Romantismul paoptist

Literatura paoptist se dezvolt sub semnul romantismului european si parcurge

un drum sinuos. Dupa literatura anilor 1825-1830, care abunda in traduceri si adaptri
dup autori strini,in special francezi, e de remarcat concordana dintre manifestul
romantismului francez (prefaa la drama Cromwell, de Victor Hugo, in 1827) si
articolul- program Introducie, publicat de Kogalniceanu in 1840. Scriitorii romni ai
epocii asimileaza rapid manifestul romantismului francez si aplica principiile acestuia,cu
particularitile curentului naional-popular de la revista Dacia literar. Tema
literaturii de la 1848 cuprinde, in variate ipostaze, istoria (trecutul glorios, ruinele,
mormintele), folclorul, descrierile de natura. Marile idealuri ale momentului erau:
libertatea si unitatea naional i libertatea social in contextul revoluiei burghezedemocratice,antifeudale.
Romantismul romnesc apare ca o micare unitar cu un program bine definit,
care ridic literatura noastr de la incercrile minore ale Vacarestilor, la geniul universal
al lui Eminescu.Romantismul este o reacie la imobilismul si schematismul clasicist,
presupunnd o eliberare a minii de inchisoarea vieii, ce cuprinde destul de repede
Europa. Multe din motivele frecventeale romanticilor sunt preluate si de scriitorii
romni evocarea trecutului istoric,trecerea ireversibil a timpului, natura. Romantismul
se traduce prin ironie, satir , promovand meditaia, nuvela si romanul istoric. Ca
prim generatie a literaturii noastre moderne, scriitorii paoptisti au intrat in contiina
romneasc drept oamenii inceputului de drum.Reprezentanii romantismului de
acum dau operei lor un pronuntat caracter militant, ei fiind deopotriv scriitori si
revoluionari.
Principalele caracteristici ale romantismului universal sunt: inlturarea si negarea
normelor impuse de clasicism;romantismul afirm primatul subiectivitii, al
sentimentului sifanteziei creatoare, al spontaneitii si sinceritii emoionale; izvoarele
de inspiraie sunt mult largite, dndu-se o atenie deosebit tradiiei populare, istoriei si
folclorului; natura, cu totul ignorat n literatura clasic devine obiect de admiraie si
mijloc de exprimare a sentimentelor; intimp ce clasicismul condamn limbajul popular,
socotind unele cuvinte inestetice sau vulgare,romancierul introduce n literatur un
limbaj metaforic, un vocabular comun, ca i noi categoriiestetice precum urtul,
grotescul, n opoziie cu frumosul, feericul sau fantasticul, antiteza si contrastul fiind
procedee caracteristice romantismului; personajele sunt luate din toate
categoriilesociale, cu precdere din popor sau care reprezint interesele i lupta
poporului; romanticii i manifest preferina pentru personaje excepionale care impun,
prin nobleea sufleteasc.

Romanticii timpurii sunt Andrei Mureanu, Vasile Crlova, Grigore Alexandrescu,

Ion Heliade Rdulescu, poei ce oscileaz ntre romantism si clasicism.
ION HELIADE RADULESCU

Ion Heliade Radulescu (1802-1872) se inscrie in randul spiritelor totale

ale culturii romanesti, fiind o personalitate importanta a momentului pasoptist din
literatura romana. Este un deschizator de drumuri in variate domenii ale culturii, limbii si
literaturii romane. Infiinteaza prima scoala superioara de muzica, literatura si
declamatie in Muntenia. Este intemeietor al presei in Tara Romaneasca (Gazeta
romaneasca).
In domeniul limbii scrie Gramatica Romaneasca(1828), a doua dupa cea
a reprezentantilor scolii ardelene.In literatura, alaturi de Kogalniceanu, indeamna
scriitorii sa scrie cum pot si cat pot, incurajand creatiile originale.
Este un deschizator de drumuri in opera caruia se deschide intreaga
ideologie a romantismului. O trasatura specifica este impletirea elementelor
clasice (simtul simetriei si al perfectiunii formale, admiratia fata de arta antica grecolatina) cu cele romantice (valorificarea si cultivarea miturilor, folosirea procedeelor
artistice, descoperirea folclorului, cultivarea trecutului istoric).
Andrei Mureanu. Portret biografic

n cultura romneasc, Mureenii alctuiesc precum Cantemiretii, Goletii i Vcretii

o dinastie cultural. Originari din Maramure, de unde li se trage i numele (primii din
arborele genealogic al familiei semnau Moroeni), ei se ilustreaz n cultura noastr prin
dou ramuri: cea din Rebrioara prin Ioan Moroan, tatl lui Iacob Mureianu,
profesorul i gazetarul braovean, cap de serie a trei generaii de crturari; a doua cea
din Bistria a lui Teodor Moroan, care, ntre cei trei fii ai si, va avea i pe Andrei
Mureanu (n. 1816), viitorul bard naional. n comparaie cu ramura precedent, la
aceasta, dup Andrei Mureanu nu se va nregistra o descenden cultural de marc,
urmaii si stingndu-se pretimpuriu din via.
n biografia intelectual a viitorului poet se disting trei trepte ale formrii:
1) n Bistria natal ndrgete comoara folclorului, studiaz, ca mai trziu George
Cobuc*, cu un grnicer tiutor de carte, Dnil Doba, i se distinge prin srguina la
nvtur n Gimnaziul piaritilor din Bistria unde studiase, cu cteva decenii naintea
lui, i Gheorghe incai**.
2) Un moment important n devenirea lui l reprezint Blajul. Unul din biografii si (I.
Raiu) spune chiar c pe Andrei Mureanu numai Blajul l-a format. Aseriunea este

prea categoric, dar cteva din coordonatele activitii i operei sale se statornicesc
acum: dragostea pentru istoria i limba patriei, imboldul creaiei artistice i ucenicia n
gazetrie (elevii Blajului scoteau la nceputul deceniului patru al veacului XIX reviste
colare manuscrise), cunoaterea nsufleit a suferinelor istorice ale Transilvaniei etc.
3) Cea de-a treia treapt n formarea lui Andrei Mureanu o reprezint prima perioad
braovean (1838-1850), cnd este profesor i gazetar alturi de Bari*, mentorul su.
Se ilustreaz ca pedagog att prin activitatea practic ct i prin contribuii teoretice
(traducerea crii Icoana creterii rele ndeosebi), devine redactorul secund al foilor lui
Bari i, n absenele repetate din felurite motive ale lui Bari, se ngrijete singur de
apariia publicaiilor. La rndul su, Bari se ngrijete de lecturile lui Andrei Mureanu,
recomandndu-i poei ca Schiller, Petrarca, Goethe, Herder ce-i vor nruri creaia
proprie. La Braov se ntlnete cu scriitori din principate i convorbirile cu acetia l vor
pune pe Andrei Mureanu n curent cu duhul veacului, poezia lui cptnd tot mai
vibrante accente naionale. Aici triete febra revoluiei i cunoate strlucirea gloriei
prin Rsunetul su, devenit n scurt vreme imn naional.
Dup 1848 pentru Andrei Mureanu ncep avatarurile biografice: la Sibiu i la Braov.
Cea mai puin cunoscut etap din biografia lui Andrei Mureanu este cea sibian (18501861), cnd este translator i concipist gubernial, funcii ce-l coboar pe bardul naional
la condiia umil a unui slujba cehovian, cnd lira lui devine linguitoare, scriind o serie
de voturi i devoturi i cnd, suspectat de vechii si tovari de lupt i idealuri i de
superiorii lui, amrt de intrigi confesionale, de nemulumiri i nempliniri familiale, cade
ntr-o depresiune nervoas din care nu-i va mai reveni. Dou documente, puin
cunoscute, vin s ne arate c anul 1854 reprezint un episod dramatic din perioada
sibian a poetului. La insistenele soiei, ortodox, Andrei Mureanu cere Mitropolitului
unit din Blaj, Al. Sterca uluiu, ngduina de a-i crete copiii n religia mamei. Ierarhul
bljean i d un rspuns casant, cu pilde biblice despre viclenia muierii. ntr-o mrturie a
lui Axente Sever se arat mprejurrile n care a scris Andrei Murean poezia Elenua din
Cetate precum i urmrile nefaste pentru poet ale acestei satire. Aversiunea lui Vasile
Ladislau Pop, soul Elenuei criticate n poezie - spune Axente Sever - a accentuat
depresia lui Andrei Mureanu i i-a grbit sfritul. Bolnav i cu mari temeri pentru
viitorul familiei, se gndete o vreme, ca i ali ardeleni s treac Carpaii cei mndri.
Renun la acest gnd i revine la Braov, unde Bari mai ales ncearc s-i dea
sentimentul ncrederii prin reluarea muncii de creaie, sugerndu-i traduceri din proza
istoric latin, adunndu-i poeziile ntr-un volum, conferindu-i premiul Astrei, cel dinti

premiu naional. Toate aceste manifestri de simpatie nu pot determina revigorarea

moral i artistic a lui Mureanu, care tot mai nnegurat sufletete, ca i Avram Iancun
Apuseni, se stinge n 1863.