Sunteți pe pagina 1din 14

1.

Trasarea caracteristicilor unei pompe centrifuge


Scopul lucrarii de laborator este de a trasa caracteristicile unei pompe centrifuge.
Caracteristicile unei pompe centrifuge sunt o familie de curbe ce dau legatura intre parametrii
principali ai pompei si anume: sarcina H, randamentul si puterea consumata Pm functie de debitul
Q: H=F1 ( Q ) , =F2 ( Q ) , Pm =F3 ( Q ) .
In lucrarea de fata se va realiza trasarea caracteristicilor unei pompe centrifuge, cu debitul
Qmax=3m3/h si sarcina Hmax=40m. Considerand turatia motorului de antrenare constanta se va
determina dependenta debitului de sarcina pompei. Se vor determina de asemenea curbele de variatie
ale randamentului h ( Q ) si ale puterii consumate de motorul electric Pm ( Q ) .
1.1. Descrierea standului
Schema instalatiei din laborator pe care se determina caracteristicei pompei centrifuge este
prezentat In figura 1.1.

Figura 1.1. Schema instalatiei si standul pentru determinarea caracteristicii pompelor centrifuge
1 rezervor cu apa
6 manometru
2 valvula aspiratie
7 valvula refulare
3 vacuummetru
8 volummetru
4 pompa centrifuga 9 Wattmetru
5 motor electric

Pompa centrifuga folosita in acest stand este auto-amorsabila si de aceea nivelul apei din
tancul de aspiratie poate fi sub nivelul axului pompei. Este o pompa monoetajata, de tipul
GRUNDFOS JP5-B-B-CVBP, produce un debit maxim Q=3m3/h si sarcina maxima Hmax=40m. In
regim normal de functionare pompa lucreaza la sarcina H=21m cu un consum de energeie electrica
P=775W.

1.2. Principiul de determinare


Determinarea caracteristicilor pompei centrifuge se bazeaza pe modificarea caracteristicii
instalatiei prin inchiderea progresiva a valvulei 7, obtinandu-se astfel diverse puncte de functionare
ce se distribuie pe tot domeniul de functionare a pompei, de la valvula complet deschisa la valvula
complet inchisa.
Pentru gasirea curbelor H=F1 ( Q ) , =F2 ( Q ) , Pm =F3 ( Q ) trebuie determinate marimile: debitul
Q, sarcina H, puterea hidraulica Ph, puterea mecanica Pm consumata de motorul electric pentru
fiecare punct de functionare.
Debitul se determina cu ajutorul volummetrului 8. Prin masurarea timpului in care prin
volummetru trece o anumita cantitate de apa se determina debitul pompei.
Pentru determinarea sarcinii pompei se citesc presiunile vacuummetrica pA la vacuummetrul
3 si manometrica pR la manometrul 6. Sarcina pompei este: H=E R -E A , unde E R = v R2 2 +p R +gz R ,
E A = v 2A 2 +p A +gz A . Tinand cont ca diametrul tubulaturii de aspiratie este identic cu cel al
tubulaturii de refulare( d A =d R ), se poate considera ca vitezele la iesirea si intrarea in pompa sunt
identice ( v A v R ). Considerand cotele tubulaturii pe aspiratie si pe refulare ( z A =z R ), sarcina pompei
se poate determina cu urmatoarea relatie: H=p R -p A .
Puterea hidraulica se determina cu formula: Ph =Q H . Pentru a obtine Ph in Watt se
introduc Q si H in unitati S.I. (debitul in m3/s si sarcina in N/m2).
Randamentul pompei se calculeaza cu relatia: =

Ph
100% , unde Pm reprezinta puterea
Pm

mecanica la axul pompei, putand fi considerata in cadrul acestei lucrari ca fiind 93% din puterea
electrica consumata de electromotor.
1.3. Mod de lucru
Pentru fiecare pozitie de inchidere a valvulei 7 se vor citi indicatiile aparatelor de masura
montate pe instalatie. Masurand timpul in care prin volummetrul 8 trece un anumit volum de apa se
determina debitul pompei. Valorile presiunilor pe refulare, pR, se vor citi de la manometrul 6 iar a
presiunii de pe aspiratie, pA, de la vacuummetrul 3. Pentru a determina randamentul pompei se citeste
puterea consumata de motorul electric Pc de la wattmetrul 9.
Citirea valorilor se va face pentru cel putin 6 pozitii ale valvulei 7. Initial se determina sarcina
minima si maxima a pompei, acest interval se divide in 5 si pentru fiecare punct se completeaza
tabelul 2.1 cu valorile citite pe stand.
Tabelul 2.1

Nr.
crt.
1

pA
[bar]

pR
[bar]

H
[bar]

V
[l]

T
[s]

Q
[m3/s]

Ph
[W]

PC
[W]

Pm
[W]

[%]

In final se traseaza grafic caracteristica pompei, respectiv cele trei curbe:


H=F1 ( Q ) ,
=F2 ( Q ) ,
Pm =F3 ( Q )

Caracteristica pompei centrifuge va fi similara cu cea prezentata in figura 2.3. In diagramele cu care
se livreaza o pompa centrifuga mai apare si curba sarcinii vacuummetrice a pompei, care In figura 2 este
numita HV(Q) si prezentata punctat, deoarece valorile masurate In aceasta lucrare de laborator nu permit
trasarea acesteia.

Figura 2.3. Caracteristica pompei centrifuge

2. Studiul functionarii pompelor cuplate in serie


Cuplarea in serie a doua pompe se utilizeaza atunci cand este necesara obtinerea unei sarcini
mari la refularea, sarcina ce nu poate fi realizata prin functionarea unei singure pompe. Este indicat ca
cele doua pompe ce se cupleaza in serie sa fie identice, deoarece pompele sunt parcurse de acelasi
debit de fluid. Cuplarea in serie a doua pompe presupune ca refularea unei pompe sa fie aspiratia celei
de a doua. Cuplarea in serie a pompelor este destul de rar utilizata in practica cu pompe individuale.
Daca este necesar obtinerea unor sarcini mari pe o instalatie se utilizeaza asa numitele pompe
multietajate, prezentata in figura 3.1. Aceste pompe sunt alcatuite din mai multe rotoare de pompe
centrifuge ce sunt montate pe acelasi ax si introduse in aceiasi carcasa. Fiecare rotor intermediar
aspira din refularea precedentului, realizandu-se astfel o cuplare in serie a mai multor pompe
centrifuge, prezinta avantajul compactitatii si elimina pierderile pe o eventuala tubulatura de legatura.

Figura 2.1. Pompa centrifuga multietajata cu 4 trepte


2.1. Descrierea standului
Aceasta lucrare de laborator se desfasoara pe standul prezentat in figura 2.2. Pe acest stand se
determina atat caracteristica unei singure pompe cat si caracteristica celor doua pompe cuplate in
serie.
Pompele centrifuge folosite in acest stand sunt auto-amorsabile si de aceea nivelul apei din
tancul de aspiratie poate fi sub nivelul axului pompelor. Sunt pompe monoetajate, identice, de tipul
GRUNDFOS JP5-B-B-CVBP, produc individual un debit maxim Q=3m3/h si sarcina maxima
Hmax=40m. In regim normal de functionare o pompa lucreaza la sarcina H=21m cu un consum de
energeie electrica P=775W.
2.2. Principiul de determinare
Pentru a determina caracteristica unei singure pompe se considera pompa 4. Se izoleaza
pompa 4 prin inchiderea valvulelor 3, 7, 5 de pe tubulatura aferenta acestei pompe. Se deschid

valvulele 2, 6, 12 ce sunt amplasate pe tubulatura de aspiratie si refulare a pompei 4. Prin reglarea


valvulei 12 se modifica caracteristica instalatiei si se permite determinarea unor puncte de pe
caracteristica pompei.
Pentru determinarea caracteristicii echivalente a celor doua pompe cuplate in serie se deschid
valvulele 2, 5, 7, 12 si se inchid valvulele 3 si 6. In acest caz pompa 4 aspira din refularea pompei 4,
deci pompele sunt cuplate in serie. Prin reglarea valvulei 12 se modifica caracteristica instalatiei si se
permite determinarea unor puncte de pe caracteristica echivalenta.a celor doua pompe centrifuge
cuplate in serie.
Pentru determinarea caracteristicii pompei centrifuge solitare si a caracteristicii echivalente a
celor doua pompe centrifuge cuplate in serie trebuie determinate debitul Q si sarcina H pompei. De
asemenea se va determina si curba randamentului pe baza masurarii puterii electrice consumate si a
puterii hidraulice utile a fluidului ce este vehiculat de pompele centrifuge.
Debitul pompei (pompelor) se determina cu ajutorul volummetrului 13. Prin masurarea timpului
in care prin volummetru trece o anumita cantitate de apa se determina debitul pompei.
Pentru determinarea sarcinii pompei se citesc presiunile vacuummetrica pA la vacuummetrul
9 si manometrica pR la manometrul. Sarcina pompei este: H=E R -E A , unde: E R = v R2 2 +p R +gz R ,
E A = v 2A 2 +p A +gz A . Tinand cont ca diametrul tubulaturii de aspiratie este identic cu cel al
tubulaturii de refulare( d A =d R ), se poate considera ca vitezele la iesirea si intrarea in pompa sunt
identice ( v A v R ). Considerand cotele tubulaturii pe aspiratie si pe refulare ( z A =z R ), sarcina pompei
se poate determina cu urmatoarea relatie: H=p R -p A .
Puterea hidraulica se determina cu formula: Ph =Q H . Pentru a obtine Ph in Watt se introduc
Q si H in unitati S.I. (debitul in m3/s si sarcina in N/m2).
Randamentul se calculeaza cu relatia: =

Ph
100% , unde Pm reprezinta puterea mecanica la
Pm

axul pompei, putand fi considerata in cadrul acestei lucrari ca fiind 93% din puterea electrica
consumata de electromotor.

Figura 2.2.a) Schema instalatiei pentru determinarea caracteristicii a doua pompe centrifuge cuplate in serie

Figura 2.2.b) Standul experimental pentru determinarea caracteristicii a doua pompe centrifuge cuplate in serie
1 rezervor cu apa
8,9 mano-vacuummetre
2,3 valvula aspiratie
10,11 manometre
4,4 pompe centrifuge
12 valvula refulare comuna
5 valvula comunicatie
13 volummetru
6,7 valvule refulare
14 Wattmetru

2.3. Mod de lucru


Initial se determina caracteristica unei singure pompe. Pentru fiecare pozitie de inchidere a
valvulei 12 se vor citi indicatiile aparatelor de masura montate pe instalatie. Masurand timpul in care
prin volummetrul 13 trece un anumit volum de apa se determina debitul pompei. Valorile presiunilor
pe refulare, pR, se vor citi de la manometrul 11 iar a presiunii de pe aspiratie, pA, de la vacuummetrul
9. Pentru a determina randamentul pompei se citeste puterea consumata de motorul electric Pc de la
wattmetrul 14. Toate valorile citite se trec in tabelul 2.1.

Tabelul 2.1.

Nr. pA
pR
H
V T Q
Ph
PC Pm
crt. [bar] [bar] [bar] [l] [s] [m3/s] [W] [W] [W] [%]
1

6
In partea a doua se determina caracteristica pompelor cuplate in serie. Pentru fiecare pozitie de
inchidere a valvulei 12 se vor citi indicatiile aparatelor de masura montate pe instalatie. Masurand timpul
in care prin volummetrul 13 trece un anumit volum de apa se determina debitul pompei. Valorile
presiunilor pe refulare, pR, se vor citi de la manometrul 11 iar a presiunii de pe aspiratie, pA, de la
vacuummetrul 9. Pentru a determina randamentul pompei se citeste puterea consumata de motorul
electric Pc de la wattmetrul 14. Toate valorile citite se trec in tabelul 3.2. Coloana Hteoretic reprezinta
debitul teoretic al pompelor cuplate in serie si se determina cu relatia Hteoretic=2H.
Tabelul 2.2.
Nr. pA
pR
H
Hteoretic V T Q
Ph
PC
Pm
crt. [bar] [bar] [bar] [bar]
[l] [s] [m3/s] [W] [W] [W] [%]
1

Pe baza datelor din primul tabel se traseaza grafic caracteristica unei singure pompe H1(Q), ca in
figura 2.3. Pe un grafic distinct se traseaza caracteristica celor doua pompe cuplate in serie, caracteristica
similara cu cea din figura 3.3.
Se determina caracteristica tubulaturii de legatura pe baza relatiei:
h t ( Q ) =H Pt ( Q ) -H rP ( Q ) .
Aceasta caracteristica se determina grafic astfel:
- se reprezinta grafic curba sarcinii pompelor centrifuge cuplate in serie;
- pe acelasi grafic se reprezinta caracteristica teoretica a pompei echivalente, din tabelul 1 se traseaza H =
f(Q), ca in figura 3.4;
- diferenta pe verticala intre cele doua curbe reprezinta sarcina suplimentara produsa de tubulatura de
legatura a celor doua pompe cuplate in serie, in figura 3.4 aceasta este reprezentata prin segmentul AB.

Figura 3.4 Caracteristica tubulaturii de legatura


Se traseaza grafic caracteristica tubulaturii de legatura functie de debitul celor doua pompe cuplate
in serie, hT= F(Q).

Figura 3.5 Caracteristica tubulaturii de legatura

3. Studiul functionarii pompelor cuplate in paralel


Cuplarea in paralel a doua pompe se utilizeaza atunci cand este necesara obtinerea unui debit
mare la refularea, debit ce nu poate fi realizat prin functionarea unei singure pompe. Este indicat ca cele
doua pompe ce se cupleaza in paralel sa fie identice si tubulaturile de cuplare a pompelor in instalatia sa
fie aproximativ similare din punct de vedere al pierderilor de sarcina. Daca cele doua pompe nu sunt
identice se recomanda ca refularea pompei mai mici sa se monteze un clapet de sens, pentru a preveni
circulatia in sens invers prin pompa daca refularea comuna a celor doua pompe este inchisa. Cuplarea in
paralel a doua pompe presupune ca cele doua pompe sa aiba aspiratia comuna si refularea de asemenea
comuna. Acest tip de cuplare se utilizeaza foarte des in instalatiile navale pentru ca sa se asigure un
backup in cazul defectarii unei pompe. Toate instalatiile cu tubulaturi de la bordul navei, ce vehiculeaza
acelasi tip de lichide, sunt interconectate in paralel astfel incat in cazul unei defectiuni tehnice atributele
unei pompe sa fie preluate in cateva minute de o alta pompa. Un caz special este reprezentat de pompele
de debite foarte mari care se construiesc cu rotoare duble si functioneaza ca doua pompe cuplate in
paralel, figura 3.1. Aceste pompe prezinta avantajul eliminarii solicitarii axiale din lagarele pompei si
reducerea dimensiunilor de gabarit a pompei.

Figura 3.1. Pompa centrifuga cu doua rotoare montate in paralel


In cadrul acestei lucrari de laborator se vor studia cuplarea pompelor centrifuge in paralel, acestea
fiind cele mai utilizate pompe cu principiu dinamic de functionare de la bordul navelor. Pentru a estima
caracteristica celor doua pompe cuplate in paralel sau asa numita caracteristica echivalenta, se determina
caracteristica teoretica a pompelor cuplate in paralel care se compara cu caracteristica reala a celor doua
pompe cuplate in paralel. Teoretic vorbind, la aceiasi presiune pe refulare debitul celor doua pompe
cuplate in paralel trebuie sa fie dublul debitului unei singure pompe. Datorita pierderilor de sarcina mai
mari la functionarea pompelor cuplate in paralel se va obtine o diferenta intre debitul teoretic si cel real.

3.1.

Descrierea standului

Aceasta lucrare de laborator se desfasoara pe standul prezentat in figura 3.2. Pe acest stand se
determina atat caracteristica unei singure pompe cat si caracteristica celor doua pompe cuplate in
paralel.
Pompele centrifuge folosite in acest stand sunt auto-amorsabile si de aceea nivelul apei din
tancul de aspiratie poate fi sub nivelul axului pompelor. Sunt pompe monoetajate, identice, de tipul
GRUNDFOS JP5-B-B-CVBP, produc individual un debit maxim Q=3m3/h si sarcina maxima
Hmax=40m. In regim normal de functionare o pompa lucreaza la sarcina H=21m cu un consum de
energeie electrica P=775W.

Figura 3.2.a) Schema instalatiei determinarea caracteristicii a doua pompe centrifuge cuplate in paralel

Figura 3.2.b) Standul experimental pentru determinarea caracteristicii a doua pompe centrifuge cuplate in paralel
1 rezervor cu apa
8,9 mano-vacuummetre
2,3 valvula aspiratie
10,11 manometre
4,4 pompe centrifuge
12 valvula refulare comuna
5 valvula comunicatie
13 volummetru
6,7 valvule refulare
14 Wattmetru

3.2. Principiul de determinare


Pentru a determina caracteristica unei singure pompe se considera pompa 4. Se izoleaza
pompa 4 prin inchiderea valvulelor 3, 7, 5 de pe tubulatura aferenta acestei pompe. Se deschid
valvulele 2, 6, 12 ce sunt amplasate pe tubulatura de aspiratie si refulare a pompei 4. Prin reglarea
valvulei 12 se modifica caracteristica instalatiei si se permite determinarea unor puncte de pe
caracteristica pompei.
Pentru determinarea caracteristicii echivalente a celor doua pompe cuplate in paralel se
deschid valvulele 2, 3, 6, 7, 12 si se inchide valvula 5. In acest caz cele doua pompe centrifuge au
aspiratiile si refularile comune, deci sunt cuplate in paralel. Prin reglarea valvulei 12 se modifica

caracteristica instalatiei si se permite determinarea unor puncte de pe caracteristica echivalenta.a celor


doua pompe centrifuge cuplate in paralel.
Pentru determinarea caracteristicii pompei centrifuge solitare si a caracteristicii echivalente a
celor doua pompe centrifuge cuplate in paralel trebuie determinate debitul Q si sarcina H pompei. De
asemenea se va determina si curba randamentului pe baza masurarii puterii electrice consumate si a
puterii hidraulice utile a fluidului ce este vehiculat de pompele centrifuge.
Debitul pompei (pompelor) se determina cu ajutorul volummetrului 13. Prin masurarea
timpului in care prin volummetru trece o anumita cantitate de apa se determina debitul pompei.
Pentru determinarea sarcinii pompei se citesc presiunile vacuummetrica pA la vacuummetrul
9 (la cuplarea in paralel se mai poate utiliza mano-vacuummetrul 8) si manometrica pR la manometrul
11 (la cuplarea in paralel se mai poate utiliza manometrul 10). Sarcina pompei este: H=E R -E A ,
unde: E R = v R2 2 +p R +gz R , E A = v 2A 2 +p A +gz A . Tinand cont ca diametrul tubulaturii de aspiratie
este identic cu cel al tubulaturii de refulare( d A =d R ), se poate considera ca vitezele la iesirea si intrarea
in pompa sunt identice ( v A v R ). Considerand cotele tubulaturii pe aspiratie si pe refulare ( z A =z R ),
sarcina pompei se poate determina cu urmatoarea relatie: H=p R -p A .
Puterea hidraulica se determina cu formula: Ph =Q H . Pentru a obtine Ph in Watt se introduc
Q si H in unitati S.I. (debitul in m3/s si sarcina in N/m2).
Randamentul se calculeaza cu relatia: =

Ph
100% , unde Pm reprezinta puterea mecanica la
Pm

axul pompei, putand fi considerata in cadrul acestei lucrari ca fiind 93% din puterea electrica
consumata de electromotor.
3.3. Mod de lucru
Initial se determina caracteristica unei singure pompe. Pentru fiecare pozitie de inchidere
a valvulei 12 se vor citi indicatiile aparatelor de masura montate pe instalatie. Masurand timpul
in care prin volummetrul 13 trece un anumit volum de apa se determina debitul pompei. Valorile
presiunilor pe refulare, pR, se vor citi de la manometrul 11 iar a presiunii de pe aspiratie, pA, de la
vacuummetrul 9. Pentru a determina randamentul pompei se citeste puterea consumata de
motorul electric Pc de la wattmetrul 14. Toate valorile citite se trec in tabelul 3.1.
Tabelul 3.1
Nr.
crt.
1

pA
[bar]

pR
[bar]

H
[bar]

V
[l]

T
[s]

Q
[m3/s]

Ph
[W]

PC
[W]

Pm
[W]

[%]

In partea a doua se determina caracteristica pompelor cuplate in paralel. Pentru fiecare


pozitie de inchidere a valvulei 12 se vor citi indicatiile aparatelor de masura montate pe
instalatie. Masurand timpul in care prin volummetrul 13 trece un anumit volum de apa se
determina debitul pompei. Valorile presiunilor pe refulare, pR, se vor citi de la manometrul 11 iar
a presiunii de pe aspiratie, pA, de la vacuummetrul 9. Pentru a determina randamentul pompei se
citeste puterea consumata de motorul electric Pc de la wattmetrul 14. Toate valorile citite se trec
in tabelul 3.2. Coloana Qteoretic reprezinta debitul teoretic al pompelor cuplate in paralel si se
determina cu relatia Qteoretic=2Q.

Tabelul 3.2
Nr.
pA
crt. [bar]
1

pR
[bar]

H
[bar]

V
[l]

T
[s]

Q
[m3/s]

Qteoretic
[m3/s]

Ph
[W]

PC
[W]

Pm
[W]

[%]

Pe baza datelor din primul tabel se traseaza grafic caracteristica unei singure pompe H1(Q), ca
in figura 3.3.

Figura 3.3. Caracteristica pompei centrifuge

Se determina caracteristica tubulaturii de legatura pe baza relatiei:


h t ( Q ) =H Pt ( Q ) -H rP ( Q ) .
Aceasta caracteristica se determina grafic astfel:
- se reprezinta grafic curba sarcinii pompelor centrifuge cuplate in paralel;
- pe acelasi grafic se reprezinta caracteristica teoretica a pompei echivalente, din tabelul 3.1 se
traseaza H = F (Qteoretic), ca in figura 3.4;
- diferenta pe verticala intre cele doua curbe reprezinta sarcina suplimentara produsa de
tubulatura de legatura a celor doua pompe cuplate in paralel, in figura 3.4 aceasta este reprezentata
prin segmentul AB.

Figura 3.4 Caracteristica tubulaturii de legatura


Se traseaza grafic caracteristica tubulaturii de legatura functie de debitul celor doua pompe
cuplate in paralel, hT= F(Q).

Figura 3.5 Caracteristica tubulaturii de legatura