuse a unul acoperis, conform recomandarilor producatorior produsultl. Diametrul minim al acesior elemente de fixare trebuie s& fie 4,8 mm in cazul suruburitor autofiletante si autoperforante gi 4,0 mm in eazul nituriior carbo. Deea se intentioneaza ca tablele s8 actioneze ca membrane portante, trebuie specilicate cerinfele pentru elementele de imbinare prin suprapunere, ca elemente de imbinare structurale, 8.9 _Utilizarea elementelor de imbinate si metodelor de imbinare speciale Elementele de Imbinare speciale si metodele speciale de imbinaro trebuie utiizate conform recomandarilor producatorilor produsului si prevederilor adeovate din paragratele 8.1 pand la 8.8. ‘Acest lucru se aplica, de asemenea, suruburlior care loaga o construclie metalic cu alte materiale de Consiructi,inclusiv guruburi de fundafie ancorate chimic, NOTA 1- Exemple de metede speciale de imbinare sunt gauri special filstate, stiturifiletate, imbinare prin fipire sau prin inlostaro, care utlizeazs table asamblate prin detormarifocale. Aceste motode trebuie utlizate numai daca sunt specificate, Orice verificéri la punerea in oper’, necesare pentru ullizarea elementelor de imbinare speciale gi metodelor de fixare tn asamblari neprotensionate sau pretensionate, trebuie speciticate. Pot fi necesare verificti diterte fata de cele specificate pentru suruburi. Verificarea la punerea in opera poate fi ovitaté dacs sunt furnizate suliciente iniormafi de la verticérte anterioare. Conform 5.6.8, se pot utiliza gauri special fletate sau stifturifiletate, la fel ca la un ansamblu de gurub, numai daca materialele, ormele filetului si tolerantele filetulul sunt conform standardului de produs respectiv Trebuie speciticate cerinjele pentru ullizarea suruburilor hexagonale cu injectare. NOTA 2 - Anexa K prevede informa la care se poate recurge, cu privre la procurarea si utlizarea guruburllor hoxagonale cu injectare, 8.10 —_Uzura prin frecare si griparea ofelurilor Inoxidablle Uzura prin frecare poate rezulta dintr-o aderenta local urmata de ruperea suprafetelor sub incdircare si deplasarea relativa in timpul imbinati, In unele cazuri poate rezultalipie $i gripare. Pentru a evita problemele uzurii prin frecare, se pot ulliza urmatoarele metods: a) se pot utiliza diferite marci standarizate de otel inoxidabil, pentru care variaz’ compozifia, gradul de ecruisare gi duritatea (de exemplu, combinafii surub-piulta de marca A2-C4, Ad-C4 sau ‘A2-Ad conform EN ISO 3506-1 si EN ISO 3506-2); b) in cazuri severe, se poate ulliza, pentru un element component, un aliaj de ote! inoxidabil cu ‘9rad inalt de ccruisare, sau s@ se aplice o acoperire de suprafaté dura, de exemply, nitrurare sau Cromare curd ©) agenti anti-jupuire, cum este pulverizarea unei pelicule uscate de PTFE. Daca sunt uliizate metale sau acoperir diferite, este necesar s& se asigure cai se obtine rezistenta la coroziune necesara. NOTE - Ungerea gurebutior este benetica dar poate duce la contaminare cu pral gi poate prezenta probleme de depozitare. 72 oxna spr an apleatia Getone Sarde (0262 2019 ASPOK Bue Peet Sotare- Pap Md 724 ‘riez/Luso "vs rrrio tov ‘P7779 BaASNGNI IS LHBWWOD 3a YUBWYOSREN 1090-2+A1:2012 9 Montare 9.4 Generalitati Acest arlicol prezinté cerinte pentru montare gi alte lucrari efectuate pe santier, inclusiv ancorarea bazelor, precum gi cele cu privire fa faptul c& santierul asiguré conditii corespunzatoare pentru securitatea montajulu si pentru pregetirea corecta a reazomelor. Luoratile efectuate pe santier care includ pregatirea, sudarea, imbinarea mecanica gi tratamentul suprafefei, trebuie s& fle conform arlicolelor 6, 7, 8 $i 10, dupa caz. Veriticarea si recepfa structuril trebuie efectuate conform cerinfolor specificate in articolul 12. 9.2 Condifil pe gantior Montarea nu trebuie £8 inceapa inainle ca zona prevazulé pentru lucrétile de constucti sé corespunda cerinjelor tehnice in ceea ce priveste securitatea lucrarilor, care trebuio 68 tind seama de urmatoarele elemento, dupa caz: a) uarea do masur gi intetinerea zonelor de amplasare a macaralelor i echipamentelor de acces; 'b) cai de acces spre gantier si In intoriorl santierului; ©} condi de teren care afecteaza operarea sigura a echipamentelor, 4) tasarea posibilé a suportullor pentru ridicarea struoturi ©} detalii cu privre la refelele subterane, cablurile suspendate sau alte obstacole in gantier; 4) imitati ale dimensiunitor sau greutaiilor elementelor care pot f tivrate pe gantier; 9) condi speciale de medi inconjurator si climatice pe gantier gi in jurul s8u; h) detalii cu privire la structurile aléturate care pot atecta sau pot ti atectate de lucrari. Se recomanda sa se indice calle de acces spre gantier i din interiorul gantiorului pe un plan care sa Cuprinda dimensiunile $i inaitimite de trecere ale cailor de acces, nivelul suprafefei de lucru pentru tralicul pe santier si echipamente precum si supratejele disponibile pentru dopozitare. Dacéi lucrarile sunt executate impreuna cu alte fime, cerinfole tohnice in ceea ce priveste siguranta lucrarlor trebuie veriicaio sub aspectul coerentei cu cele pentru alte parfi de lucréri de construct Aceasta verifcare trebuie {ind seama de urmatoarele puncte, dupa caz: i) proceduri convenite prealabil pentru cooperare cu alt contractanti; |) disponibitiatea servittor pe gantier; )Incdrcarile maxime pe structura din ofol, datorit executari luorarilor si depozitai; 1) verifcarea punerii in opera a betonulul la executa luoratiior compozite. NOTA - EN 1991-1-6 furnizeaza reguli pentru determinarea incarcatllor datorté executéri lucrtllor si depozitari, inclusiv betonul 73 Pago tonta napa Gestune Sandee (200 Z019AOA ee Pre over Pep Yo un22s ‘PLOR/LUS0 "vs rnO tO 'rMO AMSNANI IS L¥BHOD 30 YESWYOSR EN 1090-2+A1:2012 9.3 Metoda de montare 9.3.1 Metoda de montare pe bezi de proiect Dacd stabiltatea struoturii montata partial nu este evident, trebuie prevazuta o metods siguré de montare, pe care s-a bazat proiectul, Aceasti metod de montare pe baza de proiect trebuie sa ia in considerare urmatoarele: 2) pozifi si tipur ale imbinatitr in situ; bb) dimensiune maxima a elementului, greutate si pozitie; ©) secvente ale montaril; 4) conceptul cu priv la stabilitatea structurii montata partial inclusiv cerinfele pentru contravantuire sau sprijinire provizorie; ©) sprijinire sau alte masuri pentru executia fazel de betonare a structurilor compozite; 1) conditii pentru indepartarea contravantuiril sau sprijniri provizorii sau cerinle pentru detensionarea sau punerea sub tensiune a structuril; 9) aspecte care pot crea un rise cu privire la siguranga pe tinpul execut8i lucréilor; 1) planiticare si metoda pentru ajustarea prinderilor reazemelor la fundatl i pentru monolitizare; 1) contrasigeata gi pre-reglaje necesare in raport cu cele prevazute in etapa de fabricate; 1) _utlizarea tablel proilate de ofel pentru a asigura stabiltatea: i) ulizarea tabloi profilate de ofel pentru a asigura stabiltatea lateral; 1) transportul elementetor, inclusiv prinderile pentru ridicare, intoarcere sau tragero; im) poziti si conciti pentru reazem gi actionare cu cric; 1) conceptut de stabiltate a aparatelor de reazom; ©) doformati ale sructuri, montaté partial; P)taséri anticipate ale roazemelor; 4) pozitii si incdrcdri specitice pentru macarale, materiale depozitate, contragreutati etc., pentru diferite faze de executare a lucrarilor; 1) instrucfiuni pentru livrarea, depozitarea, ridicarea, agezarea i pretensionarea hobanelor; 8) detalii pentru toate lucrarile provizorii si tegaturile la Iucréiile definitive cu instructiuni cu privire fa indepartarea acestora. 9.3.2 Metodi de montare a executantulul © descriere a metadei de montare a executantului, trebuie pregatita si verificata conform requillor de proiectare, indeosebi in ceea ce priveste rezistenta structuri, montaté parfial, la incdrcarile de montare gi a alte incr Descrierea metodei de montare a executantului poate diferi do metoda de montare pe baz de proiect, numai daca aceasta constiluie o alternativa sigura. 4 én spicata essen Sneed (2000248 AERO KE rie Satinwe Pag Tin 284 ‘PLOZ/LUS0 "YS PNT19 1OV ‘PATO BILUSNGN IS LYBNOD 30 vUBNVSSREN 1090-2+A1:2012 Moditicarile descrierii metodei de montare, inclusiv cele determinate de condilile din gantier, trebuie verificate gi revazute conform cerinjelor de mai sus. Is 1uaw00 30 Yuan Descrierea metodei de montare trebuie s prezinte procedurile utilizate pentru a monta in securitate ‘constructia metalica i trebuie 6a ia in considorare cerinjele tehnice cu privire la securitatea lucrarilor Proceduriletrebuie s alba legatura cu instructiunile de iueru specitice. Descriorea metodei de montare trebuie 88 se refere la toate punctele relevante de la 9.3.1 si, trebuie 68 ia in considerare urmatoarele puncte, dupa caz: a) _experienfa cu privire la unele montaje de proba, realizate conform 9.6.4; b)_legaturile necesare pentru a asigura slabililatea inainte de sudare si pentru a {ine sub control doplasaiile locale din imbinare; in plus, } milloacele necesare pentru riicare; d) necesitatea de a marca greutatea si'sau centrul de greutate al elementelor mari sau cu forma noregulat’; 0) relatia Tntre greutatile care trebuie ridcate gi raza de actjune, daca trebuie utlizate macarale; 1) Identiicarea forjelor de vibratii sau rasturnare, in special cele datorita concifilor prognozate pentru vant, pe gantier, in timpul montéri si metode exacte de mentinere a rezistentei adecvale la vibrafie si résiumare; ‘rloz/uuso ‘vs rma tov ‘eno anuisnar 9) masurile pentru a face fata pericolelor, pentru securitate; hh) _ prevederile cu privire la pozifi de lucru sigure si mijloace sigur de acces la acostea. {in plus, pentru structuri compozite otel si beton, se apiicd urmatoarele: i) ordinea fixariitablotor prolate din ofel pentru dale compozite trebuie planificatd pentru a asigura i tablele sunt rezemate corespunzator pe grinzi de rezemare, tnainte de fixare si sunt fixale sigur, inainte de a fi ullizate pentru a trece la urmstoarele poziti de Wucru; j) _ se recomanda sa se evite utilizarea tablelor profilate din ote! pentru a avea acces pentru sudarea conectorilor pentru forfa taiotoare, numai dacé\ tablele sunt deja asigurate cu elemente de prindere, conform cu i); k) ordinea de amplasare si metoda de fixare si etangare a cofrajulul permanent peniru a asigura c& cesta este sigur, inainte de a fi ullizat pentru a trece la urmatoarele operati de lucru gi pentru a suporta armatura dalei si betonul tablieruiu. Se recomanda s8 se considere ca relevanti factor asocial! executarti Iucralor din beton, cum sunt desfasurarea punerii in opera a betonulul, pretensionarea $i diferenta de temperatura intre ofel si bbetonul proaspat turnal, actionarea ou criouri si reazeme. 94 Releveu 9.4.1 Sistem de refering Msurdirile in situ pontru lucréti trebuie raportate la sistemul stabilit pentru trasarea gi masurarea lucréirlor de consinicfi, conform ISO 4463-1 Un releveu documentat al relelei secundare trebuie pregatit si utlizat ca sistem de roferinta pentru trasarea constructie! motalice si stabilirea abaterilor reazemelor. Coordonatele rejelei secundare, indicate in acest releveu, trebule acceptate ca exacte, daca indeplinesc criterile de acceptare specificate in ISO 4463-1 Trebuie specificata temperatura de referinta pentru trasarea si masurarea constructiel metalice. 7 Palen din oka Gene Sande 2000240 ASROR Be Frat Soe P39 7 226SREN 1090-2+A1:2012 9.4.2 Puncte de reper Punctele de reper care marcheazé pozitia prevazuta pentiu montarea elementelor in parte, trebuio s& fie conform ISO 4463-1 9.5 Reazeme, ancorari si aparate de reazem 9.5.1 Verificarea reazemelor Staroa si pozitia reazemelor trebuie verifcate inainte de montare, cu ajutorul mijioacelor vizuale si de masurare, adecvate, Daca reazemele sunt necorespunzatoare pentru montare, acestea trebuie remediate inainte de inceperea montarii. Neconformitajile trebuie consemnate, 9.5.2 — Amplasarea si conformarea reazemelor Toate fundatile, guruburile de fundatie $i alte reazeme pentu constructia metalicd trebuie pregatite corespunzator pentru a primi structura de ofel, Instalarea aparatelor de reazem structurale trebuie 8 fie conform cerintelor din EN 1337-11. Montarea nu trebuio sa inceapa pana cénd pozilia gi nivelurile reazemelor, ancoreior gi aparatalor do eazem nu corespund efiterilor de aeceptare de la 11.2, sau unei modificéri adecvato, elaborala pentru cerintele spocifice, Trebuie consemnati examinarea conformitati, efectuata pentru verificarea pozifitor reazemelor, Daca suruburile de fundatie trebvie sa fie pretensionate, trebuie luate mésuri ca cel putin 100 mm de la pariea de sus a surubului sa nu alba aderenta cu betonul. ‘Suruburile de fundatie destinate 82 se miste in mangoane, trebuie prevazute cu mangoane cu un Giametru egal cu de trei ori diametrul surubului cu un diametia minim de 75 mm. 9.5.3 Menfinerea conformitatii reazemelor ln timput exeeutar mont, roazomele constructiei metaice trobuie menfinuto Tn condi echivalente cu cele de la inceputul montarii NOTA 1 ~ So recomanda s& se identiice supratala reazemslor care necesita protectie impotriva petetor de rugind 5188 se asigure o protectio adeovata, Daca nu se specifica altfel, poate fi acceptata compensarea tasdirii reazemelor. Aceasta trebuie Fealizata prin injoctare sau cu cale intre elementul din ofel si reazem. NOTA 2 Disporitivl de compensare trebuie amplasat, n general, sub aparatul de reazem. 9.5.4 Reazeme provizorli Fururile si alte dispozitive de rezemare utlizate ca teazeme provizori sub plécile de baza, trebuie sa Prozinte © supratata plana spro placa sis aiba marimea, rezistenja si rgidtatea adecvate pent a evita strivirea locala a subsiructurii de beton sau zidaro. Daca se prevede cimentarea ulterioara a calajelor, acostea trebule amplasate asifel incét mortarul sa le inglobeze complot gi sf le acopere cu minimum 25 mm, dacdi nu se specific’ altfl. 76 7 Loz/LU0 "WS P70 LOY ‘PMID BIMLSNANI IS LHSHIO9 3a VEENIYDSR EN 1090-2+A1:2012 in cazul in care calajele sunt Késale tn pozitie dupa cimentare, acestea trebuie executate din materiale cu aceeasi durabilitate ca structura. Daca ajustarea pozitiel bazel se realizeaza cu ajutorul piultelor de ridicare montate pe suruburile de {undate sub placa de baz’, acestea pot fi lésate in pozitie, dac’ nu se speciticd alto. Piulitete trebuie alese asttel ineat s4 se asigure ca sunt apte pentru a mentine stabilitalea parfii de structura montate, 16 ani ‘G2 pana ta Gs P2 Poste 08 2 eau PS, aga cum se spectica i pana la 63 | Pi “| ipa la 15 ani —— . Peste 63 Pe ‘C1 pana la C4 Pt Durata do viajé colimats a protect! antcorosive si categoria de corodune sunt prezontate in EN ISO 12944 glEN ISO 4713-1, cupa ca2 2 ‘apn pata apelin estan Sand () 20002013 AGRO Bus Peet Setnare- Pag 4 224 ‘Loz/Luisa “WS rrm9 tow ‘A79 SHLISNAN! IS LUBWOD 30 VUBIVO