Sunteți pe pagina 1din 43

C.

Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

TURNURI SI PILONI CU STRUCTURA DIN OTEL


PARTEA I

TURNURI PENTRU TELECOMUNICATII

Emisia de unde radio se face pe lungimi de unde diferite, astfel:


unde lungi (lungimi de 300025000 m);
unde medii (lungimi de 2003000 m);
unde scurte (lungimi de 10200 m);
unde ultra-scurte ( lungimi de cativa cm).
In concordanta cu diferitele lungimi de unde sistemele adoptate de transmisie sunt:
turnuri de cel mult 300 m inaltime sau piloni la varful carora sunt dispuse antenele pentru
transmisiile in benzi de frecvente joase (unde lungi) ;
piloni cu antene plasate in varf sau piloni de emisie de cel mult 370 m inaltime, pentru unde
medii;
antene amplasate pe turnuri sau pe piloni de inaltimi maxime de 125 m pentru undele
scurte.
Turnurile de televiziune sunt structuri de inaltimi mult mai mari (for ex. Oklahoma City
Tower de 480 m)

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

Sistemele de transmisie si receptie prin unde radio necesita constructii speciale care sa poata
asigura in conditii optime acest proces.
Ele pot fi de doua categorii: turnuri cu inaltimi mari si foarte mari, incastrate la baza si libere
la partea superioara, acolo unde se amplaseaza antena propriu-zisa si respectiv, piloni
ancorati cu cabluri si articulati la nivelul fundatiilor. Aceasta ultima varianta este utilizata in
special la sistemele emitatoare de unde radio.

PERFORMANTE PE MAPAMOND
Asia: Burj Dubai 818 m 2009 United Arab Emirates
Africa: OMEGA transmitter Chabrier 428 m 1976 Runion (France)
North America: KVLY-TV mast 629 m 1963 (U. S. A.)
South America: Omega Tower Trelew 366 m 1971 Argentina
Europe: Warsaw radio mast 646 m 1974 Poland
Oceania: VLF transmitter Lualualei 458 m 1972 Hawai'I (U. S. A.)

Ostankino Tower 540.1 m 1967


Cel mai inalt turn ne-ancorat din Europa timp de 42 ani

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

KVLY-TV pilon ancorat, 629 m, 1963


Blanchard, N. Dakota, S.U.A.

Datorita necesitatii unui potential electric de


120 kV intre pilon si teren, acesta a fost rezemat
pe un izolator din portelan de 2 m inaltime.
Pilonul a functionat ca emitator (1/2 lungimea
de unda) asa incat inaltimea sa proiectata a fost
de jumatate de unda pe frecventa de emisie.
Semnalele sale de emisie de 2 megawatts putere
erau receptionate pe toata suprafata Europei,
Africa de Nord si chiar in America de Nord.
Consumul de otel dupa unele surse: 380 tone
(surse poloneze declara un consum de 420 tone)

C.N. Tower Toronto, 553 m, 1976

Willis Tower ( Sears Tower), 442 m, Chicago, Illinois

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

Burj Dubai 818 m 2009United Arab Emirates Pilon ancorat radio, 646 m 1974, Varsovia

TURNURI CU STRUCTURA DIN OTEL


Cele mai intalnite tipuri de structuri asociate cu
turnurile de radio-televiziune sunt:
- Structuri cu zabrele spatiale cu sectiuni simple, regulate,
patrate sau triunghiulare (figura a);
- Structuri cu sectiunea inelara constanta sau trunghi de
con (panze subtiri), figura b.
Caracteristica principala este raportul foarte mare
dintre inaltimea turnului si dimensiunea relevanta
a sectiunii sale.

Turnurile pot avea si 6 sau 8 fete, aceste solutii fiind


mai deosebite insa mai putin economice si mai dificil de
asamblat din punctul de vedere al tronsoanelor de
expeditie.
Zveltetea turnului este un criteriu important de
proiectare datorita urmatoarelor consideratii:
- Momentul de rasturnare de la baza turnului datorat
actiunilor orizontale (vant, seism) trebuie conttracarat de
actiunea comuna a fortelor de stabilizare (actiunile
verticale, permanente si variabile).
- Deformata generalizata a turnului concretizata prin
sageata orizontala la varf, datorata actiunilor statice si
dinamice trebuie mentinuta drastic intre valori limita.

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

TURNURI CU STRUCTURA DIN OTEL

Diferite solutii adoptate pentru turnuri:


a de inaltimi reduse; b de inaltimi mari si foarte mari;
c sisteme de contravantuire utilizate la barele comprimate
de lungimi sporite pentru a limita lungimea de flambaj;
d- diafragme

6
Turn cu structura combinata otel-beton armat
( Turnul de televiziune RTV, Bucuresti)

CELE MAI IMPORTANTE TURNURI DE TELECOMUNICATII DIN LUME

Localitate,

Anul executiei,

Inaltimea (m)

Canadian National (CN) Tower, Toronto 1975, 553


Ostankino Tower, Moscow, 1967, 537
KFVS TV Tower, Missouri, 1960, 511
Oriental Pearl Tower, Shanghai, 1995, 468
Milad Tower, Teheran, 2005, 435
Menara Kuala Lumpur, Kuala Lumpur, Malaysia1996, 421
Tianjin TV Tower,Tianjin, China1991, 415
Central Radio & TV Tower, Beijing 1992 405
Kiev TV Tower,Kiev, Ukraine1973 385
Tashkent Tower, Tashkent, Uzbekistan, 1985 375
Liberation Tower, Kuwait City, 1996, 372
Alma-Ata Tower, Almaty, Kazakhstan,1983, 371
Riga TV Tower, Riga, Latvia,1987, 368
Fernsehturm Tower, Berlin, Germany1969, 368
Stratosphere Tower, Las Vegas, United States,1996, 350
Macau Tower, Macau, China, 2001, 338

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

Turn,

SECTIUNI TRANSVERSALE SI PROFILE DIN OTEL


UTILIZATE LA TURNURI SI PILONI

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

Pe inaltime forma turnurilor urmareste forma solidului de egala presiune.


In sectiune , latura patratului sau triunghiului are dimensiunile aproximative de 1/8
....1/15 din inaltimea totala iar la varf latura are minim 1...2 m, panta de inclinare a
ramurileor stalpului fiind de 2.5 ...5%.

1. ACTIUNI
Turnurile sunt structuri spatiale inalte incastrate in fundatii si libere la partea superioara schema statica
simplificata fiind cea a unei console cu o sectiune foarte redusa, solicitata atat in lungul cat si normal la
axa sa neutra
Actiunile sunt reprezentate de:
incarcari permanente;
incarcari variabile- greutatea echipamentlului si personalului,, alte incarcari impuse de diferite
necesitati functionale ;
incarcari climatice actiunea vantului cu intensitate maxima, actiunea inghetului (chiciura) actiuni din
temperaturi maxime,/minime, respectiv combinatiile acestora . In cazul combinatiilor se iau in
consideratie coeficientii de reducere datorita simultanetatii ( intensitatea redusa a actiunii vantului,
valori reduse ale variatiilor de temperatura).
actiunea seismica .
2. GRUPARI DE ACTIUNI
In mod obisnuit gruparile actiunilor variabile luate in calcul sunt urmatoarele:
A. STARILE LIMITA ULTIME DE REZISTENTA SI STABILITATE:
Vant cu intensitate maxima, temperaturi de 10150 C;
Chiciura impreuna cu vant, intensitate redusa, temperaturi de 50 C;
In lipsa vantului si a chiciurei, temperaturi maxime /minime corespunzator zonarii climatice. Astfel, pe
teritoriul Romaniei, se inregistreaza t max, vara = 400C si t min, iarna =300C.
Toate actiunile vor fi luate in calcul cu coeficientii lor partiali de siguranta si de factorii de grupare.
B. STARILE LIMITA DE SERVICIU : gruparile isi mentin structura interna insa se vor aplica coeficientii
partiali si de grupare aferenti starii limita .

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

ACTIUNI SI GRUPARI DE ACTIUNI LA TURNURI SI PILONI

ANALIZA STRUCTURALA A TURNURILOR SI PILONILOR


1.
2.
3.

Fortele interne si momentele se determina pe baza unei analize globale elastice, in


concordanta cu SR EN 1993-1-1.
Efectele de ordin II (analiza elastica nelineara) sunt laute in consideratie atunci cand
deformarile structurii sunt semnificative (cazul turnurilor cu incarcari mari).
In general, turnurile cu zabrele se analizeaza pe structura initiala (analiza de ordin I);
pentru pilonii ancorati si cosurile de fum ancorate se adopta un calcul de ordin II.
Comportamentul nelinear al ancorelor este de asemenea luat in consideratie conform
SR EN 1993-1-11.

Incadrarea simpla (structuri alcatuite din triunghiuri): imbinarile dintre elemente pot fi
considerate ca nu dezvolta momente, in cadrul analizei globale nodurile fiind considerate
articulate.
Incadrarea continua (structuri netriunghiulare): in cadru analizei elastice se poate pune in
evidenta o continuitate in imbinari rigide.
Structuri triunghiulare la care se considera continuitatea (prinderi rigide si semirigide).
Analiza elastica se bazeaza pe caracteristicile moment-rotire sau forta-deplasare).
Noduri tip articulatie formala: conexiunea este capabila sa transmita eforturile fara
dezvoltarea unor momente semnficative care pot afecta elementele sau structura in
ansamblu, ea permitand rotiri sub incarcari de calcul.
Noduri rigide: nodurile rigide se considera ca au o rigiditate la rotire suficienta care sa
justific e ipoteza continuitatii totale.
Noduri semi-rigide: acestea nu satisfac criteriile unui nod articulat nici a unui nod rigid insa
sunt capabile sa transmita eforturi axiale si momente.

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

MODELAREA IMBINARILOR

10

CALCULUL ELEMENTELOR STRUCTURII

Recomandarile anexelor G si H privind rezistenta la flambaj la turnuri si piloni cu zabrele

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

Elementele comprimate se calculeaza dupa procedeele urmatoare:


1- metode specifice prezentate in anexele G si H din SR EN 1993-3-1;
2- metoda generala dupa SR EN 1993-1-1, anexa B. Aceasta poate furniza rezultate acoperitoare pentru
rezistenta la flambaj a elementelor.
Verificarea sectiunilor din clasa 4 se face conform SR EN 1993-1-3.
Caracteristicile sectiunilor transversale ale cornierelor se calculeaza cu SR EN 1993-1-5, tinand cont de
posibilitatea de flambaj localizat la nivelul aripilor cornierului.
In cadrul verificarii de stabilitate prin rasucire si/sau incovoiere se ia in calcul:
- Rasucirea prin torsiune a cornierelor cu aripi egale este acoperit prin verificarea la rasucire a aripii
(flambaj local).

11

Barele dintr-un singur cornier care nu sunt rigid fixate la ambele capete (cel putin 2 suruburi),
au rezistenta la flambaj redusa cu coeficientul

Coeficientul de zveltete eficace k

Montanti tabelul G1
Diagonale in functie de schema diagonalelor (anexa H) si fixarea lor de montanti; in lipsa unor detalii
exacte, se adopta valorile din tabelul G2
Elementele orizontale ale diagonalelor in K la care un brat este comprimat iar celalalt intins coeficienul k se
multiplica cu k1 (tabel 3) si depinde de raportul dintre fortele de compresiune si cele de intindere, Nt si Nc
C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

12

13

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

14

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

15

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

16

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

17

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

18

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

19

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

20

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

21

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

22

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

23

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

24

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

25

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

PARTICULARITATI DE CALCUL A STRUCTURILOR INALTE SI ZVELTE


TURNURI, PILONI, COSURI DE FUM-SR EN 1993-3-1,2
Evaluarea presiunii dinamice din actiunea vantului pe suprafata constructiilor inalte

qref presiunea dinamica de referinta masurata la 10 m deasupra unui teren deschis, cu relief plan, si mediata pe o
perioada de 10 minute ;
cp coeficientul de forma aerodinamica ( coeficientul de presiune locala) pe suprafata i, conform tabelului 3;
c e(z) coeficientul de expunere la actiunea vantului, dependent de profilul de variatie al vitezei pe inaltime, conf.
Tabel 2e
Constructiile inalte cu destinatii speciale au structuri practic mono-dimensionale; din acest motiv actiunea
vantului este evaluata ca forta rezultanta pe unitatea de lungime. aplicata in axa de simetrie a sectiunii.
Intensitatea acestei rezultante se determina cu relatia :
Fw qref cd c f ce ( z ) Aref

cd factorul dinamic (de rafala) ;in cadrul evaluarii globale, acesta corespunde raspunsului de varf (deplasarilor
maxime) la varful structurii. Valoarea factorului de rafala se determina cu ajutorul factorului de varf cg(z) al
presiunilor instantanee, a intensitatii turbulentei tpe inaltimea constructiei, Iv(z) si in fine cu ajutorul
caracteristicilor spectrale ale procesului de raspuns al structurii (anexa B din cod)
cf coeficientul aerodinamic de forta;
Aref aria de referinta considerata ca proiectia constructiei pe directia normala la directia de atac a vantului .

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

w( z ) qref c p ce ( z )

26

Daca turnul are sectiune circulara coeficientii de presiune cpe si de forta (globali) cf se
determina cu relatiile de mai jos, in functie de numarul Reynolds :
cf cf ,0 r

Numarul Reynolds reprezinta raportul dintre fortele de inertie ce antreneaza curgerea si cele de amortizare
vascoasa. Acest numar clasifica curgerea in laminara si turbulenta.

Re

b vm ( z e )

Coeficientul de forta de antenare cf depinde de factorul de obstructie , ce reprezinta raportul dintre proiectiile
zabrelelor si a imbinarilor lor in planul expus actiunii vantului si suprafata totala expusa vantului.

A
; A bi li Agi
Ac

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

cpe cp,0

27
Aria de referinta si procentul de suprafata expusa la sistemele de zabrele

28

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

29

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

30

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

31

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

32

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

33

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

34

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

Actiunea zapezii asupra structurilor alcatuite din zabrele

O caracteristica importanta a incarcarii din chiciura este aceea ca ea nu numai mareste greutatea structurii (cu
aproximativ 10%) dar si ca contribuie la marirea suprafetei expuse la vant (atunci cand intra in combinatie cele
doua actiuni climatice) si implicit, la marirea fortelor orizontale de antrenare datorate vantului.

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

In contact cu suprafetele metalice zapada ingheata formand un strat cvasi uniform de chiciura de grosime
1030 mm perimetral sectiunilor din otel. Densitatea stratului de chiciura se considera de 0.9 kN/m3 astfel
putandu-se determina incarcarea din zapada, pe m liniar de element metalic:

35

DETERMINAREA SECTIUNII ELEMENTELOR CE ALCATUIESC TURNURILE


Barele ce alcatuiesc structura in zabrele sunt solicitate axial.
Actiunile exterioare sub forma fortelor generalizate pe structura se reduc la axa verticala a turnului, in plan
vertical.
Se obtin astfel forte si momente actionand in planul structurii Eforturile sectionale (axiale) in ramurile
turnului, N se determina cu urmatoarea relatie, in forma sa generala.
(M H M P ) cos
P
2
n cos
n ri cos

unde
- P actiuni permanente din greutatea elementelor ( a platformelor), a echipamentului si aparaturii; deasemenea
actiunile variabile utile etc.;
- MP momente ce provin din actiuni verticale excentrice fata de axa turnului;
- MH momente de incovoiere datorate actiunilor orizontale (vant, seism etc.); se evalueaza la nivelul in care se face
verificarea elementelor structurale ;
- n numarul de fete ale poligonului la baza turnului ;
- ri distanta dintre centrul gravitational si ramura i ce trebuie verificata;
- unghiul in plan orizontal determinat de linia ce trece prin centrul sectiunii turnului reprezentand directia de
actiune a vantului si ramura din apropiere cea mai comprimata ;
- unghiul dintre axa ramurii si limia verticala the angle between the axis of the strut and the vertical line.

Din schemele adoptate rezulta ca pentru sectiuni patrate sau octogonale cea mai dezavantajoasa situatie
este aceea care corespunde actiunii vantului de-a lungul liniei diagonale (=0) iar pentru turnuri cu
sectiune triunghiulara sau hexagonala pentru situatia in care vantul actioneaza perpendicular pe una din
fete.
In cazul unui turn cu numar par de fete , forta taietoare pe o fata este determinata de relatia: T 2Ti
n
Ti fiind forfecarea in panoul de la nivelul i unde se fac verificarile.
Pentru un turn cu trei fete forta taietoare va fi: T 0.87 Ti

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

36

SOLICITARILE DE CALCUL

Calculul eforturilor in diagonale si diafragme sau montanti

Preluarea eforturilor de torsiune


in planurile verticale ale turnurilor

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

Calculul eforturilor sectionale in ramurile turnului

37

Solicitarile din diagonalele turnului cu patru fete se determina cu relatiile:

2r

;V

2ho

; r (ho b)

a
2l

Daca turnul cu n fete este solicitat la un moment de torsiune , Mr, diagonalele vor fi solicitate suplimentar la forfecare .

Tr

Mr
n ri cos

H1 0.1T 0.00267 N
unde:
-T- diferenta de forfecare ce actioneaza pe panoul dintre doua diafragme;
N- solicitarea axiala in ramura corespunzatoare zonei in care este pozitionata diafragma.
Atunci cand ramurile isi schimba unghiul de inclinare la partea inferioara , diafragma se verifica la urmatoarea forta

H 2 0.1T 0.00267 N 0.5H

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

n
Daca ramurile turnului nu isi schimba panta nu se poate produce torsiune ; diafragma se va verifica la o solicitare
suplimentara conventionala pe directia diagonalei:

In cazul in care apare torsiune, fortele ce apar la nivelul diafragmei se determina cu relatiile:

38
Ha

Mr
Mr

; Hb
2a
2b

VERIFICARI -STAREA LIMITA DE EXPLOATARE


Verificarile in starea limita de serviciu sagetile maxime ale turnului

max k
0

M0 m
dx H / 100
EI

ik

n
N ik lik
n N ik lik
1 nik ik nik ik lik nik
lik nik
ik
fa
E
Aik E i ,k 1 E Aik
i , k 1
i , k 1
i , k 1
i , k 1
n

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

M o, m momentele determinate cu metoda Mohr-Maxwell ;


K 1.2, coeficient ce ia in consideratie capacitatea de deformare a zabrelelor.

39

PREDIMENSIONAREA SECTIUNILOR RAMURILOR SI ZABRELELOR


TURNULUI DIN ACTIUNEA DOMINANTA A VANTULUI
Aplicand metoda sectiunilor se umareste determinarea fortelor interne in barele de la
baza unui tronson (in particular la baza turnului)

1) M A 0;
2) M B 0

CAZURI SEMNIFICATIVE
1. TURN CU SECTIUNE PATRATA
a). Vant normal pe o fata
b
W h2
b
W
1) N cos cos h 2 0 N
2
2b cos
2
2
W
W h1
2)2D h cos h1 0 D
2
4h cos

b). Vant paralel cu diagonala


W
W

0
cos 45
2 2
b
W h2
b
W
1) N cos cos
h2 0 N
2
2 b cos
2
2 2
W
W h1
2)2D h cos
h1 0 D
2 2
4 2 h cos
W 4W * cos 450 W *

c) Vant actionand excentric

1. TURN CU SECTIUNE TRIUNGHIULARA


a). Vant paralel cu o latura

b
2W h 2
b
2W
1) N cos cos
h2 0 N
2
3 b cos
2
3
2W
2 W h1
2)2D h cos
h1 0 D
3
3 h cos

b). Vant paralel cu bisectoarea unghiului interior


W
3
b
2W h 2
b
2W
1) N cos cos
h2 0 N
2
3
3 b cos
2

W
W h1
2)2D h cos
h1 0 D
3
2 3 h cos
W 2W * cos 300 W *

c) Vant actionand excentric

COEFICIENTI DE SIGURANTA IN CADRUL CALCULULUI


COEFICIENT

VALOARE

Rezistenta la solicitari pe sectiune

M0

1.00

Verificari de stabilitate-flambaj

M1

1.00

Rezistenta prinderilor bulonate sau sudate

M2

1.25

Rezistenta imbinarilor (nodurilor)

Vezi tabel 2.1. SR EN 1993-1-1

Rezistenta ancorelor si terminatiilor acestora

Mg

2.00

Rezistenta materialului izolator

Mi

2.50

C.Teleman_Constructii Metalice
Speciale_Curs_1

VERIFICARE

43