Sunteți pe pagina 1din 3

3.

Ciclurile economice reprezint:


b) fluctuaiile produciei in jurul unui trend ascendent;
4. Ciclicitatea economic este determinat, n ultim instan, de modul specific de evoluie a:
randamentului utilizrii factorilor de producie;
5. In cadrul fazei de expansiune a ciclului economic: 335
crete gradul de ocupare a forei de munc;
6. Faza de expansiune se caracterizeaz prin:
creterea venitului naional;
creterea salariilor, profiturilor i vnzrilor.
8. Expaniunea este frnat de: 336
reducerea eficienei factorilor de producie;
10. In cadrul fazei de contracie a ciclului economic:337
scad investiiile;
11. Criza economic marcheaz: 339
trecerea de la expansiunea economic la recesiune;
12. Depresiunea se caracterizeaz prin aceea c:
oferta agregat depete cererea agregat;
13. Care din indicatori este prociclic?
profiturile firmelor;
14. Care din indicatori este contraciclic?
nivelul omajului;
15. Care din indicatori este aciclic?
volumul exportului.
16. In cazul unei recesiuni se recomand: 341
reducerea ratelor dobnzii;
17. In cazul unei expansiuni economice prelungite se recomand: 340
creterea ratelor dobnzii;
19. Scopul politicii monetare i de credit este:
n perioada de boom, frnarea cererii de consum i de investiii;
20. Care din urmtoarele msuri in de politica monetara i de credit adoptata n faza de boom?
restricionarea creditului;
21. Politica monetar adecvat n cazul unei expansiuni prelungite const n: 342
e) creterea ratelor dobnzii.
23. Politica fiscal adecvat in cazul expansiunii prelungite const in: 343
a) majorarea impozitelor;

faza de expansiune),caracterizata prin :


cresterea productiei,venitul national,gradului de ocupare,afortei de munca,salariilor,vanzarilor,profitului ;
afaceri prospere si credit ieftin ;
cresterea cursului titlurilor de valoare.
La un moment dat,ca expresie a epuizarii sau a limitarii posibilitatilor de crestere a eficientei utilizarii factorilor de
productie,apar factori pertubatori,care franeaza expansiunea : scaderea productivitatii ; reducerea ratei profitului ;
dezechilibre care se reflecta in : fluctuatia si scaderea cursurilor titlurilo de valoare ; scumpirea creditului ; restrangerea
creditelor si investitiilor.
depresiunea.In aceasta faza,caracterizata prin dezechilibre economice(oferta > cerere),intreprinderile adopta masuri de :
- reducere a costurilor ;
- inlocuire si modernizare a capitalului fix ;
Investitiile care se fac permit depasirea depresiunii (punctele C si E) spre o noua faza ascendenta a ciclului economic.
Iesirea din criza (depresiune) are loc astfel: prin modernizarea capitalului fix etc.,creste cerera de capital fix si circulant,stimuland
productia in ramurile respective ; aceasta determina cresterea gradului de ocupare in ramurile ce produc bunuri de productie ;
avand venituri mai mari,cei care muncesc isi sporesc cererea de bunuri de consum,absorbind si inviorand productia in
intreprinderile care le produc,crescand gradul de ocupare a fortei de munca si in acest sector.
Se initiaza o noua faza de expansiune,urmata de o alta contractie marcand trecerea la un nou ciclu economic,reprezentand un
progres fata de cel precedent.
recesiunea (manifestarile de criza economica si depresiunea),dominata de efecte negative ;
boom-ul (reluarea cresterii economice punctele C si E si expansiunea),caracterizat prin fenomene pozitive.
recesiunea se poate carcteriza prin :
- stagnari sau reduceri modice ale activitatii economice ; - reduceri ample si de durata ale activitatii economice ;
expansiunea poate fi : - viguroasa,cuprinzand majoritatea sau totalitatea domeniilor economice ; - putin semnificativa,de scurta
durata si in cateva ramuri si domenii.
Politica monetara si de credit,care foloseste ca instrumente :- rata dobanzii ; - creditul ; - masa baneasca.
Acestea sunt aplicate diferentiat pe cele doua faze (stari) ale ciclului economic dupa cum urmeaza :
- in conditii de boom prelungit se urmareste franarea cererii de bunuri de consum si a investitiilor prin : majorarea ratei dobanzii ; impunerea de restrictii la
acordarea de credite ; efectuarea unui control mai riguros al masei banesti.
- in faza de recesiune se urmareste stimularea productiei si a investitiilor prin : reducerea ratei dobanzii ; sporirea volumului de credite ; cresterea masei
monetare.

b) Politica cheltuielilor publice, consta in cresterea, in faza de recesiune,a cheltuielilor de la bugetul de stat pentru:
- a mari cererea globala;

- a impulsiona productia;
- a realize trecerea la faza de expansiune.
Cheltuielile publice sunt orientate spre: achizitii de stat; investitii cu caracter social-cultural; investitii in intreprinderile publice.
In faza de boom cheltuielile publice (bugetare) se reduc.
c) Politica fiscala, care utilizeaza parghia fiscala (impozite si taxe) in scopuri anticiclice, in mod diferentiat:
- in faza de recesiune, statul reduce fiscalitatea, stimuland consumul si investitiile;
- in faza de boom, statul majoreaza fiscalitatea, pentru a frana consumul si investitiile.
Criza financiara
Ca urmare a exploziei balonului imobiliar, toti cei care ale caror investitii erau legate de sectorul imobiliar au avut enorm de
suferit. Pe masura ce piata dadea semne de panica, institutiile financiare au recunoscut pierderile legate de ipotecile subprime si
au incercat sa ia masuri de redresare.
HSBC a fost prima banca care in februarie 2007 a raporta o pierdere de 10,5 miliarde USD. Profitul celorlalte banci a scazut si el
cu 31% in 2007, fata de 2006. Indicele Dow Jones a scazut cu 1000 de puncte in august 2007 fata de luna iulie a aceluiasi an.
Actiunile au inceput si ele sa scada dupa primul semnal de criza din vara lui 2007.
Investitorii au incercat sa scape de produsele derivate bazate pe ipoteci, mii de miliarde de dolari fiind retrase din aceste
produse. Banii au fost reinvestiti in speculatii pe pretul bunurilor de baza, ceea ce a dus la o criza a preturilor la alimente si o
crestere fantastica a pretului petrolului
1. Piaa muncii ndeplinete urmtoarele funcii:
mijlocete unirea factorului munc cu ceilali factori de producie;
2. Piaa muncii prezint urmtoarele particulariti
ea este o pia cu un nalt grad de rigiditate i de sensibilitate, condiionnd att echilibrul economic ct i pe cel social;
3. Cererea de munc este influenat de:;
nivelul i dinamica productivitii muncii;
4. Dac cererea de munc crete, salariul crete deoarece:
la vechiul nivel de echilibru al salariului exist un exces de cerere.
5. La un moment dat, pe piaa muncii exist un exces de for de munc n domeniul informatic. n acest domeniul salariul are tendina s:
scad
6. Amplificarea excedentului ofertei de munc fa de cererea de munc este influenat de: 366
creterea numrului locurilor de munc;
7. Rata de ocupare se calculeaz ca:
) (Populaia ocupat/Populaia activ)100
9. n conformitate cu modelul clasic, n condiiile n care piaa muncii se afl n echilibru:
are loc ocuparea deplin a forei de munc;
10. omajul se refer la: 373
satisfacerea cererilor de angajare indiferent dac solicitanii au sau nu un loc de munc.
11. omajul apare atunci cnd:374
cererea este mai mic dect oferta pe piaa muncii;
12. Pentru definirea omajului Biroul Internaional al Muncii nu ia n considerare:375
persoanele care nu caut un loc de munc.
14. O persoan care tocmai a absolvit facultatea i nu i-a gsit nc un loc de munc face parte din urmtoarea categorie de omaj: 369
fricional;
15. Elevii i studenii n vrst de munc i api de munc nu sunt luai n considerare n determinarea omajului deoarece: 376
nu intr n populaia activ disponibil;
17. Din perspectiva pieei muncii, progresul tehnologic se reflect n:379
omajul tehnologic;
19. Percepia c salariile sunt prea mici determin:381
omaj voluntar;
20. Negocierile colective care impun un nivel ridicat al salariului determin:382
reducerea cererii de for de munc;
21. Insuficiena cererii de bunuri i servicii determin:383

creterea omajului;
22. Noiune de omaj involuntar a fost introdus n tiina economic de:
J. M. Keynes;
25. Rata real a omajului reprezint:
raportul numrului omerilor la populaia activ.
26. Legea lui Okun reflect dependena dintre:
. modificarea PIB real i modificarea nivelului omajului.
28. Dac Guvernul fixeaz un nivel al salariu minim ridicat, ce urmri va avea aceast decizie ?
. cererea forei de munc se va reduce;

1. Indicatorii macroeconomici pot releva rezultatele activitii economice ale:


c) economiei naionale;
2. Produsul Intern Brut cuprinde:
b. valoarea bunurilor i serviciilor finite produse ntr-o economie timp de 1 an;
3. Evaluarea Produsului Intern Net poate fi efectuat n felul urmtor:
b. PIB minus amortizarea;
4. Venitul Naional Brut reprezint:
c. veniturile obinute de agenii naionali n interiorul i exteriorul rii pe parcursul 1 an;
5. Evaluarea Venitului Naional Net poate fi efectuat n felul urmtor:
a. VNB la preul factorilor de producie minus amortizarea
6. Venitul naional reprezint:
a) Alegei combinaia corect: A(a,c,d); B(a,b,d); C(a).
7. Care din indicatorii de mai jos nu sunt inclui n Venitul Naional ?
a. transferurile sociale;
8. Venitul Personal reprezint:
b. venituri obinute din activitatea economic, proprietate i transferuri;
9. Venitul Personal Disponibil reprezint:
a. venitul personal rmas dup pltirea impozitelor directe i a taxelor;
10. Dac SVFS sunt pozitive:
a) P.I.B. < V.N.B.;
12. Ce indicatori macroeconomici includ amortizarea?
c) VNB;
13. Impozitele indirecte nete nu pot fi niciodat incluse in:
a) VN;
14. Consumul de capital fix (amortizarea) se poate calcula ca diferen intre:
Alegei combinaia corect: A(a,b,c
15. Calculul produsului intern brut dup metoda cheltuielilor nu ia n considerare:
a) indemnizaiile de omaj;
16. P.I.B va crete, ceteris paribus, dac:
c. vor crete cheltuielile de consum;
19. Care din afirmaii denot deosebirea dintre PIB nominal i PIB real ?
b. PIB real este evaluat n preurile unui an de baz, iar PIB nominal - n preurile curente;
20. Dac volumul produsului naional rmne constant, iar preurile se dubleaz:
c. PIB real rmne constant, iar PIB nominal se dubleaz;
21. Deflatorul reprezint raportul dintre:
b. PIB nominal i PIB real;