Sunteți pe pagina 1din 61

Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi

Facultatea de Constructii, Iasi


-2007-

Autor : Ivan Daniel


Grupa : 3304 anul III, CCIA
Indrumator: Prof.Dr.Ing. Nicolae Florea

Tema proiectului :
Se va intocmi documentatia tehnica de executie pentru planseul intermediar al unei cladiri cu
doua niveluri (parter+etaj) cu dimensiunile in plan (l*L) avand destinatia de depozit. Constructia, care
asigura o inaltime de depozitare H=3,5 la fiecare nivel, are structura de rezemare alcatuita din 7 cadre
transversale din beton armat monolit cu 2 deschideri: l=2ly situate la distante in lungul cladirii lx=T.
structura de rezistenta este completata pe exterior cu pereti portanti din zidarie de caramida.
Se va proiecta planseul intermediar alcatuit din placi si grinzi in doua variante constructive:
-Planseu pe ginzi principale si secundare;
-Plansee caseta;

Armatura constructiva din grinzi va fi din bare de otel OB37. armarea placilor se va face in doua
variante:
1) Cu bare independente, cu plase legate;
2) Cu bare independente, cu plase sudate;

Continutul proiectului:
Varianta A) Plaseu pe grinzi principale si secundare
a) Piese scrise:
1. Tema proiectului
2. Evaluarea incarcarilor
3. Note de calcul si alcatuire a placilor
4. Note de calcul si alcatuire a grinzilor secundare
5. Note de calcul si alcatuire a grinzilor principale
b) Piese desenate:
1. Sectiunea transversala
2. Plan cofraj si armare planseu
3. Varianta de armare cu bare independente
4. Varianta de armare cu plase sudate
5. Plan cofraj si armare grinzi secundare
6. Plan cofraj si armare grinzi principale

Varianta B) --Planseu casetat


a)Piese scrise
1. Tema proiectului
2. Evaluarea incarcarilor
3. Calulul si alcatuirea placii
4. Calculul si alcatuirea grinzii longitudinale
5. Calculul si alcatuirea grinzii transversale
b) Piese desenate
1. Detalii cofraj si armare placa (doua variante)
2. Plan cofraj si armare grinda longitudinala
3. Plan cofraj si armare grinda trasversala

Bibliografie
1.Agent R., Dumitrescu D., Postelnicu T.: Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor
structurale dinbeton armat. E.T Bucuresti,1992
2.Avram C.: Grinzi continue, E.T Bucuresti,1980
3.Florea N., Patras M.: Beton armat.Calculul si alcatuirea elementelor structurale. Rotaprint, Institutul
Politehnic Iasi,1989
4.Leonte C., Anghel L.: Indrumator pentru proiectarea planseelor din beton armat, Rotaprint Inst.
Politehnic Iasi,1984
5.Onet T., Tertea.: Proiectarea betonului structural, Editura Casei Cartii De Stiinta Cluj Napoca,1996
6.Kiss Zoltan, Onet T., Munteanu Gavrila: Indrumator pentru proiectarea betonului armat. Editura U.T
Pres,Cluj Napoca, 2004
7.***STAS 10107/0-90

-Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Calculul si alcatuirea

elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat.


8.***STAS 10107/2-90

-Constructii civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi si grinzi

din beton armat si beton precomprimat.


9.***STAS 10101/0-75

-Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor.

10.***P100-92

-Proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social culturale,

agrozootehnice si industriale.
Date personale (n=10)
p n = 450 daN m 2

OB37

L=28 [m]

Bc15

l=16 [m]

STNB

Rc=210 N/mm*mm
Ra=370 N/mm*mm

lgs=(lx)=4,66 [m]
lgp=(ly)=8 [m]
lp=a=2 [m]
hp=80 [mm]
bgs=18 [cm]
hgs=30 [cm]
bgp=25 [cm]
4

Ra=9,5 N/mm*mm

hgp=50 [cm]
bgm=30 [cm]
lf=H=3,5 [m]
bs=hs=40 [cm]

Varianta A Planseu pe grinzi principale si secundare


Etapa I: Calculul si alcatuirea planseului pe grinda pricipala si grinda secundara
I.1 Stabilirea schemei statice
Ipoteza lipsei de continuitate intre elementele componente ale unui planseu ,ofera posibilitatea sa
fie calculate separate fiecare element. Placa se considera o fasie de latime unitara (1 m), detasata din
planseu si paralela cu latura scurta. Rezulta astfel ca aceasta poate fi considerate o grinda continua care
reazema pe grinzile secundare.

lo1=lp-(bgm+bgs)/2=200-(30+18)/2=176 cm=1,76 m
lo2=lp-bgs=200-18=182 cm=1,82 m

I.2 Calculul incarcarilor


I.2.1 Incarcari normate
-din greutatea proprie a placii
0,08*1,0*1,0*2500=200 daN/m*m
-din greutatea proprie apardoselei =165 daN/m*m
-din greutatea proprie a tencuielii
0,01*1,0*1,0*1900=19 daN/m*m
Total incarcari permanente: g n = 384 daN/m*m
Incarcari utile
p n =450 daN/m*m
Total incarcari normate:
q n = g n + p n =384+450=834 daN/m*m
I.2.2 Incarcari de calcul
-din greutatea proprie a placii
1,1*200=220 daN/m*m
-din greutate proprie+sapa
1,3*165=214,5 daN/m*m
-din greutatea proprie a tencuielii
1,3*19=24,7 daN/m*m
g n =459,5 daN/m*m
p=1,3*450=585 daN/m*m
q=g+p=459,5+585=1045 daN/m*m
I.3.Calculul static al placii:
Calculul static se face in domeniul plastic pentru o fasie unitara din planseu; STAS 10107/0-90,
admite calculul simplificat daca planseele nu sunt solicitate la actiuni dinamice. Valorile momentelor
sunt valabile pentru situatia in care deschiderile sunt egale sau cel mult diferite cu 10%.

M1 =

1
1
q l012 = g1045g1, 762 = 294, 27 daN m
11
11
M 2 = M 3 = MC = M D =

1
1
q l022 = g1045g1,822 = 216,34daN m
16
16

MB =

1
1
l +l
1, 76 + 1,82
q 01 02 = g1045g
= 239.16daN m
14
2

2 14

I.4 Dimensionarea placii:

M max M cap = Bbh02 Rc


M max = Bbh02 Rc
B=

M max
R
= 1 1 2 B Aanec = bh0 c
2
bh0 Rc
Ra

h0 camp = hplaca ab

d min camp

h0 reazem = hplaca ab

= 8 1 0.3 = 6.7cm;

d min reazem
= 8 1 0.4 = 6.6cm;
2

dmincamp =6
dmin reazem = 8

a) Armare OB37
Determinarea cantitatii de armatura
BC15

Rc=9,5 N / mm 2

OB37

Ra=210 N / mm 2

hP = 80mm = 8cm
b = 1m = 1000mm
ab = 10mm
Campul 1
-lucram cu interpolarea valorilor
B=

M2
294, 27 104
=
= 0, 069
b h02 RC 1000 67 2 9,5

Pentru B=0,068; p=0,317 %


Pentru B=0,077; p=0,362%
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul A
x
0, 001
=
x = 0, 005
0, 045 0, 009
p % = 0, 317 + 0, 005 = 0,322%
p%
0,322
Aa 2,nec =
b h0 =
1000 67 = 215, 74mm 2
100
100
Aa 2,ef = 8 6 = 2, 26cm 2 tabelul1.1, pag .136, materialul " A "

Campul 2
M1
216,34 104
B=
=
= 0, 051
b h02 RC 1000 67 2 9,5
Pentru B=0,049; p=0,226 %
Pentru B=0,058; p=0,271 %
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul A

x
0, 002
=
x = 0, 01
0, 045 0, 009
p % = 0, 226 + 0, 01 = 0, 236%
p%
0, 236
Aa1,nec =
b h0 =
1000 67 = 158.12mm 2
100
100
2
Aa1,ef = 6 6 = 1, 70cm tabelul1.1, pag .136, materialul " A "

Reazemul B

B=

MB
239.16 104
=
= 0.058
b h02 RC 1000 662 9,5

Pentru B=0,058; p=0,271 %


Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul A
p%
0, 271
b h0 =
1000 66 = 178.86mm 2
100
100
= 38 + 2 6 = 2.21cm 2 tabelul1.1, pag .136, materialul " A "

AaB ,nec =
AaB ,ef

Se adopta constructiv 56
Reazemul C
MC
216,34 104
B=
=
= 0, 052
b h02 RC 1000 662 9,5
Pentru B=0,030; p=0,136 %
Pentru B=0,039; p=0,181 %
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul A
p % = 0,121 + 0, 02 = 0,141%
p%
0,141
AaC ,nec =
b h0 =
1000 66 = 86, 06mm 2
100
100
2
AaC ,ef = 28 = 1.01cm tabelul1.1, pag .136, materialul " A "
Se adopata constructiv 5 6

b)Armare STNB
(Ra=3700daN/cm 2 = 370 N / mm 2 )
h0 camp = hplaca ab

d min camp

h0 reazem = hplaca ab

= 6.8cm;

d min reazem
= 6.75cm;
2

dmin camp = 4
dmin reazem = 5

Campul 1
M2
294, 27 104
B=
=
= 0, 067
b h02 RC 1000 682 9,5
Pentru B=0,058; p=0,153 %
Pentru B=0,068; p=0,179 %
Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul A
x
0, 009
=
x = 0, 023
0, 026 0, 01
p % = 0,153 + 0, 023 = 0,176%
p%
0,176
Aa 2,nec =
b h0 =
1000 68 = 119.68mm 2
100
100
Aef = 1.26cm 2 cu 0.63cm 2

123 GR126 ( 100 200 ) -din tabelul II.1 pag140 materialA

Campul 2
B=

M1
216.34 104
=
= 0, 049
b h02 RC 1000 682 9,5

Pentru B=0,049; p=0,128 %


Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul A
Aa1,nec =

p%
0,128
b h0 =
1000 68 = 87, 04mm2
100
100

Aef = 0.98cm 2

cu 0.63cm 2 104GQ98 ( 200 200 ) -din tabelul II.1 pag140 materialA

10

Reazemul B

B=

MB
239.16 104
=
= 0.058
b h02 RC 1000 67.52 9,5

Pentru B=0,058; p=0,0.153%


Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul A
AaB ,nec =

p%
0,153
b h0 =
1000 67.5 = 103.27 mm 2
100
100

Aef = 1.26cm 2

cu 0.63cm 2 123GR126 ( 100 200 ) -din tabelul II.1 pag140 materialA

Reazemul C
B=

MC
216.34 104
=
= 0, 049
b h02 RC 1000 67.52 9,5

Utilizam tabelul IV.3 ,pagina 156, materialul A


p % = 0.128%
p%
0,128
AaC ,nec =
b h0 =
1000 67.5 = 86.4mm 2
100
100
Aef = 1.26cm 2

cu 0.63cm 2 123GR126 ( 200 200 ) -din tabelul II.1 pag140 materialA

Alcatuirea armaturilor cu plase sudate


Plasele sudate sunt retele ortogonale de bare fara ciocuri, cu ochiuri dreptunghiulare si patrate,
sudate electric prin presare in punctele de intersectie ale barelor. Executia este industrializata si se face
in ateliere si fabrici de profil. Se folosesc sarme STNB cu diametre cuprinse intre 3 si 10 mm. Plasele
pot fi si sub forma de rulouri. Plasele sunt tipizate de uz general notate cu G (tabelul 3.4, materialB),
de lista notate cu L( tabel 3.5) si normalizate notate cu N (tabelul 3.6).
La placile armate dupa o directie se folosesc plase cu ochiuri dreptunghiulare avand sarmele cu
diametrul mai mare (d1) dispuse la distante mai mici si care realizeaza armatura de rezistenta iar sarmele
cu diametrul mai mic (d2) sunt dispuse la distante mai mari si corespund armaturilor de repartitie si
montaj.

11

Cand armatura se alcatuieste din plase sudate, diametrul minim al armaturilor de rezistenta este
de 4 mm iar al armaturilor de repartitie de 3 mm. La placile din beton armat monolit se recomanda ca
diametrul minim al armaturilor de rezistenta sa fie de 5 mm iar a celor de repartitie de 4 mm.
Vom utiliza tabelul II.1.Plase sudate tipizate de serie mare (G), pagina140, materialul A
Schita preliminara de armare:

12

Etapa II:Calculul grinda secundara

Pentru calculul grinzii secundare se detaseaza din planseu o fasie longitudinala care include o
grinda longitudinala si portiunea de placa aferenta si cu latimea =lp
II.1 Deschideri de calcul :

l01 = l02 = l gs bgb = 4,66-0,20=4,46m (deoarece este cadru)


In schema statica grinda secundara se prezinta ca o grinda continua avand deschideri egale si
fiind incarcata cu o sarcina uniform distribuita reprezentand incarcarea utila totala (q)

13

II.2 Calculul incarcarilor:


1) incarcari normate
a)incarcari permanente:
-transmise de placa:
gtrn , p = g np gl p = 384*2=768 daN/m
-greutatea proprie a grinzii secundare:
g npr , gs = ( hgs hp ) gbgs gg
1 b = (0.30-0.08)-0.1812500=99 daN/m
-total incarcari permanente:
g gsn = gtrn , p + g npr , gs = 768+99=867 daN/m
b) incarcari utile:
Pgsn = Ppn gl p = 4502=900 daN/m
Total incarcari normate:
qgsn + Pgsn = 867+900=1767 daN/m
2) incarcari de calcul:
a) incarcari permanente:
-transmise de placa
gtr , pl = g pl gl p = 459.52=919 daN/m
-din greutatea proprie a grinzii
g pr , gs = 1.199=108.9 daN/m
-total incarcari permanente:
g gs = gtr , pl + g pr , gs = 919+108.9daN/m
b) incarcari utile:
Pgs = Pp gl p = 5852=1170 daN/m
Total incarcari de calcul pentru grinda secundara:
qgs = g gs + Pgs = 1027+1170=2197 daN/m

14

II.3 Calculul static al grinzii secundare

Momente incovoietoare
1
1g2197g4.46 2
2
M 1 = ql0 m (daNm) =
=3972.89daNm
11
11
1
1g2197g4.46 2
M B = ql02c (daNm) =
=3121.56daNm
14
14
1
1g2197g4.46 2
M 2 = M C = M 3 ql02c (daNm ) =
2731.36daNm
16
16
TA = 0.45 ql0 m (daN ) = 0.45g2197g4.46 = 4409.37daN
TBst = 0.65 ql0 c (daN ) = 0.65g2197g4.46 = 6369.1daN
TBdr = TCst = TCdr 0.55 ql0c (daN ) = 0.55g2197g4.46 = 5389.25daN

II.4 Calculul la limita de rezistenta


II.4.1 Calculul in sectiuni normale :
-latimea activa de placa:
bp = b +

2lc
6

lc1 = 0.8g4.46 = 3.57m


lc2 = 0.6g4.46 = 2.67 m
-latimea activa de placa in campul 1

15

3.57
= 1.37m
3
2.67
= 0.18 +
= 1.07 m
3

bp1 = 0.18 +
bp 2

Pe langa valorile stabilite mai sus, latimea activa de placa de fiecare parte a inimii va avea
urmatoarele valori, in cazul in care sunt repartizate in sens transversal prin alte grinzi:
bp = b + 2g6ghp = 0.18 + 2g6g0.08 = 1.14m
Pentru latimea activa de placa se ia cea mai mica valoare adica bp = 1.07 m
-elemente geometrice :
a=0,1*h=0,1*30=30mm
ho = h a = 300 30 = 270mm
bp = 1070mm
b=18mm
II.4.1.1 Dimensionarea armaturii grinzii Secundare
Dimensionarea in campul marginal 1:
In calculul de rezistenta al grinzii secundare diversele sectiuni pot fi solicitate la momente
pozitive sau negative. Placa gasindu-se functie de situatie in zona de beton comprimata din punct de
vedere al calculului aceasta este considerata o sect in forma de T. Cand placa se gaseste in zona de
eforturi de intindere sectiunea din punct de vedere al calculului se considera sectiune dreptunghiulara.
Presupunem ca axa neutra trece pe la partea inferioara a placii:

Scriem momentul capabil al sectiunii in ipoteza ca intreaga placa este activa:


M cap , p = Cbp gz = bp ghp gRc ( h0 0,5h ) = 1.07g0.08g95g104 g0.23 = 18703.6daNm

16

M 1 = 3972.89daNm
M 1 < M cap x < hp
In acest caz sectiunea desi este in forma de T din punct de vedere al calculului va fi
dimensionata ca o sectiune dreptunghiulara.
Calculam coeficientii B, , si cantitatea de armature necesara si efectiva :
M1
3972.89g104
B=
=
= 0.0536
bp gh02 RC 1070g2702 g9.5

= 1 1 2 B = 0.055
R
9.5
Aa = bp gh0 C = 0.055
1070g270 = 718.8mm2
Ra
210
din tabelul I.1 pag136. materialA se aleg:
214 + 412 Aef = 760mm 2

Dimensionarea in campul 2:
B=

M1
2731.36g104
=
= 0.037
bp gh02 RC 1070g2702 g9.5

= 1 1 2 B = 0.038
R
9.5
Aa = bp gh0 C = 0.038
1070g270 = 496.8mm 2
Ra
210
din tabelul I.1 pag136. materialA se aleg:
214 + 212 Aef = 534mm 2

Primul reazem interior:

17

b = 180mm
h = 300mm
h0 = 270mm
B=

M1
3121.56
=
= 0.250
2
bgh0 RC 180g2702 g9.5

= 1 1 2 B = 0.292
R
9.5
Aa = bgh0 C = 0.292
180g270 = 641mm2
Ra
210
din tabelul I.1 pag136. materialA se aleg:
214 + 312 Aef = 647 mm 2

Al 2-lea reazem interior :


B=

M1
2731.56
=
= 0.219
2
bgh0 RC 180g2702 g9.5

= 1 1 2 B = 0.250
R
9.5
Aa = bgh0 C = 0.250
180g270 = 549mm 2
Ra
210
din tabelul I.1 pag136. materialA se aleg:
512 Aef = 565mm 2
II.4.2 Calculul in sectiuni inclinate(la forta taietoare)
In baza dimensionarii la incovoiere se alege o dispozitie preliminara a armaturii longitudinale. In
baza acesteia se efectueaza o verificare si eventual o corectare a armaturii transversale constituita din
etriri. Sectiunea in care se face verificarea la eforturi unitare principale sunt sectiunile de reazem B si A.
Initial se impune o anumita dispozitie a etrierilor de unde rezulta stabilirea diametrul acestora si
dinstanta dintre acestia. Calculul se face conform materialului B.
Se cunosc:
2
Teb = 2 bh
0 mt Rt

p=

p qe

Aa _ long

100
b h0
n A m R
q e = e e at a , unde:
ae
Teb forta taietoare preluata de etrieri si beton
mt coeficientul conditiilor de lucru; se considera mt=1

18

p procentul de armare longitudinal in dreptul fisurii


qe efortul preluat de etrieri pe unitatea de lugime de grinda
Se verifica conditia:
0.5 h0 s i 2.5 h0 , unde si =

bh02 mt Rt
qe

si proiectia fisurii orizontale


ne numarul de ramuri de forfecare ale unui etrier
Ae aria unei armaturi
mat coeficientul conditiilor de lucru transversale se considera mat=0.8
Ra=RaOB= 2100 daN/cm2
ae distanta dintre etrieri

Calculul in Bst
TB st = 6370daN

h0 = hGS a = 300 ( 25 + 14 / 2 ) = 268mm

h0 ' = h0 a ' = 268 30 = 238mm


T
63700
T =
=
= 1.65
bgh0 gRt 180g268g0.8
0, 5 T 4 0,5 1.65 4
0, 5 < T < 4 este necesar sa se efectueze calculul armaturii transversale
T < 0,5 betonul poate prelua singur eforturile principale de intindere
T > 4 armature transversal nu este capabila sa preia eforturile unitare principale. In aceasta situatie se
impune o majorare o sectiunii grinzii I special a latimii b.
Aa
308
p 00 =
=
(procentul de armatura longitudinala din dreptul fisurii)
bgh0 180g268
- Stabilirea distantei dintre etrieri

19

amin = 100mm
ae 300mm

3
3
h0 = g268 = 201mm
4
4
ae amax

a>

bgh0 2 gRt gmt g p 0 0 180g2682 gg


1 0.8gg
1 0.638
=
= 129.68mm
T
63700
ae = 120mm
amax =

Reazemul A
TA= 44100 N
ge 2
Ae =
= 28.3 mm 2
4
A gm gR
56.6g0.8g210
qe = et at a =
= 79.24daN
ae
120

ae = 120
Aet = 2gAe = 56.6mm 2
(forta taietoare preluata de etrieri)

Teb cap = 2 bgh0 2 Rt gqe g p 0 0 = 51415 N


Tebcap > TA Cantitatea de armatura(Aet) este suficienta pentru preluarea eforturilor de forta
taietoare, fapt din care rezulta ca nu este necesara o cantitate de armatura inclinata suplimentara
Calculul in Bst
TBst = 63700 N
Teb cap = 2 bgh0 2 Rt gqe g p 0 0 =51415N
qe =

Aet gmat gRa


= 79.24N
ae

Se calculeaza Ti = Aai mat Ra sin , unde:

Aai - reprezinta suma ariilor barelor intersectate de fisura


Aai ,1 =

TA Teb cap
63700 53445
=
= 86.33mm 2
mat gRa gsin 0.8g210g0.707

Aai ,2 =

T1 Teb
57330 53445
=
= 32.70mm 2
mat gRa gsin 0.8g210g0.707

Si =

bgh0 2 Rt gmt g p 0 0
180g268gg
1 0.8g 0.638
=
= 321mm
qe
79.24

Si = proiectia pe orizontala a fisurii inclinate.

Calculul in Bdr

20

TBdr = 53900 N
Teb cap = 2 bgh0 2 Rt gqe g p 0 0 =51415N
qe =

Aet gmat gRa


= 79.24
ae

Se calculeaza Ti = Aai mat Ra sin , unde:

Aai - reprezinta suma ariilor barelor intersectate de fisura


Aai ,1 =

TA Teb cap
53900 53445
=
= 1.3mm 2
mat gRa gsin 0.8g210g0.707
II.5 Calculul la starea limita de deschidere a fisurilor
Verificarea la stare limita de fisurare a elementelor din beton armat se face punand conditia ca

deschiderea medie a fisurilor normale si inclinate fata de axa elemntului, sub actiunea incarcarilor de
exploatare in gruparile fundamentale, sa nu depaseasca valorile admise.
In cazuri speciale, mentionate in reglementari tehnice specifice, verificarea se face la starea
limita de aparitie a fisurilor, punand conditia ca momentul incovoietor de exploatare sa nu depaseasca
valoarea momentulu incovoietor de fisurare.
II.5.1 Determinarea momentelor maxime negative pe reazem respectiv campuri:
Pgsn = 900daN/m

g gsn = 867daN/m

n
M max,1
= 0.078gg gsn + 0.1gPgsn gl02 = ( 0.078g867 + 0.1g900 ) 4.462 = 3135daNm

n
M max,2
= 0.033gg gsn + 0.079gPgsn gl02 = ( 0.033g867 + 0.079g900 ) g4.462 = 1983.4daNm

21

n
n
n
M max,
l02 = ( 0.105g867 + 0.120g900 ) g4.462 = 3959.12daNm
B = 0.105gg gs + 0.120gPgs g

n
n
n
M max,
l02 = ( 0.079g867 + 0.111g900 ) g4.462 = 3349.6daNm
C = 0.079gg gs + 0.111gPgs g

Calculul pentru campul marginal:


In campul marginal, placa fiind situata intro zona de compresiune, calculul se face pentru o
sectiune in T, armatura din zona intinsa fiind cunoscuta, ea este dimensionata in calculul la starea limita
de rezistenta.
Deoarece nu cunoastem pozitia axei neutre, presupunem ca aceasta trece prin nervura. Calculul
la stare limita de fisurare se face conform STAS 10107 si materialul C. Deoarece nu cunoastem
pozitia axei netre presupunem ca aceasta trece prin nervural:

Din anexa C STAS 10107 luam relatia de calcul a distantei dintre fisurii:

f = 2 ( 25 + 0.1gS1 ) + A

d
Pt

A=10 conform tabelului 2.3 anexa C


S=distanta dintre axele barei de armature
Deasemenea trebuie indeplinita conditia Abi < Abt unde Abt =aria sectiunii inclinate de beton , in
momentul imediat urmator aparitiei fisurii.

22

Pentru a putea determina aria de beton intinsa la limita stadiului I este necesara sa se determine
inaltimea zonei comprimate x, in acest stadium.
Conform STAS 10107 ,pct3.6.2 pag 33, in relatia de calcul, modulul de elasticitate al betonului il
'
vom introduce cu valoarea Eb =

0,8
gEb unde v=raportul dintre momentul incovoietor din
1 + 0,5 v

incarcarile de exploatare de lunga durata si momentul incarcarilor totale.


In calculul eforturilor unitare normale in beton precum si a eforturilor in armatura se va utiliza un
'
coeficient de echivalenta notat ne = Ea / Eb

Bc15 Rtk = 1.19 N / mm 2


Eb = 24000 N / mm 2
OB37 Ea = 2.1g105 N / mm2
b = 180mm
h = 300mm
Aef = 760mm 2

Determinarea pozitiei centrului de greuate al armaturii:


S 452g31 + 308g69
=
= 47mm
A
452 + 308
ho = h a = 300 47 = 253mm
a=

b = 2g25 + 4g12 + 3ge e = 27.3


S1 = e + = 27.3 + 12 = 39.3mm
In determinare pozitie axei neutre se accepta ipoteza ca in stadiile Ib si II axa neutral coincide cu
pozitia centrului de greutate.

23

2
S 0.5gbgh + ( bp b ) ghp g( h 0.5ghp ) 26612000
ht =
=
=
= 212.5mm
A
125200
bgh + ( bp b ) ghp

Abt = bght = 180g212 = 38250mm 2

` Abi =aria de inglobare


Abi = bg( ab + + 7,5g ) = 22860mm 2
Abi < Abt
Abi
d
22860
=
=
= 3.83
Pt 25 d 25 ( 2g14 + 4g12 )

f = 2 ( 25 + 0.1gS1 ) + A
V=

d
= 2 ( 25 + 0.1g39.3) + 10g3.83 = 96.16mm
Pt

M edn 1346
=
= 0.429
M n 3135

M edn = 0.078 g gsn l02 = 0.078g867g4.462 = 1346daNm


A=

bp b hp 1070 180 80
g =
= 1.32
b
h
180
300
hp

hp =

= 0.266

Aa
760
=
= 0.016
bh0 180g253

Eb' =

0,8
0.8g24000
=
= 14222.22 N / mm 2 -modulul de elasticitate-plasticitate
1 + 0.5V 1 + 0.5g0.429g1.65

Din anexa E STAS 10107 stim ca = k1 gk2 gk3 g0

= k1 gk2 gk3 g0 = 1gg


1 0.5g3.3 = 1.65
determinam coeficientul de echivalenta
ne =

Ea
210000
=
= 14.765
'
Eb 14222.22

= 1 + 2 + 2 ne + Ahp = 1.556 + 1.5562 + 2g0.016g14.765 + 1.32g0.266 = 0.2457


= A + ne = 1.32 + 0.016g14.765 = 1.556

24

x = h0 = 62.16 < hp = 80mm axa neutra trece numai prin placa.

Se reface calculul pentru sectiune dreptunghiulara:

p =

Aa
760
=
= 0.00280
bp gh0 1070g253
Pentru calculul lui vom folosi relatia de calcul 5.3 pag 220 AnexaC

2
= p ne 1 + 1 +

p ne

= 1
a =

2
= 0.00280*14.765 1 + 1 +
= 0.2491

0.00280
g
14.765

0.2491
= 1
= 0.917
3
3

Mn
3135104
=
Aa h0 760g0.917g253
Indicele se numeste indice de conlucrare a betonului cu armatura longitudinala, valorile sale

fiind incluse in tabelul 6.2 de la pagina 237 din anexa E (STAS 10107)
= 1 0.3 ( 1 0.5g0.429 )

22860g1.19
= 0.952
760g178

Calculam marimea deschiderii fisurii:

178
f = f g g a = 96.10g0.952
= 0.08mm < fad = 0.3mm
Eb
210000
Calculul pentru campul 2:

S 226g31 + 308 32
=
= 31.57 mm
A
534
ho = h a = 300 31.57 = 268.43mm
a=

b = 2g25 + 2g12 + 2g14 + 3ge e = 26mm


S1 = e + = 26 + 14 = 40mm

2
S 0.5gbgh + ( bp b ) ghp g( h 0.5ghp )
ht =
=
= 212.5mm
A
bgh + ( bp b ) ghp

25

Abt = bght = 180g212.5 = 38250mm 2


Abi = aria de inglobare
Abi = bg( ab + + 7,5g ) = 22860mm 2
Abi < Abt
Abi
d
22860
=
=
= 5.6
Pt 25 d 25 ( 2g14 + 2g12 )

f = 2 ( 25 + 0.1gS1 ) + A

d
= 2 ( 25 + 0.1g40 ) + 10g5.6 = 114mm
Pt

M edn 1346
V= n =
= 0.0.678
M
1934
M edn = 0.078 g gsn l02 = 0.078g867g4.462 = 1346daNm
A=

bp b h p
g = 1.32
b
h
hp

hp =

80
= 0.266
300

Aa
760
=
= 0.011
bh0 180g268.43

Eb' =

0,8
0.8g24000
=
= 12313 N / mm 2 - modulul de elasticitate-plasticitate1 + 0.5V 1 + 0.5g0.678g1.65

= k1 gk2 gk3 g0 = 1gg


1 0.5g3.3 = 1.65
ne =

Ea 210000
=
= 17.055
Eb'
12313

= 1 + 2 + 2 ne + Ahp = 1.507 + 1.507 2 + 2g0.011g17.055 + 1.32g0.266 = 0.224


= A + ne = 1.32 + 0.011g17.055 = 1.507
x = h0 = 60.12 < hp = 80mm calculele nu sunt corecte(axa neutra nu trece prin inima)
Se reface calculul pentru sectiune dreptunghiulara:

26

p =

Aa
534
=
= 0.00186
bp gh0 1070g2568.43

2
= p ne 1 + 1 +

p ne

= 1
a =

2
= 0.01117.055 1 + 1 +
= 0.222

0.011
g
17.055

0.222
= 1
= 0.926
3
3

Mn
1984g104
=
Aa h0 760g0.926g268.43
Indicele se numeste indice de conlucrare a betonului cu armatura longitudinala, valorile sale

fiind incluse in tabelul 6.2 de la pagina 237 din anexa E (STAS 10107)
= 1 0.3 ( 1 0.5g0.678 )

22860g1.19
= 0.963
534g150

f reprezinta deschiderea medie a fisruilor in elemente cu procente de armare curente se


stabileste cu relatia de mai jos :

150
f = f g g a = 96.10g0.963
= 0.1mm < fad = 0.3mm
Eb
210000

Calculul pentru reazemul B:

M edn = 0.105g867g4.462 = 1811daNm


V=

M edn 1811
=
= 0.457
M n 3960

Aef = 678mm 2

27

Calculam pozitia centrului de greuatate al armaturii


S 452g31 + 226g68
=
= 43.34mm
A
678
ho = h a = 300 43.34 = 256.66
a=

b = 2g25 + 4g12 + 3ge = 180 e = 27.34


S1 = e + = 27.34 + 12 = 38.34
ht =

h 300
=
= 150mm
2
2

Abt = bht + ( bp b ) hp = 180g150 + ( 1070 180 ) 80 = 98200mm 2


Abi = b ( ab + + 7,5 ) = 22860mm 2
Abi
d
22860
=
=
= 4.05
Pt 25 d 25 ( 6*12 )

f = 2 ( 25 + 0.1gS1 ) + A

d
= 2 ( 25 + 0.1g39.34 ) + 10g4.05 = 98.36
Pt

p =

Aa
678
=
= 0.0146
bp gh0 180g256.66

Eb' =

0,8
0.8g24000
=
= 13934 N / mm 2
1 + 0.5V 1 + 0.5g0.457g1.65

ne =

Ea 210000
=
= 15.071
Eb'
13934

pentru sectiuni dreptunghiulare:

2
= p ne 1 + 1 +

p ne

= 1
a =

2
= 0.146*15.071 1 +
= 0.479

0.146
g
15.071

0.479
= 1
= 0.840
3
3

Mn
3960g104
=
= 270 N / mm 2
Aa h0 678g0.840g256.66

28

a > 210 marim cantitatea de armatura


Aa =

Mn
3960g104
=
= 942mm 2
a h0 195g0.840g256.66

Aa
942
=
= 0.02
bh0 180g256.66

2
= p ne 1 + 1 +

p ne

= 1

2
= 0.146g15.071 1 + 1 +
= 0.531

0.146g15.071

= 0.823
3

Indicele se numeste indice de conlucrare a betonului cu armatura longitudinala, valorile sale


fiind incluse in tabelul 6.2 de la pagina 237 din anexa E (STAS 10107)
A R
= 1 ( 1 0.5v ) bi tk = 0.965
Aa a

f reprezinta deschiderea medie a fisruilor in elemente cu procente de armare curente se


stabileste cu relatia de mai jos :

195
f = f g g a = 101.6g0.965
= 0.1mm < 0.3mm
Eb
210000
2
Din tabelul I.1 pag136 materialul A rezulta Aef = 960mm ( 412 + 218 )

Calculul pentru noua arie :

M edn = 0.105g867g4.462 = 1811daNm


V=

M edn 1811
=
= 0.457
M n 3960

29

Aef = 960mm 2
S 452g31 + 508g71
=
= 52.16mm
A
960
ho = h a = 300 52.16 = 247.84mm
a=

b = 2g25 + 4g12 + 3ge = 180 e = 27.34


S1 = e + = 27.34 + 12 = 39.34
ht =

h 300
=
= 150mm
2
2

Abt = bht + ( bp b ) hp = 180g150 + ( 1070 180 ) 80 = 98200mm 2


Abi = b ( ab + + 7,5 ) = 22860mm 2
Abi
d
22860
=
=
= 3.46
Pt 25 d 25 ( 4*12 + 2*18 )

f = 2 ( 25 + 0.1gS1 ) + A

d
= 2 ( 25 + 0.1g39.34 ) + 10g3.46 = 92.46
Pt

p =

Aa
960
=
= 0.0215
bp gh0 180g247.84

Eb' =

0,8
0.8g24000
=
= 13934 N / mm 2
1 + 0.5V 1 + 0.5g0.457g1.65

ne =

Ea 210000
=
= 15.071
Eb'
13934

2
= p ne 1 + 1 +

p ne

= 1
a =

2
= 0.0215g15.071 1 + 1 +
= 0.543

0.0215
g
15.071

= 0.819
3

Mn
3960g104
=
= 203.2 N / mm 2
Aa h0 960g0.819g247.34
Indicele se numeste indice de conlucrare a betonului cu armatura longitudinala, valorile sale

fiind incluse in tabelul 6.2 de la pagina 237 din anexa E (STAS 10107)
= 1 ( 1 0.5v )

Abi Rtk
= 0.967
Aa a

30

f reprezinta deschiderea medie a fisruilor in elemente cu procente de armare curente se


stabileste cu relatia de mai jos :

203.2
f = f g g a = 92.46g0.967
= 0.1mm < 0.3mm
Eb
210000

Calculul pentru reazemul C :

M edn = 0.105g867g4.462 = 1811daNm


V=

M edn 1811
=
= 0.541
M n 3349

Aef = 565mm 2
S 339g31 + 226g68
=
= 45.8mm
A
565
ho = h a = 300 45.8 = 254.2
a=

b = 2g25 + 3g12 + 2ge = 180 e = 47


S1 = e + = 47 + 12 = 59
ht =

h 300
=
= 150mm
2
2

Abt = bht + ( bp b ) hp = 180g150 + ( 1070 180 ) 80 = 98200mm 2


Abi = b ( ab + + 7,5 ) = 22860mm 2
Abi
d
22860
=
=
= 4.85
Pt 25 d 25 ( 5g12 )

f = 2 ( 25 + 0.1gS1 ) + A

d
= 2 ( 25 + 0.1g59 ) + 10g48.5 = 110.3
Pt

31

p =

Aa
565
=
= 0.0123
bp gh0 180g254.2

Eb' =

0,8
0.8g24000
=
= 13267 N / mm 2
1 + 0.5V 1 + 0.5g0.541g1.65

ne =

Ea 210000
=
= 15.82
Eb'
13276

2
= p ne 1 + 1 +

p ne

= 1
a =

2
= 0.0123g15.82 1 + 1 +
= 0.459

0.0123
g
15.82

0.459
= 1
= 0.847
3
3

Mn
3349g104
=
= 275 N / mm 2
Aa h0 565g0.847g254.2

a > 210 marim cantitatea de armatura


Aa =

Mn
3349g104
=
= 758mm2
a h0 200g0.847g254.2

Aa
760
=
= 0.016
bh0 180g253

2
= p ne 1 + 1 +

p ne

= 1

2
= 15.82g0.016 1 + 1 +
= 0.502

15.82
g
0.016

= 0.833
3

= 1 ( 1 0.5v )

Abi Rtk
= 0.971
Aa a

f reprezinta deschiderea medie a fisruilor in elemente cu procente de armare curente se


stabileste cu relatia de mai jos :

208
f = f g g a = 96.16g0.971
= 0.0921mm < 0.3mm
Eb
210000
2
Din tabelul I.1 pag136 materialul A rezulta Aef = 760mm ( 412 + 214 )

32

Etapa III :Calculul Grinzii Principale

III.1 Deschideri de calcul

lX=4.66m

lY= 8m

hGS=30cm

hp= 80mm

hGP=50cm

l0 = lGP-lS = 8-0.40 = 7.60m


ls=latime stalpului
l0=lumina
III.2 Incarcari
2.1Incarcari normate :
a) permanente
- transmise de grinda secundara : Gn= gnG.S lGS = 867 4.66 =4041 daN
- din greutatea proprie a grinzii principale :
2
gnpr,G.P. = (hGP-hP)bGPb = ( 0.50 0.08 ) g0.25g2500 = 263daNm
b) utile
P = p G.S.lgs= 900 4.66 = 4194 daN
n

2.2 Incarcari de calcul


a) permanente
- transmise de grinda secundara : G = gG.S.lGS = 1027 4.46= 4786 daN
- din greutatea proprie a grinzii principale : gpr,G.P = ngnpr,G.P = 1,1263 = 290 daN
b) utile
P = pG.SlGS = 117014.66 = 5453 daN
III.3 Calculul Static al grinzii principale

33

Pentru grinda principala se va face un calcul de dimensionare la starea limita de rezistenta in


sectiuni normale si inclinate, fara a mai efectua calculul la stare limita de fisurare. Calculul static se va
face numai pentru incaecari de calcul si utilizand o schema statica simplificata.
In cazul unei asemenea structuri pentru a detasa din structura o zona care cuprinde un planseu
intermediar si 2 stalpi adiacenti.
Calculul static al grinzii principale se face in domeniul elastic, considerand ca aceasta este rigla
unui cadru cu 2 deschideri obtinut prin detasarea din structura reala a 2 nivele alaturate, stalpii cadrului
fiind incastrati in cele 2 plansee alatuarate celui care se calculeaza.
Aceasta metoda simplificata este acceptata in practica curenta numai pentru incarcari
gravitationale.
Determinarea solicitarilor in vederea efectuarii dimensionarii, se face in ipoteza moment
maxim,forta taietoare corespunzatoare; de asemenea se va face calculul si pentru forta taietoare
maxima, moment corespunzator.

Pentru determinarea valorilor maxime ale momentelor incovoietoare in camp si pe reazem, se


considera schemele de incarcare cele mai defavorabile. Acestea se obtin prin insumarea momentelor
produse de incarcarile permanente G + g pr ,G .P cu momentele produse de incarile utile P.

34

- dimensiuni grinda principala : bgp = 25 cm ; hgp = 50 cm;


Consideram stalpii patrati : I stalp

bh3 0, 403
=
=
= 0, 00213 Momentul de inertie al stalpului
12
12

Momente de inertie ale grinzii principale :


Modulul de rigiditate al elementelor din beton se exprima sub forma EI = K ( Eb Ib ) unde ( Eb I b )
este voloarea calculata pentru un element de beton presupus omogen si elastic, cu intreaga sectiune
active si fara a tine seam de armature
K este un coeficient adimensional ce tine seama de stadiul de lucru al betonului, de procesul de
armare si de influenta curgerii lente.
Rigiditatea elementului variaza de la o sectiune la alata functie de procesul de armare si de
starea de solicitare. Astfel in cadrul grinzii principale, incarcata cu sarcini uniform distribuite si
concentrate si disting trei tipuri de zone cu rigiditat diferite:
zona centrala(in camp, cu momente maxime positive, ce lucreaza in stadiul II cu procentul de armare
din camp si cu aportul placii din zona comprimata)
zonele reazemelor marginale si centrale cu momente maxime negative, ce lucreaza in stadiul II, cu
procentul de armare de pe reazeme si fara aportul placii, care se afla in zona intinsa.
zonele intermediare de moment redus, ce lucreaza in stadiul I
Practice, rigiditatea riglei se considera simplificat constanta in lungul riglei, aceasta reprezentand
o medie a rigiditatilor reale.
b gh 3
0.25g0.53
I G.P ,camp = g GP GP = 1.815
0.00472m 4
12
12
bp = bgp + 12ghp = 0.25 + 12g0.08 = 1.21m
bp
bGP

1210
= 4.84
250

hP
80
=
= 0.16
hGP 500

Functie de aceste rapoarte, rezulta = 1,815 din tabelul 2.3 din capitolul 2 (Indrumator pentru
proiectarea planseelor din beton armat)
b gh 3 0.25g0.53
I G.P ,reazem = GP GP =
= 0.00260m4
12
12
I G.P ,camp + I G.P ,reazem
I grinda =
= 0.00366m 4
2

k grinda

Rigiditati:
I
0.00366
= 4g grinda =
= 0.00192 KE
l0
7.6

35

I
4g0.00213
k stalp = 4g stalp =
= 0.00243KE
Hs
3.5

Nodul 2
d 25 =

k gr

d 23 =

=0.284

k gr + 2gkst
k st
d 21 =
=0.358
k gr + 2gk st

kst
=0.358
k gr + 2gk st

Nodul 5
d52 = d58 =

k gr
2k gr + 2k st

d56 =

=0.220

k st
= 0.280
2k gr + 2k st

Nodul 8
d87 = d89 =

k st
= 0.358
k gr + 2k st

d85 =

k gr
k gr + 2kst

= 0.284

Momente de incastrare perfecta:


g l 2 5Gl0 290g7.62 5g4786g7.6
M 25 = M 52 = gr , pr o +
=
+
= 12763 KNm
12
16
12
16
M 25 = M 52 = 5

Pl0
= 12951 KNm
16

Echilibrarea momentelor in treapta I Cross


36

Momente incovoietoare si forte taietoare de calcul:


determinarea momentului maxim din campul 1:
M A,max = 19613 daN gm
M B ,coresp = 26246 daN gm
Q = P + G = 10239 daN
g = 290 daN / m 2

l02
g = ( 19613 + 11.4g10239 26246 + 28.8g290 ) / l0 = 15588 daN
2
l02
M
=
0

V
g
l
=
M
+
11.4
g
Q

M
+
gg = ( 26246 + 11.4g10239 19613 + 28.8g290 ) / l0 = 17334 daN
A
B 0
B
A
2
M max,1 = 17048 daN gm

M B = 0 VA gl0 = M A + 11.4Q M B +

determinarea momentului maxim din campul 2:

37

M A,coresp = 18411 daN gm


M B ,max = 29366 daN gm
Q = P + G = 10239 daN
g = 290 daN / m 2

M A = 0 VB gl0 = M B + 11.4gQ M A +

l02
gg = ( 29.366 + 11.4g10239 18411 + 28.8g290 ) / l0 = 17902 daN
2

l02
M B = 0 VA gl0 = M A + 11.4Q M B + 2 g = ( 18411 + 11.4g10239 29366 + 28.8g290 ) / l0 = 15020 daN
M max,2 = 16100 daN gm

III.4 Calculul la starea limita de rezistenta (Calculul cantitatii de armatura necesare)


Formule necesare
M
Bp =
p = 1 1 2gB p
bp gh0 2 gRc

R
Aa = p g c gbp gh0
Ra

Ra = 9.5N/mm 2
Rc = 210N/mm 2
Campul 1
bp = b + 2g6hp = 250 + 12g80 = 1210mm

M cap , pl = bp hp Rc ( h0 0.5hp ) = 1.21g0.08g95g104 ( 0.47 0.04 ) = 44140daNm


Bp =

M
17048g104
=
= 0.0671
bp gh0 2 gRc 1210g4702 g9.5

38

p = 1 1 2gB p = 1 1 2g0.0761 = 0.0695


R
9.5
Aa = p g c gbp gh0 = 0.0695
1210g470 = 1252mm 2
Ra
300
Conform tabelului I.1 pag 136 materialul A rezulta
Aef = 1270mm 2 ( 518 )
Campul 2 :
Bp =

M
16100g104
=
= 0.0634
bp gh0 2 gRc 1210g4702 g9.5

p = 1 1 2gB p = 1 1 2g0.0634 = 0.0655


R
9.5
Aa = p g c gbp gh0 = 0.0655
1210g470 = 1180mm 2
Ra
300
Conform tabelului I.1 pag 136 materialul A rezulta
Aef = 1270mm 2 ( 518 )
Reazemul A :
Calculul se realizeaza ca pentru o sectiune dublu armata
Avem 318 = 7,62 cm2 Pc52

M = 0 M = Aa 'gR (h a ') = 7.62g3000 ( 47 3) = 1005840daNcm


F = 0 Aa 'gR = Aa R Aa ' = Aa = 7.62mm
2

M 1 = M A,max M 2 = 1961300 1005840 = 955460daNcm


Bp =

M
955460
=
= 0.182
2
bp gh0 gRc 250g4702 g9.5

p = 1 1 2gB p = 1 1 2g0.182 = 0.202


R
9.5
Aa 2 = p g c gbp gh0 = 0.202
250g470 = 751mm 2
Ra
300
Aa ,nec = Aa1 + Aa 2 = 762 + 751 = 1513mm 2
Conform tabelului I.1 pag 136 materialul A rezulta
Aef = 1524mm 2 ( 618 )

Reazemul B:

39

Calculul se realizeaza ca pentru o sectiune dublu armata


Avem 318 = 7,62 cm2 Pc52
M = 0 M 2 = Aa 'gRa (h0 a ') = 7.62g3000 ( 47 3) = 1005840daNcm

F = 0 Aa 'gR

= Aa2 Ra Aa ' = Aa2 = 7.62mm 2

M 1 = M A,max M 2 = 2936600 1005840 = 1930760daNcm


Bp =

M
1930760
=
= 0.320
2
bp gh0 gRc 250g4702 g9.5

p = 1 1 2gB p = 1 1 2g0.320 = 0.400


R
9.5
Aa 2 = p g c gbp gh0 = 0.400
250g470 = 1488mm 2
Ra
300
Aa ,nec = Aa1 + Aa 2 = 762 + 1488 = 2250mm 2
Conform tabelului I.1 pag 136 materialul A rezulta
Aef = 2280mm 2 ( 318 + 4 22 )
III.5 Calculul la forta taietoare

Calculul in Bst
T st = 17334 daN
B
h0 = hGP a = 500 ( 250 + 180 / 2 ) = 466mm
h0 ' = h0 a ' = 466 30 = 436mm
T =

T
173340
=
= 1.88
bgh0 gRt 250g466g0.8
40

0, 5 T 4 0,5 1.88 4
Aa
508
p 00 =
=
= 0.440 0 0
bgh0 250g466

(procentul de armatura longitudinala din dreptul fisurii)

- Stabilirea distantei dintre etrieri


3
3
amin = 100mm
a > h0 = g466 = 345mm
4
4
ae 300mm
ae amax
bgh0 2 gRt gmt g p 0 0 250g4662 gg
1 0.8g 0.436
=
= 165mm
T
173340
ae = 120mm
amax =

Reazemul A
ae = 120mm
TA=155880N
Folosim etrieri cu doua arii de forfecare cu =8mm
ge 2
Aet = 2gAe = 100.6mm2
Ae =
= 50.3mm 2
4
Aet gmat gRa 100.6g0.8g210
qe =
=
= 140.84 N
(forta taietoare preluata de etrieri)
ae
120
Teb cap = 2 bgh0 2 Rt gqe g p 0 0 = 2 250g4662 g0.8g140.84 0.440 = 127396 N
Aai ,1 =

TA Teb cap
155880 127397
=
= 167.86mm 2
mat gRa gsin
0.8g300g0.707

Aai ,2 =

T1 Teb
155880 155730
=
= 167.02 mm 2
mat gRa gsin
0.8g0.707g300

Si =

bgh0 2 Rt gmt g p 0 0
250g4662 g0.8gg
1 0.440
=
= 453mm
qe
140.84

(proiectia fisurii)

Calculul in Bst
TB = 173440 N
In reazemul B folosim etrieri cu doua arii de forfecare cu =10mm
ge 2
Aet = 2gAe = 157mm 2
Ae =
= 78,5mm 2
4
Teb cap = 2 bgh0 2 Rt gqe g p 0 0 = 2 250g4662 g0.8g219 0.440 = 158860N
A gm gR 157g0.8g210
qe = et at a =
= 219 N
ae
120

41

TB Teb cap
173440 158860
Aai ,1 =
=
= 85.9mm 2
mat gRa gsin
0.8g0.707g300
Aai ,2 =
Si =

T1 Teb
173150 158860
=
= 84.21mm 2
mat gRa gsin
0.8g300g0.707

bgh0 2 Rt gmt g p 0 0
=
qe

250g4662 g0.8gg
1 0.440
= 363mm
219

Calculul in B dr
TBdr = 179020 N
Teb cap = 2 bgh0 2 Rt gqe g p 0 0 = 2 250g4662 g0.8g219 0.440 = 158860N
A gm gR 157g0.8g210
qe = et at a =
= 219 N
ae
120
Aai ,1 =

TB Teb cap
179020 158860
=
= 118.8mm 2
mat gRa gsin
0.8g0.707g300

Aai ,2 =

T1 Teb
178730 158860
=
= 117mm 2
mat gRa gsin
0.8g0.707g300

VARIANTA B PLANSEUL TIP CASETA

42

Planseele casetate fac parte din categoria planseelor pe retele de grinzi si au propietatea ca
grinzile dupa cele doua directii au aceeasi latime si inaltime a sectiunii. Sunt indicate a se folosi atunci
cand raportul laturilor spatiului ce urmeaza a fi acoperit este mai mic de 1.5.
Distributia grinzilor se face astfel incat raportul l1/l2 sa fie cat mai apropiat de 1.
Interaxul grinzilor este cuprins in intervalul 0.7 3 metri, planseul fiind cu atat mai estetic cu cat
interaxul este mai mic.
Placa planseului se cacluleaza in domeniul elastic si deoarece l1/l2<1.5 aceasta va fi armata dupa
2 directii.
Pentru caclulul momentelor maxime si minime din campuri, placa se considera incarcata cu
sarcina uniform distribuita q pe toata suprafata ei, iar sarcina q actioneaza in sah.
In acest sens se considera doua scheme conventionale de incarcare si rezemare.
Placa se considera simplu rezemata pe tot conturul exterior si incastrata de reazeme ce sunt date
de reteaua de grinzi; in acest mod, fiecare ochi de placa rezulta cu tipul de rezemare din figura.

Reteaua de grinzi se calculeaza deasemenea in domeniul elastic, griznile considerandu-se


simplu rezemate marginal si incarcate cu forte concentrate la noduri.
Intr-un nod interior i al retelei actioneaza forta Pi care este formata din incarcarea transmisa de
placa si tot ca forta concentata pentru simplificarea calculului, greutatea proprie aferenta nodului i.

Calculul planseului casetat


Etapa I : Stabilirea elementelor geometrice
43

La=9,33 m; Lb=8 m;

max = 1,5
l 1,86
= a =
= 1,16 < max
lb 1, 60
L
L
8
la = a = = 1,86(m) ; lb = b = 1, 60m
4 4
6

I.1 Predimensionarea grinzilor retelei


max( La , Lb ) 8
=
= 0, 4m = 40(cm)
20
20
h = 40(cm)
h
40
= 2.....3 b =
= 20(cm)
b = 20(cm)
b
2
h
se verifica conditia: 2 3 2 2 3
b
I.2Deschideri de calcul

hmin =

l1 = la 0.2 = 1, 66(m)
l2 = lb 0, 2 = 1, 40(m)
I.3Grosimea placii
hplaca 6cm
Din conditia de incastrare partiala : hp =
hp =

1
1
l2 = 1, 40 = 0, 031m = 3(cm)
45
45

2(l1 + l2 ) 2(1, 66 + 1, 40)


=
= 0, 034 = 3, 4(cm)
180
180

Se adopta hp = 6(cm)

Etapa II :Calculul incarcarilor


II.1 Incarcari normate

44

permanente
- din greutatea proprie a placii : 0, 06 11 2500 = 150( daN / m 2 )
- din greutatea proprie a pardoselii (placi mozaicate): 100( daN / m 2 )
- din grutatea sapei de mortar: 63( daN / m 2 )
- tencuiala : 19( daN / m 2 )
n
2
TOTAL : g p = 332( daN / m )
n
2
utile : p pl = 450( daN / m )
n
2
Incarcari normate totale: g p = 332 + 450 = 782(daN / m )
II.2 Incarcari de calcul
Incarcari permanente :
- din greutatea proprie a placii : 1,1150 = 165(daN / m 2 )
- din greutatea proprie a pardoselii : 1,3 100 = 130(daN / m 2 )
- din greutate proprie a sapei : 1,3 63 = 82(daN / m 2 )
- din greutatea proprie a tencuielii : 1,3 19 = 25(daN / m 2 )
2
Total incarcari permanente : g p = 402(daN / m )

Incarcari utile : p = 1,3 450 = 585(daN / m 2 )


Incarcari totale : q = g + p = 402 + 585 = 987(daN / m2 )

Etapa III : Calculul static


1. Prima schema de incarcare si rezemare
Casetele se considera incastrate pe reazemele intermediare si simplu rezemate pe conturul exterior.
Pe suprafata tuturor panourilor se aplica o incarcare conventionala dirijata de sus in jos ce are valoarea
p
585
q ' = g + = 402 +
= 694,5(daN / m 2 ) .
2
2
2. A doua schema de incarcare si rezemare
Panourile de placa se considera simplu rezemate pe tot conturul si incarcate cu sarcina
1, 4
p 585
= 0,84
q '' = =
= 292.5(daN / m 2 ) . =
1, 66
2
2

45

Din Anexa D pag. 138-143, tabelele 3.73.12 s-au scos toti coeficientii si in functie de tipul
l1
casetei si de raportul =
l2
.
Caseta Tip 1: 11=0.0254; 12=0.0503;
Caseta Tip 4: 41=0.0181; 42=0.0365;
Caseta Tip 5: 51=0.0167; 52=0.0294; 51=0.4987; 52=0.5013
Caseta Tip 5: 51=0.02786; 52=0.0125; 51=0.7936; 52=0.2036
Caseta Tip 6: 61=0.0122; 62=0.0242; 61=0.3325; 62=0.6674
III.1. Calculul momentelor maxime si minime din campuri
Calculul momentelor maxime si minime din campuri se va fave functie de tipul casetei si functie
de directia dupa care se calculeaza aceste momente, astfel:
Caseta Tip 4:
M 41max = 41q ' l12 + 11q '' l12 = 0, 0181 6951, 662 + 0, 0254 293 1, 662 = 55,16(daN m)
M 41min = 41q ' l12 11q '' l12 = 0, 0181 6951, 662 0, 0254 293 1, 662 = 14,16(daN m)

46

M 42 max = 42 q ' l22 + 12 q '' l22 = 49.72 + 28,89 = 79, 61(daN m)


M 42 min = 42 q ' l22 12 q '' l22 = 49, 72 28,89 = 20,83(daN m)
Caseta Tip 5:
M 51max = 51q ' l12 + 11q '' l12 = 31,98 + 20,50 = 52, 48(daN m)
M 51min = 51q ' l12 11q '' l12 = 31,98 20,50 = 11, 48(daN m)
M 52 max = 51q ' l22 + 12 q '' l22 = 40, 04 + 28,89 = 68,93(daN m)
M 52 min = 51q ' l22 12 q '' l22 = 40, 04 28,89 = 11,15(daN m)
Caseta Tip 5:
M 5'1max = 5'1q ' l12 + 11q '' l12 = 53,35 + 20,50 = 73,85( daN m)
M 5'1min = 5'1q ' l12 0 11q '' l12 = 53,35 20,50 = 32,85(daN m)
M 5'2 max = 5'2 q ' l22 + 12 q '' l22 = 17,13 + 28,8 = 46, 02(daN m)
M 5'2 min = 5'2 q ' l22 12 q '' l22 = 17,13 28,89 = 11, 76(daN m)
Caseta Tip 6:
M 61max = 61q ' l12 + 11q '' l12 = 23,36 + 20,50 = 43,86(daN m)
M 61min = 61q ' l12 11q '' l12 = 23,36 20,50 = 2,86(daN m)
M 62 max = 62 q ' l22 + 12 q '' l22 = 32,96 + 28,89 = 61,85(daN m)
M 62 min = 62 q ' l22 12 q '' l22 = 32,96 28,89 = 4, 07(daN m)

III.2 Calculul momentelor de pe reazeme


Calculul momentelor pe reazem se face functie de tipul reazemului, de coeficientul , de
incarcarea exterioara, si de lungimea casetei.
1
51 q l12 = 135, 63( daNm) ;
10
1
M b = 51 q l12 = 113, 02(daNm) ;
12
1
M c = 52 q l22 = 136,34daNm ;
10
1
M d = 61 q l12 = 75,36daNm ;
12
Ma =

47

1
52 q l22 = 39,9daNm
10
1
M f = 62 q l22 = 129,10daNm
10
Me =

Etapa IV : Calculul la starea limita de rezistenta la actiunea momentului


incovoietor
IV.1 Armare cu bare independente
IV.1.1 Armarea campurilor :
Se face dupa cele doua directii (1,2) in functie de h01 si h02.

Sectiunea este data de b=100 cm si hp=6cm. Diametrul utilizat este d=6.


Pentru calcului lui a se considera acoperirea de beton ab=1 cm
d

h01 = h a1 = h ab + d + = 6 (1 + 0.6 + 0.3) = 4.1cm


2

h02 = h a2 = h ab + = 6 (1 + 0.3) = 4, 7cm


2

48

Placa se va arma cu bare din otel OB37 cu Ra=2100 daN/cm2.


Determinarea ariei necesara de armare se face astfel:
M max cap = Bbh02 Rc B =

M
bh02 Rc

= 1 1 2 B Aa = bh0

Caseta tip 4
M 41 = 55,16(daN m)
55,16 100
Bp =
= 0, 0345(m 2 )
2
100 4, 7 9,5

p = 1 1 2 0, 0345 = 0, 0351
95
Aanec = 0, 0351g
g100g4,1 = 0, 65(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) 3 6 + 3 8
M 42 = 79, 61(daN m)
79, 61 100
Bp =
= 0, 0386(m 2 )
2
100 4,1 9,5

p = 1 1 2 0, 0386 = 0, 0382
95
Aanec = 0, 0382g
g100g4,1 = 0,82(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) 3 6 + 3 8
Caseta tip 5
M 51 = 52, 48(daN m)
52, 48 100
Bp =
= 0, 0328( m2 )
2
100 4,1 9,5

p = 1 1 2 0, 0328 = 0, 0334
95
Aanec = 0, 0334g
g100g4,1 = 0, 62(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) 3 6 + 3 8
M 52 = 68,93(daN m)
68, 93100
Bp =
= 0, 0328(m 2 )
2
100 4, 7 9,5

49

Rc
(cm 2 / m)
Ra

p = 1 1 2 0, 0328 = 0,334
95
Aanec = 0, 0334g
g100g4,1 = 0, 62(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) 3 6 + 3 8
Caseta tip 5
M '51 = 73,86(daN m)
73,86 100
Bp =
= 0, 0462(m 2 )
2
100 4,1 9,5

p = 1 1 2 0, 0462 = 0, 0473
95
Aanec = 0, 0473g
g100g4,1 = 0,88(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) 3 6 + 3 8
M '52 = 46, 02(daN m)
46, 02 100
Bp =
= 0, 0219(m 2 )
2
100 4, 7 9,5

p = 1 1 2 0, 0219 = 0, 0221
95
Aanec = 0, 0221g
g100g4,1 = 0, 47(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) 3 6 + 3 8
Caseta tip 6
M 61 = 43,86(daN m)
43,86 100
Bp =
= 0, 0274(m 2 )
2
100 4,1 9,5

p = 1 1 2 0, 0274 = 0, 0278
95
Aanec = 0, 0278g
g100g4,1 = 0,516(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) 3 6 + 3 8
M 62 = 61,85(daN m)

50

Bp =

61,85100
= 0, 0294(m 2 )
2
100 4, 7 9,5

p = 1 1 2 0, 0294 = 0, 0299
95
Aanec = 0, 0299g
g100g4,1 = 0, 636(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 2,36(cm 2 / m) 3 6 + 3 8
Se observa ca in anumite campuri momentele minime sunt negative ceea ce inseamna ca fibra
tensionata este la partea superioara. Se va face deci o dimensionare in camp a armaturii pentru
momentele minime M52.
IV.1.2 Armarea reazemelor
Se face functie de h01 si h02.
d

h01 = h a2 = hp ab + = 6 (1 + 0.4) = 4, 6cm


2

Reazemul a
M a = 135, 63(daN m)
Bp =

135, 63 100
= 0, 0675(m 2 )
2
100 4, 6 9,5

p = 1 1 2 0, 0675 = 0, 0699
95
Aanec = 0, 0699g
g100g4, 6 = 1, 45(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 3, 02(cm 2 / m) 6 8 / m
Reazemul b
M b = 113, 02( daN m)
Bp =

113, 02 100
= 0, 0562(m 2 )
2
100 4, 6 9,5

p = 1 1 2 0, 0562 = 0, 0578
95
Aanec = 0, 0578g
g100g4, 6 = 1.204(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 3,02(cm 2 / m) 6 8 / m

51

Reazemul c
M c = 136, 34(daN m)
Bp =

136, 34 100
= 0, 0678(m 2 )
100 4, 62 9,5

p = 1 1 2 0, 0678 = 0, 0702
9,5
Aanec = 0, 0702g
g100g4, 6 = 1, 46(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 3,02(cm 2 / m) 6 8 / m
Reazemul d
M d = 75,36(daN m)
Bp =

75, 36 100
= 0, 0374(m 2 )
2
100 4, 6 9,5

p = 1 1 2 0, 0374 = 0, 0381
95
Aanec = 0, 0381g
g100g4, 6 = 0, 79(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 3,02(cm 2 / m) 6 8 / m

Reazemul e
M e = 40(daN m)
Bp =

40 100
= 0, 0198(m 2 )
2
100 4, 6 9,5

p = 1 1 2 0, 0198 = 0, 0202
95
Aanec = 0, 0202g
g100g4, 6 = 0, 42(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 3,02(cm 2 / m) 6 8 / m

Reazemul f
52

M f = 130(daN m)
Bp =

130 100
= 0, 0646(m 2 )
2
100 4, 6 9,5

p = 1 1 2 0, 0646 = 0, 0670
95
Aanec = 0, 0670g
g100g4, 6 = 1, 40(cm 2 )
2100
Aaef = se adopta constructiv 3,02(cm 2 / m) 6 8 / m
IV.1.3 Schita preliminara de armare dupa cele doua directii
Alegerea armaturii se face cu ajutorul tabelului 1.10/ pag. 10 ce se gaseste in Indrumar pentru
proiectarea planseelor din beton armat, iar dispunerea acesteia este prezentata in fig. 38. Prescriptiile de
armare sunt aceleasi cu cele de la punctul II.1.

53

ETAPA V : Calculul grinzilor planseului casetat

V.1 Stabilirea elementelor geometrice


b=25 cm si h=50 cm
V.2 Calculul incarcarilor
Incarcari normate
transmise de placa
p n = q nl1l2 = 1,86 1, 60 782 = 2328(daN )
din greutatea proprie a grinzilor
G n = (l1 + l2 b)(h hp ) b b = (1,86 + 1, 60 0, 20)(0,5 0, 06)0, 20 2500 = 555(daN )
Incarcari normate totale :
Q n = P n + G n = 2328 + 555 = 2883(daN )
Incarcari de calcul
Transmise de placa :
P = ql1l2 = 1,86 1, 60 987 = 2938( daN )
Din greutatea proprie a grinzilor in nod:
G = 1,1 G n = 611(daN )
Greutatea totala pe nod :
Q = P + G = 2938 + 611 = 3549(daN )
V.3 Calculul static
Din rezolvarea sistmului de ecuatii al carui necunoscute sunt deplasarile grinzilor rezulta :

54

x1 = 1530, 7

y1 = 2018

x2 = 2227,8

y 2 =1321

x3 = 684,8

y3 =2865

x4 = 1233

y 4 =2316
y=Q-x

Qmax

grinda A-A
= VA =2216(daN)

M ( x1) max = 4122(daN m)

55

M ( x 3) max = 5396(daN m)

grinda B-B

Qmax

Qmax = VB =3461(daN)
M ( x 2) max = 6438(daN m)
M ( x 4) max = 10582(daN m)
grinda C-C
= VC =3339(daN)
M ( x1) max = 5342(daN m)
M ( x 2) max = 7456(daN m)

grinda D-D

Qmax = VD =5181(daN)

M ( y 3) max = 8290(daN m)

56

M ( y 4) max = 11996(daN m)

Etapa VI : Calculul starea limita de rezistenta in sectiuni normale


b = 20(cm)
h = 40(cm)
h0 = 37(cm)
hp = 6(cm)
lc = 1 l = 1 9,33 = 9,33(m)
lc 9,33
=
= 1,55( m) bp1 = b + 2 Db = 0, 20 + 2 1,55 = 3,3(m)
6
6
l y 1, 60
Db < =
= 0,80 bp 2 = 0, 20 + 2 0,80 = 1,80(m)
2
2
Se adopta bp = bp 2 = 180(cm) latimea activa
Db =

Dimensionarea grinzii A-A


Pozitia axei neutre +dimensionarea armaturii
M cap , pl = bp hp Rc (ho 0,5hp ) = 188 6 95(47 3) = 3488400(daN cm)
M max A = 539600(daN cm) < M cap , pl x < hp
539600
= 0, 0230(m 2 )
2
180 37 95
p = 1 1 2 0, 0230 = 0, 0232
Bp =

95
Aanec = 0, 0232g g180g37 = 5.07(cm 2 )( PC 52)
300
2
Aaef = 5, 65(cm ) = 512

Dimensionarea grinzii B-B


Pozitia axei neutre +dimensionarea armaturii
M cap , pl = bp hp Rc (ho 0,5hp ) = 180 6 95(37 3) = 3488400(daN cm)
M max B = 1058200(daN cm) < M cap , pl x < hp
Bp =

105822
= 0, 0452(m 2 )
180 372 95

57

p = 1 1 2 0, 0452 = 0, 0460
95
Aanec = 0, 0460g g180g37 = 10.04(cm 2 )( PC 52)
300
Aaef = 10, 05(cm 2 ) = 516
Pentru dimensionarea grinzilor C C ' si D-D'
l 1,86
Db < x =
= 0,93 bp 2 = 0, 20 + 2 0,93 = 206(m)
2
2
Dimensionarea grinzii C-C
Pozitia axei neutre +dimensionarea armaturii
M cap , pl = bp hp Rc (ho 0,5hp ) = 206 6 95(37 3) = 3992280(daN cm)
M max C = 745600(daN cm) < M cap , pl x < hp
745600
= 0, 0278(m 2 )
2
206 37 95
p = 1 1 2 0, 0278 = 0, 0282
Bp =

95
Aanec = 0, 0282g g206g37 = 7.04(cm 2 )( PC 52)
300
2
Aaef = 7, 70(cm ) = 514
Dimensionarea grinzii D-D
M cap , pl = bp hp Rc (ho 0,5hp ) = 206 6 95(37 3) = 3992280(daN cm)
M max D = 1199600(daN cm) < M cap , pl x < hp
1199600
= 0, 0448(m 2 )
206 372 95
p = 1 1 2 0, 0448 = 0, 0458
Bp =

95
Aanec = 0, 0458g g206g37 = 11, 4(cm 2 )( PC 52)
300
Aaef = 11, 64(cm 2 ) = 216 + 318

Schite preliminare de armare

58

Etapa VII :Calculul in sectiuni inclinate (la actiunea fortei taietoare)


59

Calculul se va face numai pe grinzile C-Csi D-D pentru ca pe aceastea forta


taietoare are valoarea maxima. Calculul comporta aceleasi etape ca si la calculul grinzilor
principale si secudare la actiunea fortei taietoare de la etapele precedente.
Calculul in sectiunea B-B

Q B B 'max = 3461(daN ) = 34610( N )

ho = h (a + ) = 40 (2,5 + 0,8) = 36, 7(cm)


2
conditie : 0,5 ho Rt < Q B B 'max < 4 b ho Rt 2936 < 3461 < 23488

calculul procentului de armare: p 0 0 =


ae max =

402
100 = 0,547 0 0
200 367

b h0 mt Rt
200 3672 1 0,8
p 00 =
0,547 = 460(mm)
T
34610

Se adopta : ae max = 250(mm)

cu diametrul 6

2e
3,14 36
= 2
= 56, 6(mm 2 )
4
4
Aet gmat gRa 56, 6 0,8 210
qe =
=
= 38( N / m)
ae
250
Aet = 2 Ae = 2

(forta taietoare preluata de etrieri)

Qeb cap = 2 bgh0 2 Rt gqe g p 0 0 = 49220,3 daN


Qebcap > Q

BB '
max

astfel sectiunea se verifica la forta taietoare

Calculul in sectiunea D-D

60

Q D D 'max = 5181(daN ) = 51810( N )

ho = h (a + ) = 40 (2,5 + 0,8) = 36, 7(cm)


2
conditie : 0,5 ho Rt < Q C C 'max < 4 b ho Rt 2936 < 5181 < 23488

calculul procentului de armare: p 0 0 =


ae max =

508
100 = 0, 692 0 0
200 367

b h0 mt Rt
200 3672 1 0,8
p 00 =
0, 692 = 346(mm)
T
51810

Se adopta : ae max = 250(mm)

cu diametrul 6

2e
3,14 36
Aet = 2 Ae = 2
= 2
= 56, 6(mm 2 )
4
4
A gm gR
56, 6 0,8 210
qe = et at a =
= 38( N / m)
ae
250

(forta taietoare preluata de etrieri)

Qeb cap = 2 bgh0 2 Rt gqe g p 0 0 = 52200, 46 daN


Qebcap > Q

D D '
max

astfel sectiunea se verifica la forta taietoare

61