Amortizarea

imobilizarilor corporale

Cuprins
Argument........3
Capitolul I:Particularitatile activelor imobilizate......5
1.1.Caracteristicile activelor imobilizate..5
1.2.Notiuni generale de amortizare......6
Capitolul II:Caracterul stiintific si corelatiile privind
amortizarea. ...7
2.1.Baza teoretica si caracterul stiintific al amortizarii......7
2.2.Corelatia dintre politica de investitii si politica
de amortizare.....8
2.3.Corelatia dintre amortizare si autofinantare........9
Capitolul III:Metode de amortizare... .10
3.1.Metoda amortizarii constante sau proportionale10
3.2.Metoda de amortizare regresiva...11
3.3. Metoda amortizarii pe unitatea de produs 12
Capitolul IV:Evidenta financiar-contabila a imobilizarilor
corporale.. 13
Bibliografie..15

Argument
In contextul actual al economiei de piata o unitate economica
poate sa obtina rezultate deosebite in conditiile concurentei numai daca
produsele finite realizate , lucrarile executate si serviciile prestate sunt de
o calitate buna si la un pret acceptabil . Productia destinata vanzarii
trebuie sa fie realizata in functie de cerintele pietei .
Dupa 1989 s-a constatat o crestere a cererii de piata pentru
produsele moderne , eficiente si de o buna calitate .In acelasi timp
populatia dupa aceasta data a avup acces la mult mai multe informatii ,
lucru care a influentat nivelul cererii . Avand in vedere ca pe piata
romana au patruns foarte multe produse straine similare cu cele romanesti
, producatorii autohtoni au fost obligati sa acorde o atentie suplimentara
calitatii .
Pentru obtinerea de bunuri de calitate superioara care sa se
alinieze la standardele internationale este nevoie de materii prime de o
buna calitate , mijloace de productie performante si o forta de munca cu
un grad de calificare superior . Avind in vedere aceste 3 conditii unitatile
economice s au orientat in utilarea cu mijloace de productie moderne ,
fiabile cu performante superioare si cu o mare productivitate . Achizitia
lor reprezinta un efort financiar pentru fiecare unitate si de aceea
operatiile de achizitie trebuie analizate foarte bine inainte de a fi
efectuate calculand si efetele financiare pe care le implina achizitia pe
intreaga perioada de amortizare a imobilizarilor .
Amortizarea este un proces financiar de recuperare treptata a valorii
activelor imobilizate consumate in procesul economic sau numai ca
urmare a detinerii lor in patrimoniu si de constituire , prin acumularea
acestor valori , a unui fond de amortizare destinat inlocuirii activelor
imobilizate atunci cand exprima durata de viata economica a acestora ,
sau cand ating limite de uzura fizica si morala .
Calculul si evidenta amortizarii imobilizarilor reprezinta o activitate
importanta ,realizata de evidenta financiar -contabila
din fiecare unitate . Aceasta evidenta este tinuta in orice unitate de
compartimentul financiar - contabil care poate prezenta in orice moment
situatia investitiilor, sumelor amortizate si a restului de recuperat prin
amortizare . Aceste situatii pot fi prezentate la solicitarea conducerii
unitatii sau a forurilor competente , iar daca acest lucru nu este solicitat

situatiile se intocmesc lunar . Fiecare categorie de imobilizare are un plan

propriu de amortizare care trebuie respectat .
Metoda de amortizare a imobilizarilor poate diferii de la o
unitate la alta , dar odata stabilita ea va fi utilizata pe intreaga perioada de
functionare a unitatii conform principiului contabilitatii metodelor .
Alegerea metodei de amortizare presupune conoasterea in
amanunt a metodelor si alegerea celei mai avantajoase pentru unitate .
Fiecare metoda de amortizare prezinta avantaje si
dezavantaje ce trebuie foarte bine analizate inaintea alegerii uneia din
ele .
In elaborarea acestui proiect am incercat sa folosesc cat mai
multe din cunostintele si notiunile asimilate in perioada liceului , dar si
cunostintele dobandite suplimentar prin munca individuala .
Cu toate ca amortizarea prezinta o serie de particularitati de
la o unitate la alta si de la o metoda la alta .
In aceasta lucrare am incercat sa prezint cat mai multe
elemente cu caracter general .
Lucrerea de fata ma ajuta in acelasi timp sa pun in valoare si
abilitatile dobandite in orele de laborator si instruire practica , unde am
rezolvat probleme cu caracter aplicativ si studii de caz .
Finalizand aceasta lucrare sper ca am demonstrat nivelul de
cunostinte si abilitati de care dispun si ca in activitatea viitoare voi putea
sa realizez lucrari de calitate in domeniul pentru care m-am pregatit .
Avand in vedere ca disciplina contabilitate este o disciplina care se
adapteaza permanent conditiilor studiul individual este obligatoriu
pentru orice lucrator in domeniul financiar- contabil .

Capitolul I
Particularitatile activelor imobilizate
Activul este definit ca fiind o resursa controlata de intreprindere ca
rezultat al unor evenimente anterioare ,de la care se asteapta sa genereze
beneficii economice viitoare(incasari) pentru intreprindere.

1.1.Caracteristicile activelor imobilizate

1. Activele imobilizate (imobilizari) reprezinta bunuri economice
caracterizate prin:
durata de folosinta indelungata in activitatea intreprinderii
lichiditate mai mare de un an
participa la mai multe circuite economice
isi transmit valoarea asupra produselor noi obtinute
Activele imobilizate se diferentiaza la randul lot in raport cu unele
trasaturi specifice care determina regruparea in raport de forma pe care o
imbraca si destinatia economica astfel:
A) Imobilizari necorporale (intagibile) sunt valori patrimoniale care nu
imbraca fizic o forma materiala concreta.Structura imobilizarilor
necorporale cuprinde:cheltuieli de constituire, chltuieli de dezvoltare,
concesiunile, brevetele de inventie,licenta, know-how,marci de fabrica
si comerciale,fond de comert, programe informatice.
B) Imobilizarile corporale(tangibile)au un continut material si sunt reprez
prin bunuri fizice concrete de folosinta indelungata si cu o valoare
mare.Ele se mai numesc imobilizari materiale sau active circulate
fixe.
C) Imobilizari financiare constau in operatii de investire a sumelor
temporar disponibile in cumpararea de efecte publice pe termen lung
cu scopul obtinerii de venituri financiare si exerciatrea unei influente
notabile.

1.2.Notiuni generale de amortizare

Amortizarea se desfasoara in timp , in principiu pe intreaga perioada
de la intrarea in patrimoniu a activelor imobilizate si pana la casarea
acestora . In cazul activelor materiale imobilizate amortizarea are drept
fundament deprecierea acestora in procesul functionarii sau
nefunctionarii lor .
Cand durata de utilizare este mai mica decat durata de viata
economica se tine seama si de valoarea reziduala , care poate avea valori
insemnate si care majoreaza sursele de finantare pentru inlocuire . In
cazul imprumuturilor are loc un proces de amortizare financiara , care
reprezinta rambursarea treptata a creditelor conform angajamentelor
asumate .
Procesul de amortizare conduce la reducerea valorii unor posturi din
activul sau pasivul bilantului ; in cazul imobilizarilor materiale este vorba
de reducerea valorii unor conturi de activ , in timp ce in cazul
imprumuturilor , amortizarea acestora are drept efect micsorarea valorii
conturilor de pasiv care reflecta datorii ale intreprinderii . Sistemul de
amortizare se bazeaza pe faptul ca orice activ material imobilizat are o
durata de viata maxima la capatul careia valoarea de exploatare este egala
cu zero . Pot fi amortizate activele care se consuma progresiv , in mai
multe exercitii financiare , cum este cazul cladirilor , constructiilor ,
utilajelor , mijloacelor de transport etc.
Amortizarea anuala trebuie sa acopere deprecierea suferita , fara a
subevalua sau supraevalua marimea acesteia . Toate intreprinderile au
libertatea de a-si alege metoda de amortizare care corespunde cel mai
bine specificului activelor materiale si modului de utilizare .
Uzura fizica privata sub aspect tehnic nu poate fi un criteriu suficient
pentru determinarea duratei de functionare a activelor materiale
imobilizate si a momentului scoaterii lor definitive din functiune ; pentru
aceasta este necesar sa avem in vedere si factorul economic , stiut fiind ca
mentinerea in functiune a unui activ pe o perioada de timp prea
indelungata in raport cu caracteristicile sale , presupune totdeauna
cheltuieli suplimentare cu intretinerea si reparatiile care la un moment dat
, il pot face nerentabil .
Alaturi de uzarea fizica activele materiale imobilizate sunt supuse de
regula unui puternic proces de uzura morala care influenteaza atat asupra
valorii cat si asupra duratei de functionare a activelor respective . Fondul
de amortizare ce se constituie trebuie sa exprime in convarsitoarea lui
6

majoritate valoarea transferata , ca urmare a uzarii fizice , iar pierderile

generale de uzura morala trebuie reduse la maximum .

Capitolul II
Caracterul stiintific si corelatiile privind amortizarea
2.1. Baza teoretica si caracterul stiintific al amortizarii
Uzarea in ambele forme reprezinta procesul de pierdere treptata a
valorii de intrebuintare si respectiv a valorii activelor uzate prin crearea
treptata a unei fond de amortizare pe seama cotelor de amortizare incluse
in pretul de cost al productiei si recuperate odata cu vanzarea produselor .
In procesul folosirii activelor imobilizate materiale partea din valoarea
acestora care se recupereaza prin intermediul vanzarii productiei creste
continuu , constituindu-se in fondul de amortizare iar partea care ramane
fixata scade mereu pana in momentul scoaterii lor din functiune .
Rolul pe care-l are amortizarea in procesul reproductiei poate fi
indeplinite numai respectand unele conditii printre care :
- evaluarea corecta , realista a mijloacelor de munca
- normele de amortizare sa tina seama atat de uzura fizica cat si de cea
morala
- volumul fondului de amortizare sa permita recuperarea tuturor
cheltuielilor pentru inlocuirea activelor imobilizate .
Evaluarea realista a activelor imobilizate constituie o conditie
esentiala pentru stabilirea corecta a amortizarii .
Supraevaluarea sau subevaluarea acestora conduce la constituirea
nejustificata a unui fond de amortizare mai mare sau mai mic fata de
nevoile de inlocuire a mijloacelor de munca , ceea ce se rasfrange asupra
cheltuielilor si a profitului si denaturand marimea lor reala . Pentru ca
fondul de amortizare sa corespunda realmente necesitatilor de inlocuire a
activelor imobilizate trebuie acordata atentia cuvenita valorii la care se
calculeaza amortizarea .

2.2..Corelatia privind politica de investitii si politica de

amortizarea
Amortizarea ca element al costurilor de productie , reduce baza
impozabila si deci micsoreaza impozitul pe profit datorat statului ,
concomitent cu crearea surselor necesare inlocuirii activelor materiale
imobilizate . Din acest punct de vedere toate intreprinderiile sunt profund
interesate sa-si amortizeze activele imobilizate .
Politica de amortizare , modul de calcul si metoda de amortizare
utilizata pot avea o influenta hotaratoare pentru politica de investitii a
intreprinderii .
Intreprinderile aleg metode de amortizare in functie de politica
financiara pe care o promoveaza , de volumul resurselor pe care doreste
sa le constituie pentru investitii intr-un an sau altul . Metoda de
amortizare utilizata la un moment dat nu este ireversibila ; se poate trece
la alt sistem de amortizare , se poate intrerupe sau inceta amortizarea . In
cazul incetarii amortizarii cresc fluxurile negative reprezentand plati in
contul impozitului pe profit , scazand corespunzator fluxurile pozitive
pentru investitii . O astfel de politica de amortizare se poate aplica atunci
cand intreprinderea nu are prevazute obiective de investitii de finantat sau
cand doreste sa prezinte in fata actionarilor o rentabilitate mai mare a
activelor sale .
Daca amortizarea este subevaluata scad costurile ,creste beneficiul
si rata rentabilitatii estopand eventualele pierderi , se fac distribuiri de
dividende , necuvenite , valoarea activelor imobilizate apare
supraevaluata , dar fondul de amortizare devine suficient pentru
inlocuire.
Daca amortizarea este supraevaluata cresc costurile , scade beneficiul si
rata rentabilitatii in mod ireal , este afectata repartitia dividendelor si
volumul impozitelor catre stat , in schimb se formeaza un fond de
amortizare care daca nu este corelat cu necesitati de investitii poate sta
neutilizat .
Prin urmare politica de amortizare promovata de intreprindere
trebuie conceputa ca o linie strategica menita sa serveasca scopurile
immediate sau mai indepartate de crestere econamica .

2.3. Corelatia dintre amortizare si autofinantare

Autofinantarea este principiul cel mai raspandit si
semnifica faptul ca intreprinderile trebuie sa- si asigure dezvoltarea
folosind rezultatele financiare pozitive obtinute in exercitiile anterioare.
Autofinantarea prezinta avantaje reale atat pentru intreprindere cat
si pentru actionar .
Intreprinderea ca persoana juridica este avantajata intrucat
pentru realizarea cresterii econonice n-are nevoie sa recurga la surse de
finantare externe , nici la actionari pentru a-I convinge sa cumpere actiuni
sau sa sporeasca valoarea nominala a actiunilor existente nici la piata
financiara a capitalurilor . Actionarii sunt avantajati intrucat fara vreun
efort financiar din partea lor creste valoarea bursiera a intreprinderii si a
actiunilor pe care ei le detin , deci creste bogatia actionarilor . Profitul
total obtinut de intreprindere este mai slab impozitat intrucat partea
utilizata pe loc pentru dezvoltare este exceptata de la impunere sau se
impune cu o cota mai redusa.
Politica de amortizare permite modularea fluxurilor de
autofinantare pe ani ,crescator sau descrescator in functie de scopurile
urmarite de intreprindere .
Cheltuielile cu amortizarea reduc volumul impozitului pe profit si creaza
posibilitati de sporire a autofinantarii . Desii pe total amortizarea are o
influenta neutra asupra autofinantarii aplicarea diverselor metode de
amortizare ca si posibilitatea intreprinderii si incetinirii ritmului de
amortizare , permite constituirea anuala a unui fond de amortizare mai
mare sau mai mic .In cazul cresterii fondului de amortizare scad fluxurile
negative reprezentand fiscalitatea asupra profitului , crescand fluxurile de
autofinantare .
In cazul aplicarii metodei de amortizare regresive se obtine o descrestere
treptata a cheltuielilor cu amortizarea , in primii ani fluxurile de
autofinantare vor fi mai mari , in timp ce catre sfarsitul duratei de
functionare vor creste fluxurile negative de varsamainte in contul
impozitului pe profit .

Capitolul III
Metode de amortizare
Pentru atingerea dezideratului determinarii stiintifice realiste a
amortizarii , in practica economica se aplica diverse metode de
amortizare a activelor materiale imobilizate , metoda imobilizarii
amortizarii constante sau proportionale , metoda regresiva , metoda
progresiva , metoda economica , etc .Fiecare metoda abordeaza acelasi
proces de amortizare dar in ritmuri diferite ; scopul este acelasi obtinerea
fondului de amortizare , procesul fiind insotit insa pe parcurs de influente
si consecinte economico financiare diferite de la o metoda la alta .

3.1.Metoda amortizarii constante sau proportionale

In tara noastra aceasta metoda este cel mai des intalnita,si presupune
calcularea amortizarii in mod uniform cu aceeasi norma de amortizare
pe intreaga perioada de functionare a activelor imobilizate .
Amortizarea constanta numita si liniara are la baza procesul economic
obiectiv de uzare la care sunt supuse activele si care trebuie reflectata in
valoarea produselor pe masura producerii ei .
Amortizarea accelerata dar proportionala a mijloacelor fixe prezinta chiar
avantaje economice sensibile cand se bazeaza pe o folosire intensiva a
mijloacelor fixe , pe o uzura fizica reala a acestora , permitand
recuperarea valorii lor intr-un timp mai scurt si deci , evitarea uzurii
morale .
Practicarea unui regim de amortizare accelerata fara a avea la baza
un proces de uzare mai intens decat media nu poate prezenta vreun
avantaj economic ci dimpotriva duce la denaturarea marimii pretului de
cost transformand o parte din profit in fond de amortizare . In cazul
amortizarii constante cheltuielile de amortizare sunt repartizate egal pe
intreaga perioada de viata teoretica (normala) . Intrarile eventuale in
cursul anului se amortizeaza tot proportional in functie de durata efectiva
de functionare pana la sfarsitul anului .

10

3.2.Metoda de amortizare regresiva

Numita si amortizare degresiva,aceasta metoda se
caracterizeaza prin scaderea continua a normelor de amortizare pe masura
cresterii gradului de uzura a activelor materile imobilizate .
Justificarea unei asemenea metode rezida in aceea ca activele , pierzand
din valoarea lor in procesul folosirii transforma tot mai putina valoare
asupra noilor produse ;pierderile de valoare suferite de activele
imobilizate ca urmare a uzurii fizice si morale urmeaza sa fie reflectata in
micsorarea sumei amortizarii in pretul de cost .
Metoda de amortizare degresiva asigura concordanta normelor de
amortizare descrescand cu starea tehnica mai buna si randamentul mai
mare al activelor imobilizate la inceputul perioadei de functionare ,
preocuparea mai rapida a resurselor pentru inlocuirea activelor respectiva
, micsorarea riscului de pierderi provocate de uzura morala .
Amortizarea se calculeaza fie prin aplicarea unei norme de
amortizare descrescatoare fie prin aplicarea aceleiasi norme de
amortizare nemodificata pentru intraga perioada asupra valorii ramase
din fiecare an .
Norma de amortizare constanta se aplica asupra valorii ramase se
determina astfel :
Na =(100 : Dn) x C
Na = norma de amortizare analitica
Dn = durata de functionare normala
C = coeficientul de regresie
Coeficientul de regresie are valori diferite in functie de durata de
functionare a activelor
imobilizate
:
- pentru durata de functionare pana la 2-4 ani coeficientul este 1,5
-pentru durata de functionare intre 5 10 ani coeficientul este 2
-pentru durata de functionare peste 10 ani coeficientul este 2,5
Aceasta metoda prezinta insa si dezavantaje transformand o parte din
beneficii in fond de amortizare ; in alta ordine de idei amortizarea
regresiva contravine desfasurarii obiective a procesului de uzare fizica si
morala si complica intr-o oarecare masura manca de calculare si de
evidenta reclamand un timp de munca mai mare .

11

3.3. Metoda amortizarii pe unitatea de produs

Consta in impartirea valorii activelor imobilizate la cantitatea totala de
produse la a caror fabricare concura .
Aceasta metoda nu ara nimic comun in timpul in care se produc
marfurile sau trebuie sa functioneze actul respectiv . Cu cat se produc
mai multe bunuri cu atat mai repede se amortizeaza valoarea activelor
imobilizate . Spre deosebire de matoda constanta de amortizare unde
valoarea amortizarii in pretul de cost al produselor poate varia in functie
de marimea productiei realizandu- se in acest fel stimulentul cresterii
productiei in metoda amortizarii pe unitate de produs , ponderea
amortizarilor in costuri ramane totdeauna constanta urmand ca ,
necesitatile recuperarii mai rapide a activelor imobilizate in vederea
evitarii uzurii normale sa joace rolul pe langa altele de stimulent in
dezvoltarea productiei .
Metoda de amortizare progresiva presupune cresterea de la an la an si
fondului de amortizare si se bazeaza pe ideea ca mijloacele de munca
sufera o uzura tot mai accentuata pe masura ce se apropie de limita de
functionare normala . Aceasta metoda are o aplicare restransa intrucat pe
de o parte presupune eforturi financiare mai mari tocmai cand activele
imobilizate datorita gradului de uzura au o productivitate mai scazuta ; pe
de alta parte , aceasta metoda nu creeaza certitudinea posibilitatilor de
inlocuire in eventualitatea ivirii mai timpurii a uzurii morale .
Amortizarea mijloacelor fixe este un proces generalizat in toate
tarile indiferent ca se practica intr-un fel sau altul , avand un rol
multilateral pe plan economic . Contravaloarea amortizarii este un
element component al cheltuielilor de productie si are un rol bine stabilit
in determinarea rentabilitatii productiei : cu cat suma amortizarii va
scadea in costuri , cu atat vor creste profiturile si rata rentabilitatii
intreprinderii .

12

Capitolul IV
Evidenta financiar-contabila a imobilizarilor corporale
Amortizarea se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte pe
fiecare categorie de imobilizare. Conturile de evidenta a amortizarii sunt
evidentiate in clasa 2 de conturi grupa 280 .
Clasa 2 de conturi este o clasa cu functie contabila de A in care se
evidentiaza toate activele imobilizate . Ordinea evidentierii este
imobilizari necorporale ,corporale si financiare .
In cadrul grupei 28 se evidentiaza amortizarile acestor categorii de
imobilizari in aceeasi ordine prin conturile
280- amortizarea imobilizarilor necorporale
281- amortizarea imobilizarilor corporale
Imobilizarile financiare nu se amortizeaza . Din cadrul amortizarii
corporale nu se amortizeaza terenurile fara amenajari .
Fiecare cont , sintetic de gradul 1, respectiv 280 si 281 se defalca pe
conturi sintetice de gradul 2 .
Amortizarea imobilizarilor corporale sunt evidentiate in contul 281
cu conturile sintetice de gradul 2 2810-2816 .
Aceste conturi isi incep functionarea prin a se credita.
Cu preluarea existentului si marirea fondurilor de amortizare pe
seama cheltuielilor . Se demonstreaza prin utilizarea fondurilor de
amortizare la scoaterea imobilizarilor din patrimoniu .
SF este C sau 0. Cand este SFC el evidentiaza valoarea fondului de
amortizare pe fiecare categorie de imobilizari corporale .
Principalele operatii ce afecteaza conturile de amortiozari sunt :
1. Inregistrarea cotei de amortizare lunara pentru mijlocul fix din
patrimoniu
6811=281
2.
Casarea Mijlocului Fix amortizat integral
281=212
3.
Scoaterea din patrimoniu a Mijlocului Fix vandut , el fiind
partial amortizat :
_____________ % =212
Suma amortizata 281
Suma neamortizata 672

13

4 . Donarea Mijlocului Fix. integral amortizat

281=212
5 . Donarea Mijlocului Fix partial amortizat
___________________%= 212
Suma amortizata 281
Suma neamortizata 6712
6 . Amortizarea unui Mijloc Fix primit ca donatie
6811= 281
131=7727
7 .Scoaterea din uz a unei Mijloc Fix partial amortizat datorita
calamitatilor .
__________________ % = 212
Suma amortizata 281
Suma neamortizata 6871
Trebuie facuta mentiunea ca inregistrarea amortizarii lunare se faca
in conformitate cu un gragic de esalonare a amortizarii . Acest grafic se
face pentru fiecare imobilizare in parte la intrarea ei in patrimoniu si are
caracter obligatoriu . In cazul in care are loc o reevaluare a mijlocului
fix , acest grafic de amortizare va fi refacut , in functie de noile valori .
Reevaluarea are drept consecinta marirea ratei de amortizare lunara ,
deoarece prin marirea valorii de intrare a imobilizarilor nu se mareste si
perioada de amortizare ea ramanand aceeasi .

14

Bibliografie
1.Mihai Ristea-,,Contabilitatea patrimoniului agentilor economici, partea
a II- a``,Editura Universitara,Bucuresti,2001
2.Iacob Petru Pantea-,,Contabilitatea practica de la A Z. Editura
Indecredo S.A. Deva 1999, editia a II-a
3.Vasile Bozgan si Adela C. Sarbu-,, Economia intreprinderii. Manual
pentru clasa a X- a. Editura Economica Preuniversitaria,Bucuresti,2005
4. Viorel Lefter si Iulia Chivu,-,, Economia intreprinderii si elemente de
legislatie. Manual pentru clasa a XI- a. Editura Economica
Preuniversitaria ,Bucuresti,2005
5.Mihai Ristea, Camelia Panciu, Roxana Ionescu si Mirela Nicoleta
Dinescu.-,, Contabilitate. Manual pentru clasa a X- a ``,Editura Didactica
si Pedagogica R.A. Bucuresti,2000
6. Alberta Gisberto- Chitu-,, Contabilitatea societatilor comerciale.
Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti 1998
7. Violeta Isai-,,Contabilitate`` Manual pentru clasa a XI- a si a XII- a.
Editura All,Bucuresti,2004
8. Nicolae Feleaga si Ion Ionascu-,, Contabilitatea financiara. Editura
Economica ,Bucuresti,2003
9.Monitorul Oficial-,,Legea contabilitatii 82/1991``
10..Mihaela Dumitrana-,,Bazele contabilitatii``,Editura
Universitara,Bucuresti,2007

15