Sunteți pe pagina 1din 46

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE COMERT
MANAGEMENTUL CALITATII,EXPERTIZEI SI PROTECTIA CONSUMATORULUI

ETICHETAREA PRODUSELOR ALIMENTARE .MODALITATE DE


GARANTARE A CALITATII
STUDIU DE CAZ PE UN PRODUS ALIMENTAR

Coordonator: conf.univ. Magdalena Bobe

Masterand :Ganciu Iulia Emanuela


Anul I ,Grupa 502

BUCURESTI,2013

INTRODUCERE

Am ales temaEtichetarea produselor alimentare ..modalitate de garantare a


calitatii.Studiu de caz un produs alimentar, deoarece ambalarea si etichetarea reprezinta etape
importante din procesul de fabricare.Ambalarea ajuta la protejarea temporara a produselor
alimentare pe parcursul manipularii,transportului, depozitarii si vnzarii. Eticheta confera
informatii importante despre continutul produsului, aceasta fiind o modalitate de comunicare
ntre producatori, distribuitori si consumatori. Am ales sa realizez un studiu de caz asupra painii
negre feliate Boromir si a panii felitate cu graham Dobrogea acestea fiind produse foarte des
consumate, iar informatiile nutritive fiind foarte importante.
Atat marca Boromir cat si Dobrogea au o campanie ampla de promovare, produsele lor
regasindu-se aproape prin toate magaziele mari si mici in special Boromir in ultimii 3 ani au
deschis o retea proprie de desfacere cu 20 magazine in special in Buzau si Ramnicu Sarat.
Nscut n respectul tradiiei, dar cu o perspectiv modern asupra acestui domeniu, att
de vechi i totui att de puin exploatat, compania Boromir, s-a dezvoltat i i-a diversificat
activitatea oferind pieei att produse tradiionale, ct i produse noi, de care piaa romneasc
avea nevoie.
Cu o traditie de aproape 50 de ani Marca Dobrogea a venit cu cea nou pe piata,a divesificat
sortimentul de produse si a creat reteaua de magazine Fresh Dobrogea.
Reeaua de magazine Fresh Dobrogea cuprinde 19 magazine amplasate n municipiul
Constana i n principalele orae ale judeului, organizate ca magazine moderne de proximitate
i cu o ambian agreabil. n magazinele Fresh Dobrogea se comercializeaz produse alimentare
de consum zilnic i ofer, n plus, un concept personalizat de vnzare a produselor proaspete de
panificaie i patiserie Dobrogea. Conceptul Fresh presupune amplasarea de terminale pentru
coacerea produselor de panificaie i patiserie congelat, oferit apoi n stare cald ctre
consumatori.

CAPITOLUL I
AMBALAREA, MARCAREA I ETICHETAREA MRFURILOR

1.Ambalarea
Din punct de vedere etimologic ambalare provine din prefixul "en" si cuvntul "balla" (fr:
emballage) cu sensul de a strnge n balot.
Definitiile date conceptului de ambalare sunt, ca si n cazul calitatii, numeroase.
1.1. Tipuri de ambalaje
In Romnia ambalajul este definit conform STAS 5845/1-86 si Ordonanta Guvernului 39/1995,
dupa cum urmeaza: " un sistem fizico - chimic cu functii complexe, destinat sa asigure protectia
temporara a produselor din punct de vedere fizic, chimic si biologic n scopul mentinerii calitatii si
integritatii acestuia n deul manipularii, transportului, depozitarii si desfacerii - pna la consumator
sau pna la expirarea termenului de garantie"
Conform literaturii de specialitate [101, 102] clasificarea ambalajelor se face dupa mai multe criterii,
din care prezentam cteva n continuare:
v

dupa materialele constituente - ambalaje hrtie si carton, sticla, metal, materiale plastice, ambalaje

din lemn, nlocuitori din lemn si mpletituri, materiale textile, materiale complexe, n componente ale
produsului (membrane naturale, vafe, amidon gelatinizat);
v

dupa sistemul de confectionare - ambalaje fixe, demontabile, pliabile;

dupa tip - plicuri, sacose, tavi, stelaje, borcane, butelii, bidoane, damigene, canistre;

dupa destinatie - ambalaje de transport, de desfacere, de prezentare;

dupa specificul produsului ambalat - ambalaje pentru produse alimentare, pentru produse

nealimentare, ambalaje pentru produse periculoase, ambalaje individuale sau colective;


v

dupa gradul de rigiditate - ambalaje rigide, semirigide, suple;

dupa durata de utilizare si tipul circulatiei - ambalaje recuperabile (reciclabile, refolosibile),

ambalaje nerecuperabile.
Pe ntregul circuit strabatut de produs - de la producator, distribuitor, retea comerciala, pna la
consumator - importanta ambalajului este evidentiata de functiile acestuia:

conservarea si protectia proprietatilor produselor mpotriva factorilor fizici, chimici, biologici:

facilitarea operatiilor de manipulare, depozitare si transport a produselor;

promovarea produselor prin crearea unei atitudini pozitive fata de produs, informarea sau chiar

schimbarea mentalitatii consumatorului.


Se observa faptul ca trebuie studiat, n strnsa corelatie,produsul si ambalajul ca un sistem, ca un tot.
In acelasi timp ambalajul trebuie tratat ca o parte distincta care de multe ori este determinant n adoptarea
deciziei de achizitionare a produsului.Examinarea sistemului produs-om, produs-echipament si produsambient este deosebit de utila, mai ales, n cazul produselor noi. Analiza functiilor produsului (functii
obiective, subiective si auxiliare) este utila n realizarea ambalajului potrivit. Ambalajul asigura
conservarea calitatii initiale a produsului n toate etapele circuitului tehnic
Functia de conservare si de protectie a marfurilor consta n protejarea de influenta mediului
extern. Aceasta presupune corelarea temperaturii mediului cu cea prescrisa n standarde, protectia la
actiunea luminii, a factorilor mecanici si chimici. Protectia mpotriva factorilor biologici consta n
mentinerea calitatii igienice si microbiologice.
Functia de transport, manipulare, depozitare presupune adaptarea ambalajului la normele de
transport si la conditiile de ncarcare-descarcare, optimizarea raportului volum/greutate. Activitatile de
acest tip trebuie optimizate. Trebuie realizata dimensionarea corespunzatoare a produselor si ambalajelor,
sa se asigure ambalajul optim de pastrare, manipulare si transport pe ntreg circuitul tehnico-economic.
Dimensionarea ambalajelor trebuie subordonata folosirii judicioase a spatiilor de depozitare si a
capacitatii mijloacelor de transport. In alegerea ambalajului optim trebuie sa se urmareasca faptul ca prin
reunirea ambalajelor sa se formeze o stiva compacta, stabila prin care sa se ocupe ct mai rational
volumul. Cerinta a fost impusa de extinderea paletizarii si containerizarii care presupun dimensionarea
rationala a produselor si ambalajelor. Asigurarea conditiilor de pastrare a produselor urmareste, de
asemenea, mentinerea integritatii calitative a produselor n functie de conditiile de mediu. Pentru cresterea
productivitatii muncii si reducerea costurilor este important de realizat rationalizarea operatiunilor de
manipulare, mecanizarea acestora, amenajarea depozitelor a rampelor de ncarcare-descarcare si a
4

mijloacelor de transport. Alegerea variantei optime de manipulare presupune luarea n considerare a


cerintelor de ordin constructiv (care trebuie sa asigure protectia produselor pe ntregul circuit), de ordin
dimensional (dimensiunile trebuie sa corespunda prescriptiilor internationale si conditiilor de transport si
manipulare), privind fixarea

sau ancorarea produselor n mijlocul de transport si

cerinte

privind returnarea ambalajelor (se prefera ambalaje se se pot micsora prin pliere).
Functia de promovare a vnzarilor este data de modul n care se prezinta produsul folosind n acest
scop eticheta, marca de fabrica sau de comert, alaturi de elementele estetice precum si volumul si precizia
informatiilor prin care comunica cu clientii. Textul, culoarea, imaginea trebuie armonizate cu forma
ambalajului si cu materialul de ambalare.

Dup natura materialului din care sunt obinute:


ambalaje din hrtie-carton; ambalaje din sticl; ambalaje din metal; ambalaje din mase plastice;
ambalaje din materiale textile; ambalaje din lemn; ambalaje din materiale complexe.

Dup natura produsului ambalat:


-

ambalaje pentru produse alimentare;

ambalaje pentru produse industriale;

ambalaje pentru produse periculoase.

Dup tipul ambalajului:


-

lazi; butelii; cutii; borcane; flacoane; damingene; tavite; saci; butoaie; cosuri; containere; sacose;
pungi; bidoane;

Dup sistemul de confecionare:


-

ambalaje fixe; ambalaje demontabile; ambalaje pliabile.

Dup gradul de rigiditate:


-

ambalaje rigide; ambalaje semirigide; ambalaje suple.

Dup sistemul de nchidere:


-

ambalaje deschise; ambalaje nchise(cu capac, dop, buson, etc.); ambalaje etanse.
5

Dup domeniul de utilizare:


-

ambalaje de transport; ambalaje de prezentare; ambalaje de desfacere.

Dup natura de utilizare:


-

ambalaje recuperabile (reciclabile, recuperabile); ambalaje nerecuperabile.

1.2. Metode de ambalare


Exista numeroase tehnici si metode de ambalare si aceasta se realizeaza tinnd cont de anumite
cerinte de calitate:

masa, volum propriu reduse;

fara toxicitate;

fara miros, gust;

rezistenta mecanica ridicata;

impermeabilitate fata de gaze, praf, grasimi;

compatibilitate fata de produsul ambalat.


Ambalajele sunt specifice fiecarui produs, consumatorul fiind avertizat n ceea ce priveste modul de

utilizare, manevrare si transport al ambalajului, prin simboluri grafice specifice si prin simboluri ce se
refera la protectia mediului nconjurator. Consumatorul este n acest fel, n masura sa stie ca se afla n
prezenta unor produse toxice, radioactive sau corozive, ca produsul este fragil, ca acesta nu trebuie
amplasat lnga surse de caldura sau expus radiatiilor ultraviolete deoarece exista pericol de
degradare. Alegerea unui anumit tip de ambalare depinde de caracteristicile produselor ce urmeaza a fi
ambalate, de functiile ambalajului, de proprietatile materialului din care se face ambalajul.Aceasta poate
fi:

colectiva si portionata;

tip aerosol;

n folii contractibile (tip blister si alveolara);

aseptica;

n vid;

n atmosfera modificata (controlata).


Alegerea unui tip de ambalare si a materialului din care va fi confectionat ambalajul trebuie facuta

n asa fel nct interactiunea cu produsul sa fie minima si sa nu duca la degradarea lui. In cadrul Uniunii
Europene se utilizeaza pentru ambalaje materiale celulozice (45%), sticla (30%), materiale plastice
(13%), materiale metalice (12%) [103]. Pentru realizarea ambalajelor care sa permita ambalarea n vid, n
gaz inert etc se utilizeaza materialele complexe (pe baza de aluminiu, hrtie si carton si pe baza de
materiale plastice) sau a celor de tip "bariera" dar acestea prezintainconvenientul unei reciclari dificile.

1.3. Relatia ambalaj - mediu nconjurator


1

Marcajele existente pentru protectia consumatorilor dar si a mediului indica faptul ca ambalajul

este reciclabil, reutilizabil, recuperabil. Realizarea ambalajelor nu mai trebuie sa fie o problema pentru
mediul nconjurator si pentru consumator. La nivelul UE se prevede:

promovarea ambalajelor standard care pot fi reutilizate;

limitarea volumului si masei ambalajelor;

eliminarea discriminarilor dintre ambalajele noi si ambalaje reciclabile.


Impactul serios asupra mediului si necesitatea diminuarii poluarii a condus la utilizarea unor

materiale de ambalaj de tipul:

"lasting ware" - ambalaje cu durata de utilizare prelungita;

"earthedibile" - ambalaje biodegradabile, nepoluante;

"extremely easy to recicle" - usurinta n reciclare [4].

http://www.mmediu.ro/beta/wpcontent/uploads/2012/06/2004_biosecuritate_hg106din2002actualizataetichetar
ealimente.pdf

Simbolul grafic folosit n mod frecvent, este bucla lui Mbius.

Fig 20 - Simboluri pentru protectia mediului nconjurator si a consumatorului


Sistemul de codificare aplicat pentru materialele plastice este de un real folos pentru cunoasterea
materiei prime din care este constituit ambalajul n vederea realizarii cu usurinta a reciclarii acestuia.
2

Codificarea consta ntr-o sageata nchisa ce prezinta n centru un numar si abrevierea pentru tipul

de material considerat (1 PETE - polietilentereftalat, 2 HDPE - poletilena de nalta densitate, 3 V vinil, 4 LDPE - polietilena de joasa densitate, 5 PP - polipropilena, 6PS - polistiren, 7 OTHER - alte
materiale plastice, inclusiv materiale stratificate).

Fig. 21 - Codificarea specifica materialelor plastice


In alegerea materialului de ambalare trebuie avut n vedere efectul acestuia asupra mediului
nconjurator ceea ce presupune introducerea n circuit a unor ambalaje ct mai putin poluante si reducerea
ponderii celor nerecuperabile.

http://ambalaje.net/

Ambalarea marfurilor trebuie tratata cu seriozitate att de catre expeditor ct si de catre caraus
pentru a se asigua o protectie eficienta. De aceea la constatarea deficientei se examineaza cu atentie starea
ambalajului deorece este posibil ca acesta sa fi cauzat pierderile sau degradarile. Ambalaje realizate din
materiale neadecvate pentru un anume tip de marfuri poate provoca aparitia unui exces de umiditate si pot
duce la mucegairea si putrezirea produselor. Starea ambalajului da informatii privind conditiile de
transport. Daca conditiile de transport au fost insalubre, ambalajul poate fi murdar sau chiar deteriorat
ceea ce poate contribui la pierderi cantitative de produs.
2. Marcarea si etichetarea
2.1.Marca produsului
Prima lege romneasca referitoare la marci a fost adoptata n 1879. La acea data Romnia avea o
economie cu un pronuntat caracter agrar, iar scopul legii era, mai ales, de protejare a comerciantilor.
Legea din 1879 cuprindea, nsa, si o dispozitie de aparare a consumatorilor prin sanctionarea nselaciunii
savrsite n dauna acestora, n cazul folosirii unei marci contrafacute sau imitate.
In prezent, marca are multiple roluri: diferentiaza produsul de cel al concurentului, adauga valoare
produsului satisfacnd si nevoile psihologice ale consumatorilor, determina ncrederea acestora cu privire
la nivelul calitativ al produsului.
Marca face parte din categoria de "marfuri noi" si exprima prin numele de marca un stimul auditiv
si prin emblema (logo, sigla) un stimul vizual. Inca din antichitate [104] s-au folosit un numar mare de
semne, asa numitelesigillum pentru identificarea produselor alimentare sau nealimentare (chiar daca dupa
parerea lui Paul Roubier semnele aplicate nu aveau ca scop sa garanteze reputatia unui producator fata de
public ci sa afirme proprietatea unui obiect corporal produs de catre un artizan ..). Alti autori printre
care si Remo Franceschelli sustin ideea existentei marcilor, cu aceeasi functie ca si n prezent. In evul
mediu se foloseau doua categorii de marci signum collegi (marca corporativa) si signum privati (marca
individuala). Nu lipseau nici falsurile, dar nici masurile de prentmpinare. Astfel, n anul 81 .e.n. n
timpul dictaturii lui Cornelius Sulla s-a instituit o reglementare de baza n materie de fals.
Camera Internationala de Comert defineste marca ca pe un semn folosit sau pe care cineva doreste
sa-l foloseasca pe un produs, cu un produs sau n legatura cu un produs, n scopul de a-l identifica sau
de a distinge produsele unei intreprinderi de cele ale altei intreprinderi. In Legea 84/15.04.1998 privind
marcile si indicatiile geografice "marca este un semn susceptibil de reprezentare grafica servind la
9

deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele apartinnd altei
persoane" si sunt prezentate semne posibile care pot constitui marci.
In afirmarea pe piata, marca trebuie sa ndeplineasca o serie de cerinte, ca de exemplu:
calitati fonetice;
memorare usoara;
sugerarea categoriei produsului;
posibilitati de internationalizare.
Efectul utilizarii marcilor trebuie sa se resimta n comportamentul cumparatorilor (formarea rutinei,
satisfactia acestora).
Din punct de vedere al destinatiei lor marcile sunt de fabrica, de comert si de servicii. In literatura
de specialitate sunt ntlnite si alte tipuri de marci: marca de certificare, marca de conformitate (cu
standardele specifice), complexa (versiuni n diferite limbi), notorie (care se bucura de un mare
renume), defensiva (prezinta modificari de detaliu fata de marca principala pentru a nu permite tertilor
falsificarea), marca telle quelle (nregistrata n tara de origine, marca este protejata n toate tarile Uniunii
- principiul de "epuizare comunitara"). Marca de calitate(atribuita prin certificatul de marca) se aplica pe
produsele cu cele mai bune performante pe plan national sau international pentru o perioada de 2 - 3 ani si
poate fi retrasa n cazul n care nu se respecta conditiile din contract. Multi angrosisti si detailisti si-au
creat marci proprii pentru a-si mari volumul desfacerilor si fidelitatea clientilor. De multe ori acestea
concureaza marcile producatorilor. Marca de fabrica constituie cel mai important element din patrimoniul
unei firme si ramne elementul esential n strategia firmei. In economia moderna, eficacitatea marcii,
rolul ei n dezvoltarea ntreprinderii si impunerea ei pe piata sunt n strnsa legatura cu functiile pe care
acestea le ndeplinesc (de diferentiere a produselor, de concurenta, de garantie a calitatii, de organizare a
pietei, de monopol, de reclama, sau de protectie a consumatorilor) [105].
2.2. Sistemul de marcare ecologica
Sistemul de marcare ecologica a produselor a aparut pentru prima data n Germania n 1978 si a
fost denumit "Blue Angel". Evaluarea produselor pentru acest tip de marcare se face prin prisma
ndeplinirii criteriilor de performanta ecologica. Sistemul german a fost preluat si de Marea Britanie,
Franta dar si de Canada unde exista marca "Enviromental Choise" sau de Japonia cu Eco-Mark. Din 1990
s-a introdus n Germania sistemul de marcare pentru ambalaje "Der Grne Punkt" (prezentat n fig. 11) ce
10

indica faptul ca producatorul participa financiar la sistemul de colectare selectiv si de valorificare a


deseurilor de ambalaje menajere.
In tari ca Germania si Belgia se utilizeaza obligatoriu pentru ambalaje ecoetichete ce se refera la
obligatia persoanelor care raspund de ambalare de a participa la colectarea acestora dupa folosire conform
Directivei UE.

Fig. 22 - Marci ecologice


La cererea CE si conform HG 349 / 23. 04. 2002 pentru promovarea marfurilor cu impact redus
asupra mediului (masini de spalat vase, aparate frigorifice, textile, ncaltaminte, detergenti pentru spalat
vase) trebuie utilizate si n Romnia etichetele ecologice. Din categoria marfurilor cu impact redus asupra
mediului fac parte, de asemenea, lacurile si vopselele de interior. Produsele care determina un grad mare
de poluare sunt supuse analizelor, ncepnd de la proiectare si pna la valorificare sau la reintegrarea n
natura. In cadrul Uniunii stabilirea criteriilor ecologice este facuta de catre comitetele nationale de
atribuire a marcii, forumul consultativ fiind la Bruxelles.
Marcarea ecologica este de trei tipuri:
-

tipul I - criteriile de evaluare sunt stabilite de catre o terta parte (un organism guvernamental sau

neguvernamental) care realizeaza marcarea;


-

tipul II - marcarea se realizeaza n baza declaratiei pe propria raspundere a celor interesati

(producatori, importatori, distribuitori etc);


-

tipul III - marcarea se face pe baza informatiilor cuantificabile despre produs.


Datele existente demonstreaza ca marca ecologica stimuleaza constiinta ecologica a consumatorului

care la rndul sau influenteaza producatorul sa realizeze produse nepoluante.


11

2.3. Eticheta produsului


Ca urmare a faptului ca eticheta nglobeaza materiale de prezentare si de publicitate, definirea
etichetei se face ntr-un sens larg. Ea reprezinta orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau
ilustrat sau este aderent pe ambalajul acestuia, care contine elemente de identificare a produsului cnd
acesta este prezentat pentru vnzare. Etichetele nu trebuie sa descrie produsul n mod nselator si sa
creeze o imagine falsa referitoare la caracteristicile produsului. Corespunzator functiilor pe care le
ndeplinesc, etichetele se clasifica n:

etichete de identificare;

etichete de clasificare;

etichete de prezentare;

etichete de promovare.
Aplicarea etichetei sau nscrierea elementelor de identificare se poate face direct pe produs sau pe

ambalajul de vnzare.
Etichetele dau informatii utile att pentru agentii economici ct si pentru consumatori. Tipurile de
grafica utilizate pentru etichetarea marfurilor sunt grafica umoristica, grafica comerciala si grafica
intelectuala.
Elementele mesajului obligatoriu care trebuie sa apara pe eticheta sunt:
denumirea produsului si numele producatorului, tara de origine;
grupa din care face parte produsul, eventual clasa de calitate;
principalele caracteristici de calitate si masa pe unitatea de ambalaj;
data fabricatiei;
lotul de fabricatie;
restrictii de consum, domeniul de utilizare;
documentul tehnico-normativ (standard sau alt act normativ)
mentiunea specifica pentru acele produse care au suferit un anume tratament de modificare a calitatii;

12

conditiile de pastrare, depozitare;


termen de valabilitate sau garantie.

Elementele mesajului promotional sunt:


marcile sub care se comercializeaza (marca de fabrica, marca de comert, emblema sau sigla fabricii,
marca produsului, marca literala, figurala, combinata, marca umbrela;
eticheta ecologica;
codul cu bare, codul Calra, codul Data Matrix;
argumentuil de vnzare: text publicitar, scurt istoric al produsului sau al firmei, trofee, informatii
privind certificarea sistemului calitatii, avantajele oferite de produs si ambalaj, promovarea unor conuri,
jocuri n vederea obtinerii unor cstiguri etc.
Consumatorii au dreptul de a fi informati, n mod complet, corect si precis, asupra caracteristicilor
esentiale ale produselor si serviciilor oferite de catre agentii economici, astfel nct sa aiba posibilitatea de
a face o alegere rationala, n conformitate cu interesele lor, ntre produsele si serviciile oferite si sa fie n
masura sa le utilizeze, potrivit destinatiei acestora, n deplina securitate.
Informarea consumatorilor n legatura cu produsele oferite se realizeaza, n mod obligatoriu, prin
elemente de identificare si caracterizare ale acestora, care se nscriu la vedere, dupa caz, pe produs,
eticheta, ambalaj de vnzare sau n cartea tehnica, instructiunile de folosire etc. Produsele de folosinta
ndelungata trebuie nsotite de "declaratia de conformitate", "certificat de garantie" si, dupa caz, de
"cartea tehnica" ori de "instructiuni de folosire", redactate n limba romna, care cuprind principalele
caracteristici ale produsului, conditiile de instalare, exploatare, ntretinere, data fabricatiei, termenul de
garantie si eventualele riscuri ce pot aparea n urma nerespectarii instructiunilor. Informatiile referitoare la
serviciile prestate trebuie sa cuprinda categoria calitativa a serviciului, timpul de realizare, termenul de
garantie, tariful, riscurile previzibile si, dupa caz, declaratia de conformitate.
In prezent, ca urmare a gradului crescut de falsificare a produselor, exista o ntreaga campanie de
protejare care are ca scop recunoasterea de catre consumatori a marfurilor autentice. Aceasta se realizeaza
prin utilizarea unor sisteme de protectie, care au ajuns la un nivel deosebit de perfectiune si anume,
holograma, sistemulISOTAG si ISOCODE sau eticheta inteligenta (de radiofrecventa) sau firele textile de
siguranta.
13

Holograma vizibila n lumina naturala reprezinta un sistem de securitate deosebit, deoarece nu poate
fi dezlipita fara distrugerea elementelor grafice. Oriunde n lume ar fi conceputa, holograma se realizeaza
n Marea Britanie la firma "Applied Holographies Plc"
Sistemul ISOTAG se bazeaza pe identificarea moleculelor prin marcare cu isotopi (1992)
Sistemul de marcare a fost conceput pentru fiecare produs ce trebuie identificat. Codul este
indestructibil si se utilizeaza n cazul vopselelor, pesticidelor, adezivilor, substantelor explozive dar si a
parfumurilor si are avantajul ca se utilizeaza cantitati mici de izotopi, de ordinul ppm.
Sistemul ISOCODE - presupune utilizarea unui amestec de substante chimice cu proprietati
speciale ce se identifica cu un cititor specializat. Marcarea se face prin impregnare pe suprafata
ambalajelor, a etichetelor, sau realizarea unui cod de bare invizibile pe documentele nsotitoare de
transport.
Etichetele de radiofrecventa RF - ncorporeaza un circuit integrat si o antena. Au avantajul
verificarii cu usurinta a termenului de garantie al produsului, dar aplicarea este limitata de preturile
ridicate. Se preconizeaza utilizarea acestora n cazul marfurilor de lux cu preturi foarte mari

14

CAPITOLUL 2 BAZA LEGISLATIV

In Romnia clasificarea, etichetarea si ambalarea produselor

este aprobata prin Legea nr.

106/2002.
Scopul etichetrii produselor alimentare este de a garanta accesul consumatorilor la informaii complete
cu privire la coninutul i compoziia produselor, pentru a proteja sntatea i interesele acestora. Alte
informaii pot oferi detalii despre o caracteristic specific a produsului, cum ar fi originea sau procedeul
de fabricaie. Unele produse alimentare, cum ar fi organismele modificate genetic, alimentele alergenice,
alimentele destinate sugarilor sau chiar diverse buturi fac, de asemenea, obiectul unor reglementri
specifice.
Etichetarea anumitor produse nealimentare trebuie s conin informaii specifice, pentru a garanta
sigurana utilizrii i pentru ca utilizatorii s poat efectua o real alegere. n plus, ambalarea produselor
alimentare trebuie s respecte anumite criterii de fabricaie, pentru a se evita contaminarea acestora.
Uniunea European (UE) i mbuntete reglementrile referitoare la etichetarea produselor alimentare,
astfel nct consumatorul s dispun de informaii eseniale, lizibile i uor de neles pentru a cumpra
produse n cunotin de cauz. Din considerente de sntate public, noile reglementri consolideaz
protecia mpotriva alergenilor.
3

Regulamentul

(UE)

nr. 1169/2011 al

Parlamentului

European

al

Consiliului

din

25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de


modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 i (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European
i ale Consiliului i de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a
Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European
i a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE i 2008/5/CE ale Comisiei i a Regulamentului (CE)
nr. 608/2004 al Comisiei.

http://www.scritube.com/management/AMBALAREA-MARCAREA-SI-ETICHETA45955.php

15

Acest regulament comaseaz Directiva 2000/13/CE privind etichetarea produselor alimentare i Directiva
90/496/CEE privind letichetarea nutriionaln scopul de a mbunti nivelurile de informare i de
protecie a consumatorilor europeni.

1.1 Domeniu de aplicare


Acest regulament se aplic operatorilor din sectorul alimentar n toate etapele lanului alimentar. Acesta
se aplic tuturor produselor alimentare destinate consumatorului final, inclusiv produselor alimentare
livrate de unitile de restauraie colectiv i produselor alimentare destinate a fi furnizate acestora.
Acest regulament se aplic fr a aduce atingere cerinelor de etichetare prevzute n dispoziiile specifice
ale Uniunii Europene (UE) aplicabile anumitor produse alimentare.
Cerine generale
Nici etichetarea i prezentarea produselor alimentare, nici publicitatea fcut acestora nu este de natur:

s induc n eroare cumprtorul cu privire la caracteristici, proprieti sau efecte;

s atribuie unui produs alimentar proprieti de prevenire, de tratament sau de vindecare a unei
boli umane (cu excepia apelor minerale naturale i a produselor alimentare cu destinaie
nutriional special pentru care exist dispoziii specifice).

Informaiile despre produsele alimentare trebuie s fie precise, clare i uor de neles de ctre consumator
Responsabilitile operatorului
Operatorul sub a crui denumire sau denumire comercial se comercializeaz produsul alimentar sau
importatorul (dac operatorul n cauz nu are sediul n UE) este cel cruia i revine rspunderea pentru
informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare. Acesta trebuie s asigure existena i
acurateea acestor informaii n conformitate cu legislaia european privind produsele alimentare i cu
cerinele dispoziiilor de drept intern relevante.
n cazul n care produsele alimentare sunt preambalate, informaiile obligatorii trebuie menionate pe
preambalaj sau pe o etichet ataat acestuia.

16

n cazul n care produsele alimentare nu sunt preambalate, informaiile alimentare trebuie s fie
transmise operatorului care recepioneaz produsele alimentare respective, pentru ca acesta din urm,
atunci cnd este necesar, s fie n msur s le furnizeze consumatorului final.

Meniuni obligatorii
Meniunile obligatorii trebuie s fie uor de neles i vizibile, lizibile i, dup caz, indestructibile.
nlimea x caracterelor trebuie s fie de cel puin 1,2 mm (exceptnd ambalajele sau recipientele de
mici dimensiuni).
Meniunile obligatorii sunt:

denumirea;

lista ingredientelor;

substanele are provoac alergii sau intoleran (arahide, lapte, mutar, pete, cereale ce conin
gluten etc.);

cantitatea anumitor ingrediente sau categorii de ingrediente;

cantitatea net de produs alimentar;

data durabilitii minimale sau data-limit de consum;

condiiile speciale de pstrare i/sau condiiile de utilizare;

numele sau denumirea comercial i adresa operatorului sau a importatorului;

ara de origine sau locul de provenien pentru anumite tipuri de carne, pentru lapte sau n
cazurile n care omiterea acestui tip de informaii ar putea induce cumprtorul n eroare;

instruciuni de utilizare, n cazul n care omiterea lor ar ngreuna utilizarea corect a produsului
alimentar;

17

pentru buturile care conin mai mult de 1,2 % de alcool n volum, concentraia alcoolic
dobndit;

o declaraie nutriional.

Meniunile obligatorii privind denumirea, cantitatea net i concentraia alcoolic dobndit sunt incluse
n acelai cmp vizual.
Meniunile obligatorii trebuie nscrise ntr-o limb uor de neles de ctre consumator, i, dac este
nevoie, n mai multe limbi.
Omisiunea anumitor meniuni obligatorii
Sunt prevzute dispoziii speciale pentru:

buteliile de sticl reutilizabile;

ambalajele de mici dimensiuni;

etichetarea nutriional a produselor alimentare enumerate n Anexa V;

buturile care conin mai mult de 1,2 % de alcool n volum.

Informaii facultative
Informaiile furnizate n mod voluntar trebuie s respecte urmtoarele cerine:

nu induc n eroare consumatorul;

nu sunt ambigue sau nu deruteaz consumatorii;

dup caz, se bazeaz pe date tiinifice relevante.

n plus, meniunile facultative nu trebuie, prin modul lor de prezentare, s prevaleze fa de informaiile a
cror menionare este obligatorie.
Comisia European va trebui s adopte msuri pentru a se asigura c informaiile facultative ce servesc la
indicarea a) prezenei accidentale a unor substane ce provoac alergii sau intolerane; b) posibilitii
consumului unui produs alimentar de ctre vegetarieni i vegani; c) aportului de referin pentru grupe
specifice de populaie etc. respect cerinele menionate mai sus.

18

Data aplicrii
Acest regulament se aplic ncepnd de la 13 decembrie 2014, cu excepia dispoziiilor privind obligaia
de a efectua o declaraie nutriional, care se vor aplica ncepnd de la 13 decembrie 2016.
Data aplicrii Anexei VI privind denumirea produsului alimentar i meniunile specifice care l nsoesc a
fost stabilit pentru 1 ianuarie 2014.
4

OG nr. 42/1995, republicata 2008, privind productia de produse alimentare destinate

comercializarii

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 686 din 08/10/2008

Capitolul I - Dispozitii generale

Art. 1
(1) Productia de produse alimentare destinate comercializarii se desfasoara in conditiile prevazute de
prezenta ordonanta, urmarind, in principal, protectia vietii, sanatatii populatiei si a mediului inconjurator,
satisfacerea necesitatilor de consum ale tuturor categoriilor de consumatori si respectarea conditiilor de
igiena si de mediu la fabricarea, manipularea, depozitarea si transportul produselor.
(2) Prevederile prezentei ordonante sunt obligatorii pentru toti operatorii economici, persoane juridice,
indiferent de forma de organizare si tipul de proprietate, asociatii familiale sau persoane fizice autorizate
sa desfasoare o activitate economica independenta.

Art. 2
Operatorii economici care desfasoara activitati in domeniul productiei de produse alimentare destinate
comercializarii au obligatia sa ia masurile necesare pentru a elimina riscul de contaminare sau degradare a
produselor si transformarea acestora in produse improprii consumului uman.

Art. 3
(1) Operatorii economici care desfasoara activitati in domeniul productiei de produse alimentare destinate
comercializarii pot desfasura aceste activitati numai in baza unor licente de fabricatie.
(2) Acordarea licentelor de fabricatie a produselor alimentare destinate comercializarii se efectueaza de
catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
4

http://europa.eu/legislation_summaries/consumers/product_labelling_and_packaging/index_ro.htm

19

Art. 4
In intelesul prezentei ordonante:
a) operator economic, producator de produse alimentare este orice persoana fizica, autorizata sa
desfasoare o activitate economica independenta, sau persoana juridica, romana sau straina, indiferent de
forma de organizare si tipul de proprietate, care desfasoara, in conditiile legii in Romania, o activitate de
productie, prestari servicii ori operatiuni de import-export al produselor alimentare;
b) produse alimentare sunt alimente, bauturi sau alte produse, obtinute prin prelucrarea unor materii prime
alimentare, care sunt destinate consumului uman, cu exceptia produselor farmaceutice;
c) aditiv alimentar este orice substanta care se adauga alimentelor pentru a se imbunatati valoarea
nutritiva a acestora si, de asemenea, orice produs sau substanta care se adauga alimentelor pentru a
influenta culoarea, consistenta, gustul sau aroma, termenul de valabilitate, sau de a da alimentelor orice
alta proprietate specifica, daca substanta sau produsul de imbogatire nu sunt ele insele materii prime
alimentare;
d) substante straine sunt orice alte substante decat aditivii alimentari, care, daca sunt prezente peste
limitele maxime admise de Ministerul Sanatatii Publice, pot constitui un risc pentru protectia vietii,
sanatatii consumatorilor sau altereaza compozitia normala sau calitatea produselor alimentare;
e) eticheta este orice material scris, imprimat sau grafic, litografiat, gravat sau ilustrat, referitor la un
produs alimentar, pe care il insoteste cand acesta este prezentat la vanzare pentru consumatori;
f) ambalajul este materialul specific, ca executie si natura, destinat ambalarii produselor alimentare in
vederea asigurarii protectiei si utilizat pentru transportul, manipularea, depozitarea sau desfacerea
acestora;
g) falsificare sau substituire in domeniul calitatii constituie orice inselaciune sau tentativa de inselaciune
privind natura, caracteristicile calitative, compozitia, continutul in substante utile, inlocuirea in
componenta produsului a unor substante cu altele vatamatoare sanatatii, precum si folosirea de denumiri,
descrieri sau alte declaratii false privind originea, cantitatea sau identitatea marfurilor sau serviciilor, care
contribuie la stabilirea valorii produsului;
h) laborator autorizat sau acreditat este laboratorul caruia o autoritate desemnata de Guvern i-a recunoscut
competenta de a efectua incercari si analize pentru determinarea calitatii produselor alimentare;
i) licenta de fabricatie a produselor alimentare este documentul care atesta ca operatorul economic este
capabil sa desfasoare activitati in domeniul productiei de produse alimentare, in conformitate cu legislatia
interna in vigoare, la un nivel de calitate si siguranta care sa asigure protectia vietii si sanatatii
consumatorilor.

20

Capitolul II - Calitatea produselor alimentare

Art. 5
Produsele alimentare realizate in tara sau cele importate, supuse unui proces tehnologic, trebuie sa aiba o
asemenea compozitie si calitate, incat sa nu constituie un pericol pentru organismul uman, din punct de
vedere fizic, chimic, microbiologic, toxicologic, parazitologic sau al nivelului de radioactivitate.

Art. 6
(1) Operatorii economici care produc produse alimentare sunt obligati ca, la fabricarea acestora, sa
utilizeze numai materii prime si materiale care sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in
standarde, caiete de sarcini, specificatii tehnice, norme sanitare si sanitar-veterinare, precum si normelor
de protectie a mediului, in vigoare.
(2) La receptia materiilor prime conditiile de calitate se verifica prin analize de laborator.

Art. 7
(1) La fabricarea produselor alimentare se vor utiliza numai aditivi alimentari aprobati de catre
organismele specializate ale Ministerului Sanatatii Publice.
(2) Nivelul maxim admis de aditivi, de substante straine sau de incarcatura microbiana se stabileste pentru
fiecare clasa de produse alimentare de catre Ministerul Sanatatii Publice, impreuna cu Ministerul
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, cu organismele specializate ale administratiei publice centrale, precum
si cu consultarea asociatiilor pentru protectia consumatorilor.

Capitolul III - Obligatii ale operatorilor economici care desfasoara activitati in domeniul productiei
de produse alimentare

Art. 8
Produsele alimentare pot fi fabricate de catre operatorii economici care desfasoara activitati in domeniul
productiei de bunuri alimentare, numai dupa avizarea acestora de catre Ministerul Sanatatii Publice ca
sunt apte pentru consum uman si cu respectarea conditiilor de calitate si tehnice prevazute in standarde,
caiete de sarcini, specificatii tehnice, norme sanitare si sanitare veterinare, in vigoare.

21

Art. 9
(1) Verificarea calitatii produselor alimentare, pe toate fazele de fabricatie, incepand cu materiile prime,
pana la obtinerea produselor finite, cat si pe timpul depozitarii acestora, se realizeaza prin organele de
control tehnic ale operatorilor economici.
(2) In cadrul unitatilor producatoare se pot organiza laboratoare proprii autorizate.

Art. 10
(1) La receptia materiilor prime, materialelor sau produselor alimentare din import se verifica, de catre
organele imputernicite prin lege sau alte reglementari in vigoare, daca acestea au certificate de calitate si
daca performantele prevazute in acestea sunt la nivelul parametrilor inscrisi in standarde sau alte norme
de calitate.
(2) Verificarile se fac obligatoriu la receptie, in laboratoarele proprii ale operatorilor economici, iar in
cazul celor care nu dispun de dotarea specifica, in laboratoare neutre specializate, autorizate sau
acreditate.
(3) Pentru produsele alimentare fabricate in Romania, raspunderea pentru calitatea acestora revine
operatorului economic sub a carui marca se comercializeaza acestea.
(4) In cazul produselor si materiilor prime alimentare provenite din import, raspunderea pentru calitatea
acestora revine operatorului economic care a efectuat importul.

Art. 11
Ambalajele folosite pentru produsele alimentare trebuie sa asigure mentinerea calitatii si cantitatii
acestora, sa fie realizate din materiale reciclabile sau sa aiba asigurate conditiile de valorificare sau
eliminare ecologica, conform prevederilor din standarde sau alte reglementari in vigoare. Materialele de
ambalare si ambalajele utilizate pentru produsele alimentare trebuie sa fie avizate din punct de vedere
sanitar de catre Ministerul Sanatatii Publice.

Art. 12
La etichetarea si marcarea produselor alimentare se vor mentiona in mod obligatoriu elementele de
identificare a produsului, cu precizarea tarii in care acesta a fost fabricat si ambalat.

Art. 13
Stabilirea termenului de valabilitate pentru produsele alimentare se face de catre producator, pe
raspunderea acestuia, sau prin colaborare cu unitati de cercetare si laboratoare specializate, dupa
experimentari prealabile.
22

Art. 14
Se interzice prelungirea termenului de valabilitate expirat, prin reetichetare sau reambalare, de catre
producator.

Art. 15
Pe ambalajele produselor alimentare destinate persoanelor carora le sunt necesare diete speciale pentru
varsta, boli sau alte motive, se vor mentiona, in plus fata de cele prevazute la art. 12, indicatiile si
precautiile de folosire a acestora.

Art. 16
La manipularea, transportarea si depozitarea produselor alimentare se vor asigura fiecarui produs
conditiile specifice de pastrare, conform prevederilor din standarde sau alte reglementari in vigoare.

Art. 17
Operatorii economici care produc produse alimentare au obligatia executarii verificarilor metrologice
impuse de legislatia in vigoare.

Capitolul IV - Licentele de fabricatie a produselor alimentare

Art. 18
Licentele de fabricatie a produselor alimentare se acorda operatorilor economici care desfasoara activitati
in domeniul productiei de produse alimentare, de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale,
conform regulamentului privind acordarea acestora, aprobat prin ordin al ministrului agriculturii,
alimentatiei si padurilor*) si publicat in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei
ordonante in Monitorul Oficial al Romaniei. ___________ *) A se vedea Ordinul ministrului agriculturii,
alimentatiei si padurilor nr. 357/2003 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea,
suspendarea si retragerea (anularea) licentelor de fabricatie agentilor economici care desfasoara activitati
in domeniul productiei de produse alimentare, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 404
din 10 iunie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

23

Art. 20
Licentele de fabricatie a produselor alimentare se acorda urmatoarelor categorii de producatori:
a) operatorilor economici care desfasoara activitati in domeniul productiei de produse alimentare,
persoane juridice, indiferent de forma de organizare si de tipul de proprietate;
b) asociatiilor familiale sau persoanelor fizice autorizate sa desfasoare o activitate economica
independenta in domeniul productiei de produse alimentare.

Art. 21
Producatorii agricoli, persoane fizice, in baza certificatelor de producatori, pot desfasura activitati in
domeniul productiei de produse alimentare, fara licente de fabricatie.

Art. 22
Activitatile in domeniul productiei de produse alimentare pentru care se acorda licente de fabricatie,
competentele privind acordarea lor, documentatia necesara, procedurile privind acordarea, suspendarea,
prelungirea sau anularea licentelor de fabricatie, precum si controlul privind modul de respectare a
conditiilor ce au stat la baza acordarii licentelor de fabricatie, se stabilesc de catre Ministerul Agriculturii
si Dezvoltarii Rurale prin regulamentul prevazut la art. 18.

Art. 23
(1) Acordarea licentei de fabricatie a produselor alimentare se solicita de catre operatorul economic care
desfasoara activitatea respectiva, la punerea in functiune a fiecarei unitati.

Art. 24
Licentele de fabricatie a produselor alimentare se acorda pentru fiecare categorie de produse alimentare,
prestari de servicii si alte activitati din domeniul productiei de produse alimentare.

Capitolul V - Supravegherea si controlul desfasurarii activitatilor privind productia de produse


alimentare

Art. 25
Produsele alimentare care nu indeplinesc conditiile prevazute in capitolele I-IV din prezenta ordonanta
sunt interzise a fi livrate de producator.
24

Art. 26
Supravegherea si controlul operatorilor economici care desfasoara activitati in domeniul productiei de
produse alimentare privind modul de respectare a reglementarilor din prezenta ordonanta se face de catre
reprezentantii imputerniciti ai Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Capitolul VII - Dispozitii finale

Art. 35
(1) Prezenta ordonanta intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al
Romaniei.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, orice dispozitii contrare se abroga.
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor a desfasurat un control la nivel national privind
respectarea legislatiei in vigoare la comercializarea, etichetarea, prezentarea si publicitatea painii si a
produselor de panificatie, control desfasurat in perioada 24-28 august 2012.
Au fost verificate 92 de tone de paine si de produse de panificatie din care 22 de tone (aproximativ 24%)
nu se incadrau in prevederile legale in vigoare.
Au fost controlati 683 de operatori economici, iar 484 dintre ei (aproximativ 70%) nu respectau
prevederile legale din domeniul protectiei consumatorilor.
Bogdan Cristian Nica, presedintele ANPC atrage atentia ca trebuie sa acordam o atentie deosebita
atunci cand cumparam paine sau produse de panificiatie, sa verificam aspectul produsului, iar produsele
care sunt deformate, insuficient coapte trebuie refuzate. Painea este un aliment nelipsit oricarei mese
zilnice, iar calitatea ei trebuie respectata intru totul. In cazul in care, justificat, sunteti nemultumiti de
produsul achizitionat, adresati-va cu incredere structurilor noastre teritoriale.
Ca urmare a deficientelor constatate, au fost dispuse urmatoarele masuri:

Oprirea definitiva si retragerea de la comercializare a aproximativ 300 kg de paine si produse de


panificatie in valoare de aproximativ 900 lei, produse ce erau improprii consumului uman;

Oprirea temporara de la comercializare pana la intrarea in legalitate a peste 19 tone de paine si


produse de panificatie in valoare de peste 65.000 lei;

25

Aplicarea de 512 sanctiuni contraventionale, dintre care 253 amenzi contraventionale de peste
765.000 lei pentru incalcari ale reglementarilor din domeniul protectiei consumatorilor, precum si
259 avertismente.

Abaterile evidentiate in urma actiunii de control:


I. Comercializarea la parametrii neconformi cu cei declarati sau prevazuti in actele normative in vigoare

Modificiari organoleptice si fizico-chimice: paine cu o coacere neuniforma, lipie arsa (Bucuresti),


paine insuficient crescuta, deformata, cu aluat necopt lateral (Arges), paine necoapta uniform,
miez neelastic si aspect exterior nespecific (Mures), paine arsa (Vaslui);

Neincadrare in cantitatea neta declarata: cantiate sub 300 g cu o abatere mai mare decat cea
admisa conform normelor in vigoare (Vaslui, Giurgiu), produs ce nu se incadra nici in categoria
admisa pentru paine, nici pentru specialitati, avand un gramaj de 200g, cantitate lipsa din
gramajul painii (Dambovita, Alba, Mures);

Data durabilitatii minimale depasita - paine care depasise data durabilitatii minimale ( Iasi, Cluj,
Mures) si paine in vrac ce depasise termenul de 24 de ore (Tulcea).

II. Lipsa informatiilor obligatorii care sa permita alegerea sortimentului dorit (17% dintre operatorii
economici controlati)
1. Lipsa afisarii denumirii furnizorului si produsului si a afisarii pretului exprimat in lei/kg si lei/bucata:
peste jumatate dintre operatorii controlati in Teleorman si Gorj.
a. Lipsa informarii cu privire la denumirea produselor livrate, in vrac - jud. Prahova
b. Lipsa afisarii denumirii furnizorului de paine in structurile de vanzare cu amanuntul - .Mehedinti,
Vaslui, Vrancea, Neamt, Braila
c. Lipsa afisarii pretului de vanzare cu amanuntul, exprimat in lei/kg.-Bucuresti, Ialomita,
Dambovita, Constanta, Valcea, Braila, Calarasi.
2. Utilizarea de ingrediente menite sa insele cumparatorul asupra compozitiei produsului si
susceptibilitatea de a-l determina sa ia o alta decizie decat ar fi luat in mod obisnuit - comercializarea
painii denumite neagra, graham, secara, desi ca ingredient principal era faina alba, urmata de faina
neagra, respectiv tarate sau faina integrala, sau faina din secara - Bucuresti, Sibiu, Vaslui, Mures,
Constanta, Botosani, Suceava, Vrancea, Neamt, Bihor.
26

Comercializarea produselor de panificatie, preambalate, fara niciun element de identificarecaracterizare sau fara principalele elemente de identificare: Arad, Iasi, Vrancea, Arges, Constanta,
Suceava, Neamt

Lipsa denumirii sub care se vinde produsul - paine taraneasca 1 kg, pita de casa 1 kg, paine
neagra 300 g - Sibiu, Harghita

Comercializarea painii si produselor de panificatie in vrac sau sub forma ambalata fara indicarea
ingredientelor cu efect alergen - in Arges se comercializa paine impletita fara a mentiona prezenta
susanului din compozitie.

Lipsa inscriptionarii cantitatii nete la painea comercializata - Valcea.

Lipsa informarii privind modul de prezentare al produsului (produs feliat) -Sibiu, Satu-Mare,
Bihor, Neamt.

Lipsa inscriptionarii denumirii si/sau a adresei producatorului - batoane preambalate - Brasov,


paine alba preambalata Caras - Severin, paine neagra 300 si 500g - Neamt, paine alba, tip
franzela ambalata - Neamt, produse de panificatie - Satu-Mare.

Lipsa inscriptionarii listei ingredientelor sau inscrierea eronata a acesteia: Constanta - lipsa
ingrediente, Caras- Severin - lipsa tip faina utilizat, comercializare in Bucuresti - producator din
Sibiu - procentele inscrise depaseau 100%, Suceava - paine cu un continut de grasimi vegetale de
peste 50% si faina de 80%.

3. Nerespectarea ingredientelor in ordine descrescatoare a ponderii introducerii lor in fabricatie - produse


de panificatie - Satu-Mare, paine pe vatra cu cartofi - Sibiu, batoane preambalate, paine de casa,
taraneasca, franzela secara, franzela graham, paine cu cartofi, franzela feliata - Brasov si Prahova, paine
alba si intermediara produsa in Bacau.
4. Lipsa inscrierii in lista ingredientelor a cantitatii, exprimata in procente, a ingredientelor mentionate in
denumirea sub care se vinde produsul - pentru painea cu cartofi lipseste procentul de cartofi - Sibiu,
Brasov, paine cu cereale si paine taraneasca de secara (% cereale, % secara) - Brasov, Sibiu, Suceava,
baghete cu seminte (% seminte) - Satu-Mare, paine cu tarate (% tarate) - Neamt.
5. Neinscrierea denumirii categoriei si/sau a denumirii specifice sau a codului CE a aditivilor utilizati la
fabricarea painii si a produselor de panificatie

27

Lipsa inscrierii denumirii categoriei aditivului acid ascorbic utilizat la obtinerea produselor:
toast alb clasic - Giurgiu, paine neagra ardeleneasca si paine cu secara fabricate in Sibiu si
comercializate in Bucuresti.

Prezenta in lista ingredientelor a amelioratorilor, fara a se preciza denumirea specifica sau


codul numeric CE al acestora: paine productie proprie - Cluj, paine graham si paine feliata Bucuresti, franzela intermediara, franzela preambalata si paine cu cartofi - Brasov , paine alba
feliata Iasi, paine neagra - Bacau.

6. Lipsa mentionarii de pe eticheta a utilizarii sarii iodate: Satu-Mare, Cluj, Prahova, Teleorman, Giurgiu,
Mures, Bihor, Alba.
7. Lipsa inscriptionarii datei durabilitatii minimale: paine alba la tava- Suceava, paine alba preambalataCaras-Severin
8. Lipsa inscrierii etichetarii nutritionale - Brasov
III. Nerespectarea conditiilor de transport, depozitare si comercializare a painii si produselor de
panificatie (3% dintre operatorii economici controlati) : Bucuresti, Mures - depozitare in spatiu comun cu
alte produse alimentare, Satu-Mare - pastrarea painii in perioada de canicula, Prahova - cozonac pastrat la
temperaturi de 35 grade C, lipsa monitorizarii temperaturii pentru drojdie in procesul de fabricatie Prahova, lipsa autorizatie mijloc de transport paine.
Afisarea preturilor
o

Neafisarea preturilor intr-un mod vizibil, lizibil - Constanta, Harghita, Caras- Severin, Gorj,
Suceava

Lipsa afisarii preturilor de vanzare - Suceava, Teleorman

Alte abateri
o

Lipsa afisarii codului unic de inregistrare la Registrul Comertului Cluj, Constanta, Botosani,
Alba.

Lipsa afisarii denumirii unitatii si/sau a orarului de functionare - Brasov, Galati, Suceava, CarasSeverin, Botosani, Olt, Alba.

Lipsa afisarii plachetei cu numarul de telefon cu apelare gratuita INFO-TEL - Dolj, Suceava,
Caras-Severin, Buzau, Alba.
28

Neinscriptionarea corespunzatoare a mijloacelor de transport- Bihor, Satu-Mare.

Utilizarea de mijloace de masura si control neverificate metrologic- Mures, Bihor.

Altele - fumatul in spatiul de comercializare a painii - Gorj, lipsa Registrului Unic de ControlMures.

Sfaturi pentru consumatori:

Acordati atentie la cumpararea painii si a produselor de panificatie si refuzati produsele daca


acestea au un aspect necorespunzator: produse arse, insuficient coapte, cu urme de lipituri
laterale, deformate, rupte;

Refuzati painea si produsele de panificatie care prezinta urme de mucegai;

Refuzati produsele pentru care aveti dubii privind modul si calitatea informatiilor inscrise pe
eticheta;

Refuzati produsele care prezinta data durabilitatii minimale modificata sau depasita;

La cumpararea produselor, solicitati si pastrati bonul fiscal pentru a putea proba in cazul in care,
in mod justificat, doriti sa reclamati calitatea/siguranta unui produs;

Nu cumparati paine si produse de panificatie din locuri neautorizate.

Hotararea nr.106/2002 privind etichetarea produselor alimentare

CAPITOLUL I
Dispoziii generale
Art. 1. - Prezentele norme metodologice reglementeaz modul de etichetare a alimentelor livrate ca atare
consumatorului final, precum i restaurantelor, spitalelor, cantinelor i altor ageni economici care prepar
ifurnizeaz hran pentru populaie.
Dispoziiile prezentelor norme metodologice se aplic i anumitor aspecte referitoare la prezentarea i
publicitatea alimentelor.
5

http://europa.eu/legislation_summaries/consumers/product_labelling_and_packaging/index_ro.htm

29

Art. 2. - n sensul prezentelor norme metodologice, termenii i expresiile de mai jos se definesc dup cum
urmeaz:
a) etichet - orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care conine elemente de
identificare a produsului i care nsoete produsul sau este aderent la ambalajul acestuia;
b) aliment nepreambalat - aliment vrac care nu este supus operaiunii de preambalare i care, pentru
vnzare, este msurat sau cntrit n prezena consumatorului;
c) lot - un ansamblu de uniti de vnzare dintr-un aliment fabricat, prelucrat sau ambalat n condiii
practic identice.
Art. 3. - Scopul etichetrii este de a da consumatorilor informaiile necesare, suficiente, verificabile i
uor de comparat, astfel nct s permit acestora s aleag acel produs care corespunde exigenelor lor
din punct de vedere al nevoilor i posibilitilor lor financiare, precum i de a cunoate eventualele riscuri
la care ar putea fi supui.
Art. 4. - (1) Informaiile nscrise pe etichet nu trebuie s induc n eroare consumatorii, la achiziionarea
produselor, n privina:
a) caracteristicilor alimentului i n special a naturii, identitii, proprietilor, compoziiei, cantitii,
durabilitii, originii sau provenienei sale, precum i a metodelor de fabricaie sau de producie;
b) atribuirii de efecte sau proprieti alimentelor pe care acestea nu le posed;
c) sugerrii c alimentul are caracteristici speciale atunci cnd n realitate toate produsele similare au
astfel de caracteristici.
(2) Etichetarea i metodele prin care aceasta se realizeaz nu trebuie s atribuie alimentelor proprieti de
prevenire, tratare sau vindecare a bolilor sau s fac referirii la astfel de proprieti; sunt exceptate de la
aceast interdicie apele minerale naturale, precum i orice alimente cu destinaii nutriionale speciale,
autorizate n acest sens de Ministerul Sntii i Familiei.
(3) Interdiciile sau restriciile prevzute la alin. (1) i (2) se aplic, de asemenea:
a) prezentrii alimentelor, n special n ceea ce privete forma, aspectul sau ambalarea acestora, materialul
de ambalare utilizat, felul cum sunt aranjate, precum i modul n care alimentele sunt expuse;
b) publicitii alimentelor.
30

CAPITOLUL II
Dispoziii privitoare la alimente
SECIUNEA I
Generaliti
Art. 5. - Etichetele alimentelor trebuie s cuprind n mod obligatoriu:
a) denumirea sub care este vndut alimentul;
b) lista cuprinznd ingredientele;
c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, conform art. 8;
d) cantitatea net pentru alimentele preambalate;
e) data durabilitii minimale sau, n cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au un grad
nalt de perisabilitate, data limit de consum;
f) condiiile de depozitare sau de folosire, atunci cnd acestea necesit indicaii speciale;
g) denumirea sau denumirea comercial i sediul productorului sau ale ambalatorului sau ale
distribuitorului nregistrat n Uniunea European; n cazul produselor provenite din ri din afara Uniunii
Europene se nscriu denumirea i sediul importatorului sau ale distribuitorului nregistrat n Romnia.
h) locul de origine sau de provenien a alimentului, dac omiterea acestuia ar fi de natur s creeze
confuzii n gndirea consumatorilor cu privire la originea sau proveniena real a alimentului;
i) instruciuni de utilizare, atunci cnd lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunztoare a
alimentelor;
j) concentraia alcoolic pentru buturile la care aceasta este mai mare de 1,2% n volum;
k) o meniune care s permit identificarea lotului;
l) meniuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse, prevzute n anexa nr. 1a).

31

SECIUNEA a II-a
Denumirea sub care este vndut alimentul
Art. 6. - (1) Denumirea sub care este vndut alimentul consumatorului final sau agenilor economici care
prepar ori furnizeaz hran pentru populaie este cea prevzut de reglementrile specifice alimentului
respectiv, cu respectarea urmtoarelor condiii:
a) n lipsa reglementrilor specifice, denumirea s fie cea obinuit n Romnia;
b) n lipsa denumirii obinuite, prevzut n situaia descris la lit. a), denumirea sub care se vinde
produsul poate fi o descriere a acestuia i, dac este necesar, a utilizrii sale, care s fie suficient de clar
pentru a permite cumprtorului s cunoasc natura produsului i s l deosebeasc de alte produse cu
care ar putea fi confundat;
c) n toate situaiile ns denumirea sub care este vndut alimentul trebuie s corespund naturii, genului,
speciei, sortimentului sau proprietilor alimentului ori materiilor prime utilizate n fabricaie;
d) pentru alimentele provenite din spaiul comunitar i/sau extracomunitar este admis utilizarea
denumirii
comerciale sub care alimentul este legal fabricat i comercializat n ara productoare din spaiul
comunitar i/sau extracomunitar; totodat, n cazul n care prin aplicarea prevederilor prezentelor norme
metodologice, n special ale art. 5, aceast denumire nu permite consumatorului cunoaterea naturii reale
a alimentului i distingerea acestuia de alimente cu care s-ar putea confunda, denumirea comercial
trebuie s fie nsoit de o alt informaie descriptiv care s apar n vecintatea acesteia;
e) n mod excepional, nu se utilizeaz denumirea comercial din ara productoare din spaiul comunitar
i/sau extracomunitar n cazul n care alimentul se difereniaz n mod esenial de cel cunoscut de
consumator sub aceast denumire, n ceea ce privete compoziia sau fabricaia, iar prevederile lit. d) nu
sunt suficiente pentru a asigura informarea corect a acestuia.
(2) Marca de fabric, marca comercial sau denumirile atractive nu pot nlocui denumirea sub care este
vndut alimentul.
(3) Denumirea sub care este vndut alimentul trebuie s includ sau s fie nsoit de informaii privind
starea fizic a acestuia ori tratamentele specifice la care a fost supus, ca de exemplu: transformarea n
32

pulbere, refrigerare, congelare, afumare, concentrare, dac omiterea unor astfel de informaii ar putea crea
confuzii n rndul consumatorilor. Produsele care au fost tratate cu radiaii ionizante trebuie s poarte
inscripionarea "iradiate" sau "tratate cu radiaii ionizante".
(4) Utilizarea de termeni precum: "mod.", "tip", "gen" mpreun cu denumirea sub care este vndut
alimentul este interzis.
SECIUNEA a III-a
Ingredientele
Art. 7. - (1) Prin ingredient se nelege orice substan, inclusiv aditivii, utilizat la producerea sau la
prepararea unui aliment i care va fi coninut i de produsul finit ca atare sau ntr-o form modificat.
(2) Atunci cnd un ingredient al unui aliment este constituit din mai multe ingrediente, acestea sunt
considerate ingrediente ale alimentului respectiv.
(3) n sensul prezentelor norme metodologice, nu sunt considerate ingrediente urmtoarele:
a) componentele unui ingredient care, n cursul procesului de fabricaie, au fost temporar separate pentru
a fi rencorporate ulterior n produs ntr-o cantitate care s nu o depeasc pe cea iniial;
b) aditivii a cror prezen ntr-un aliment este datorat exclusiv faptului c au fost coninui n unul sau n
mai multe ingrediente ale acestuia i cu condiia c acetia nu i mai ndeplinesc funcia tehnologic n
produsul finit;
c) aditivii utilizai ca auxiliari tehnologici;
d) substanele folosite n cantiti strict necesare ca solveni sau ca suport pentru aditivi ori pentru arome;
e) substanele care nu sunt aditivi, dar care sunt utilizate n acelai fel i pentru acelai scop ca auxiliarii
tehnologici i care sunt nc prezente, chiar n form modificat, n produsul finit.
(4) Lista cuprinznd ingredientele conine toate ingredientele din alimente n ordinea descresctoare a
cantitii, determinat n momentul introducerii n fabricaie; vitaminele i mineralele adugate n
alimente se menioneaz n lista cuprinznd ingredientele.
(5) Lista cuprinznd ingredientele este precedat de un titlu corespunztor care include meniunea
"Ingrediente", cu urmtoarele precizri:

33

a) apa adugat i substanele volatile vor fi indicate n ordinea greutii lor n produsul finit; cantitatea
apei adugate ca ingredient ntr-un aliment este determinat sczndu-se din cantitatea total a produsului
finit cantitatea total a celorlalte ingrediente folosite. Se excepteaz menionarea apei n cazul n care
cantitatea
ei nu depete 5% din greutatea produsului finit;
b) ingredientele folosite n form concentrat sau deshidratat i reconstituite n momentul fabricrii pot fi
indicate n ordinea ponderal avut naintea concentrrii sau deshidratrii lor;
c) n cazul alimentelor concentrate sau deshidratate, care urmeaz s fie reconstituite prin adugarea apei,
ingredientele pot fi menionate n ordinea proporiilor din produsul reconstituit, cu condiia ca lista
cuprinznd ingredientele s fie nsoit de o meniune, precum: "ingrediente ale produsului reconstituit"
sau "ingrediente ale produsului gata de consum";
d) n cazul n care fructele, legumele sau ciupercile, dintre care nici unele nu predomin cantitativ n mod
semnificativ i care sunt utilizate n proporii care pot varia, sunt folosite n amestec, ca ingrediente ale
produsului alimentar, ele pot fi grupate n lista ingredientelor sub denumirea: fructe, legume sau
ciuperci, dup care se regsete expresia: n proporii variabile, urmat imediat de lista fructelor,
legumelor sau ciupercilor prezente; n acest caz amestecul se include n lista ingredientelor, n
conformitate cu prevederile alin. (4), n funcie de cantitatea total a fructelor, legumelor sau ciupercilor
prezente;
e) prevederile lit. d) se aplic i n cazul mixturilor de condimente sau de plante aromatice;
f) ingredientele care constituie mai puin de 2% din produsul finit pot fi nscrise ntr-o ordine diferit,
dup celelalte ingrediente;
g) n cazul n care ingrediente similare sau reciproc substituibile pot fi utilizate la fabricarea sau
prepararea alimentului, fr a-i altera compoziia, natura sau valoarea perceput, i n msura n care
constituie mai puin de 2% din produsul finit, menionarea lor n lista ingredientelor poate fi realizat cu
ajutorul expresiei conine ... i/sau ..., n cazul n care cel puin unul dintre cel mult dou ingrediente
este prezent n produsul finit. Aceast prevedere nu se aplic aditivilor sau ingredientelor prevzute n
anexa nr. 1f).
(6) Ingredientele nu se nscriu n cazul alimentelor menionate n anexa nr. 1c).

34

(61) n cazul buturilor cu concentraia alcoolic mai mare de 1,2% n volume, indicarea ingredientelor se
face n conformitate cu actele normative speciale.
(62) Fr a nclca dispoziiile normelor de etichetare stabilite n conformitate cu prevederile alin. (61),
orice ingredient, definit la art. 7 alin. (1) i prevzut n anexa nr. 1f), se indic de fiecare dat cnd este
prezent n buturile la care se face referire n alin. (61). Aceast indicaie trebuie s includ cuvntul
conine, urmat de numele ingredientului/ingredientelor respectiv/respective. n cazul n care
ingredientul se regsete deja n lista ingredientelor cu numele su specific sau n denumireasub care este
vndut butura, aceast precizare nu este necesar.
(63) Dup caz, se pot adopta reguli detaliate pentru prezentarea indicaiilor la care se face referire la alin.
(62), n conformitate cu dispoziiile Legii viei i vinului nr. 244/2002 n sistemul organizrii comune a
pieei vitivinicole, ale Ordinului ministrului agriculturii, alimentaiei i pdurilor, al ministrului sntii
i familiei i al preedintelui Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor nr. 145/270/59/2002
pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, coninutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea,
marcarea i calitatea vinurilor aromatizate, a buturilor aromatizate pe baz de vin i a cocteilurilor
aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializrii pentru consumul uman, i ale Ordinului
ministrului agriculturii, alimentaiei i pdurilor, al ministrului sntii i familiei i al preedintelui
Autoritii Naionale pentru
Protecia Consumatorilor nr. 268/117/441/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea i
prezentarea buturilor spirtoase.
(7) n cazul n care ingredientele se nscriu cu denumirea specific, descrierea se face n conformitate cu
prevederile prezentului articol, cu urmtoarele precizri:
a) ingredientele care aparin uneia dintre categoriile prezentate n anexa nr. 1e) i sunt constituente ale
unui alt aliment pot fi indicate numai prin denumirea categoriei respective;
b) ingredientele care aparin uneia dintre categoriile prevzute n anexa nr. 1d) se nscriu n list cu
denumirea categoriei, urmat de numele specific sau de codul numeric C.E.; n cazul unui ingredient care
aparine mai multor categorii se indic numai categoria corespunztoare funciei sale principale n cadrul
alimentului respectiv;
c) atunci cnd un ingredient conine gluten, denumirile "amidon", respectiv "amidon modificat",
prevzute n anexele nr. 1e) i 1d), se completeaz prin indicarea originii vegetale a acestuia;
35

d) indicarea aromelor se face prin menionarea termenului "arom/arome" ori a unei denumiri specifice
sau printr-o descriere a acestora. Termenul "arom natural" sau alt expresie cu aceeai semnificaie se
utilizeaz numai pentru aromele a cror component de aromatizare conine exclusiv substanele
aromatizante i/sau preparatele aromatizante definite n acte normative specifice. n cazul n care
denumirea aromei conine o referin la natura vegetal sau animal ori la originea substanelor
ncorporate, termenul "natural" sau alt expresie cu aceeai semnificaie se utilizeaz numai pentru aroma
la care componenta aromatizant a fost izolat prin procedee fizice corespunztoare, prin procedee
enzimatice sau microbiologice ori prin procedeele de preparare tradiional a alimentelor obinute n
totalitate sau aproape n totalitate din alimentul sau din sursa aromatizant respectiv.
(8) Denumirea sub care este vndut un aliment poate fi nsoit de menionarea unuia sau mai multor
ingrediente, dac acest lucru este prevzut prin acte normative specifice.
(9) Un ingredient compus, definit la alin. (2), se poate nscrie n lista cuprinznd ingredientele cu
denumirea proprie sub care figureaz n actele normative n vigoare, n funcie de ponderea sa cantitativ
n aliment, cu condiia ca aceasta s fie urmat imediat de lista propriilor ingrediente. Aceast list nu este
obligatorie:
a) n cazul n care compoziia ingredientului compus este definit n actele normative n vigoare i n
msura n care ingredientul compus constituie mai puin de 2% din produsul finit; aceast prevedere nu se
aplic aditivilor, cu respectarea prevederilor alin. (3);
b) pentru ingredientele compuse, constituite din amestecuri de condimente i/sau plante aromatice n
proporie mai mic de 2% din produsul finit, cu excepia aditivilor, cu respectarea prevederilor alin. (3);
c) n cazul n care ingredientul compus este un aliment pentru care lista ingredientelor nu este cerut de
actele normative n vigoare.
SECIUNEA a IV-a
Cantitatea net
Art. 9. - (1) nscrierea cantitii nete a alimentelor preambalate se face n uniti de volum pentru
produsele lichide i n uniti de mas pentru celelalte produse, utilizndu-se, dup caz, litrul, centilitrul,
mililitrul, kilogramul sau gramul.
2.a Prevederile referitoare la indicarea cantitii nete se aplic i n cazul n care prin acte normative
specifice se impune indicarea cantitii nominale minime sau medii.
36

b) n cazul unui ambalaj n care sunt introduse dou sau mai multe articole coninnd aceeai cantitate din
acelai produs, ambalate individual, indicarea cantitii nete se face prin menionarea cantitii nete
coninute de un ambalaj individual i a numrului total al acestora. Aceste meniuni nu sunt obligatorii
atunci cnd numrul total de ambalaje individuale poate fi numrat cu uurin din exterior i atunci cnd
cel puin o indicaie privind cantitatea net individual poate fi citit clar din exteriorul produsului.
c) n cazul unui ambalaj n care sunt introduse dou sau mai multe produse ambalate individual, care nu
sunt considerate uniti de vnzare, indicarea cantitii nete se face prin menionarea cantitii nete totale
i a numrului total de ambalaje individuale.
(3) a) n cazul alimentelor solide livrate n mediu lichid se indic pe etichet i masa net a componentei
solide.
b) Prin mediu lichid se nelege: ap, soluii apoase de sruri, saramur, soluii apoase de acizi alimentari,
oet, soluii apoase de zahr sau nlocuitori, sucuri de fructe sau de legume, n cazul fructelor sau
legumelor.
c) Substanele care se constituie ca mediu lichid pot fi singure sau n amestec, ca atare ori congelate, cu
condiia ca acestea s fie numai un element auxiliar al componentei solide i astfel s nu reprezinte un
factor de decizie pentru cumprtor.
(4) Indicarea cantitii nete nu este obligatorie pentru:
a) alimentele vndute cu bucata, cu condiia ca numrul de articole s poat fi vzut cu claritate i s
poat fi numrat cu uurin din exteriorul produsului; n caz contrar se indic numrul pe etichet;
b) alimentele care pot nregistra pierderi considerabile de volum sau de mas i care sunt vndute la
bucat sau cntrite n prezena cumprtorului;
c) alimentele a cror cantitate net este mai mic de 5 grame sau de 5 mililitri; aceast prevedere nu se
aplic condimentelor i plantelor aromatice.
SECIUNEA a V-a
Data durabilitii minimale/termenul de valabilitate, condiii de pstrare, de conservare i de folosire
Art. 10. - (1) Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor se nscrie de ctre productor data durabilitii
minimale, respectiv data pn la care acestea i pstreaz caracteristicile specifice n condiii de
depozitare corespunztoare.
37

(2) Data va fi precedat de meniunea:


- "A se consuma, de preferin, nainte de ...", dac n dat este inclus ziua; sau
- "A se consuma, de preferin, pn la sfritul ...", dac se indic luna i anul sau numai anul.
(3) Meniunile prevzute la alin. (2) sunt nsoite fie de dat, fie de indicarea locului n care aceasta este
nscris pe etichet sau ambalaj. Meniunile sunt completate, dup caz, cu indicarea condiiilor de pstrare
i conservare ce trebuie respectate pe perioada durabilitii minimale.
(4) Data se compune din indicarea clar a zilei, lunii i a anului, ntr-o form cronologic necodificat; n
cazul alimentelor:
- a cror durabilitate este mai mic de 3 luni, este suficient s se indice ziua i luna;
- a cror durabilitate este mai mare de 3 luni, dar mai mic de 18 luni, este suficient s se indice luna i
anul;
- a cror durabilitate este mai mare de 18 luni, este suficient s se indice anul.
(5) Se excepteaz de la indicarea datei durabilitii minimale produsele menionate n anexa nr. 1b).
Art. 11. - (1) Pentru produsele care din punct de vedere microbiologic au un grad ridicat de perisabilitate
i sunt susceptibile ca dup un timp scurt s prezinte un pericol imediat pentru sntatea consumatorului
data durabilitii minimale este nlocuit de data limit de consum. Data nscris de productor este
precedat de meniunea "expir la data de ...", indicndu-se n ordine ziua, luna i eventual anul, n form
necodificat.
(2) Meniunea prevzut la alin. (1) este nsoit fie de dat, fie de indicarea locului n care aceasta este
nscris pe etichet sau pe ambalaj.
(3) Meniunea cuprins n alin. (1) se completeaz cu indicarea condiiilor de depozitare ce trebuie
respectate.
Art. 12. - (1) Informaiile privind modul de preparare a alimentelor se indic n aa fel nct s permit
utilizarea corect a acestora.
(2) Pentru anumite alimente, n cazul n care productorul nu stabilete instruciuni precise de utilizare,
acestea pot fi impuse prin acte normative specifice.

38

Capitolul 3
Studiu de caz- Ambalarea si etichetarea painii

Am ales sa fac o comparatie intre eticheta celor doua marci de paine Dobrogea si Boromir
deoarece sunt foarte cunoscute de catre consumatori si cu o traditie si istorie in spate de cativa zeci de
ani.
Voi face o comparatie intre eticheta painii BONGRANA de la Dobrogea toast cu faina graham feliat si
painea feliata de la BOROMIR paine neagra .
In ceea ce priveste modul de ambalare si tipul de ambalaj folosit pentru cele doua tipuri de paine atat
Boromir cat si Bongrana au fost ambalate in atmosfera protectoare cu ambalaj de material plastic.
in cazul painii Bongrana se specifica pe ambalaj faptul ca noi clientii suntem prima persoana care
atingem aceasta paine,ceea ce ne confera increderea ca produsul este sigur din punct de vedere al
igienei.
in continuare vom analiza informatiile de pe eticheta , facand o comparatie intre cele doua marci de
paine.
Conform hot.106/2002 art.5 ,eticheta unui produs alimentar trebuie sa contina urmatoarele informatii:
a) denumirea sub care este vndut alimentul;
-painea boromir tipul de paine neagra feliata
-painea Bongrana tipul de paine toast cu faina graham feliata
b) lista cuprinznd ingredientele;
-painea Boromir faina neagra de grau
panificatie,antioxidant ,acid ascorbic ,gluten de grau.

,apa,drojdie,sare

iodata,gluten,enzime

din

-painea Bongrana faina alba de grau 650,apa,faina dietetica de grau,27% (faina graham) drojdie,
grasimi vegetale, nehidrogenate ,sare iodata,otet din vin, dextroza,gluten.
c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, conform art. 8; in lista de ingrediente
a painii Bongrana este specificata cantitatea de faina dietetic de grau 27% din totalul ingredientelor
folosite in lista de ingrediente a painii Boromir nu sunt specificate catitatile folosite .
d) cantitatea net pentru alimentele preambalate;
- cantitatea neta a fiecarei paini in parte este de 500 g.

39

e) data durabilitii minimale sau, n cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au un grad
nalt de perisabilitate, data limit de consum;
-

data durabilitatii in cazul painii Boromir este pana la 05.12.2013 iar in cazul panii Bongrana este
pana la 08.12.2013

f) condiiile de depozitare sau de folosire, atunci cnd acestea necesit indicaii speciale;
painea Boromir- spatii curate,aerisite,uscate,ferrite de razele solare.
painea Bongrana- spatii aerisite,uscate si racoroase.produsul se poate congela maxim 30 zile in
termen de valabilitate ,iar dupa decongelare se poate consuma in maxim 24 ore
g) denumirea sau denumirea comercial i sediul productorului sau ale ambalatorului sau ale
distribuitorului nregistrat n Uniunea European; n cazul produselor provenite din ri din afara Uniunii
Europene se nscriu denumirea i sediul importatorului sau ale distribuitorului nregistrat n Romnia.
painea Boromir- producator S.C. BOROMIR Prod S.A. Str. Santierului nr.37 ,Buzau, Romania
painea Bongrana,Romania

producator Dobrogea Grup S.A. Str.Celulozei nr.1 Constanta ,900 155

h) locul de origine sau de provenien a alimentului, dac omiterea acestuia ar fi de natur s creeze
confuzii n gndirea consumatorilor cu privire la originea sau proveniena real a alimentului;
nu este necesar ambele marci de paine sunt produse in Romania.
i) instruciuni de utilizare, atunci cnd lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunztoare a
alimentelor; - nu este necesar
j) concentraia alcoolic pentru buturile la care aceasta este mai mare de 1,2% n volum;
la painea Bongrana este specificat faptul ca aceasta in procesul de productie a fost tratat cu
alcool etilic
de origine Agricola.
k) o meniune care s permit identificarea lotului;
painea Bongrana- c lot 219
painea Boromir - c. lot 123

40

l) meniuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse, prevzute n anexa nr. 1a).


nu este necesar
In ceea ce priveste eticheta nutritionala conform hot.106/2002 cap II dispozitii privind eticheta
nutritionala a alimentelor produsele analizate respecta in mare parte regulile avute.

Dispoziii privind etichetarea nutriional a alimentelor


Art. 2. - (1) Etichetarea nutriional este opional cu excepia prevederilor alin. (2).
(2) Etichetarea nutriional este obligatorie atunci cnd la prezentarea sau la publicitatea produsului, cu
excepia campaniilor publicitare colective, apare pe etichet o meniune nutriional.
Art. 3. - Singurele meniuni nutriionale permise sunt cele care se refer la valoarea energetic, la
substanele nutritive menionate la art. 1 alin. (4) lit. a)-a2) i la substanele care aparin ori care sunt
componentele uneia dintre categoriile acestor substane nutritive.
Art. 4. - (1) Informaiile furnizate consumatorilor prin etichetarea nutriional, prevzute la art. 1 alin. (4)
lit.
a), se grupeaz, dup caz, n grupa 1 sau 2, n urmtoarea ordine:
Grupa 1:
a) valoarea energetic;
b) cantitile de proteine, glucide i lipide.
Grupa 2:
a) valoarea energetic;
b) cantitile de proteine, glucide, zaharuri, lipide, acizi grai saturai, fibre i sodiu.
(2) Informaiile furnizate sub forma unei meniuni nutriionale referitoare la zaharuri, acizi grai saturai,
fibre sau sodiu se prezint n conformitate cu grupa 2.
(3) Etichetarea nutriional poate include, de asemenea, cantitile din una sau mai multe dintre
urmtoarele substane: amidon, polioli, acizi grai mononesaturai, acizi grai polinesaturai, colesterol
i oricare dintre mineralele sau vitaminele prezente n aliment n cantiti semnificative, astfel cum sunt
menionate n tabelul care face parte integrant din prezentele norme metodologice.
(4) nscrierea substanelor care aparin sau sunt componentele uneia dintre categoriile de substane
nutritive menionate la alin. (1) i (3) este obligatorie atunci cnd se face o meniune nutriional. n
cazul n care se nscrie cantitatea de acizi grai polinesaturai i/sau mononesaturai i/sau aportul de
41

colesterol, se nscrie i cantitatea de acizi grai saturai. n acest caz declararea acizilor grai nu se
consider o meniune nutriional n nelesul alin. (2).
Art. 5. - Valoarea energetic declarat se calculeaz utilizndu-se urmtorii factori de echivalen:
a) glucide, cu excepia poliolilor 4 kcal/g = 17 kJ/g
b) polioli 2,4 kcal/g = 10 kJ/g
c) proteine 4 kcal/g = 17 kJ/g
d) lipide 9 kcal/g = 37 kJ/g
e) alcool etilic-etanol 7 kcal/g = 29 kJ/g
f) acid organic 3 kcal/g = 13 kJ/g
g) salatrim 6 kcal/g = 25 KJ/g;
h) fibre 2 kcal/g = 8 kJ/g;
i) eritritol 0 kcal/g = 0 kJ/g.
Art. 6. - (1) Declararea valorii energetice i a proporiei substanelor nutritive sau a componentelor
acestora se face cantitativ. Unitile de msur utilizate sunt urmtoarele:
a) valoarea energetic - kJ i kcal;
b) proteine - grame (g);
c) glucide - grame (g);
d) lipide - grame (g);
e) fibre - grame (g);
f) sodiu - grame (g);
g) colesterol - miligrame (mg);
h) vitamine i minerale - unitile de msur specificate n tabel.
(2) Informaia menionat la alin. (1) se exprim la 100 g sau la 100 ml.
(3) Informaia prevzut la alin. (1) poate fi, de asemenea, exprimat pe etichet raportat la raie sau la
porie, cu condiia menionrii pe ambalaj a numrului de porii coninute.
(4) Cantitile menionate sunt acelea care caracterizeaz alimentul sub forma n care este vndut.

42

Aceast informaie se poate referi i la alimentul preparat, cu condiia menionrii instruciunilor de


preparare, iar informaia s se refere la alimentul preparat pentru consum.
(5) Informaia referitoare la vitamine i minerale, pentru cantitile specificate la alin. (2), trebuie, de
asemenea, exprimat n procente din doza zilnic recomandat (DZR) prevzut n tabel.
(6) n cazul vitaminelor i mineralelor procentul din doza zilnic recomandat (DZR) poate fi nscris i sub
form grafic.
decalratia nutritionala a painii Bongrana :

Declaratie
100g produs
nutritionala

O portie CR%*/portie
de 20,8 h

Val.
energetica
Grasimi

3%

4.3 g
1.9 g

52
kcal/218kj
0.9g
0.4 g

Proteine

40.8 g
0.86 g
9.7 g

8.5 g
0.2 g
2g

3%
0%
4%

Sare

1.075 g

0.23 g

4%

Fibre

3.6 g

0.75 g

3%

din care Acizi


grasi saturati
Glucide din
care Zaharuri

248cal/1046kj

1%
2%

este mentionat faptul ca CR% -consumul specific al unui adult esre de (840 kj/2000kcal)
ambalajul contine 24 de portii de 20.8 g iar fiecare portie contine : 52 kcal adica 3% din CR%
0.9 % grasimi adica 1% din CR%
0.4 g acizi grasi saturati adica 2% din CR%
0.2 g zaharuri adica 0% din CR%
0.23 g sare adica 4% din CR%
0.75g fibre adica 3% din CR%

putem observa ca painea Bongrana indeplineste toate cerintele etichetei nutritionale.


Se aduce la cunostinta consumatorului ca aceasta paine este realizata in sistem de management
certificat calitate-siguranta alimentului iar procedeul unic de fabricatie al painii fara e-uri si
conservanti din continutul acesteia sunt certificate prin buletine de analiza ale unor laboratoare
international acreditate din Marea Britanie.

43

In ceea ce priveste eticheta nutritionala a panii Boromir aceasta este urmatoarea:

Valori nutritionale pentru 100 grame produs


Proteine
Glucide
Lipide
Fibre

9,09g
52,14 g
1,34g
6,00 g

Valori energetice pentru 100g produs 256,98 kcal/1090 kj

Sortimente de paine Boromir:


-

Pine alb
Pine neagr
Pine semialb
Pine de secar n form
Pine graham
Baghete
Matinal alb 650g
Matinal graham 650g
Baghete simple 250g
Baghete susan 180g
Baghete simple 180g

Sortimente de paine Dobrogea:


-

Dobrogea Benecol(secara si simpla)


Paine Neptun( alba feliata,family, cu cartofi,mega,graham, cu lapte)
Bongrana(toast integral, cu graham,secara,alb,mediteranean)
Bonpana(franzela alb feliat, pine alb rotund feliat, pine integral rotund feliat, pine
multicereal rotund feliat)
Paine proaspata de larg consum
Painea antica romana

In urma analizei efectuate pe eticheta , am constat faptul ca painea Bongrana de la Dobrogea


este completa din punct de vedere al ambalajul si etichetei oferite acest lucru ducand la asigurarea
calitatii si sigurantei alimentului oferit spre consum in schimb painea de la Boromir are multe lipsuri in
ceea ce priveste informatiile oferite pe eticheta ceea ce duce la o nesiguranta a consumatorului cu
privire la calitatea cat si la siguranta produsului oferit.

44

Concluzii

In urma realizarii acestui proiect cu tema Etichetarea produselor alimentare..modalitate


de garantare a calitatii .Studiu de caz analiza etichetei pe un produs alimentar am ajuns la
urmatoarele concluzii.
Asigurarea ambalarii si etichetarii corespunzatoare a alimentelor este o cerinta din ce in mai mai
stricta care se aplica prin legi special create pentru acest domeniu .Producatorii sunt nevoiti sa
respecte in mare parte toti pasii pentru a resusi sa iasa pe piata cu produse sigure si de calitate.
In momentul actual din ce in ce mai multi consumatori sunt mai vigilenti atunci cand cumpara un
produs alimentar,analizeaza eticheta si modul de ambalare si in functie de infornatiile oferite de
acestea decid asupra cumpararii acelui produs.
In urma comparatiei efectuate pe un produs de panificatie si anume paine feliata din doua
fabrici diferite cu traditie si din zone diferite ale tarii respectiv Muntenia si Dobrogea am
constatat faptul ca eticheta si ambalajul difera atat din punct de vedere estetic cat si am
informatiilor oferite. Calitatea unui produs este data nu numai de analiza organoleptica a unui
produs cat si de modul de etichetare si ambalare al acestuia ,putem spune chiar analiza ochiului
si apoi a simturilor.
Parerea mea cu privire la modalitatea de ambalare a painii consider ca cel mai potrivit ambalj
este cel de hartie deoarece este biodegradabil si mai igienic pastrand calitatile organoleptice ale
panii la un nivel mai ridicat. Cu privire la informatiile oferite pe eticheta acestea trebuie sa fie cat
mai detaliate, in acest fel se ofera transparenta si increderea ca alimentul pe care tu il consumi
este produs in conditii de siguranta si se ridica la nivelul asteptarilor pe care le ai.
In concluzie, pentru a avea succes pe piata si sa castigi increderea consumatorilor este
necesar sa te ridici la nivelul asteptarilor pe care acestia le au oferindu-le produse sigure si
calitative din punct de vedere al consumului.

45

Bibliografie

1. http://europa.eu/legislation_summaries/consumers/product_labelling_and_packaging/ind
ex_ro.htm
2. http://www.anpc.gov.ro/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog
&id=31&Itemid=38
3. http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/06/2012-0604_biosecuritate_hg106din2002actualizataetichetarealimente.pdf
4. http://www.productis.ro/module/procese/ambalarea-si-etichetarea
5. http://www.protectia-consumatorilor.ro/etichetarea-prezentarea-si-publicitateaproduselor-alimentare/
6. http://ambalaje.net/
7. www.boromir.ro, http://www.boromir.ro/shop/panificatie-2/ambalate-33
8. www.dobrogea.ro, http://dobrogeagrup.ro/produse.php?cat=2

46