Sunteți pe pagina 1din 25

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Impactul energiei nucleare asupra mediului

PROFESOR
COORDONATOR: CENUSA VICTOR
STUDENTI: PIPERA CLAUDIA EMILIA
TUTELCA LAURA
GRUPA: 1532
SERIA: A
AN: II

AN UNIVERSITAR 2014 2015

CUPRINS

1.Energia nucleara introducere 3


2.Centralele nucleare... 3
3.Cum functioneaza o centrala nucleara?..............................................................3
4.Bomba nucleara.4
5.Hiroshima si Nagasaki.. 4
6.Bomba Tsarului (Tsar).............. 6
7.Fukushima.7
8.Aplicatiile energiei nucleare..8
9.Istoria consumului de energie...11
10.Impactul energiei nucleare asupra mediului...11
11.Radiatiile.13
12.Deseurile radioactive..14
13.Depozitarea deseurilor radioactive in Romania..16
14. De ce nu putem trimite deeurile nucleare n spaiu?......................................18
15. Cele mai periculoase locuri radioactive de pe planeta....19
16. Cinci "comaruri" despre energia nucleara......21
17. Avantaje si dezavantaje ale Centralelor Nucleare.............................................23
18. Efecte radioactivitate asupra mediului si omului..............................................23
19. Bibliografie.........................................................................................................25

Energia Nucleara
Energia nucleara se mai numeste si energie atomica. Energia fiecarui atom este inchisa in aceasta.
Atomul este cea mai mica parte a materiei, dar este compusa din particule si mai mici numite: protoni,
neutron si electroni. In jurul centrului atomului se rotesc electroni, prin despartirea carora are loc procesul de
fuziune nucleara. Prin fuziune nucleara, doua sau mai multe nuclee atomice usoare se contopesc intr-un
nucleu mai greu. Aducerea in contact a celor doua nuclee intampina repulsia puternica a fortelor nucleare; de
aceea amorsarea unei reactii de fuziune este dificila, putand fiind realizata, de exemplu prin incalzirea unei
plasma la o temperature de zeci de milioane de grade. In anuite cazuri fuziunea este insotita de degajarea
unei inseminate cantitati de energie, care va putea fi utilizata prin realizarea reactiei termonucleare dirijate
(exemplu, transformand 1 kg de hydrogen in heliu, prin fuziune se obtine o energie egala cu cea produsa prin
arderea a 20000 tone de carbune). Energia produsa de fuziunea nuclear face apa sa fiarba, producand aburi
care apoi invart turbinele pentru a genera energie.[1]
Centralele nucleare
Centralele nucleare produc n prezent cca o treime din electricitatea i 14% din energia consumat n
UE. Energia nuclear este o alternativ cu emisii reduse de carbon la combustibilii fosili i reprezint o
component critic a mixului energetic al multor state membre. Cu toate acestea, n urma dezastrului de la
Cernobl din 1986 i a catastrofei nucleare de la Fukushima, Japonia, din 2011, energia nuclear a ajuns s
fie foarte controversat. Decizia Germaniei de a elimina treptat energia nuclear pn n 2020, precum i
nchiderea temporar a dou reactoare belgiene dup ce au fost descoperite fisuri n recipientele acestora au
intensificat presiunile exercitate pentru abandonarea energiei nucleare n Europa. ns statele membre sunt
singurele competente s decid dac utilizeaz energia nuclear sau nu. Cu toate acestea, la nivelul UE se
depun eforturi deosebite pentru a mbunti standardele de siguran pentru centralele nucleare i pentru a
garanta faptul c deeurile sunt manipulate i eliminate n condiii de siguran.[2]

Cum functioneaza o centrala nucleara?


Dac entuziasmul fa de energia nuclear a pierit n Europa de Vest, centrul i estulEuropei este
acum piaa pe care industria nuclear incearc s vnd reactoare. Este de neles caceast industrie
incearc s supravieuiasc (este cazul firmei Ansaldo, Italia, care nu mai arelucrri dect n Romnia
n domeniul nuclear, n Italia existnd un moratoriu n privina utilizriienergiei nucleare), ns
inacceptabil avnd n vedere riscurile, impactul asupra sntii imediului, costurile i motenirea
deeurilor radioactive. Este inacceptabil ca state vestice s iconstruiasc reactoare nucleare departe
de populaia lor, n Europa de Est, i s beneficieze de produsul acestora fr a-i pune problema
mineritului uranifer, a modificrilor genetice etc.
Centrala nuclear-electric este n linii generale o termocentral ce foloseste uraniu n locde
combustibili fosili (crbune, petrol, gaze naturale). Cldura obinut n reactorul nuclear estefolosit
pentru a transforma apa n abur, acesta rotete paletele unei turbine, ce pune n micaregeneratorul de
energie electric.Cldura este produs n reactor prin scindarea atomilor de uraniu; atunci cnd un
atom deuraniu este scindat in urma ciocnirii cu un neutron miscare, are loc eliberarea de energie i
aaltor doi-trei neutroni noi aceasta este o reacie nuclear denumit reacia de fisiune. Dac

neutronii eliberai sunt ncetinii sau moderai, probabilitatea unei noi ciocniri
atomicegeneratoare de energie termic creste rezultnd astfel reacia de fisiune n lan.[3]

Bomba nucleara
Energia nucleara a debutat cu desoperirea radiatiilor ionizate, care au constituit doar o curiozitate de
laborator, cunoscuta numai catorva initiati. Descoperirea radioactivitatii artificiale si apoi aceea a fisiunii
uraniului, in deceniul al patrulea al acestui secol, au dat un puternic imbold cercetarilor de fizica nucleara.
Pentru marele public, energia nucleara a iesit insa din anonimat abia dupa aruncarea celor doua bombe
nucleare in 1945 asupra Japoniei. Aceasta sursa de energie energia nucleara a fost adusa la cunostinta
omenirii prin forta distructiva si va fi multa vreme privita cu teama si suspiciune, intampinand destule
obstacole in drumul dezvoltarii ei in scopuri pasnice. De aceea se impune familiarizarea maselor largi cu
problema nucleara, atat cu partile bune, cat si cu pericolele poluarii radioactive, astfel incat deciziile sa fie
luate cunoscandu-se toate datele problemei.[4]

Hiroshima si Nagasaki
Arma nucleara, numita si bomba atomica, este o arma tehnicizata extrem de distrugatoare care se
bazeaza pe energia eliberata prin urmatoarele procese fizice:
la prima generatie de bombe nucleare: prin fisiune nucleara;
la a doua generatie (bomba cu hidrogen): prin fisiune, urmata de fuziune nucleara.
Dupa cum multi oameni stiu, bombele atomice au fost folosite doar de doua ori in timpul celui de al
doilea razboi mondial.
Pe 6 august 1945, avionul de tip B-29 Enola Gay, pilotat de colonelul Paul Tibbets, a lansat o bomba
atomica baza de uraniu cantarind patru tone si jumatate, poreclita Little Boy , asupra orasului Hiroshima.
Podul Aioi, unul dintre cele 81 de poduri care leaga delta raului Ota a fost tinta acestei bombe. Era asteptat ca
4

ciuperca atomica sa se inalte la 600 de metri deasupra solului. La ora 08 si 15 minute, bomba a fost lansata de
pe Enola Gay. A ratat tinta cu numai 260 de metri. La ora 8 si 16 minute, intr-o clipa, 66 000 de oameni au
fost omorati si 69 000 au fost raniti intr-o explozie atomica de 10 kilotone. Punctul de vaporizare totala a
masurat 1 km in diametru. Distrugerea totala s-a produs intr-o zona cu diametrul de 1,8 km. Pagube
importante au fost provocate pe o zona cu diametrul de 3,5 km, la 4 km departare, tot ce era flamabil a ars.

Bomba de la Nagasaki
In zona de impact, temperatura mediului a egalat-o pe cea a soarelui. De obicei temperatura urca
treptat, atinge un punct maxim si apoi scade treptat. Dar aici temperatura a atins punctul culminant intr-o
fractiune de secunda, transformandu-se intr-o sfera de foc de ordinul a milioane de grade. Cei aflati sub
punctul 0 s-au descompus, impregnandu-se in pietre. Tiglele acoperisurilor s-au topit pe o raza de 500 de metri
de la punctul zero. Primarul orasului Kabe, situat la 16 km de Hiroshima, a vazut fulgerul si a simtit caldura.
La Academia Navala Japoneza de pe insula Eta Jima, situata la aproape 100 de km S-E de Hiroshima, elevii
aflati in salile de curs au auzit un sunet de joasa tonalitate si au simtit adierea unui vant neobisnuit de cald prin
ferestrele deschise. Cei care lansasera bomba erau la randul lor ingroziti de parjolul pe care il provocasera.
Era o viziune infricosatoare, o masa clocotitoare de fum gri-purpuriu si care avea un miez rosu a declarat la
sfarsit unul dintre piloti. De-abia dupa 12 ore de la cataclism, spre seara s-a putut intra in prima retorta in care
avusese loc o reactie urmata de moartea atomica.
Pe 9 august 1945, Nagasaki a avut parte de acelasi tratament ca si Hiroshima. De aceasta data, o
bomba pe baza de plutoniu, poreclita Fat Man a fost aruncata asupra orasului. Cu toate ca bomba a avut o
deviatie de aproape 2 km, totusi a distrus mai mult de jumatate din oras. Populatia orasului Nagasaki a scazut
intr-o sutime de secunda de la 422 000 de locuitori la 383 000. Au fost omorati 39 000 de oameni si au fost
peste 25 000 raniti. Aceasta explozie a avut mai putin de 10 kilotone. Estimarile fizicienilor care au studiat
fiecare explozie sustin ca a fost folosita doar o miime din puterea exploziva a acestor bombe. In timp ce insasi
explozia unei bombe atomice este destul de letala, puterea ei distructiva nu se opreste aici. Radiatiile atomice
creeaza un alt pericol de asemenea. Ploaia care urmeaza oricarei detonari atomice este incarcata cu particule
radioactive. Multi supravietuitori ai exploziilor din Hiroshima si Nagasaki au murit in urma otravirii produsa
de ploaia radioactiva.[4]
5

Bomba de la Hiroshima

Hiroshima

Nagasaki

Morti

78.150

23.753

Disparuti

13.983

2.924

Raniti

37.425

23.345

Atinsi de arsuri

235.650

89.025

[5]

Bomba Tarului (Tsar)


Bomba Tarului este porecla data bombei cu hydrogen AN602, cea mai puternica arma nucleara
detonata, pana in prezent.
Aceasta a fost detonate la data de 30 octombrie 1961 in arhipelagul Novaia Zemlia si este
considerate cea mai puternica explozie artificial din istoria omenirii. Proiectul initial prevedea o putere
echivalenta de 100 megatone TNT, redusa mai apoi la 50 Mt, pentru limitarea contaminarii radioactive.
Scopul ei a fost doar demonstrarea capacitatii tehnologiilor militare ale URSS; s-a construit un
singur exemplar, cea detonata, iar o macheta se afla in prezent la Muzeul Armelor Nucleare Rusesti din
Saratov. Bomba avea masa de 27t, si era de forma unui cilindru lung de 8 m, cu 2 m diametru. Este una
din cele mai curate bombe atomice create vreodata, 97% din energia ei fiind data de reactia de fuziune
nucleara (care nu produce reziduuri radioactive).
Bomba a fost transportata si lansata dintr-un avion Tu-95V modificat special pentru aceasta,
acoperit cu o vopsea speciala reflectorizanta, care a decolat din peninsula Kola. A fost lansata de la
altitudinea de 10500m, si detonata la 4000m deasupra solului. Pentru a-i incetini caderea s-a folosit o
parasuta de 800kg, dand astfel timp avionului sa se indeparteze suficient. A explodat la 11:32 AM ora
Moscovei (30 octombrie 1961), deasupra poligonului atomic Mityushikha. Datorita undei de soc,
avionul Tu-95V a pierdut 1 km altitudine. Ciuperca atomica s-a ridicat la 60km inaltime.

Explozia a putut fi vazuta si simtita pana in Finlanda, spargand si geamuri. Unde de soc
atmosferice s-au propagat pana la 1000km. Oamenii care s-ar fi aflat la mai putin de 100km ar fi suferit
arsuri de gradul 3. Socul seismic a masurat 55,25 grade pe scara Richter. Puterea degajata in cele 39
nanosecunde ale exploziei a fost de 5,41024 watt (5,4 yottawatt), aproximativ 1,4% din puterea
Soarelui.[6]

Fukushima
Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi a avut loc la data de 11 martie 2011 la centrala
electric atomic Fukushima dinJaponia, care const din 4 reactoare nucleare, ca urmare a cutremurului
din nord-estul rii de la ora 14:46, urmat de untsunami de mari proporii. Centrala nuclear Fukushima I
a fost nevoit s recurg la acumulatoarele electrice de rezerv, dar acestea au o capacitate limitat. La
14 martie compania TEPCO (Tokyo Electric Power Company), care administreaz centrala, a fcut
cunoscut c nici sistemul de rcire al reactorului 2 nu mai funcioneaz. Fr o rcire normal la un
reactor se poate ajunge la supranclzirea miezului cu material fisionabil radioactiv al reactorului pn la
o temperatur de 2.000 C, crescnd riscul topirii lui i al unor explozii. La 15 martie autoritile din
Tokio au anunat c la reactorul (blocul) 2 Fukushima a avut loc o explozie care a avariat nveliul
acestuia, provocndu-se astfel o cretere a radioactivitii n zona nconjurtoare. Administraia centralei
vorbete despre "valori dramatice ale radioactivitii". Drept urmare populaia local din perimetrul de
30 de km n jurul centralei (care nu era nc evacuat) a fost avizat s rmn n locuine, pentru a nu se
expune direct (este vorba de aparatul respirator) radioactivitii crescute. Dup explozia de la reactorul 2
s-a anunat un incendiu la reactorul 4 (care la cutremur era n revizie). De la acesta provine acum
cretere puternic a radioactivitii direct n atmosfer. Se speculeaz c reactorul respectiv ar avea dou
guri de dimensiuni metrice n nveli (carcas).[19]

Aplicatiile energiei nucleare


Aplicaii militare

Arma nuclear

Propulsia nuclear (submarine, portavioane etc)


Aplicaii civile

Producerea de energie electric i/sau termic (termoficare, cldur de proces)

Utilizarea radioizotopilor i a radiaiilor nucleare (alfa, beta i gama) n agricultur i industria


alimentar, medicin (diagnostic i tratamentul cancerului), industrie (gamagrafie, detectori, trasori, etc),
cercetarea tiinific (trasori, datare, poluarea mediului, etc).

Industriile care utilizeaz radioizotopi i radiaii nucleare sunt:

Industria automobilelor, la testarea calitii oelurilor

Aviaie, la detectarea defectelor la motoarele cu reacie

Mine i petrol, la identificarea i evaluarea cantitilor de petrol, gaze naturale i minereuri

Industria ambalajelor, la msurarea grosimii tablei de aluminiu pentru doze

Industria constructiilor, la detectarea defectelor n suduri

Constructii de autostrzi, la msurarea densitii straturilor de material.[7]

Submarine nucleare
O revolutie in constructia de submarine a avut loc in 1955. Flota Militara SUA a lansat USS
Nautilus primul submarin cu propulsie nucleara. Actionat de o bucata de uraniu, de marimea unei
mingi de golf, intr-un reactor nuclear. Nautilus putea parcurge peste 110000 km in doi ani, fara a trebui
realimentat.
Mod de functionare:
Reactorul unui submarin nuclear produce caldura prin fisiunea nucleelor. Prin acest proces se
divid nucleele atomice, eliberand cantitati mari de caldura. Un lichid de racire extrage caldura din
reactor si o transfera la apa dintr-un boiler. Apa fierbe, generand aburi, trecuti apoi in turbinele de
propulsie principale si in turbine legate la generatoare electrice. Caldura transforma apa in aburi. Apoi,
aburii rotesc turbinele care actioneaza elicele.
Submarinele cu propulsie nucleara sunt foarte costisitoare. Ele sunt de doua tipuri.

Submarinele nucleare vanatoare-distrugatoare, cunoscute ca SSN-uri, se folosesc la


urmarirea si la distrugerea navelor si a submarinelor inamice. Ele sunt dotate cu sonar sensibil pentru a
detecta semnatura sonora unica, un sunet de identificare, a unui vas inamic. Operatorii de sonar
priceputi pot sa identifice multe vase pur si simplu dupa tipul de zgomot pe care il fac. Acesta este in
mare parte determinat de viteza cu care se roteste elicea si de numarul de pale pe care il are aceasta.
Indiferent cat de silentios ar fi un submarin, de obicei, el poate fi detectat prin folosirea unui sistem
sonor activ. Acesta transmite unde sonore prin apa si receptioneaza ecourile, inclusiv pe cele provocate
de submarine. SSN-ul rusesc clasa Alfa, cunoscut sub numele de pestisorul auriu, se poate scufunda la
700 m si poate sa atinga o viteza maxima de 110 km/h. Pe vremea Razboiului Rece dintre SUA si fosta
Uniune Sovietica, ambele tari si-au construit flote mari de submarine vanatoare-distrugatoare cu scopul
si rezistenta de a astepta langa porturile terminale ale inamicului si de a-si urmari prada in zonele de
patrulare oceanice.

Submarinele balistice, care sunt cele mai mari submarine cu propulsie nucleara sunt cele
concepute pentru aruncarea proiectilelor balistice cu raza mare de actiune, purtand focoase nucleare.
8

Aceste vase, cunoscute ca SSBN-uri, pot lansa proiectile pe sub apa, pentru a lovi tinte la mii de
kilometri departare. SSBN-uri se afla in functiune in SUA, Rusia, Marea Britanie, Franta si China.
Capacitatea SSBN-urilor de a evita detectarea, ramanand sub apa luni intregi daca este necesar, la
protejeaza de atacul nuclear un mare avantaj fata de punctele de lansare a proiectilelor pe uscat. Daca
un inamic lanseaza un atac cu arme nucleare, SSBN-urile pot contraataca devastator. Aceasta le face
foarte eficiente in tinerea la distanta a inamicilor. SSBN-urile include cele mai mari submarine din lume
clasa Typhoon ruseasca, lunga de 170 m.[8]

Submarin clasa Typhoon ruseasca

Propulsie nucleara spatiala


Studierea propulsiei nucleare in spatiu a inceput in 1959 la NASA si a fost sprijinit de Atomic
Energy Commission. Planul s-a numit NERVA si a fost abandonat in 1972. Intre 1959 si 1972 se
apreciaza ca Nerva a cheltuit aprox. 7 miliarde $. Au fost construite 20 de motoare de racheta propulsate
de energia nucleara.
Testele si constructia au avut loc in Nevada. Motoarele cu propulsie nucleara au fost testate in
aer liber si au avut o putere intre 50.000 250.000 de cai putere. Ca o comparatie, un motor cu
combustie chimica da aprox.400.000 de cai putere.
Spre deosebire de combustia chimica in care hidrogenul este ars pentru a produce jetul de
propulsie, in motoarele atomice energia produsa de fisiunea uraniului este folosita pentru incalzirea
hidrogenului care apoi este aruncat prin duze pentru a produce energia de propulsie. Totul este mult mai
eficient si pentru aceeasi distanta se foloseste numai jumatate din cantitatea de hidrogen care ar fi arsa
de un motor traditional de racheta. [9]

Centrale Nucleare
Primul reactor nuclear a fost creat n 1942 n scopuri militare. Dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial,
n 1951, odat cu demararea programului Atomi pentru Pace (Atoms for Peace) al preedintelui
Eisenhower, a nceput i modificarea tehnologiei nucleare n scopuri panice, inclusiv punerea n
funciune de electrocentrale. De atunci, chimia a jucat un rol important n domeniu prin producerea
9

de materiale radioactive ce sunt folosite drept combustibili n reactoare, dispozitive de control care
regleaz fluxul de neutroni rezultat din descompunerea radioactiv, reprocesarea combustibililor
radioactivi dup ce i-au pierdut eficiena, managementul deeurilor, protecia mediului i
minimizarea nivelului de radiaii la care este supus populaia.[10]

Accidentul nuclear de la Cernobal.


A fost un accident major in Centrala Atomoelectrica Cernobal, pe data de 26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea,
care s-a compus dintr-o explozie a centralei, urmata de contaminarea radioactiva a zonei inconjuratoare.
Sambata, 26 aprilie 1986, la 01:23:58 am, reactorul nr. 4 a suferit o explozie catastrofala a vaporilor de apa,
care a declansat un incendiu, o serie de explozii aditionale si fluidizare nucleara. Accidentul poate fi gandit ca
o versiune extrema a accidentului SL-1 in Statele Unite din 1961, unde centrul reactorului a fost distrus
(omorand trei oameni), radioactivitatea raspandindu-se direct in interiorul cladirii unde se afla SL-1. in timpul
accidentului de la Cernobal insa, aceasta a fost dusa prin vant spre frontierele internationale.
Reactorul nuclear este o instalatie in care este initiata o reactie nucleara in lant, controlata si

sustinuta la o rata stationara (in opozitie cu o bomba nucleara, in care reactia in lant apare intr-o
fractiune de secunda si este complet necontrolata).
Reactoarele nucleare sunt folosite pentru numeroase scopuri. Cea mai semnificativa utilizarea curenta
este pentru generarea de putere electrica. Reactoarele de cercetare sunt folosite pentru producerea de izotopi si
pentru experimente cu neutroni liberi. Din punct de vedere istoric, prima folosire a reactoarelor nucleare a fost
producerea plutoniului pentru bomba atomica. O alta utilizare militara este propulsia submarinelor si a
vapoarelor (desi aceasta presupune un reactor mult mai mic decat cel folosit intr-o centrala nuclearo-electrica).
In mod curent, toate reactoarele nucleare comerciale sunt bazate pe fisiunea nucleara si sunt
considerate problematice datorita nesigurantei lor si riscurilor asupra sanatatii. Din contra, altii considera
centrala nucleara ca fiind o metoda sigura si nepoluanta de generare a electricitatii.
Instalatia de fuziune este o tehnologie bazata pe fuziunea nucleara in locul fisiunii nucleare.
Exista si alte instalatii in care au loc reactii nucleare intr-o maniera controlata, incluzand generatoarele
termoelectrice radioizotope si bateriile atomice, care genereaza caldura si putere exploatand dezintegrarile

10

radioactive pasive, cum ar fi, de exemplu, instalatiile Farnswoth-Hirsch de producere a radiatiilor


neutronice.[4]

Istoria consumului de energie


Unica sursa de energie care a alimentat civilizatia noastra pana in acest secol a fost energia solara
, inmagazinata sub forma de energie chimica , prin procesul de fotosinteza , in surse regenerative
(lemnul, apele , vintul) sau in combustibili fosili (carbune , petrol , gaze) a caror constanta de formare
este de ordinul milioanelor de ani.
Am putea spune , farasa gresim prea mult , ca , sub aspect energetic am fost sclavii Soarelui si nu este
de mirare ca popoarele din antichitate au facut din Soare unul dintre principalii zei ai religiilor
primitive.
Una dintre problemele principale, de a carei solutionare depinde dezvoltarea civilizatiei noastre ,
problema care a revenit pe I plan al preocuparilor din ultimii ani , este asigurarea cu energia necesara
dezvoltarii activitatilor de baza care conditioneaza evolutia progresiva a nivelului de trai al populatiei
globului terestru. Cntitatea de energie consumata de omenire a crescut , din epoca primitiva pana acum ,
de 2,5 milioane de ori .Este evident ca o astfel de crestere , nu poate fi nu poate sa nu conduca la o
problema a energiei necesare pentru dezvoltarea viitoare a omeniri.
Fenomenul radioactivitatii a fost descoperite de fizicianul Becqerel pe 26 feb. 1896 cand acesta a
lasat cateva placi fotografice ferite de lumina, in apropierea unui minereu de uraniu. Developandu-le, a
descoperit ca acestea erau innegrite, ca si cand ar fi fost expuse la lumina. De aici, el a tras concluzia ca
minereul de uraniu emite radiatii necunoscute. De aceea fizicienii francezi Marie Curie si Pierre Curie
si-au dedicat multi ani cercetarii radiatiilor radioactive. Impreuna, acesti 3 cercetatori au primit premiul
Nobel pentru fizica in 1903.
Obtinerea energiei nucleare este conditionata de prezenta radiatiilor radioactive. Radioactivitatea
se prezinta ca un fenomen la care participa nucleele atomilor instabili, care se dezintegreaza emitand
particule sau radiatii. Razele (1) sunt nuclee de heliu, putin penetrante. Ele pot fi oprite chiar si de o
foaie de hartie . Razele sunt electroni, ce pot fi blocate de o foaie de aluminiu, iar Razele (3) sunt
energie pura, ele putand fi blocate de plumb . Acest tip de radiatie poate fi directionat asupra altor atomi.
Particulele radioactive sunt proiectate cu putere asupra nucleelor tinta. Ele umfla masa acestor nuclee
sau le sparg in fragmente . [11]

Impactul energiei nucleare asupra mediului


Iradierea indelungata, chiar cu doze mici, poate produce leucopenii, la malformatii congenitale,
pe cand iradierea cu doze mari duce la accentuarea leucopeniei, la eriteme, la hemoragii interne, caderea
parului, sterilitatea completa iar in cazurile extreme produce moartea.
Printre principalele surse de poluare radioactiva se numara:
a) Utilizarea practica in industrie, medicina, cercetare a diferitelor surse de radiatii nucleare,
care, ca materiale radioactive, se pot raspandi necontrolate in mediu
b) Exploatari miniere radioactive, la extragere, prelucrare primara, transport si depozitare, pot
contamina aerul, prin gaze si aerosoli, precum si apa prin procesul de spalare

11

c) Metalurgia uraniului sau a altor metale radioactive si fabricarea combustibilului nuclear, care
prin prelucrari mecanice, fizice, chimice, poate cuprinde in cadrul procesului tehnologic si produsi
reziduali gazosi, lichizi sau soliziS stocarea, transportul eventual evacuarea lor pot determina
contaminarea mediului
d) Instalatiile de rafinare si de retratare a combustibilului nuclear
e) Reactorii nucleari experimentali sau de cercetare, in care se pot produce industrial noi
materiale radioactive
f) Centralele nuclearoelectrice care polueaza mai putin in cursul exploatarii lor corecte, dar
mult mai accentuat in cazul unui accident nuclear
g) Exploziile nucleare experimentale, efectuate indeosebi in aer sau in apa si subteran, pot
contamina vecinatatea poligonului cat si intregul glob, prin depunerea prafului si aerosolilor radioactivi,
generati de catre ciuperca exploziei
h) Accidentele in transportul aerian, maritim, feroviar sau rutier a celor mai felurite materiale
radioactive.
Principalele elemente ce contribuie la poluarea radioactiva sunt clasificate si dupa gradul de
radioactivitate dupa cum urmeaza:
a) Grupa de radiotoxicitate foarte mare: 90Sr, 226Ra, 210Po, 239Pu
b) Grupa de radiotoxicitate mare: 45Ca, 89Sr, 140Ba, 131I, U natural
c) Grupa de radiotoxicitate medie: 24Na, 32P, 60Co, 82Br, 204 Tl, 22Na, 42K, 55Fe
d) Grupa de radiotoxicitate mica: 3H, 14C, 51Cr, 201Tl

Clasificarea
efectelor biologice
Efectele somatice Precoce
bine conturate
Intarziata
Efectele somatice Precoce
stochastice
Intarziata

Eritem, leucopenie, epilatie


Cancer de piele, osteosarcom
Tulburari neuro-vegetative
Leucemie, cancer tiroidian

Prima generatie Malformatii ereditare si congenitale; reducerea


natalitatii
Generatiile
Malformatii recesive, diminuarea capacitatii
urmatoare
imunobiologice
Dublarea necesitatilor de energie electrica, la fiecare 12-13 ani, a facut sa creasca brusc interesul
pentru reactorii nucleari, impunand dezvoltarea centralelor nuclearoelectrice, crestere competitivitatii
energiei electrice de origine nucleara si ridicarea continua a performantelor atinse de reactorii acestor
centrale, ca temperatura si presiunea agentului transportor de caldura, a puterii instalate pe unitatea de
masa a zonei active a reactorului. Insa fara masuri de radioprotectie corespunzatoare, reactorii nucleari
pot produce si
a) contaminarea partiala a mediului ambiant si anume
a atmosferei, prin produsele de fisiune volatile ca 131I, 133Xe
12

a apei folosita ca agent de racire


a solului din vecinatatea care se contamineaza cu produse de fisiune
b) o mare cantitate de deseuri radioactive, a caror evacuare pune probleme grele pentru a evita
contaminarea mediului in care se face evacuarea.
Aceasta sursa de energie - energia nucleara a fost adusa la cunostinta omenirii prin forta
distructiva si va fi multa vreme privita cu teama si suspiciune, intampinand destule obstacole in drumul
dezvoltarii ei in scopuri pasnice. De aceea se impune familiarizarea maselor largi cu probleme nucleare,
intrucat aplicatiile pasnice ale energiei nucleare se dovedesc esentiale pentru progresele si evolutia
societatii umane.[5]
Radiaiile
Radiaiile reprezint particule de mare vitez i unde electromagnetice care afecteaz
esuturilevii prin spargerea legturilor chimice i prin modificri biochimice. Exist mai multe tipuri
deradiaii, ce au impact diferit asupra organismelor. Particulele alfa sunt periculoase dac suntnhalate
sau ngerate, razele gamma i X ptrund adnc n corp, iar neutronii au o aciune i mai puternic.
Radiaiile cauzeaz cancer i boli genetice, ce pot aprea imediat, sau la foarte multtimp dup expunerea
la radiaii. Radiaiile scad de asemenea capacitatea corpului de a rspundela infecii, afectnd sistemul
imunitar.
Tipuri de radiaii
- radiaii alfa, pot fi oprite de o coal de hartie
- radiaii beta, pot fi oprite de o coal de aluminiu
- radiaii gamma, pot fi oprite de un perete de beton sau cantiti mari de ap.
Ciclul combustibilului nuclear
Mina minereu fabrica de concentrare uraniu concentrat rafinare oxid de uraniu
fabricade combustibil combustibil ardere n reactor combustibil uzat bazin de depozitare ncadrul
centralei depozitare intermediar depozitare final sau re-procesare.
Explorarea uraniului
nainte de a trece la minerit, rezervele de uraniu trebuiesc localizate, n general prin
prospeciuniale zonelor ce prezinta un nivel ridicat de radioactivitate. Locaiile identificate sunt
explorate iar mostrele sunt analizate de geologi.
Excavarea
Rezervele de uraniu sunt scoase la suprafa. Deoarece uraniul se gasete n concentraii mici
nscoara terestr, trebuiesc dislocate mari cantiti de roc. Ca atare, sunt generate mari cantitide
material steril.
Mcinarea
nainte de a fi tratat, minereul trebuie mcinat n particule fine. Dup prima mcinare,
minereuleste transformat intr-o pudr fin. n acest stadiu, minereul este pregtit pentru tratare ns are
loci difuzarea n mediu, pentru c dimensiunea mic a particulelor face foarte dificil
izolareamuncitorilor sau a mprejurimilor.
13

Concentrarea
Urmatoarele stadii depind n mare msur de tipul de minereu ce trebuie procesat. n general,sunt
adugate la minereul pulverizat mari cantiti de ap, acid sulfuric i alte substane. n urmaacestui
proces, 90% din cantitatea de uraniu este extras din minereu.
Precipitare i uscare
Aceast faz, de uscare, centrifugare i precipitare chimic, conduce la obinerea oxidului
deuraniu (U3O8), numit yellowcake. Acest este materialul brut pentru combustibilul nuclear.
Obinerea combustibilului nuclear
n acest stadiu, oxidul de uraniu este rafinat i se obin pastile de uraniu ce vor
constituicombustibilul de ars n reactoarele nucleare. Centralele nuclear-electrice pot folosi
uraniulnatural, izotopul U235, sau un izotop U238, obinut n urma unui proces de imbogire.[3]

Despre deseuri radioactive


Ca toate celelalte activitati umane, activitatile nucleare produc, in mod inerent, deseuri. Prin definitie,
deseuri radioactive inseamna acele materiale rezultate din activitatile nucleare, pentru care nu s-a prevazut nici
o intrebuintare ulterioara si care contin sau sunt contaminate cu radionuclizi in concentratii superioare
limitelor de exceptare reglementate de autoritatea nationala de reglementare, autorizare si control a
activitatilor nucleare. Mentionam ca in Romania, in conformitate cu prevederile legale in vigoare,
combustibilul nuclear uzat este considerat deseu radioactiv.
In afara de caracterul radioactiv, deseurile radioactive mai au o serie de caracteristici care le
deosebesc de celelalte tipuri de deseuri, cum ar fi:

Volum mic in raport cu celelalte tipuri de deseuri;

Spre deosebire de substantele chimice toxice, materialele radioactive se dezintegreaza,


pierzindu-si dupa un timp caracterul radioactiv;

Imediat ce sunt generate, deseurile radioactive sunt colectate, caracterizate si inregistrate


in baze de date, tot traseul lor ulterior fiind riguros monitorizat;

Manipularea materialelor radioactive, proiectarea si administrarea depozitelor de deseuri


radioactive se fac cu respectarea unor reglementari foarte stricte;

Deoarece o mare parte a cercetarii si dezvoltarii a fost indreptata spre masuri de siguranta
in tratamentul deseurilor, proiectarea containerelor, transport si depozitare definitiva, in acest moment
exista solutii tehnice care asigura depozitarea lor in siguranta.

14

Clasificarea deseurilor
Clasificarea deseurilor radioactive din Romania este conforma celei recomandate de AIEA, general
valabila in tarile Uniunii Europene. Aceasta clasificare este prezentata in tabelul de mai jos:

Clasa

Continut

deseuri

de radionuclizi

Concentratie
alfaradionuclizi

Optiune
Putere

de

termica

depozitare
definitiva

- preponderent

Deseuri
slab si mediu
radioactive cu
timp de viata
scurt
(LILW-SL)

radionuclizi emitatori
beta-gama cu durata de
viata scurta (T1/2 < 30
ani)

<4 kBq/g

<2kW/mc

>4 kBq/g

<2kW/mc

Depozitare
la suprafata

- cantitati mici de
emitatori alfa cu durata
de viata lunga (T1/2 > 20
ani)
- preponderent

Deseuri
slab si mediu
radioactive cu
timp de viata
lung
(LILW-LL)

radionuclizi emitatori alfa


cu durata de viata scurta
(T1/2 > 20 ani)
- cantitati mici de

Depozitare
geologica

emitatori beta-gama cu
durata de viata scurta
(T1/2
< 30 ani)

Deseuri
inalt active
(HLW)

Depozitare

- preponderent
radionuclizi emitatori

>4kBq/g

beta-gama cu durata de

>2kW/mc

geologica la
mare
adancime

viata scurta (T1/2 < 30

15

ani)
- cantitati importante de
radionuclizi emitatori alfa
cu durata de viata
lunga (T1/2 > 20 ani)

Clasificarea deseurilor radioactive in functie de modul de depozitare definitiva

Ciclul deseurilor
Pre-tratare. oricare dintre sau toate operatiile anterioare tratarii, cum ar fi: colectarea, sortarea,
neutralizarea, decontaminarea.
Caracterizare. Determinarea proprietatilor fizice, chimice si radiologice ale deseurilor, in scopul
stabilirii necesitatilor de tratare si conditionare sau a adecvarii lor pentru manipulare, procesare stocare
sau depozitare finala.
Tratare. Operatiile efectuate in scopul cresterii securitatii sau din motive economice prin
schimbarea caracteristicilor deseurilor. Obiectivele tratarii sunt: reducerea volumului, indepartarea
radionuclizilor din deseuri, schimbarea compozitiei.
Conditionare. Operatia prin care se produce coletul cu deseuri, corespunzator pentru
manipulare, transport, depozitare intermediara si/sau depozitare definitiva. Conditionarea poate include
conversia deseului intr-o forma solida, includerea deseului intr-un container, si includerea acestuia ntrun supraambalaj.
Depozitare intermediara. Plasarea deseurilor radioactive intr-o instalatie nucleara in scopul
izolarii, protectiei mediului si controlului de catre personal, cu intentia de a fi recuperate. Se utilizeaza,
cu sens echivalent, termenul stocare intermediara.
Depozitare definitiva. Amplasarea si pastrarea deseurilor radioactive intr-un depozit amenajat
sau o anumita locatie fara intentia de a fi recuperate.[12]

Depozitarea deseurilor radioactive din Romania


In conformitate cu Normele fundamentale pentru gospodarirea in siguranta a deseurilor radioactive
(NDR-01) emise de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) fluxul deseurilor
radioactive cuprinde o etapa de depozitare intermediara si o etapa de depozitare definitiva.
Depozitarea intermediar a deseurilor radioactive implica mentinerea deseurilor radioactive
astfel nct:

s fie asigurata izolarea, protectia populatiei si a mediului si monitorizarea;

s fie asigurate actiuni cum ar fi: tratarea, conditionarea si depozitarea definitiva.


In unele cazuri depozitarea intermediara poate fi practicata din considerente tehnice cum ar fi:
16

stocarea deseurilor de viata scurta pentru asigurarea dezintegrarii si apoi eliberarea

nerestrictiva;

stocarea deseurilor inalt active din considerente termice inainte de depozitarea geologica.

In conformitate cu legislatia in vigoare, responsabilitatea pentru depozitarea intermediara a


deseurilor radioactive revine producatorilor de deseuri.
Depozitarea definitiv este ultima etapa din sistemul de gospodarire a deeurilor radioactive.
Aceasta consta in principal in plasarea deseurilor radioactive in instalatii de depozitare cu asigurarea
unei securitati rezonabile, fara intentia de a fi mutate si fara a asigura supravegherea si intretinerea pe
termen lung. Securitatea este in principal realizata prin concentrare si retinere care implica izolarea
deseurilor radioactive condiionate in depozitul definitiv.
Responsabilitatea pentru depozitarea definitiva a deseurilor radioactive, implicand activitatile de
amplasare, proiectare, constructie, operare, inchidere si monitorizare post-inchidere a depozitelor
definitive, revine Agentiei Nucleare si pentru Deseuri Radioactive.[13]
Opt tari, printre care si Romania, poarta negocieri pentru gazduirea unui depozit de deseuri
nucleare din Uniunea Europeana si pentru asigurarea tranzitului unor astfel de deseuri, relateaza
publicatia The Times. Specialistii romani considera ca, daca ar accepta, Romania ar avea numai de
pierdut. Pe teritoriul tarii noastre sunt depozitate in prezent circa 1.400 de tone de reziduuri radioactive.
Romania, Bulgaria, Polonia, Slovenia, Slovacia, Lituania, Olanda si Italia poarta discutii legate de
crearea unui depozit subteran in Estul Europei pentru reziduuri nucleare, insa nici unul dintre state nu sia exprimat inca disponibilitatea de a fi gazda, dupa cum a anuntat expertul citat de The Times, Neil
Chapman, de la Asociatia Regionala si Internationala de Depozitare, organizatie din Elvetia implicata in
discutii. Deocamdata autoritatile romane si-au anuntat intentia de a construi doua noi depozite pentru uz
intern.
Argumentele pentru alegerea Europei de Est ca loc de depozitare nu au fost facute publice, dar se
pare ca au fost alese state care au activitate in domeniu, considera presedintele Comisiei de mediu din
Senatul Romaniei, Petru Filip. Vicepresedintele comisiei, senatorul Sever Constantin Cibu, este de
parere ca, daca tara noastra ar accepta construirea pe teritoriul sau a unui astfel de depozit, "ar avea
numai de pierdut". "Anihilarea deseurilor rezultate din activitati nucleare este extrem de costisitoare si
Europa, ca sa nu plateasca aceste sume mari, prefera sa depoziteze reziduurile la niste fraieri",
ne-a declarat Cibu, care si-a argumentat teoria prin exemplul altor "state slab dezvoltate care au gresit
acceptand sa gazduiasca depozite de reziduuri radioactive, pentru ca deseurile acestea lasa urme adanci".
Marele risc este in cazul unui cataclism, cum ar fi un cutremur ce ar putea afecta siguranta
depozitelor si "ar declansa un dezastru ecologic". Petru Filip este de parere ca din cauza riscului adus de
un astfel de depozit acesta va fi gazduit de mai multe state: "Nu cred ca o singura tara isi va asuma
aceasta misiune, este vorba despre o raspundere comunitara".
Mai multe organizatii de mediu si-au exprimat ingrijorarea in legatura cu depozitele de reziduuri
nucleare pe teritoriul Romaniei. Csongor Kovacs, de la Asociatia "Transilvania Verde", spune ca
17

"deseurile radioactive sunt o amenintare prea mare din punct de vedere al sigurantei mediului si al
sanatatii populatiei". "Nu cred ca pentru orice suma de bani sau alt profit putem sa acceptam un
asemenea depozit care mentine prezent riscul de accident pe cateva sute de ani", a explicat ecologistul.
Cu toate ca Romania si-a exprimat sustinerea pentru aceasta strategie, conform portalului World
Nuclear News, presedintele Consiliului National pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN),
Vajda Borbala, spune ca Romania nu are in vedere importul ori depozitarea de reziduuri nucleare
provenite din alte tari, precizand ca acest lucru este stabilit prin Legea 111/1996, in vigoare. Riscurile
implicate de existenta unui depozit de deseuri radioactive, spune Borbala, "sunt ca acestea, daca nu sunt
stocate in conditii sigure, sa se infiltreze in ape si sa afecteze biosfera". Senatorul Sever Cibu,
vicepresedinte al Comisiei de mediu, spune ca apele din Bihor care provin din fostele exploatari de
uraniu contin si acum urme de substante radioactive, fiind de nefolosit.
Presedintele CNCAN, Vajda Borbala, a declarat ca Romania are, in prezent, doua depozite pentru
deseuri nucleare rezultate in urma activitatii de profil din tara: unul la Cernavoda, "unde se afla peste
638 de tone de uraniu compuse din combustibil nuclear ars, cel mai toxic deseu nuclear, care poate
ramane acolo, in conditii de siguranta, pana la 100 de ani", iar cel de-al doilea depozit se afla la Baita, in
judetul Bihor. Acesta are o capacitate de 20.000 de butoaie metalice de cate 100 de kilograme, din care
numai 7.900 sunt "ocupate", continand deseuri rezultate din activitati de cercetare si din industria
farmaceutica.
Presedintele Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive (ANDRAD), Gheorghe Ionita, a
anuntat ca in Romania urmeaza sa fie construite inca doua depozite. Unul, pana in 2015, in localitatea
Saligni din judetul Constanta depozit pentru deseurile radioactive din materiale textile, uleiuri, rasini,
piese metalice si materiale plastice cu izotopi de carbon si tritiu rezultate in urma activitatii reactoarelor
de la Cernavoda. Cel de-al doilea va fi construit pana in anul 2050 si va fi folosit pentru a depozita tot
combustibilul uzat de la Cernavoda.[14]
De ce nu putem trimite deeurile nucleare n spaiu?

Reactoarele nucleare de pe mapamond au generat zeci de mii de tone de deeuri nucleare i


soluia curent este pur i simplu stocarea lor, fapt nelipsit de pericole: o explozie la ntreprinderea
Mayak pentru deeurile nucleare de lng Kyshtym, Rusia, n 1957 rmnte al treilea cel mai grav
dezastru nuclear din istorie, dup Cernobl i Fukushima.

18

n cutare de alternative, posibilitatea de a lansa deeurile n afara sistemului nostru solar sau spre
Soare a fost investigat de multe ori, dar folosirea rachetelor ridic pericolul unei eliberri accidentale a
deeurilor n atmosfer, n cazul unei explozii.
Unele studii au investigat posibilitatea folosirii unor lasere de putere mare pentru a trimite
capsulele n spaiu, dar problemele de natur economic, fiabilitate i de siguran - plus provocrile
legale - au dus la abandonarea acestei opiuni. [15]

Cele mai periculoase locuri radioactive de pe planeta

Conform unui raport, intocmit de Institutul Blackmith din New York, sase puncte pe glob prezinta risc
maxim de toxicitate, din cauza radionuclizilor, iar tehnica de care dispune omenirea nu este capabila inca sa
stopeze riscurile.
Toate aceste puncte au vechime de decenii, dar pericolele nu au fost inlaturate nici astazi, scrie Infoniac.
1. Hanford, SUA
Complexul Hanford a fost principala baza, unde s-a construit bomba lasata la Nagasaki in 1945.
Ulterior, complexul s-a dezvoltat, pe masura ce evolua Razboiul Rece, dar in prezent este dezafectat.
Cu toate acestea, pe respectivul amplasament se mai gasesc inca 60% din deseurile intens radioactive
ale SUA si anume: 204 mii mc deseuri lichide, 710 mii mc solide si un volum nedefinit de ape subterane
contaminate, care se intind pe un areal de 500 kmp.
2. Marea Mediterana
Timp de multi ani, periculoasa organizatie Ndrangheta apartinand mafiei italiene, a fost acuzata de a fi
folosit marea ca loc convenabil pentru depozitat deseuri, inclusiv cele radioactive. Se banuieste ca, din 1994 si
pana in prezent, au fost scufundate in mare 40 de nave, incarcate cu deseuri radioactive si toxice.
Deocamdata nu se cunsoc detalii care sa cuantiifice pericolele, dar specialistii atrag atentia ca, in ziua
cand sutele de containere, uzate de vreme, nu vor mai putea pastra etanseitatea, exista riscul ca una din cele
mai pitoresti mari din lume sa cunoasca realitatea unui neinchipuit dezastru ecologic.
19

3. Largul coastelor somaleze


Tot pe seama mafiei italiene se pune si folosirea apelor maritime ale Somaliei ca cimitir pentru
deseurile toxice si radioactive, care nu si-au gasit locul undeva, mai apropape de zona europeana.
Mafia a profitat de slabiciunile autoritatilor somaleze, incapabile sa apere propriul spatiu marin, reusind
sa faca disparute 600 de butoaie cu deseuri toxice si radioactive. In programul pentru mediu al ONU figureaza
cazul acestor containere, unele din ele ajunse in ocean cu prilejul unui tsunami petrecut in zona in anul 2004.
Scaparea deseurilor din containere n-ar afecta statiuni superbe ca cele de pe Mediterana, dar ar fi poate
lovitura cea mai grea pentru populatia somaleza, una din cele mai sarace de pe glob.
4. Rusia - statia nucleara, candva secreta, "Maiak"
La statia nucleara din nord-estul Rusiei s-a produs in anul 1957 un mare dezastru nuclear, tinut multa
vreme strict secret. In momentul exploziei, materiale radioactive, in cantitate de 100 de tone, au fost arucate in
aer, contaminand o zona vasta.
Evenimentul a fost bine ascuns pana in anul 1980, cand s-a aflat nu numai de respectiva explozie, ci si
de faptul ca, la inceputul anilor '50, deseurile radioactive erau deversate, din inconstienta, in raul Karaciai, din
apropiere.
Astazi, expertii apreciaza ca zona raului Karaciai are cel mai ridicat grad de radioactivitate din toate
regiunile populate ale globului. Se estimeaza ca radioactivitatea zonei a afectat pana acum grav circa 400.000
de persoane.
5. Sellafield, Marea Britanie
Situat pe coasta de vest a Angliei, complexul Sellafield este principalul producator de echipamente
electronucleare din Marea Britanie. Aici se gasesc 400 de constructii, raspandite pe o suprafata de 10 kmp,
unde lucreaza aproximativ 10.000 de persoane.
Doua accidente nucleare s-au produs in acest loc. Primul a fost in 1957, cand, in timpul unei activitati
de intretinere, s-a produs un incendiu care a durat cateva zille. Un nor radioactiv a emanat in atmosfera,
concentratia lui nefiind insa atat de mare incat sa aiba de suferit populatia Europei.
Al doilea accident s-a produs in 2005, cand 83.000 litri de lichid radioactiv a scapat de sub control,
scurgandu-se intr-un recipient tampon, prevazut anume pentru situatiile de exceptie.
Dupa ce statia a fost oprita doi ani, activitatea a reinceput, cu precautie. Totusi, nu se poate evita
deversare unor deseuri in mare, unde apele au un grad ridicat de radioactivitate.
6. Combinatul chimic din Siberia, Rusia
Situat in regiunea Tomsk din Siberia, Combinatul produce materiale si accesorii necesare industriei nucleare,
fiind unul din cele mai mari din lume. Se considera nesigur, intrucat numai intre anii 1961 si 1963, aici au avut
loc 12 diverse avarii, mai mari sau mai mici.
Expertii retin pericolul deosebit pe care il pezinta deseurile in stare lichida care contin 124 tone
substante solide, dizolvate sau in suspensie si depozitate in recipienti vechi. Calitatea recipientilor si vechimea
lor face in prezent ca pericolul scurgerii in sol sa fie iminent si nimeni nu stie daca asemenea scurgeri n-au si
inceput, dat fiind gradul ridicat de radioactivitate din zona. [16]

20

Cinci "comaruri" despre energia nucleara

1. Cea mai mare problema a energiei nucleare este legat de siguran.


Sigurana este n mod evident o problem important n ceea ce privete energia nuclear, aa
cum tragedia din Japonia arat clar. Cu toate acestea, ani de zile, cea mai mare provocare pentru energia
nuclear sustenabil nu a fost legat de siguran, ci de costuri.
n Statele Unite, construcia de noi centrale nucleare a fost deja ncetinit chiar nainte de
catastrofa nuclear de la Three Mile Island din 1979; dezastrul doar i-a pecetluit soarta. Ultima central
nuclear a nceput s funcioneze n 1996, dar construcia sa a nceput n 1972. Astzi, energia nuclear
rmne considerabil mai scump dect energia produs de combustibili sau gaz, n principal pentru c
centralele nucleare sunt extrem de scumpe de construit. Chiar dac estimrile variaz, o central poate
costa pn la 5 miliarde dolari. Un studiu din 2009 al MIT a estimat costul de producere a energiei
nucleare (n care intra inclusiv construcia i ntreinerea centralei i combustibilul necesar) cu
aproximativ 30% mai mare dect cel necesar pentru producerea de energie pe baz de combustibili fosili
sau gaz.
2. Centralele nucleare sunt inte pentru teroriti.
Exist cu siguran riscuri reale: expertul n domeniul nuclear, Matthew Bunn, de la Universitatea
Harvard, a artat c atacurile teroriste bine planificate ar putea produce un colaps simultan al mai multor
sisteme de backup (rcire), aa cum se ntmpl n prezent la reactoarele din Japonia. Cu toate acestea,
este cu mult mai greu s vizezi o central nuclear dect s-ar putea crede, iar teroritii vor ntmpina
dificulti mari n a reproduce impactul fizic pe care cutremurul de sptmna trecut l-a avut asupra
21

reactoarelor japoneze. De asemenea, ar fi greu ca acetia s treac dincolo de cupolele de beton i de alte
bariere care nconjoar acum reactoarele din SUA. i cu toate c atacuri asupra centralelor nucleare au
fost ncercate n trecut - cel mai notoriu fiind cel al separatitilor basci, n Spania, n 1977 - niciunul nu a
condus la pagube pe scar larg.
3. Democraii se opun energiei nucleare; republicanii sunt pentru.
Da, este adevrat c republicanii sunt entuziati cu privire la energia nuclear, iar democraii sunt
sceptici. n plus, muli politicieni republicani ajut industria nuclear, oferind garanii la mprumuturi
pentru dezvoltatorii nucleari, n timp ce numeroi democrai se opun. Cu toate acestea, politica energiei
nucleare s-au schimbat n ultimii ani, n principal din cauza schimbrilor climatice. Democraii, inclusiv
muli susintori ai micrii de protecie a mediului, au devenit mai deschii cu privire la recurgerea la
energia nuclear, ca opiune pe scar larg pentru furnizarea de energie cu emisii zero. Cu toate acestea,
dei democraii deveniser mai deschii fa de energia nuclear, puini au devenit deplin entuziati.
Tragedia din Japonia i-ar putea face pe muli s i reconsidere poziia.
4. Energia nuclear este cheia pentru independena energetic.
Atunci cnd oamenii vorbesc despre independena energetic, ei se gndesc la petrol, pe care majoritatea
l folosim pentru autovehicule i n producia industrial. Atunci cnd vorbesc despre energia nuclear,
oamenii se gndesc la electricitate. Mai mult energie nuclear nseamn crbune mai puin, mai puin
gaz natural, mai puin energie hidroelectric i eolian. Cu toate acestea, dac nu vom ncepe s
folosim energia nuclear pentru mainile noastre, mai mult energie nuclear nu va nsemna mai puin
petrol.
5. O mai bun tehnologie poate face energia nuclear mai sigur.
Tehnologia poate spori sigurana, dar vor exista ntotdeauna riscuri n ceea ce privete energia nuclear.
Reactoarele japoneze foloseau o tehnologie veche care le-a sporit vulnerabilitatea. Urmtoarea generaie
de reactoare va fi "racit pasiv", ceea ce nseamn c dac sistemul de backup va cdea, aa cum s-a
ntmplat n Japonia, topirea va putea fi evitat mai uor. Chiar dac sistemele de backup variaz,
caracteristica lor comun este lipsa dependenei de o surs extern de energie.
Cu toate acestea, ceea ce s-a ntmplat n Japonia ne amintete c vulnerabilitile neanticipate
sunt inevitabile n orice sistem extrem de complex. O proiectare atent poate minimaliza posibilitatea
unor dezastre, dar nu le poate elimina. Operatorii i autoritile vor trebui s se asigure c sunt pregtite
pentru a face fa unor probleme neateptate, chiar pe msur ce lucreaz pentru a le preveni.[17]

22

Avantaje si Dezavantaje ale Centralelor Nucleare


Avantaje

Este economica: o tona de U-235 produce mai multa energie decat 12 milioane de barili
de petrol.

Este curata in timpul folosirii si nu polueaza atmosfera.

Dezavantaje

Centralele nucleare sunt foarte scumpe

Produc deseuri radioactive ce trebuie depozitate pe perioade lungi de timp pana sa devina
inofensive

Exista posibilitatea unor accidente nucleare; in acest fel sunt poluate zone intinse si poate
produce imbolnavirea si moartea a sute de persoane.[11]

Efecte radioactivitate asupra mediului si omului


Razele Alpha nu pot penetra pielea umana sau hainele, insa sunt nocive care reusesc sa patrunda
in organism . Razele Beta provoaca leziuni ale pielii si afecteaza organismul. Razele Gamma si X sunt
cele mai nocive. Acestea au un nivel mare de energie si distrug tesuturile umane.
Expunerea de scurta durata la radiatii duce la arsuri. De asemenea, anumite afectiuni cauzate de
radiatii sunt asociate cu iradierea. Expunerea pe termen lung duce la cancer si mutatii genetice grave.
Iradiera se produce in etape, pe o perioada de timp nedeterminata, in functie de doza de radiatii
absorbita si de perioada de expunere . Radiatiile distrug celulele corpului uman, cele mai vulnerabile
fiind celulele tractului intestinal si cele din maduva osoasa.
In prima faza de iradiere, o persoana are stari de greata, varsaturi, febra si dureri puternice de cap.
In faza a doua, organismul este foarte slabit si apar si alte efecte secundare precum caderea parului,
hipotensiune sau scaderea imunitatii. In cazurile de iradiere puternica, decesul survine chiar si in 2 - 3
saptamani.
In functie de intensitatea si durata radiatiei, simptomele se pot instala mai rapid. Printre primele
simptome ale iradiatii se numara greata si ameteala. In urma unei expuneri mari, simptomele pot apare
chiar si in 10 minute.
Tot acum tensiunea arteriala scade. Aceste simptome sunt urmate de febra, diaree si dureri de cap.
Dupa aceasta prima etapa, persoana iradiata are o stare de slabiciune si de oboseala, incepe sa ii cada
parul, iar scaderea imunitatii este insotita de numeroase infectii.
Radiatiile provoaca insa si mutatii genetice, care duc la aparitia tumorilor si cancerului. Cancerul
poate aparea si in cateva decenii de la iradiere.

23

Arsuri survenite in urma bombei de la Nagasaki

In functie de valorile radiatiilor, impactul lor asupra organismului este urmatorul:

2 milisiverti/an: nivel de radiatie normal, la care suntem expusi zilnic


100 milisiverti/an: nivelul de la care creste riscul de cancer

1000 milisiverti cumulati: aceasta doza cauzeaza forme fatale de cancer

1000 milisiverti intr-o singura doza: la aceasta doza scade numarul de leucocite si apar si
primele simptome ale iraditiei, precum greata

5000 milisiverti intr-o singura doza: decesul intervine intr-o luna de la expunerea la
radiatii

10.000 milisiverti intr-o singura doza: decesul intervine in 2 - 3 saptamani de la


expunerea la radiatii.[18]

24

BIBLIOGRAFIE
[1].http://www.arhiconoradea.ro/Info%20Studenti/Note%20de%20curs/Ionescu%20Gh/1%20SISTEME%20E
NERGETICE%20IN%20CONSTRUCTII/8%20ENERGIA%20NUCLEARA.pdf
[2].http://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.7.5.html
[3] https://www.scribd.com/doc/120292463/Impactul-energiei-nucleare-asupra-mediului
[4] http://www.descopera.org/energia-nucleara-aplicatii-si-implicatii/
[5] http://www.referatele.com/referate/fizica/online7/Energie-nucleara---efectele-sale-asupra-omului-simediului-referatele-com.php
[6] http://www.tsarbomba.org/
[7] http://en.wikipedia.org/wiki/Nuclear_power
[8] http://en.wikipedia.org/wiki/Nuclear_submarine
[9] http://www.nuclearspace.com/content_scitech1.aspx
[10] http://www.chemgeneration.com/ro/milestones/energia-nuclear%C4%83.html
[11] http://www.e-scoala.ro/fizica/energie.html
[12] http://www.agentianucleara.ro/?page_id=255
[13] http://www.agentianucleara.ro/?page_id=259
[14] http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/-europa-vrea-sa-depoziteze-deseurile-nuclearela-fraieri---printre-acestia-si-romania-177815
[15]http://www.scienceworld.ro/q-a/de-ce-nu-putem-trimite-de-eurile-nucleare-in-spa-iu-12460.html
[16]
http://www.ziare.com/mediu/energia-nucleara/cele-mai-periculoase-locuri-radioactive-de-peplaneta-1121932
[17]http://www.romanialibera.ro/actualitate/international/cinci--cosmaruri--despre-energia-nucleara219765
[18]http://sanatate.acasa.ro/boli-7/efectele-radiatiilor-asupra-organismului-uman-151200.html
[19]http://ro.wikipedia.org/wiki/Accidentul_nuclear_de_la_Fukushima-Daiichi

25