Sunteți pe pagina 1din 10

ROSIORU VLADUTALEXANDRU

Grupa 114B

L UCRARE DE
LABORATOR 3
Tehnologia de fabricare a arborelui unei masini electrice

Cuprins :
1. Noriuni de baza..
2. Date despre Masini Unelte:
3. Caracteristici ale SDV
4. Instrumente de masura
5. Tehnologia de fabricare
6. Activitate de laborator
7. Concluzii
8. Bibliografie

1.Notiuni de baza
Procesul tehnologic reprezint ansamblul de operaii mecanice,
fizice, chimice, care prin aciune simultan sau succesiv transform
materiile prime n bunuri sau realizeaz asamblarea, repararea ori
ntreinerea unui sistem tehnic. Un proces este un ansamblu de
activiti corelate sau n interaciune care transform elemente de
intrare n elemente de ieire.
Caracteristic oricarui procedeu tehnologic de prelucrare este
grupul piesa-scula,care interactioneaza in diverse moduri
-cu interactiune punctiforma scula-piesa;
-cu interactiune liniara scula-piesa;
-cu interactiune de suprafata sculapiesa(ambutisare,prelucrari erosive);
-cu interactiune de volum(presare in
matrite,injective,turnare).

Prelucrari mecanice la rece


O mare parte dintre piesele metalice se obtin prin
procedee de prelucrare la rece, ponderea prelucrarilor la cald
in industria electrotehnicii fiind mai mica. Game de
tehnologii de prelucrare mecanica la rece pentru industria
electrotehnicii se divide in doua grupe:
1. Prelucrari prin achiere, specifice pieselor masivre;
2. Prelucrari prin taiere si deformare plastica l rece, specifica
pieselor obtinute
din semifabricate plate (table).

Prelucrari prin aschiere


Din categoria prelucrarilor prin aschiere fac parte
strunjirea, frezarea, filetarea, rabotarea, mortezarea,
brosarea, repidicarea.
Prelucrarile prin aschiere presupun indepartarea de material
de pe suprafata semifabricatului sub forma de aschii,

iondepartarea de achii de pe semifabricat presupune o


miscare relative intre scula si piesa.
Miscarea necesara detasarii de aschii se numeste
miscare principala, iar miscarea care asigura eliminarea
continua de aschii se numeste miscare de avans.
Cei mai importanti parametrii care caracterizeaza o
prelucrare prin achiere sunt:
-adancimea de aschiere;
-avansul de aschiere;
-viteza de avans;
-turatia;
In principal orice masina unealta este compusa din o parte
fixa care sustine toate elementele masinii, numita sasiu; una
sau mai multe coloane pe care sunt ghidate saniile; cu
saniile se realizeaza miscarile necesare prelucrarii cu ajutorul
unor dispozitive specuifice; sculele se fixeaza pe sanii.
Mesele au rolul de a sustine piesele direct sau prin
intermediul unor dispozitive.
Motorul de actionare . poate fi electric, hidraului sau chiar
pneumatic.
Cutia de viteze are rolul de a asigura diferitele trepte de
viteza necesare prelucrari.
Cutia de avansuri care regleaza viteza miscarii de avan

Masini Unelte
Strunjirea
Strunjirea reprezinta procedeul de prelucrare prin
aschiere,cu cea mai frecventa utilizare, fiind metoda de baza
pt obtinerea corpurilor de revolutie.In constructia de masini
piesele care contin suprafete de revolutie au o pondere
insemnata, cele mai caracteristice fiind arborii si bucsele,
fapt care justifica raspandirea pe care o au in prezent
prelucrarile prin strunjire.
Strunjirea se realizeaza prin combinarea miscarii principale
de rotatie executata de obicei de piesa, cu miscarea de
avans a cutitului.Avansul este in general rectliniu in direactie

longitudinala, transversala sau dupa o directie inclinata fata


de axa miscarii principale.
Prin operatii de strunjire se pot prelucra suprafete cilindrice
si conice(exterioare si interioare), frontale, filete,etc, ca
urmare a combinarii miscarii principale a semifabricatului cu
miscarile de avans longitudinal sau transversal al
cutitului.Utilizarea de dipozitive speciale permite si strunjirea
altor forme de suprafete de revolutie.Astfel, este posibila
prelucrarea suprafetelor sferice, daca miscarea de avans a
sculei se realizeaza pe o traiectorie circluara, sau a
suprafetelor profilate prin deplasarea simultana a cutitului pe
directie longitudinala si transversala, rezultand o traiectorie
corespunzatoare profilului piesei.
De asemenea, pe strung se mai pot prelucra si corpuri
care nu sunt de rotatie daca, se imprima sculei cu ajutorul
unor dipozitive speciale, pe langa miscare de avans
longitudinal si o miscare radiala efectuata dupa o anumita
lege, obtinandu-se astfel piese cu sectiune ovala, patrata
sau de alta forma.Prin strunjire se poate executa de
asemenea detalonarea unor scule aschietoare.
Pe langa aceasta, procedeul de prelucrare prin strunjire este
concretizat printr-o mare productivitate ceea ce a facut ca
procedeul sa capete o larga raspandire.In plus, precizia de
prelucrare este sufdicient de ridicata, asfel incat pentru
multe situatii, strunjirea poate constitui operatia finala de
prelucrare.
Masinile-unelte pe care se pot realiza aceste prelucrari
sunt:strungurile, construite intr-o mare varietate de tipdimensiuni si anume:
- strunguri normale, caracterizate prin pozitia orizontala a
axului principal si prin universalitatea prelucrarilor care se
pot executa pe ele;
- strunguri frontale, destinate prelucrarii pieselor cu
dimensiuni mari(1000-4000 mm) si lungimi mici(ca de ex:
volanti, roti de curea etc);
-strunguri carusel,caracterizate prin pozitia verticala a
arborelui principal si destinate de asemenea prelucrarii
pieselor cu diametre mari si lungimi mici;

- strunguri revolver, dotate cu un cap revolver avand 6-8


pozitii pentru prinderea unui numar egal de port-scule
necesare prelucrarii pieselor dintr-o singura prindere.Acestea
sunt destinate prelucrarii pieselor din bara, precum si
semifabricatelor turnate sau forjate de dimensiuni mici;
- strunguri cu mai mute cutite,destinate prelucrarii pieselor
in productia de serie si caracterizate de posibilitatea
prelucrarii simultane a mai multor suprafete;
- strunguri automate(monoaxe sau multiaxe) la care dupa
reglare, prelucrarea pieselor se face complet fara interventia
muncitorului;
- strunguri semiautomate, la care prelucrarea se reaizeaza
automatizat, cu exceptia prinderii semifabricatului si
desprinderii pieselor prelucrate, care sunt facute de
muncitori;
- strunguri specializate, din grupa carora fac parte:
strungurile de detalonare, strungurile pt prelucrarea arborilor
cotiti, pentru prelucrarea arborilor cu came, pentru decojirea
barelor, etc;
- strunguri cu comanda numerica, prevazute cu un
echipament CNC, la care prelucrarea se excuta dupa un
program realizat manual sau automat.
Operatia de strunjire se desfasoara, ca rabotarea si
mortezarea, cu scule cu o singura muchie aschietoare
principala, procesul de aschiere desfasurandu-se continuu.

Frezarea
Frezarea este procedeul de prelucrare prin
aschiere,a suprafetelor plane,cilindrice,sau profilate,cu
ajutorul unor scule cu mai multe taiusuri denumite freze,pe
masini de frezat.Miscarea principala este executata de
scula(rotatia frezei),iar miscarea de avans este executata de
piesa.
Dupa destinatie si constructie masinile de frezat se
clasifica succint in urmatoarele grupe:
-masini de frezat cu consola
(orizontale,verticale,normale,universale);
-masini de frezat fara consola(plan,portal);
-masini de frezat specializate(de dantura,de filetat);

-masini de frezat speciale(cu tambur,carusel,agregate);


-masini de frezat prin copiere.

Rabotarea
Rabotarea este un procedeu de prelucrare prin aschiere
a suprafetelor pieselor si se executa cu scule aschietoare de
tipul cutitelor,pe masini unelte numite masini de rabotat.
Prin rabotare se prelucreaza suprafetele
plane,orizontale,verticale,inclinate,diferite forme de canale
la piesele de dimensiuni mici si mijlocii,suprafete profilate la
piesele lungi si relativ inguste(ghidaje pentru batiuri,pentru
sanii si mese).
Masini de rabotat:
-a)Masina de rabotat transversal
-b)masina de rabotat longitudinal
La rabotare miscarea principala de aschiere se
realizeaza in plan orizontal,fiind executata de scula
aschietoare la sepinguri,sau de piesa de prelucrat la
raboteze.
Miscarea de avans este o miscare de translatie
executata de piesa de prelucrat la sepinguri sau de scula
aschietoare la raboteze.
Polizarea. Operaia de polizare are ca scop ajustarea sau/i
mbuntirea calitii suprafeelor prelucrate prin
nlturarea, cu ajutorul unor scule abrazive, a unui strat de
metal sub forma de achii.
4.Instrumente de masura
Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari.
El este alcatuit dintr-o rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate
deplasa cursorul. Att rigla cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este
solidar cu rigla, iar ciocul mobil este solidar cu cursorul. Cursorul are si o
fereastra, unde se afla vernierul, pe care se citeste distanta dintre suprafetele

de masurare ale ciocurilor. Cursorul poate fi fixat pe rigla cu ajutorul


surubului.
Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se
pot citii dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta dintre
doua repere alaturate este de 0,9 mm, adica cu 0,1 mm mai mica dect
distanta dintre doua repere alaturate de pe rigla. Aducndu-se ciocurile unul
lnga celalalt, reperul 0 (zero), al vernierului va coincide cu reperul 0 (zero)
al riglei. In acest caz, vor mai coincide reperul 10 al vernierului cu reperul 9
al riglei. Alte repere ale vernierului nu vor mai coincide cu nici un reper al
riglei. Aceasta situatie se va repeta de cate ori reperul 0 (zero) al vernierului
va coincide cu un alt reper oarecare al riglei.
Sublerul este alcatuit din:
-1-rigla gradata;2-surub de fixare;3-cursor;4-surub de fixare a
cursorului;5,8-ciocuri solidare cu cursorul;6,7-ciocuri solidare cu rigla;9vernier;10-piulita;11-tija pentru adancime.

Micrometrul este alcatuit dint-o potcoava care are la un capat o nicovala


fixa. La celalalt capat al potcoavei se afla fixata bucsa cilindrica filetata in
interior. In filetul bucsei cilindrice se insurubeaza, prin intermediul rozetei
capatul filetat al rijei. Tija este solidara cu tamburul si se insurubeaza in
bucsa cilindrica, iar capatul celalalt al ei se apropie sau se departeaza de
nicovala. Piesa de masurat se introduce suprafetele de masurare ale
micrometrului: suprafata frontala a nicovalei si cea a tijei. Pentru ca piesa sa
nu fie stransa prea tare intre suprafetele de masurare, tamburul se roteste prin
intermediul unui dispozitiv de protectie poate cu clinchet. Cand cele doua
suprafete de masurare au atins piesa, rozeta dispozitivului de protectie poate
fi rotita oricat, ea nu mai antreneaza tija. Pe o generatoare a bucsei cilindrice
este trasata o linie, iar sub aceasta linie si deasupra ei se afla cate un rand de
diviziuni. Diviziunile de sub linie reprezint milimetri intregi, iar cele de
deasupra jumatati de milimetri. Partea conica a tamburului este divizata in

50 de parti. Cand suprafetele de masurare sunt in contact una cu cealalta,


tamburul gradat este in pozitia 0 (zero), acoperind toate diviziunile bucsei
cilindrice, afara de reperul o (zero) al ei, iar reperul 0 (zero) al tamburului se
afla in dreptul liniei longitudinale.
Pasul filetului tijei este de 0,5 mm deci la o rotatie tija avanseaza cu
0,5 mm; deoarece partea conica a tamburului este divizata in 50 de parti
egale, inseamna ca, rotindu-se tamburul cu o diviziune, tija va avansa cu ,
adica cu o sutime de milimetru.
Micrometrele de filet (STAS 11672-83) au o constructe cu totul
asemanatoare micrometrului obisnuit, avand insa in plus doua varfuri: unul
prismatic si unul conic. Varful prismatic se introduce in nicovala
micrometrului si are profilul corespunzator profilului teoretic al spirei
filetului controlat in sectiunea axiala. Varful conic se introduce in tija
surubului micrometric si are forma corespunzatoare golului filetului.
Fisa tehnologica a arborelui unei masini electrice
Operatia tehnologica

Masina Unealta

Scule

Timp

Debitarea

Fierastrau mecanic

20

Indreptare

Ciocan pneumatic

10

C.T.C

Strung

Cutite de strung

20

Indreptare fete
laterale
Centruirea

Strung

Cutit de centruire

25

Prelucrarea treptelor

strung

Cutit de strung

50

C.T.C

10

10

Frezarea canalului

Freza

Freza

15

Rectificarea

Masina rectificat

Piatra de rectificat

25

10 Tratament termic
11 C.T.C Final

cuptor

30
subler

Tehnologia de fabricatie a arborelui unei masini electrice


1.Debitare la 390x55 mm

2.Prelucrarea treptelor
- strunjire la 30 x 30 mm
- strunjire la 50 x 70mm
- strunjire la 55 x 10mm
- strunjire la 40 x 160mm
- strunjire la 35 x 70mm
- strunjire la 30 x 50mm

10

390
70

160

70

30

35
0

40

55

30

50

50

30

6.Activitate de laborator

10

7.Concluzii
In constructia de masini,aparate electrice si echipamente electrice intra
piese,organe de masini,contruite din material metalice si electroizolante care
necesita o prelucrare precisa implicand procedee tehnologice de mare
diversitate.Tehnologiile de fabricatie a masinilor si aparatelor electrice
folosesc toata gama de prelucrari prin aschiere,prelucrari prin taiere si
deformari plastic la rece.