Sunteți pe pagina 1din 42

Scoala Sanitara Postliceala Christiana Slatina

Calificarea profesionala
Asistent medical generalist

LUCRARE DE DIPLOMA
BOALA ALZHEIMER LA VIRSTNICI
OBIECTIVE DE INGRIJIRE SI METODE
TERAPEUTICE
Coordonator stiintific
Dr. Pirvulescu Aneta
As. Marculescu Hermina

Absolvent
Savu Cristina

2014

PLANUL LUCRARII
I.INTRODUCERE
II. DATE ACTUALE DIN LITERATURA DE
SPECIALITATE DESPRE BOALA ALZHEIMER

- DEFINITIE
- MANIFESTARI CLINICE
- FACTORI DE RISC
- INVESTIGATII
- TRATAMENT
III.ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
BOLNAVILOR CU BOALA ALZHEIMER

IV. PLANUL DE INGRIJIRE AL CAZURILOR STUDIATE

V. CONCLUZII

VI.BIBLIOGRAFIE

I.INTRODUCERE
Alzheimer-ul este o boala care afecteaza in mod serios calitatea vietii, caci
duce la un declin treptat al memoriei, al capacitatii de concentrare si de a
gandi, pana cand persoana in cauza nu mai poate trai neinsotita.
Boala i modificrile organice din creier care o nsoesc au fost descrise pentru
prima dat de Alois Alzheimer, psihiatru i neuropatolog german. Denumirea de
boal Alzheimer a fost utilizat pentru prima dat de psihiatrul german Emil
Kraepelin n manualul su de psihiatrie ("Lehrbuch der Psychiatrie", 1911).
Aceast boal reprezint forma cea mai comun de declin mintal la persoanele n
vrst i a devenit tot mai frecvent o dat cu creterea longevitii.
Istoric
La 25 noiembrie 1901, psihiatrul german Alois Alzheimer examineaz pentru
prima dat o pacient, Auguste D., n vrst de 51 de ani, internat n "Spitalul
pentru Bolnavi psihici i Epileptici" din Frankfurt pentru tulburri cognitive
progresive, halucinaii, idei delirante i degradare a personalitii sociale.
Alzheimer noteaz la nceput un diagnostic vag: "Boal a uitrii" (Krankheit des
Vergessens). Evoluia bolii este urmrit timp de cinci ani i, dup moartea
pacientei n urma unei infecii, creierul obinut n urma autopsiei este examinat
cu amnunime de Alzheimer, descoperind modificri caracteristice necunoscute
pn atunci. Cazul este prezentat pe 3 noiembrie 1906 la a 37-a Conferin a
Psihiatrilor Germani din Sud-Vest inut la Tbingen i publicat n revista de
specialitate "Allgemeine Zeitschrift fr Psychiatrie und Psychisch-Gerichtliche
Medizin" sub titlul Eine eigenartige Erkrankung der Hirnrinde ("O mbolnvire
particular a scoarei creierului").
Simptomele pot fi usor diferite de la o persoana la alta, dar semnele sunt destul de
clare in cele mai multe dintre cazuri.Iata la ce este bine sa fii atent:
Pierderi de memorie care iti perturba activitatile zilnice
Pierderile de memorie reprezinta cel mai des intalnit simptom al bolii Alzheimer,
mai ales atunci cand nu iti mai aduci aminte informatii asimilate recent. Alte
semnale pot fi uitarea datelor si a evenimentelor importante, adresarea aceleiasi
intrebari de mai multe ori si nevoia de ajutoare pentru memorie, cum ar fi agende
in care sa notezi lucruri de baza, pe care in mod normal ar trebui sa ti le amintesti
cu usurinta oricand.
Cateodata uitarea unor nume sau lucruri pe care le-ai de facut sunt doar rezultatul
inaintarii in varsta.
Probleme in planuirea si rezolvarea problemelor
Unele persoane nu reusesc sa urmeze planurile dinainte stabilite pentru ca pur si
3

simplu uita ce au de facut. Intervine si dificultatea de a lucra cu numerele, uita sasi plateasca facturile lunare, au dificultati de concentrare si daca incep un lucru le
ia mult mai mult timp sa il indeplineasca decat inainte.
Asta nu inseamna ca daca uiti o data sa-ti platesti factura la lumina ai Alzheimer,
totusi.
Dificultati in activitati familiare
Persoanele cu Alzheimer pot intampina dificultati in a ajunge intr-un loc altfel
bine cunoscut si familiar, pot uita regulile unui joc favorit sau se pot confrunta cu
probleme la munca, desi activitatea pe care o fac e ceva de rutina, ceva ce au
facut ani multi.
A uita anumite setari ale cuptorului cu microunde sau cum se inregistreaza o
emisiune sunt schimbari ce pot interveni odata cu varsta, asa ca nu ar trebui sa
inspaimante.
Confuzie legata de spatiu si timp
Pacientii cu Alzheimer pierd adesea notiunea zilelor, a anotimpului si chiar uita in
ce an sunt. Uneori uita unde se afla si de ce au ajuns acolo.
La batranete se poate intampla sa uiti ce zi este, dar daca iti dai seama, pe
parcursul zilei, nu e un semn de Alzheimer.
Probleme cu imaginile si interpretarea spatiala
Pentru unele persoane, problemele de vedere pot sa fie date de Alzheimer, fiindule mai greu sa citeasca, sa judece distanta dintre ei si obiecte si sa distinga bine
contrastul si culorile, fapt ce ii face inapti pentru condus.
Probleme cu cuvintele, in scris sau conversatie
In cazul pacientilor cu Alzheimer se pot intampina probleme in sustinerea unei
conversatii. Se pot opri in mijlocul acesteia si sa nu aiba habar cum sa continue
sau sa se repete. Pot intampina probleme legate de vocabular, dificultati in gasirea
cuvantului potrivit sau folosi cuvinte gresit.
Pun obiecte in locuri unde nu ar trebui
Este posibil ca o persoana cu Alzheimer sa puna furculita in sertarul cu bijuterii.
Mai rau e ca nu isi poate urma proprii pasi facuti, pentru a reface traiectoria si a-si
aminti unde a asezat-o. Ii pot acuza pe cei din jur ca au furat.
Varstnicii pot sa uite cateodata unde si-au lasat anuminte obiecte, dar cu putin
efort isi aduc aminte. Bolnavii, insa, nu au aceasta capacitate de rememorare.

Capacitatea scazuta de a judeca


Alzheimer-ul poate sa afecteze puterea de a gandi si de a lua decizii, asa ca este
posibil ca pacientii sa nu mai poata sa administreze bani, riscand sa cheltuiasca
sume mari pe nimicuri, lucruri pe care inainte nu le-ar fi facut. Nu mai dau atentie
felului in care arata si nu se mai pastreaza curati.
A lua cate o decizie discutabila sau chiar proasta din cand in cand nu e neobisnuit
la batranete, fara ca acesta sa fie un semn de boala, totusi. Diferenta o face
frecventa.
Se izoleaza, nu mai sunt sociabili
Este normal pentru un om cu o asemenea problema sa aiba dificultati de
socializare, sa se implice in mai putine activitati sociale, sa uite de hobby-uri, asta
pentru ca apare sentimentul de frustrare din cauza felului deficitar in care ii
functioneaza creierul.
Schimbari de personalitate
Adesea pacientii devin confuzi, suspiciosi, deprimati, tematori si anxiosi. Se
supara mai usor mai ales cand sunt in afara zonei de confort.

II.DATE ACTUALE DIN LITERATURA DE


SPECIALITATE DESPRE BOALA ALZHEIMER
Boala Alzheimer (Morbus Alzheimer) este o afeciune degenerativ progresiv a
creierului care apare mai ales la persoane de vrst naintat, producnd o
deteriorare din ce n ce mai accentuat a funciilor de cunoatere ale creierului,
cu pierderea capacitilor intelectuale ale individului i a valorii sociale a
personalitii sale, asociat cu tulburri de comportament, ceea ce realizeaz
starea cunoscut sub numele de demen (din latin: demens).
Manifestri clinice
Manifestarea cea mai caracteristic a bolii este demena cu caracter progresiv.
Pierderea memoriei este de cele mai multe ori primul semn ngrijortor al bolii
Alzheimer.
Simptome cognitive

Tulburri de memorie: dificultatea de a-i reaminti informaii anterior nvate i


imposibilitatea de a acumula informaii noi. Primele care se pierd sunt
evenimentele recente, n timp ce amintirile vechi pot fi conservate.

Tulburri de vorbire: bolnavul nu i mai gsete cuvintele, chiar pentru noiuni


simple.

Incapacitatea de a efectua diferite activiti motorii coordonate: bolnavul "nu mai


tie" cum s se mbrace adecvat, cum se descuie ua cu cheia etc.

Imposibilitatea de a recunoate, identifica i denumi obiecte uzuale.

Tulburri ale funciilor de organizare a activitilor zilnice, incapacitatea de a lua


decizii.

Probleme legate de gndirea abstract, tulburri de calcul, dezorientare temporal


i spaial, pierderea iniiativelor.

False recunoateri: la nceput dificultate n recunoaterea fizionimiilor cunoscute,


urmat de identificri eronate, care pot provoca stri de anxietate.

Aceste simptome se caracterizeaz printr-un debut gradat, bolnavul dezvolt anumite


strategii pentru a-i disimula dificultile, pentru un anumit timp i pstreaz o
"faad" neltoare, declinul ns se agraveaz progresiv.
Simptome non-cognitive

Agitaie i agresivitate fizic sau verbal.

Tulburri psihotice: halucinaii, de obicei vizuale, idei delirante (de persecuie,


de gelozie, de abandon etc.).
6

Tulburri ale dispoziiei afective: n principal depresie i anxietate, mai rar stri
de euforie exagerat.

Tulburri ale comportamentului alimentar: reducere sau cretere exagerat a


apetitului, alimentaie nengrijit, ingerare de substane non-alimentare.

Dezinhibiie sexual: comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar


agresivitate sexual.

Incontinen urinar i pentru materii fecale, satisfacerea nevoilor fiziologice n


locuri neadecvate sau n prezena altor persoane.
Etiologie
Nu se cunoate cu siguran cauza care provoac boala Alzheimer, dar este
posibil s existe mai multe cauze care concur la apariia bolii.
Factori de risc
- Vrsta naintat este factorul de risc cel mai important, dar nu exist nicio
dovad c boala Alzheimer ar fi cauzat de procesul biologic de mbtrnire.
- Factori nocivi pentru aparatul cardio-vascular: diabetul, hipertensiunea arterial,
nivel crescut de colesterol, fumatul (presupunerea c nicotina ar fi protectiv
mpotriva bolii Alzheimer s-a dovedit nefondat)[Nicotina este una din cauzele
aparitiei bolii].
- Nivel crescut de homocistein n snge, asociat cu un nivel sczut de vitamin
B12 i acid folic.
- Expunerea la metale uoare (de ex. deodorani cu aluminiu), presupunere care
nu este unanim acceptat. Aluminiul, cu efecte neurotoxice, se gsete adesea n
cantiti mari n creierele bolnavilor decedai cu demen Alzheimer, dar nu se
poate dovedi o relaie cauzal.
- Traumatisme cranio-cerebrale repetate grave.
- Unele bacterii (Chlamidii) i unele virusuri (slow-virus) ar favoriza formarea de
plci senile.
Mijloace de investigaie
Singurul diagnostic de certitudine al bolii Alzheimer l reprezint examenul
morfopatologic post mortem al creierului, care evideniaz leziunile caracteristice
ale maladiei. O anamnez amnunit, urmat de o explorare neuropsihic
corelat cu rezultatul examenelor neuroradiologice, toate mpreun pot stabili
diagnosticul cu o probabilitate de 85-90%. n esen, diagnosticul de boal
Alzheimer este un diagnostic de excludere, la o persoan n vrst, prezentnd
semnele unei demene cu evoluie progresiv, dup ce au fost eliminate alte
cauze posibile.
Examene neuro-psihologice
Este indicat ca n timpul examinrii s fie prezent i un membru al familiei sau o
persoan apropiat celui examinat, care poate da detalii asupra comportamentului
de zi cu zi al pacientului, memoriei acestuia i asupra modificrilor de
personalitate. n cazul suspectrii unei demene, este de recomandat efectuarea
7

unui interogatoriu standardizat, cum este "Mini Mental State Examination" MMSE (exist i o versiune n limba romn), care const n ntrebri relativ
simple, prin care se cerceteaz memoria, atenia, gndirea abstract, capacitatea
de denumire a obiectelor, orientarea vizuo-spaial i alte funcii cognitive.
Scorul maximal este de 30 de puncte. Deja n cazul unor performane sub 28 de
puncte, datorit dificultii reduse a chestionarului, se poate suspecta o demen.
Acest test permite i stabilirea gradului de deteriorare mintal. Se folosete i
"testul ceasului": persoana examinat este solicitat s deseneze cadranul unui
ceas, cu cifrele de la 1 la 12, cerndu-i-se s pun orarul i minutarul la o anumit
or. Pacineii cu boala Alzheimer au dificulti imense n efectuarea acestui test,
chiar ntr-o faz incipient a bolii.
Examene de laborator
Nu exist niciun examen de laborator care s indice eventualitatea unei boli
Alzheimer. Testele de laborator se efectueaz pentru a exclude alte cauze posibile
ale unei demene. Simptome asemntoare pot s apar n boli nsoite de
dezechilibre mineral (Sodiu, Potasiu, Calciu), boli ale ficatului, nivele anormale
ale hormonilor tiroidieni, tulburri de nutriie cu deficit de acid folic sau de
vitamin B12. Tratarea acestor deficiene poate produce o ncetinire sau chiar
reversibilitate a declinului mintal. Prin examene de laborator se pot detecta unele
cauze infecioase ale unei demene progresive (teste pentru sifilis, teste de
detectare a "virusului imunodeficienei umane" - HIV).
Examene neuroradiologice

Tomografia computerizat a creierului


Acest examen poate evidenia o reducere de volum a creierului, n special a
scoarei cerebrale (atrofie cortical), cu o anumit distribuie topografic.
Rezultatul nu este ns specific.

Rezonana Magnetic Nuclear

Rezonana magnetic nuclear are o putere de rezoluie mai mare. Se constat


atrofia cortical manifest i lrgirea spaiilor lichidiene (ventricoli i cisterne).

Tomografia Computerizat cu Emisiune de Fotoni - SPECT


Acest examen, care evideniaz diferenele regionale de perfuzie cu snge a
creierului, poate perminte o difereniere ntre o demen vascular (demen prin
multiple mini-infarcte cerebrale) i una degenerativ (de tip Alzheimer).

Tomografia cu Emisiune de Pozitroni - PET


Prin efectuarea unei Tomografii cu Emisiune de Pozitroni (PET), folosind
molecule de glucoz marcate cu Fluor-18 (izotop radioactiv), se constat o
reducere a utilizrii glucozei (singurul element nutritiv al creierului), un aa zis
"hipometabolism al glucozei", n special n regiunile frontale i parietale, n
comparaie cu persoanele normale.
Evoluie i prognostic
Boala Alzheimer progreseaz n timp, dar rapiditatea agravrii depinde de la o
persoan la alta. Unele persoane pot avea manifestri minime pn n fazele
8

tardive ale bolii, alte persoane pierd capacitatea de a efectua activiti zilnice deja
ntr-o faz precoce a bolii. Nu exist pn n prezent posibilitatea unei vindecri.
O persoan afectat de boala Alzheimer triete n medie 8 - 10 ani de la apariia
primelor simptome, dac nu intervin alte cauze intercurente de moarte.
Evoluia bolii este mprit n mod convenional n trei faze:
Faza iniial
- pierdere a orientrii
- pierderea capacitii de a iniia anumite activiti
- neadaptare la situaii noi i nefamiliare
- reacii ntrziate i capacitate de memorare ncetinit
- tulburri de judecat, decizii greite
- dificulti n utilizarea banilor
- tulburri de dispoziie afectiv, iritabilitate, nelinite
Faza intermediar
- probleme n recunoaterea persoanelor familiare
- dificulti la citit, scriere i calcul
- greuti n a se mbrca singur
- probleme de gndire logic
- tulburri de dispoziie accentuate, ostilitate fa de persoane apropiate
- pierderea orientrii temporale
- suspiciuni nejustificate, idei de persecuie, gelozie, urmrire
- necesitatea unei supravegheri i ngrijiri permanente
Faza avansat (tardiv)
- pacienii nu-i mai amintesc c trebuie s se spele, s se mbrace, s mearg la
toalet
- pierd abilitatea de a mesteca alimentele, de a nghii, uit c au mncat deja i
pretind s li se serveasc din nou masa
- dificulti n pstrarea echlibrului, dificulti de mers
- stri confuzive, uneori cu agitaie, n special noaptea
- pierderea capacitii de a comunica prin cuvinte
- pierderea controlului vezicii urinare sau intestinal (incontinen pentru urin i
fecale)
Mijloace de prevenire
Pn n prezent nu se cunosc mijloace sigure de prevenire a demenei de tip
Alzheimer. Se studiaz posibilitatea ca anumite msuri s reduc riscul de apariie
a bolii sau s ntrzie dezvoltarea ei.

Se pare c meninerea unei activiti intelectuale continue ar diminua riscul de


mbolnvire, dar nu exist dovezi sigure n aceast privin. Totui, anumite
activiti ca cititul cu regularitate al unei cri sau al ziarului i revistelor,
rezolvarea rebusurilor, mersul la teatru sau concerte, participarea la diverse
activiti sociale sunt de recomandat persoanelor dup ieirea la pensie. Privirea
ndelungat, pasiv, a emisiunilor de televiziune ar avea dimpotriv efect
duntor.
9

Se recomand suficient micare, alimentaie raional cu o cantitate ridicat de


legume i fructe bogate n vitamin C n combinaie cu administrarea unor doze
ridicate de vitamin E (cu efect antioxidant), grsimi cu procentaj ridicat de acizi
grai nesaturai, renunare la fumat etc.

Anumite medicamente, cum ar fi antiinflamatoarele nesteroide (indometacina,


ibuprofen, naproxen, aspirina) precum i medicamentele folosite pentru scderea
nivelului de colesterin seric (statine), ar scdea riscul de apariie al bolii
Alzheimer, dar nu exist nc studii rspndite care s demonstreze n mod
peremptoriu aceste observaii. Trebuie s se ia ns n consideraie i posibilitatea
efectelor adverse ale acestor preparate medicamentoase.

Pn n prezent (2006), doar meninerea presiunii arteriale la o valoare normal


demonstreaz - n urma unor studii efectuate dup criterii tiinifice stricte - o
semnificativ scdere (pn la 50%) a riscului de mbolnvire (studiul SYSTEUR).

Tratament
Dei nu exist nc un tratament eficace care s vindece boala Alzheimer, o serie de
mijloace trebuiesc folosite pentru a mbunti calitatea vieii bolnavului i a-i
menine pe ct posibil activitatea n familie i societate.
Tratamente simptomatice
Se recomand modificarea comportamentului i a dispoziiei afective (stri de
depresie) a pacienilor cu medicamente psihotrope, pentru a diminua anxietatea,
agresivitatea sau strile de agitaie. Medicamentele cu aciune puternic
(neuroleptice, benzodiazepine cu aciune ndelungat) sunt ns de evitat, datorit
efectelor adverse sau paradoxale.
Medicamente inhibitoare ale acetilcholinesterazei
n prima faz a bolii, se recomand medicamente inhibitoare al enzimei
acetilcholinesteraz. Ele inhib degradarea acetilcholinei, neurotransmitor la
nivelul sinapselor anumitor neuroni din creier (Vezi: Patogeneza). n prezent se
folosesc urmtoarele preparate (n parantez numele comercial):

Clorhidratul de Donepezil (Aricept)

Rivastigmina (Exelon)

Galantamina (Reminyl, Nivalin, Razadyne)

Dei inhibitorii acetilcholinesterazei pot diminua temporar intensitatea simptomelor,


ei nu influeneaz evoluia progresiv a bolii. Aceste preparate sunt foarte
costisitoare i au o serie de efecte adverse nu lipsite de periclitate.
Preparate antagoniste ale NMDA
Existena unei excitotoxiciti n sistemul neuronal glutamatergic la pacienii cu
boal Alzheimer a determinat introducerea unui tratament cu antagoniti ai
receptorilor neuronali la NMDA (N-metil-D-aspartat), cum este Memantina (Axura,
Ebixa). Rezultatele tratamentului sunt ns contradictorii.
Vaccin terapeutic
10

Utilizarea unui vaccin (imunoterapie activ) este preconizat pentru tratarea


bolnavilor deja diagnosticai i nu n scop profilactic. S-a pornit de la ideea antrenrii
sistemului imunitar n a recunoate i combate, prin stimularea productiei de
anticorpi specifici, depozitele de beta-amiloid avnd propietti antigenice. Primele
rezultate sunt promittoare, unii bolnavi (6%) au dezvoltat ns un proces de
encefalit grav. n prezent este n curs un studiu cu un vaccin mai putin toxic de tip
A.
Alte tratamente n curs de dezvoltare
-Xaliproden - n studii pe modele experimentale la soareci reduce procesul de
neurodegenerare.
-Tramiprosat (3APS sau Alzhemed) este un GAG-mimetic care mentine
solubilitatea beta-amiloidului pentru a preveni acumularea de plci toxice.
-R-flurbiprofen (MPC-7869) este un modulator al enzimei gamma-secretaz,
induce reducerea productiei de beta-amiloid toxic n favoarea unor polipeptide
mai scurte.
Tratamente alternative
Sub denumirea generic farmacopeic de Antidementiva sunt ncadrate o serie
de preparate, extrase din plante (ex.: Extract din funze de Ginkgo-biloba) sau
produse chimice de sintez (antagoniste ale ionului de Calciu, Piracetam,
Pyritinol-hidroclorat, Nicergolin etc.). Eficienta lor nu a putut fi ns dovedit.

III.ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN


SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA BOLNAVILOR
BOALA ALZHEIMER

11

Boala Alzheimer a devenit o problem central de sntate public, n special n


rile industrializate, unde durata medie de via a crescut n mod considerabil.
Boala Alzheimer progreseaza treptat, in evolutia sa distingandu-se trei stadii:
Stadiul usor in care simptome precum dezorientarea in zone necunoscute,
tulburarile de memorie de scurta durata, scaderea concentrarii la serviciu, trec
neobservate sau sunt puse pe seama varstei. Acest stadiu este cel mai important
pentru punerea diagnosticului si pentru inceperea tratamentului in vederea
maximizarii succesului terapeutic.
Stadiul intermediar este cel in care bolnavul devine retras social, neaga boala, apar
dezorientarea in locuri familiare, tulburarile de limbaj, semnul "intoarcerii capului"
(la intrebari la care nu poate raspunde, bolnavul intoarce capul spre insotitor), etc.
Stadiul sever-avansat caracterizat prin indiferenta sociala, apatie, dependenta de
ingrijire, necesita deseori internarea in centre speciale de ingrijire. Pot aparea
tulburari severe de comportament precum agresivitate, agitatie, vagabondaj. In
aceasta faza se intampla frecvent ca bolnavii sa se rataceasca iar riscul de deces
cauzat de accidente rutiere, insolatie, inanitie, deshidratare, inghet creste
exponential.
Tratamentul bolii Alzheimer este complex si cuprinde atat
tratamentul medicamentos cat si terapia psihologica si
comportamentala, toate acestea avand drept scop incetinirea
evolutiei bolii.
Din pacate, prin natura dementei, nici persoana afectata, nici
apartinatorii nu doresc sa recunoasca faptul ca ceva nu este in regula. Din acest
motiv vizita la medic este deseori amanata, intarziindu-se stabilirea unui diagnostic.
Depistarea timpurie a bolii si inceperea tratamentului pot amana degradarea mentala
si ofera pacientului si familiei posibilitatea de a cunoaste boala cat mai bine, de a o
accepta si de a invata cum sa traiasca cu ea.
ngrijirea pacienilor cu boala Alzheimer
Majoritatea pacienilor cu boala Alzheimer sunt ngrjii la domiciliu de membrii
familiei, ceea ce reprezint adeseori o situaie epuizant att din punct de vedere
fizic ct i emoional. ngrijirea unei persoane bolnave poate fi ns o experien
pozitiv, n scopul de a menine capacitile restante ale bolnavului i sigurana sa.
Chiar din primele faze ale bolii este necesar instituirea unei tutele n cadrul
prevederilor legale, pentru rezolvarea relaiilor de ordin oficial sau financiar.
12

Indicaia plasrii ntr-un cmin


Nu totdeauna este posibil ngrijirea la domiciliu. Pe msur ce boala progreseaz, se
dezvolt tulburri de comportament i apar alte probleme de sntate care nu pot fi
rezolvate acas. Din pcate, n Romnia nu exist suficiente instituii ca numr i, n
special, ca dotare tehnic i cu personal calificat, care s preia aceast sarcin social
n condiii optime. i din acest punct de vedere, luarea unei decizii cu privire la
internarea ntr-un cmin reprezint un lucru dificil i de o deosebit responsabilitate
moral.
Cele mai importante aspecte in relatia cu bolnavii de Alzheimer sunt intelegerea,
acceptarea, bunatatea si multa rabdare. Lipsa de rabdare manifestata de persoana care
acorda ingrijirea ii transmite bolnavului senzatia ca a gresit cu ceva, ceea ce poate
duce la nemultumire si tristete, dar si la o stare de rau si de comportament agresiv. In
plus, trebuie stiut ca bolnavii de dementa, din cauza tulburarilor mentale, au doar o
capacitate conditionata de invatare, aceasta capacitate diminuandu-se progresiv pe
parcursul evolutiei bolii.
Ingrijirea speciala rolul celui care ingrijeste bolnavul
Persoanele cu Alzheimer au nevoi speciale si necesita
ingijiri deosebite, ceea ce poate fi o provocare pentru cei
care le ingrijesc. Principala preocupare este ca pacientul
sa-si pastreze cat mai mult timp o oarecare independenta si
un sentiment de incredere in sine, ceea ce nu este o sarcina
usoara.
Ingrijirea pacientilor care sufera de dementa se diferentiaza de cea a celor cu alte
afectiuni sau a varstnicilor prin faptul ca, in cazul bolii Alzheimer, are loc o scadere
progresiva a capacitatii bolnavului de a conlucra si colabora. Persoana care acorda
ingrijirea trebuie sa poata intelege trairile pacientului, sa gandeasca impreuna cu
acesta si in final sa decida ce este mai bine pentru el. In acest sens trebuie avute in
vedere atat nevoile psiho-emotionale ale pacientului, cat si aspectele practice legate
de ingrijire.
In principiu, ar trebui depus tot efortul pentru a-i asigura pacientului o viata intr-un
mediu cunoscut, cu un program zilnic regulat si pe cat posibil interactiunea cu
aceleasi persoane. Aceasta este o premisa importanta pentru
asigurarea sentimentului de siguranta si de stabilitate emotionala.
Prevenirea accidentelor
Prevenirea accidentelor in cazul pacientilor cu dementa reprezinta un
aspect important si de prima prioritate in cadrul acordarii ingrijirii, deoarece, prin
pierderea progresiva a capacitatii de a-si desfasura activitatile zilnice, apare un risc
13

crescut de accident. In stadiile doi si trei ale bolii cele mai frecvente accidente care
pot aparea sunt cazaturile, arsurile sau oparirile.
Igiena corporala si imbracamintea
Igiena corporala zilnica ar trebui efectuata o perioada cat mai indelungata de catre
persoana afectata. Asistenta partiala, respectiv sprijinul substantial, devin necesare in
momentul in care bolnavul nu mai poate urma succesiunea activitatilor de igiena
personala. Ingrijitorul trebuie sa se asigura ca apa folosita la baie are temperatura
potrivita, ca in cada nu exista pericolul de accidentare, prin utilizarea covoraselor
speciale, sa foloseasca scaune speciale de baie pentru bolnavii care nu mai
colaboreaza deloc.
In ceea ce priveste imbracamintea, respectiv actiunea de imbracare, pot aparea
dificultati intr un stadiu relativ timpuriu al bolii. De aceea, este nevoie sa i se asigure
bolnavului haine cat mai usor de imbracat/ dezbracat, care sa ii fie asezate la
indemana in ordinea in care le va imbraca, astfel incat imbracarea sa nu ii creeze o
stare de disconfort sau agitatie.
Alimentatia
Deoarece persoanele confuze uita sa manance, mananca prea mult sau
nu mai pot constientiza daca se alimenteaza corect sau nu, persoanele
ce ingrijesc bolnavii cu Alzheimer trebuie sa acorde o atentie speciala
acestor aspecte.
O alta problema o constituie lipsa poftei de mancare. Aceasta poate
avea multe cauze: pacientul crede ca a mancat deja, nu are pofta de
mancare din cauza lipsei de miscare, exista probleme de masticatie si deglutitie sau
pacientul nu mai este in masura sa utilizeze tacamurile.
Aportul de lichide
Ca si in cazul mancarii, pacientul uita deseori sa bea lichide, ceea ce agraveaza
situatia in cazul varstnicilor cu o senzatie de sete oricum redusa. In consecinta,
controlul si supravegherea aportului de lichide sunt esentiale, necesarul zilnic fiind de
cel putin 1,5 litri.
Probleme cu somnul si plimbarile nocturne
La persoanele cu dementa "ceasul intern" pare sa functioneze inversat: in cursul zilei
acestea manifesta deseori somnolenta dar in timpul noptii sunt treze. Insomnia este
deseori insotita de o plimbare agitata si confuza, care nu poate fi influentata de
pacient. Trebuie verificat daca pacientul nu doarme prea mult in timpul zilei si, daca
14

este posibil, este recomandat sa se faca plimbari prelungite in a doua parte a zilei,
spre seara.
Apartinatorii trebuie consiliati si asistati corespunzator
In cadrul familiilor, fie ca este vorba de sot/ sotie sau de copii, ingrijirea bolnavului
presupune multiple sacrificii si produce mult stres, care deseori poate ajunge dincolo
de limitele suportabilitatii. Consilierea si asistarea persoanelor care asigura ingrijirea
unui bolnav de dementa reprezinta astfel o componenta indispensabila a fiecarui
program de ingrijire si asistenta.
Complicatii in cazurile grave de dementa
Escarele

Avand in vedere faptul ca bolnavii de dementa in stadiul terminal manifesta o


apatie pronuntata care le reduce capacitatea de miscare, se amplifica si riscul
aparitiei escarelor (rani deschise care se formeaza in urma imobilizarii
indelungate). Trebuie redus in special riscul foarte ridicat de formare a escarelor
pe timpul noptii prin masuri profilactice corespunzatoare, cum ar fi repozitionarea
la intervale de maxim 2 ore sau utilizarea dispozitivelor speciale de indepartare a
presiunii (saltele antiescara, blanite, perne).
Alte complicatii ce pot aparea sunt:
- atacuri convulsive,
- dureri, pneumonie,
- slabire accentuata, in aceste cazuri fiind necesar consultul medical
Incontinenta
Pe masura ce boala progreseaza, apar probleme si in ceea ce priveste capacitatea
de control constient al procesului de urinare si defecatie. Deseori incontinenta nu
este exclusiv legata de dementa, fiind implicate si alte cauze specifice varstei
inaintate.
Incontinenta care insoteste o forma de dementa este de regula incontinenta de
urgenta, care poate fi inca puternic influentata in stadiile incipiente ale bolii. Ca
masuri adecvate mentionam in special exercitiile de mers la toaleta si de mictiune
15

la ore si intervale clar stabilite. In plus, prin medicamente care influenteaza


simptomatologia de urgenta, senzatia permanenta de urinare dispare, pacientului
usurandu-i-se simtitor situatia.
Capacitatea de a controla mersul la toaleta, exersata de-a lungul vietii, se pierde
succesiv abia in stadiile tarzii ale dementei. Practic, acest lucru este demonstrat
prin faptul ca bolnavul merge la toaleta independent si din proprie initiativa pana
in stadiul terminal pe baza unei rutine cu care era obisnuit dinaintea aparitiei
bolii.
Si persoanele care sufera de dementa isi pastreaza multa vreme sentimentele de
rusine, incercand sa nege incontinenta. In cazul in care persoanei i se atrage
atentia asupra acestui fapt, reactiile agresive nu sunt rare. In cazul in care pe
parcursul evolutiei maladiei apare o nesiguranta din partea pacientului, care duce
la o incapacitate de a controla urinarea si defecatia, devine indispensabila
utilizarea de produse igienice specifice, de unica folosinta.
Produsul absorbant cel mai indicat in aceasta faza este scutecul de unica folosinta,
utilizarea lui oferind numeroase avantaje atat pentru pacient cat si pentru cel care
il ingrijeste. Scutecele de noua generatie au partea laterala din material netesut,
permitand pielii sa respire si diminuand astfel riscul iritatiilor. In acelasi timp
corpul absorbant asigura o absorbtie rapida si sigura a urinei, astfel incat pielea
pacientului sa fie in permanenta uscata, diminuandu-se astfel riscul aparitiei
escarelor. Complementar, dupa efectuarea toaletei pacientului, se poate folosi o
crema de protectie (Menalind) care sa protejeze pielea de contactul cu substantele
agresive din componenta urinei.
Pentru a usura sarcina ingrijitorului, pe folia exterioara a scutecului este trasata o
banda punctata de culoare albastra, cu rol de indicator de umiditate. Atunci cand
aceasta banda se sterge, scutecul a atins capacitatea maxima de absorbtie si
trebuie schimbat. De asemenea scutecele sunt prevazute cu benzi adezive care
permit resigilarea, daca este nevoie.

IV.PLAN INGRIJIRE NURSING A TREI CAZURI


CLINICE SEMNIFICATIVE INTILNITE IN PRACTICA
Am realizat practica in Sectia de neurologie a Spitalului judetean de Urgenta
Slatina.
16

Am studiat 9 cazuri din care am selectat pentru lucrare 3 cazuri pe care le-am
considerat mai relevante.Din dialogul purtat cu bolnavii si din datele luate din
foile de observatie ale acestora au reiesit urmatoarele aspecte;

Cazul clinic nr. 1


Nume;C Prenume;P.
Talie;175cm
Data nasterii;10.11.1935
Domiciliul;Slatina
Ocupatie;croitor
Data internarii;11.03.2013
Diagnostic la internare;Boala Alzheimer in evolutie
Data externarii;23.03.2013
Diagnostic la externare; Boala Alzheimer in evolutie
Nr. zile spitalizare;13
A.Comunicarea
Pentru a putea concepe Planul de nursing, pentru ingrijirea bolnavului C.P. am
purtat o discutie cu aceasta, de unde au reiesit date referitoare la aparitia primelor
semne si simptome ale bolii,motivul pentru care s-a prezentat la spital, daca a
prezentat si alte boli asociate, antecedente ale bolnavului si modul de viata
anterior internarii.
Motivele internarii sunt; pierderea orientarii,memorie incetinita, dezorientare
temporo-spatiala,tulburari de dispozitie,dificultati in utilizarea banilor,miscari
lente; stare generala alterata.
Antecedente;
- heredo-colaterale;neaga
- personale
fiziologice: grup sanguine AII, Rh pozitiv
patologice; TBC Pulmonar din anul 1990:hernie inghinala operata in anul
2005:
- conditii de viata si munca; consumator de cafea,fumator(20 Tigari/zi)

Istoricul bolii;
Debutul bolii a fost insidios cu episoade de pierdere partiala de
memorie,dezorientare temporo-spatiala, dificultati de judecata, greutate in
utilizarea banilor,iritabilitate, insomnie,miscari lente, stare generala alterata.
Pacientul mai prezinta dificultati de deplasare,tulburari de somn si pierderi de
memorie.Vorbirea si deglutitia sunt dificile.
17

Examenul Clinic; pierderea capacitatii de a efectua unele activitati, vorbire


dificila, dezorientare temporo-spatiala, tulburari de judecata, vorbire dificila.
- stare generala alterata
- paloarea tegumentelor si mucoaselor.
- TA-175/95mmHg, puls-80batai/min,18 respiratii/min.
B.Aprecierea
Pe baza datelor culese de la bolnav, a examenului clinic si obiectiv efectuat de
medic si din observatiile personale am ajuns la urmatoarele:
Manifestari subiective
- cefalee,
- ameteli
- iritabilitate
- disfagie si dizartrie
Manifestari obiective
- dezorientare temporo-spatiala
- miscari incetinite si limitate
- inapetenta
- memorie incetinita
- dificultati de deplasare
- tulburari de somn
- pierdere de memorie
C. Analiza datelor culese
Comparind datele din anamneza cu istoricul bolii si datele obtinute din examenul
clinic al bolnavului, cu cele paraclinice din F.O.,precum si cu observatiile proprii
s-a ajuns la un diagnostic principal de;BOALA ALZHEIMER IN EVOLUTIE

D.Evaluarea
Analizind datele obtinute am stabilit ca din punct de vedere al dependentei
bolnavului este vorba de o Boala Alzheimer in evolutie care necesita ingrijiri
medicale privind;
18

- combaterea semnelor si simptomelor patologice , pe care le prezinta;


- asigurarea conditiilor igienico-sanitare si de mediu fizic si uman , care sa-i
permita refacerea fizica si psihica.
- asigurarea administrarii medicatiei prescrise de medic;
- educarea sanitara privind modul de comportare in spital si dupa externare
- asigurarea unei diete normocalorice cu evitarea alcoolului, lipidelor,
-

indepartarea obstacolelor din calea pacientului pentru a evita caderile.

- insotirea pacientului atunci cind pleaca la plimbare pentru a evita ratacirea.

Planul de ingrijire in Nursing


Dupa conceptul Virginiei Henderson
Data;11.03.2013
19

Problema; ; pierderea capacitatii de a efectua unele activitati, vorbire dificila,


dezorientare temporo-spatiala, tulburari de judecata, vorbire dificila.
Manifestari de dependenta;
- dezorientare temporo-spatiala
- miscari incetinite si limitate
- inapetenta
- memorie incetinita
- dificultati de deplasare
- tulburari de somn
- pierdere de memorie
Surse de dificultate; potential de complicatii(pierderea memoriei).
Diagnostic;BOALA ALZHEIMER IN EVOLUTIE
Obiective;
- diminuarea dezorientarii temporo-spatiale care permit deplasarile si fac
deplasarea posibila.
- asigurarea unui microclimat corespunzator.
- asigurarea lenjeriei de corp si de pat.
- asigurarea alimentatiei normocalorice si a unei hidratari corespunzatoare.
Interventii proprii;
- Ajutarea pacientului sa-si satisfaca nevoile fundamentale.
- Suport psihic pentru pacient.
- Masurarea functiilor vitale.
- Alimentatie corespunzatoare normocalorica,hipolipemianta.
- Mentinerea pacientului intr-o poztie confortabila,antalgica.
- Educatie sanitara a bolnavului pentru efectuarea analizelor de laborator si
alte examinari paraclinice.
Interventii delegate;
- asigurarea administrarii medicatiei prescrise de medic pe parcursul
internarii.
- dieta normocalorica, hipolipemianta.
Evaluarea
Bolnav autonom , partial dependent privind nevoia de a respira si de a avea o
circulatie adecvata , a bea , a minca, a se odihni si a dormi , a se misca si a-si
mentine buna postura,a se imbraca si dezbraca , a evita pericolele, a mentine
tegumentele curate.

20

PLAN DE NURSING

CAZ CLINIC NR.I


DATA

11- 23.03
2013

PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE

Ca urmare a
modificarilor
organice prezente
in aceasta maladie
pacientul acuza o
serie de simptome
ca;
- tulburari de
memorie
- tulburari de
vorbire
-irascibilitate
- dezorientare
temporo-spatiala
-incapacitate
de a efectua
activiti de curente.

INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE

OBIECTIVE

- ameliorarea
simptomatologiei
sau prevenitea
evolutiei bolii
- ameliorarea
agitatiei
-supravegherea
funciilor vitale.

-am msurat TA 180/90mm Hg i P


80b/min
-i fac masaj la membrele afectate.
-am administrat si supravegheat
tratamentul prescris de medic
respectiv;-rupan 3tb./zi
-hepaton 3tb./zi
-pentoxifilin 3tb./zi
-aspirin 1tb./zi
-triferment 3tb./zi
-diazepam 1tb./zi
-ebixa 2tb./zi
- supraveghere permanenta pentru a
preveni plecarile din salon.
- insotirea pacientului la toaleta.

21

EVALUARE

Datorita
interventiilor
,pacientul este
mai linistit.

DATA
11-13.03
2013

PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE

- pacientul prezinta
un sindrom de
mobilizare dificila
cu;
-reacii negative
legate de alterarea
integritii fizice.

INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE

OBIECTIVE

-favorizarea
comunicrii
-ncurajarea
bolnavului s
vorbeasc cu
asistenta despre
boala sa i cu
colegii de salon.

-ncurajez bolnavul s i exprime


sentimentele.
-creez o ambian relaxanta.
-conving pacientul s participe la
activiti cotidiene.

EVALUARE

Pacientul devine
linistit,relaxat si
optimist in ceea
ce priveste
ameliorarea
simptomelor bolii
sale .

-alterarea imaginii
de sine.

11-23.03
2013

-meninerea
-limitarea miscarilor bolnavului n
datorita tulburarilor poziia cea mai
de memorie,
favorabila
greutatii de
ameliorarii
exprimare, ideilor
simptomatologiei.
delirante
-psihoterapie
- hipertonie
pentru linistirea
musculara.
pacientului.

-ajutarea pacientului sa se deplaseze


cu pasi mici spre a-si satisface
nevoile personale.
-administrarea de diazepam 1f pt
linistirea pacientului .
- masaj la nivelul musculaturii
membrelor superioare si inferioare,
si exercitii fizice.

22

Se creeaza o
pozitie cit mai
relaxanta pentru
ameliorarea
simptomatologiei.

DATA

PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE

OBIECTIVE

INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE

EVALUARE

Pacientul este
schimbat,curat si
multumit de
ingrijirile primite.

Pacientul reuseste
sa aiba un somn
linistit si odinitor.

11-23.03
2013

-incapacitatea de ai satisface i a
acorda singur igiena
corporal.

-pacientul trebuie
ajutat s aib
tegumentele
integre

-dimineaa ajut bolnavul s-i acorde


igiena personala la baie.
-am grij sa-l ajut sa ajunga la
toaleta pentru a evita accidentele
nedorite.

11-13.03
2013

- perturbarea
modului de somn
datorita agitatiei
psiho-motorii.

-asigurarea
odihnei necesare
evolutiei
favorabile a bolii.

-administrez 1f algocalmin i 1 tb
diazepam.
-creez pacientului un cadru intim i
linitit pentru a se putea odihni.

11-23.03
2013

-ca urmare a
simptomelor
caracteristice
maladiei Alzheimer
pacientul nu se
poate hidrata i
alimenta singur.

-prevenirea
deshidratrii
-asigurarea unui
aport nutriional
adecvat.

- ajut pacientul sa se hidrateze


corespunzator cu ceai nendulcit, apa
plata, compoturi etc.
- asigur pacientului o mas bogat n
vitamine i proteine.
- supraveghez bolnavul in timpul
alimentarii pentru prevenirea inecarii
cu mincare.

23

Pacientul este
ajutat sa se
alimenteze i sa
se hidrateze
corespunzator.

DATA

11-23.03
2013

11-23.03
2013

PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE

INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE

OBIECTIVE

- modificarea starii
de bine datorita
riscului de a se
accidenta ca urmare
a mersului dificil si
al tulburarilor de
afectivitate.

- evitarea
pericolelor si a
riscului de
accidentare.

- indepartarea obstacolelor din calea


pacientului atunci cind se
deplaseaza.
- montarea de bare pe peretii laterali
pentru a ajuta bolnavul sa se prinda
de ele si sa se poata deplasa mai
usor.

-dificultate in
efectuarea
micrilor de a se
mbrca i dezbrca
ca urmare a
simptomelor bolii.

- greutate in
efectuarea
miscarilor de a se
mbrca i
dezbrca.

-ajutarea pacientului in efectuarea


miscarilor in scopul satisfacerii
nevoii de a se imbraca, dezbraca .
-pregtirea lenjeriei la ndemna
pacientului.

24

EVALUARE

- pacientul este
ajutat sa-i rezolve
necesitatile si este
multumit de
ajutorul acordat.

-obiectiv realizat.

Cazul clinic nr. 2


Nume;P Prenume;l.
Talie;175cm
Data nasterii;10.11.1945
Domiciliul;Slatina
Ocupatie;croitor
Data internarii;1.04.2013
Diagnostic la internare;Boala Alzheimer in evolutie
HTA esentiala stadiul I/II.
Data externarii;12.04.2013
Diagnostic la externare; Boala Alzheimer in evolutie
HTA esentiala stadiul I/II.
Nr. zile spitalizare;12
A.Comunicarea
Pentru a putea concepe Planul de nursing, pentru ingrijirea bolnavului P.I. am
purtat o discutie cu aceasta, de unde au reiesit date referitoare la aparitia primelor
semne si simptome ale bolii,motivul pentru care s-a prezentat la spital, daca a
prezentat si alte boli asociate, antecedente ale bolnavului si modul de viata
anterior internarii.
Motivele internarii sunt; pierderea orientarii temporo-spatiale,pierderea
capacitatii de a efectua diferite activitati, dificultati de vorbire,dificultate de
inghitire,acufene,fosfene,vertij.
-stare generala alterata;anxietate.
Antecedente;
- heredo-colaterale;neaga
- personale
fiziologice: grup sanguine AII, Rh pozitiv
patologice; HTA esentiala din anul 2000:
Boala Alzheimer din 2006.
- conditii de viata si munca; consumator de alcool ocazional,nefumator.
Istoricul bolii;
Debutul bolii a fost insidios cu episoade de dezorientare temporospatiala,neadaptarea la situatii noi si nefamiliare,dificultate in utilizarea
banilor ,stare generala alterata.
Pacientul prezinta dificultati de deplasare,tulburari de somn si pierderi de
memorie.Vorbirea si deglutitia sunt dificile.

25

Examenul Clinic; pierderea orientarii, pierderea capacitatii de a efectua diferite


activitati,memorie incetinita,tulburari de judecata.
- stare generala alterata
- agitatie,insomnie.
- TA-195/100mmHg, puls-80 batai/min,17 respiratii/min.
B.Aprecierea
Pe baza datelor culese de la bolnav, a examenului clinic si obiectiv efectuat de
medic si din observatiile personale am ajuns la urmatoarele:
Manifestari subiective
- cefalee,vertij
- acufene,fosfene
- disfagie si dizartrie
Manifestari obiective
- dezorientare temporo-spatiala .
- neadaptarea la situatii noi si nefamiliare
- dificultate in utilizarea banilor
- dificultati de deplasare
- tulburari de somn
- pierdere de memorie
C. Analiza datelor culese
Comparind datele din anamneza cu istoricul bolii si datele obtinute din examenul
clinic al bolnavului, cu cele paraclinice din F.O.,precum si cu observatiile proprii
s-a ajuns la un diagnostic principal de;BOALA ALZHEIMER IN EVOLUTIE.
HTA ESENTIALA IN EVOLUTIE
D.Evaluarea
Analizind datele obtinute am stabilit ca din punct de vedere al dependentei
bolnavului este vorba de o Boala Alzheimer in evolutie. HTA esentiala stadiul
I/II. care necesita ingrijiri medicale privind;
- combaterea semnelor si simptomelor patologice , pe care le prezinta;
- asigurarea conditiilor igienico-sanitare si de mediu fizic si uman , care sa-i
permita refacerea fizica si psihica.
- asigurarea administrarii medicatiei prescrise de medic;
- educarea sanitara privind modul de comportare in spital si dupa externare
- asigurarea unei diete normocalorice cu evitarea alcoolului, lipidelor,
- indepartarea obstacolelor din calea pacientului pentru a evita
26

Planul de ingrijire in Nursing


Dupa conceptul Virginiei Henderson
Data;1.04.2013
Problema; ; pierderea orientarii, pierderea capacitatii de a efectua diferite
activitati,memorie incetinita,tulburari de judecata, mers
dificil,disfagie,verij,acufene ,dizartrie,stare generala alterata,agitatie.
Manifestari de dependenta;
- dezorientare temporo-spatiala .
- neadaptarea la situatii noi si nefamiliare
- dificultate in utilizarea banilor
- dificultati de deplasare
- tulburari de somn
- pierdere de memorie
Surse de dificultate; potential de complicatii(dementa senila).
Diagnostic;BOALA ALZHEIMER IN EVOLUTIE. HTA ESENTIALA
Obiective;
- stoparea evolutiei bolii care limiteaza miscarile si fac deplasarea dificila.
- asigurarea unui microclimat corespunzator.
- asigurarea lenjeriei de corp si de pat.
- asigurarea alimentatiei normocalorice si a unei hidratari corespunzatoare.
Interventii proprii;
- Ajutarea pacientului sa-si satisfaca nevoile fundamentale.
- Suport psihic pentru pacient.
- Masurarea functiilor vitale.
- Alimentatie corespunzatoare normocalorica,hipolipemianta.
- Mentinerea pacientului intr-o poztie confortabila si crearea unui ambient
cald .
- Educatie sanitara a bolnavului pentru efectuarea analizelor de laborator si
alte examinari paraclinice.
Interventii delegate;
- asigurarea administrarii medicatiei prescrise de medic pe parcursul
internarii.
- dieta normocalorica, hipolipemianta.
Evaluarea
Bolnav autonom , partial dependent privind nevoia de a respira si de a avea o
circulatie adecvata , a bea , a minca, a se odihni si a dormi , a se misca si a-si
mentine buna postura,a se imbraca si dezbraca , a evita pericolele, a mentine
tegumentele curate.

27

CAZ CLINIC NR.II


DATA

1-12 .04.
2013

PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE

- datorita
modificarilor
organice
ireversibile prezente
in aceasta maladie
pacienta acuza o
serie de simptome
ca;
- dezorientare
temporo-spatiala .
- neadaptarea la
situatii noi si
nefamiliare
- dificultate in
utilizarea banilor
- tulburari de somn
- pierdere de
memorie
-incapacitate
de a efectua
activiti curente.

PLAN DE NURSING
INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE

OBIECTIVE

-prevenirea
evolutiei bolii.
-supravegherea
funciilor vitale
-meninerea unui
climat cald si de
incredere pentru
bolnav.

EVALUARE

-administrez medicaia recomandat


de medic, respectnd doza, orarul de
administrare i efectul acesteia;
- algocalmin,11fi.v.,hipazin,3tb/zi,
nefrix 1tb/2zile, ebixa 2tb./zi.
-recoltez snge pentru analizele
biochimice
-ncurajez pacientul s-i execute
nevoile i dorinele.
-am msurat TA 1950/100mm Hg i
P 80b/min
-i fac masaj si exercitii fizice pentru
prevenirea escarelor.
- supraveghere permanenta a
pacientului pentru evitarea parasirii
spitalului.
28

Datorita
interventiilor
asistentei,pacientul
este linistit.

DATA
1-5.04
2013

1-4.04
2013

PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE

OBIECTIVE

INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE

EVALUARE

Pacientul devine
mai linistit,relaxat
si optimist in ceea
ce priveste
ameliorarea
simptomelor bolii
sale .

- pacienta prezinta
un sindrom de
mobilizare dificila
cu;
-reacii negative
legate de alterarea
integritii fizice.
- facies imobil
-alterarea imaginii
de sine.
- depresie

-favorizarea
comunicrii cu
apartinatorii.
-ncurajarea
bolnavului s
vorbeasc cu
asistenta despre
boala sa i cu
colegii de salon.

-ncurajez bolnavul s i exprime


sentimentele si sa creada in
ameliorarea bolii sale.
-creez un confort psihic pacientului
si il conving s participe la activiti
cotidiene.

-limitarea
deplasarilor datorita
pierderilor de
memorie.
- greutate in
deplasare.
- dificultati la
inghitire.

-meninerea
bolnavei n poziia
cea mai favorabila
ameliorarii
anxietatii si
agitatiei.
-mobilizare pasiv
apoi activ.

-ajutarea pacientului sa se deplaseze


cu pasi mici spre a-si satisface
nevoile personale.
-administrarea de algocalmin 1f pt
durere.
- masaj la nivelul musculaturii
membrelor superioare pentru
prevenirea atrofiei.

29

Se creeaza o
pozitie cit mai
confortabila pentru
ameliorarea
simptomatologiei.

DATA

PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE

OBIECTIVE

INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE

EVALUARE

-dimineaa ajut bolnavul s-i acorde


igiena personala la pat.
-am grij sa il ajut sa ajunga la
toaleta pentru a evita accidentele
nedorite.

Pacientul este
schimbat,curat si
multumit de
ingrijirile primite.

1-12.04
2013

-incapacitatea de ai satisface i a
acorda singur igiena
corporal.

-pacientul trebuie
ajutata s aib
tegumentele
integre.

1-3.04
2013

- perturbarea
modului de somn
datorita agitatiei si
tulburarilor de
comportament

-asigurarea
odihnei necesare
evolutiei
favorabile a bolii.

-administrez 1f algocalmin i 1 tb
Pacientul reuseste
diazepam.
-creez pacientului un cadru intim i sa aiba un somn
linistit si odinitor.
linitit pentru a se putea odihni.
- ofer pacientului , inainte de culcare
un pahar cu lapte cald.

1-12.04
2013

-ca urmare a
simptomeloe tipice
maladiei Alzheimer
pacientul nu se
poate hidrata i
alimenta singur.

-prevenirea
deshidratrii
-asigurarea unui
aport nutriional
adecvat,
hiposodat,
hipolipemiant.

- ajut pacientul sa se hidrateze


corespunzator cu ceai nendulcit, apa
plata, compoturi etc.
- asigur pacientului o mas bogat n
vitamine i proteine si saraca in
sodiu.
- asist pacientul pe perioada
alimentarii pentru a evita accidentele
nedorite( inecarea cu alimente)

30

Pacientul este
ajutat sa se
alimenteze i sa se
hidrateze
corespunzator.

DATA

1-12.04
2013

1-12.04
2013

PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE

INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE

OBIECIVE

- alterarea starii de
bine datorita
riscului de a se
accidenta(ineca cu
alimente) si ca
urmare a mersului
dificil.

- evitarea
pericolelor si a
riscului de
accidentare

- indepartarea obstacolelor din calea


pacientului atunci cind se
deplaseaza.
- montarea de bare pe peretii laterali
pentru a ajuta bolnavul sa se prinda
de ele si sa se poata deplasa mai
usor.
- supravegherea pacientului in
timpul alimentarii.

-dificultate in
efectuarea
micrilor de a se
mbrca i dezbrca

- greutate in
efectuarea
miscarilor de a se
mbrca i
dezbrca.

-ajutarea pacientului in efectuarea


miscarilor in scopul satisfacerii
nevoii de a se imbraca, dezbraca .
-pregtirea lenjeriei la ndemna
pacientului.

31

EVALUARE

- pacientul este
ajutat sa-si rezolve
necesitatile si este
multumit de
ajutorul acordat.

-obiectiv realizat.

Cazul clinic nr. 3


Nume;A Prenume;F.
Talie;155cm
Data nasterii;1.09.1938
Domiciliul;Slatina
Ocupatie;croitor
Data internarii;2.06.2013
Diagnostic la internare;Boala Alzheimer in evolutie.
Cardiopatie ischemica.
Data externarii;15.06.2013
Diagnostic la externare; Boala Alzheimer in evolutie.
Cardiopatie ischemica.
Nr. zile spitalizare;13
A.Comunicarea
Pentru a putea concepe Planul de nursing, pentru ingrijirea bolnavului A.F. am
purtat o discutie cu aceasta, de unde au reiesit date referitoare la aparitia primelor
semne si simptome ale bolii,motivul pentru care s-a prezentat la spital, daca a
prezentat si alte boli asociate, antecedente ale bolnavului si modul de viata
anterior internarii.
Motivele internarii sunt;
- pierderea memoriei pentru evenimente recente
- tulburari de vorbire
- scaderea apetitului
- dezorientare temporo-spatiala
- incontinenta urinara;
- tulburari afective si de personalitate.
Antecedente;
- heredo-colaterale;neaga
- personale
fiziologice: grup sanguine BIII, Rh pozitiv
patologice; Cardiopatie ischemica din 1989
Boala Alzheimer de aprox. 4 ani.
- conditii de viata si munca; bune;consumator de cafea,nefumator.
Istoricul bolii;
Debutul bolii a fost insidios cu episoade de pierdere temporara a
memoriei,dezorientare temporo-spatiala,tulburari de vorbire,scaderea apetitului.
Pacientul prezinta dificultati de deplasare,tulburari de somn si pierderi de
urina.Vorbirea si deglutitia sunt dificile.
32

Examenul Clinic; pierdere temporara a memoriei,dezorientare temporospatiala,tulburari de vorbire,scaderea apetitului, dificultati de deplasare,tulburari
de somn, stare generala alterata
- TA-140/80mmHg, puls-80 batai/min,17 respiratii/min.
B.Aprecierea
Pe baza datelor culese de la bolnav, a examenului clinic si obiectiv efectuat de
medic si din observatiile personale am ajuns la urmatoarele:
Manifestari subiective
- irascibilitate
- scaderea apetitului
- disfagie si dizartrie
- insomnie
Manifestari obiective
- pierdere temporara a memoriei
- dezorientare temporo-spatiala
- dificultati de deplasare
- pierdere de memorie
- incontinenta de urina
C. Analiza datelor culese
Comparind datele din anamneza cu istoricul bolii si datele obtinute din examenul
clinic al bolnavului, cu cele paraclinice din F.O.,precum si cu observatiile proprii
s-a ajuns la un diagnostic principal de;BOALA ALZHEIMER IN EVOLUTIE.
CARDIOPATIE ISCHEMICA
D.Evaluarea
Analizind datele obtinute am stabilit ca din punct de vedere al dependentei
bolnavului este vorba de o Boala Alzheimer in evolutie. Cardiopatie ischemica
care necesita ingrijiri medicale privind;
- combaterea semnelor si simptomelor patologice , pe care le prezinta;
- asigurarea conditiilor igienico-sanitare si de mediu fizic si uman , care sa-i
permita refacerea fizica si psihica.
- asigurarea administrarii medicatiei prescrise de medic;
- educarea sanitara privind modul de comportare in spital si dupa externare
- asigurarea unei diete normocalorice cu evitarea alcoolului, lipidelor,
- indepartarea obstacolelor din calea pacientului pentru a evita obstacolele.

Planul de ingrijire in Nursing


33

Dupa conceptul Virginiei Henderson


Data;2.06.2013
Problema; pierdere temporara a memoriei,dezorientare temporo-spatiala
tulburari de vorbire,scaderea apetitului, mers dificil,disfagie,dizartrie,stare
generala alterata,agitatie,incontinenta de urina.
Manifestari de dependenta;
- pierdere temporara a memoriei
- dezorientare temporo-spatiala
- dificultati de deplasare
- pierdere de memorie
- incontinenta de urina
- tulburari de somn
Surse de dificultate; potential de complicatii(pierderea memoriei).
Diagnostic;BOALA ALZHEIMER IN EVOLUTIE.
CARDIOPATIE ISCHEMICA
Obiective;
- stoparea procesului degenerativ care duce la pierderea ireversibila a
memoriei.
- asigurarea unui microclimat corespunzator.
- asigurarea lenjeriei de corp si de pat.
- asigurarea alimentatiei normocalorice si a unei hidratari corespunzatoare.
Interventii proprii;
- Ajutarea pacientului sa-si satisfaca nevoile fundamentale.
- Suport psihic pentru pacient.
- Masurarea functiilor vitale.
- Alimentatie corespunzatoarenormocalorica,hipolipemianta.
- Mentinerea pacientului intr-o poztie confortabila.
- Educatie sanitara a bolnavului pentru efectuarea analizelor de laborator si
alte examinari paraclinice.
Interventii delegate;
- asigurarea administrarii medicatiei prescrise de medic pe parcursul
internarii.
- dieta normocalorica, hipolipemianta.
Evaluarea
Bolnav autonom , partial dependent privind nevoia de a respira si de a avea o
circulatie adecvata , a bea , a minca, a se odihni si a dormi , a se misca si a-si
mentine buna postura,a se imbraca si dezbraca , a evita pericolele, a mentine
tegumentele curate.

34

CAZ CLINIC NR.III


DATA

2-7.06.
2013

PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE

Datorita poziiei
impuse de decubitul
dorsal ca urmare a
bolii de inima ca si
a maladiei
Alzheimer,pacientul
acuza o serie de
simptome ca;
-dezorientare
temporo-spatiala
- pierdere
progresiva a
memoriei
-irascibilitate,
-deglutitie dificila,
si dificultati ale
scrisului.
-depresie.

PLAN DE NURSING
INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE

OBIECTIVE

-prevenirea
pneumoniei
hipostatice
-prevenirea
accidenelor
-supravegherea
funciilor vitale
-meninerea unei
poziii adecvate

-pentru evitarea ncrcrii pulmonare


i-am fcut pacientului
tamponamente pe spate cu alcool
-am msurat TA 120/70mm Hg i P
80b/min
-i fac masaj si gimnastica la
membrele sntoase.
-am administrat si supravegheat
tratamentul prescris cu;
-nifedipin 3 tb/zi,
-aspacardin 3tb/zi
-nefrix,-1tb/2zile
-ebixa-2tb/zi.

35

EVALUARE

Datorita
interventiilor
asistentei
pacientul este
linistit.

DATA
2-10.06.
2013

2-15.06.
2013

PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE

- pacientul prezinta
o stare de disconfort
cu;
-reacii negative
legate de alterarea
integritii fizice
datorita starii de
confuzie si
durerilor.
- anxietate
-depresie.

INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE

EVALUARE

-ajut bolnavul s i efectueze


necesitatile cotidiene , sa capete
incredere in sine si sa creada in
ameliorarea bolii sale.
-creez un confort psihic pacientului
si o conving s participe la activiti
diverse impreuna cu colegii de
salon.
- efectuarea toaletei ori de cite ori
este nevoie pentru prevenirea
escarelor.

Pacientul devine
mai linistit,relaxat
si optimist in ceea
ce priveste
ameliorarea
simptomelor bolii
sale .

OBIECTIVE

-favorizarea
comunicrii cu cei
din jur.
-ncurajarea
bolnavului s
efectueze miscari
simple de
satisfacere a
nevoilor personale
si sa vorbeasc cu
asistenta despre
boala sa .

-ajutarea pacientului sa se deplaseze


-limitarea miscarilor -meninerea
cu pasi mici spre a-si satisface
datorita
bolnavului n
nevoile personale.
dezorientarii.
poziia cea mai
-administrarea de algocalmin 1f pt
- hipotonie
favorabila
durere.
musculara.
ameliorarii
- masaj la nivelul musculaturii
- dificultati la
durerilor.
membrelor superioare pentru
inghitire.
-mobilizare pasiv prevenirea atrofiei si exercitii fizice
apoi activ.
zilnice.

36

Se creeaza o
pozitie cit mai
comoda pentru
ameliorarea
simptomelor.

DATA

2-15.06
2013

2-15.06.
2013

2-15.06.
2013

PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE

INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE

OBIECTIVE

-incapacitatea de ai satisface i a
-s aib
acorda singur igiena tegumentele
corporal datorita
integre,curate.
bolii.

-dimineaa ajut bolnavul s-i


efectueze igiena personala.
- ajut pacientul sa se deplaseze la
toaleta.

Datorita afectiunii
de care sufera
bolnava acuza;
-ore de somn
insuficiente
-calitatea somnului
deficitar.

-asigurarea
odihnei necesare
ameliorarii
simptomatologiei.

-administrez 1f algocalmin i 1 tb
diazepam.
-creez pacientei un cadru intim i
linitit pentru a se putea odihni.

-pacientul prezinta o
hidratare i
alimentatie
nesatisfcoare.

-prevenirea
deshidratrii
-asigurarea unui
aport nutriional
adecvat.

- ajut pacientul sa se hidrateze


hidratarea cu ceai
nendulcit,apa,compot,etc.
- i asigur si il ajut sa serveasca o
mas bogat n vitamine i proteine.

37

EVALUARE

Pacientul este
schimbat,curat si
multumit de
ingrijirile primite

Pacienta reuseste
sa aiba un somn
linistit si odinitor.

Pacientul este
alimentat i
hidratat corect
-nu prezint
semne de
deshidratare

DATA

2-15.06.
2013

2-15.06
2013

PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE

INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE

OBIECTIVE

- alterarea starii de
bine datorita
riscului de a se
accidenta ca urmare
a mersului dificil .

- evitarea
pericolelor si a
riscului de
accidentare.

- indepartarea obstacolelor din calea


pacientului atunci cind se
deplaseaza.
- montarea de bare pe peretii laterali
pentru a ajuta bolnavul sa se prinda
de ele si sa se poata deplasa mai
usor.

-dificultate in
efectuarea
micrilor de a se
mbrca i dezbrca
ca urmare a
simptomelor bolii
prezente.

- greutate in
efectuarea
miscarilor de a se
mbrca i
dezbrca.

-ajutarea pacientului in efectuarea


miscarilor in scopul satisfacerii
nevoii de a se imbraca, dezbraca .
-pregtirea lenjeriei la ndemna
pacientului.

38

EVALUARE

- pacientul este
ajutata sa-i
rezolve
necesitatile si este
multumit de
ajutorul acordat.

-obiectiv realizat.

V.CONCLUZII
Alzheimer este afeciunea care degradeaz progresiv funciile creierului i care,
contrar credinei c afecteaz btrnii, primele modificri apar n jurul vrstei de
35-40 de ani, dup cum atrage atenia conf. dr. Ctlina Tudose.
Alzheimer este afeciunea care degradeaz progresiv funciile creierului i care,
contrar credinei c afecteaz btrnii, primele modificri apar n jurul vrstei de
35-40 de ani, dup cum atrage atenia conf. dr. Ctlina Tudose. Iar acesta nu
este singurul mit creat n jurul bolii care afecteaz aproape 40 de milioane de
oameni n ntreaga lume. Iat cteva dintre ele:
1.Alzheimer nu ucide
Dei muli bolnavi de Alzheimer pot tri o lung perioad de timp, nc nu a
existat vreun supravieuitor. Deocamdat nu au fost descoperite tratamente sau
metode de prevenire. Alzheimer distruge celulele creierului, afecteaz memoria,
provoac comportamente ciudate i altereaz funciile organismului.
2. Alzheimer afecteaz numai persoanele vrstnice
ntr-adevr, cele mai multe dintre persoanele afectate de aceast boal au peste
60 de ani, dar primele manifestri pot aprea nc de la vrsta de 30 de ani. n jur
de 200.000 de bolnavi de Alzheimer au sub 65 de ani, potrivit Asociaiei
Alzheimer.
3.Alzheimer este ereditar
Dac ai un printe sau un bunic care sufer de aceast afeciune riscul de a
dezvolta i tu aceast boal este, ntr-adevr, mai mare, dar nu este o regul c
acest lucru se va ntmpla. Oamenii pot moteni genele de risc, dar nu i boala.
4. Alzheimer poate fi prevenit
n fiecare zi sunt efectuate studii clinice pentru a gsi o cale de a preveni i de a
trata Alzheimerul, dar pn acum niciunul dintre aceastea nu a avut vreun
rezultat pozitiv. Exist modaliti prin care oamenii cred c pot ncetini evoluia
bolii, de exemplu prin respectarea unei diete sntoase, dar aceast afeciune

39

reprezint singura cauz de deces n SUA care nu poate fi prevenit, vindecat


sau ncetinit, spun cei de la Asociaia Alzheimer.
5. Nu este Alzheimer dac bolnavul i amintete cte ceva
Chiar dac Alzheimerul afecteaz memoria bolnavilor, cei care sufer de
aceast afeciune i pot aminti anumite lucruri. n stadiul incipient, amintirile
vechi nu par a fi afectate, dar pacienii pot uita experienele trite recent. Uneori,
oamenii ce sufer de aceast boal pot avea zile n care simt c starea lor s-a
mbuntit, dar acest lucru este de scurt durat.
Din pacate, soseste o vreme cand persoana ce sufera de Azheimer are nevoie de
ingrijire permanenta. De obicei, atunci este recomandata internarea sa intr-un
centru medical unde poate beneficia de ingrijire si tratament specializate. Totusi,
acest lucru nu este intotdeauna posibil, drept pentru care pregatirea ingrijitorilor
pentru aceste etape este mai mult decat bine venita.
Ingrijitorii, care in cele mai multe cazuri sunt membri de familie, sunt pusi in
fata unori grele incercari pe care trebuie sa le treaca cu calm, intelegere si
rabdare.
Astfel, pentru a veni in sprijinul ingrijitorilor, consideram a fi importante
urmatoarele sfaturi:

Sa fiti calmi si intelegatori, rabdarea este cel mai mare atu al dumneavoastra.
Incercati sa nu o pierdeti caci va fi apoi mult mai greu sa treceti peste toate
aceste incercari!

Cand apar probleme ce la fac comunicarea dificila sau cand inceteaza sa mai
vorbeasca, ingirijitorul trebuie sa incerce sa le inteleaga nevoile si dorintele.

Sa nu ridice vocea sau sa tipe fiindca il pot speria pe pacient ,sa nu critice ,sa
nu rada de ei,sa nu le adreseza injurii si sa nu ii batjocareasca!

Ajutati persoana nevoioasa la indeplinirea activitatilor zilnice. Pacientii au


nevoie de ajutor la imbracare ( uneori trebuie chiar sa ii imbracati
dumneavoastra; au nevoie sa fie spalati, dusi la toaleta, pieptanai, ajutati cu
igiena personala, tunsi, trebuie sa li se dea de mancare si sa fie purtati din loc
in loc prin casa)!

Atentie! Nu preluati in intregime aceste sarcini asupra dumnavoastra daca


persoana bolnava este capablila de a le face singura. Este foarte important sa

40

il punem pe bolnav sa faca diverse activitati uzuale: este foarte important ca


el sa fie mereu preocupat.

Atunci cand inceteaza sa mai umble sau sa se miste din propria initiativa e
nevoie de cineva pentru ai duce de la pat la fotoliu, la masa sau la toaleta.

Puneti o bavetica la gatul pacientului sau un prosop pe ghenuchi; pe timpul


mesei v va fi mult mai comod sa strangeti resturile si firimiturile pe care
acesta le face.

Nu certati pacientul daca ii cade mancare pe jos sau daca se murdareste .

Sprijinii persoanele care mai pot face lucruri minore:

rugati-le sa va ajute la impachetarea si aranjarea rufelor spalate,

Puneti-le sa stearg praful de pe mobila .

Dati-i de lucru mici treburi in gradina.

Nu uitati sa va plimbati, insotind persoana nevoiasa si sa conversati cat mai


mult cu aceasta.

41

VI.BIBLIOGRAFIE
1.Arseni C., Oprescu I. Neurotraumatologie . Ed. Didactica si
Pedagogica, 1981, Bucuresti.
2.A. Hufschmidt, C. H. Lucking: Neurologie integral: de la simptom la
tratament. Ed. Polirom, Bucureti 2002
3.Carol Mozes Cartea asistentului medical (Tehnica ingrijirii
bolnavului). Editia a VII-a - Editura: Medicala( 2009) Moraru
Letitia,Ivan Mariuca,Spataru Ruxandra,Chiru Florian, Stoianovici
Serban- Bazele teoretice si practice ale ingrijirii omului sanatos si
bolnav- Nursing 2000, ed. Universul Bucuresti
4.C. Popa- Neurologie- Editura medicala nationala-1999
5. Dr. Ion Stroescu Recuperarea functionala in practica reumatologica,
Ed. Medicala, Bucuresti, 1979;
6. Lucretia Titirca -Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenti
medicali vol II ( Ghid de nursing)
- editura Viata Medicala Romaneasca( 2006)
7. Lucretia Titirca-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri
corespunzatoare nevoilor fundamentale vol. I)
- editura Viata Medicala Romaneasca( 2006)
8. Lucretia Titirca -Dictionar de termeni pentru asistenti medicali
- editura Viata Medicala Romaneasca( 2008)
9.Virginia Ion: Neurologie clinic. Ed. ALL, Bucureti 2002

42

S-ar putea să vă placă și