Sunteți pe pagina 1din 5

Estetica Basmului

G. Calinescu

Basmul este o opera de creatie literara,cu o geneza speciala,o oglindire a vietii in moduri fabuloase,prin
urmare supunerea lui la analiza critica este nu numai posibila ci si obligatorie,din ea decurgand atat adevaruri
estetice cat si informatii de orrdin structural folcloric.
Principal,geneza basmului e urmatoarea:Un subiect A spune unui subiect B dintr-o carte sau din auzite,(nu
trebuie exclusa nici inventia personala),o istorisire.B o transmite mai departe,nu chiar intocmai,adesea punand de
la sine si nu o data ,ci de fiecare data altceva,cand povesteste.C o transmite lui D si asa mai departe.
Se vorbeste mult cand vine vorba de basm despre fenomenul de contaminatie,intelegandu-se prin asta
influentarea unui basm de catre altul si mai ales contopirea mai multor fragmente de basme (sau motive) intr-unul
nou. Dupa un examen destul de vast insa se poate afirma ca lucrurile nu stau chiar asa.Naratorul nu e contaminat
inconstient,ci aplica esteticeste procedeul cel mai usor pentru a traduce in materie fabuloasa o idee morala.Este
cu neputinta sa inventeze pe loc intriga,atunci recurge la situatii sablon,la momente prefabricate. Astfel,in
basme,inventia,cata este,tine de detaliu.
De remarcat mai este ceea ce am numi in basm o amnezie. Naratorul uita in aceste conditii sa dea anumite
amanunte.
Basmul
este
un
gen
vast,depasind
cu
mult
romanul,fiind
mitologie,etica,stiinta,observatie
morala,etc.Caracteristica lui este ca eroii nu sunt numai oameni ci si anume fiinte himerice,animale.Si fabulele
vorbesc de animale,dar acestea sunt simple masti pt diferite tipuri de indivizi.Fiintele neomenesti din basm au
psihologia si sociologia lor misterioasa.Ele comunica cu omul,dar nu sunt oameni.Cand acesti eroi himerici lipsesc
dintr-o naratiune,nu avem de-a face cu un basm.
ZMEUL:
-prezinta toate caracterele unui cavaler feudal;
-zmeii au roabe(ibid);
-zmeii nu sunt rareori hoti (ex Ispirescu Praslea cel voinic si merele de aur)
-desi portretul fizic al zmeului ramane nedeslusit el este o fiinta cu mari forte fizice,epuizabile,un urias;
-locuinta zmeilor indica o treapta superioara de civilizatie,asemanatoare cu cea a imparatilor;
-zmeii au foarte adesea un bici nazdravan cu ajutorul caruia transforma obiecte,maresc sau micsoreaza palate,etc.
-mitologic zmeul reprezinta o expresie a bogatiilor de pe taramul celalalt,a focului si a dezlantuirilor
meteorologice,precum
ploaia
cu
vijelie.Zmeul
este
individul
dotat
cu
o
mare
putere
de
intimidare,gladiatorul,tiranul,incurcat in fata geniului si a oricarei operatii intelectuale.
BALAURUL:
-adesea confundat cu sarpele,desi statura lor e colosala;
-balaurul tine de registru hydric;
-simbolizeaza probabil patura acvatica si rabufneala vulcanica si infernala a subsolului;
-el este prin definitie distrugator si rau,spre deosebire de zmeu si de sarpe,totdeauna ostil omului.
-caracterologic el reprezinta vrajmasul eroului,piedica din drum sau,spaima ce te face sa eziti si sa te intorci din
drum.
ZANE:
Zmeii,zmeoaicele si celelalte figuri mai mult sau mai putin teratologice apartin lumii muritorilor,avand familie si
procreind.
-zanele sunt obisnuit nemuritoare,cu puteri miraculoase,atata vreme cat nu se indragostesc de oamenii de rand;
-sunt in general foarte frumoase si preocupate de frumusete;
-sunt antitezele zmeoaicelor,simbolizeaza tineretea splendida si incoruptibila,sunt ademenitoarele tinerilor,fiind
obiect de nostalgie pt flacaul nobil.

URSITOARE: Despre ursitoare se pomeneste des in basme dar interventia lor ca si protagoniste e mai rara si
limitata la misiunea lor.
IELE: Ielele sunt fiinte raufacatoare,fiind foarte des indicate drept cauza unor rele.
CALUL NAZDRAVAN:
-Dupa Fat-Frumos,calul nazdravan este un protagonist adesea mai important decat zmeul.Fara cal,orice fapta
eroica este imposibila. Vastitatea mitologiei hipice se reduce practic la ideea strabaterii fulgeratoare a spatiului.
-In basm calul e infatisat ca un animal dotat cu insusiri intelectuale exceptionale,fiind un sfatuitor al omului si un
initiat.
-exista si caii mortii care prevestesc moartea/previn eroul
-de cele mai multe ori calul are aripi si zboara;
- caii nazdravani au in urechi diferite obiecte folositoare;
-calul este inteligenta calauzitoare a voinicului care nu face nimic fara sfatul lui.
Metamorfoza este procedeul care ingreuneaza situatiile sau rezolva dificultatile in basme.Astfel de cele mai multe
ori eroul trebuie sa dejoace vicleniile metamorfice ale dusmanilor si sa le foloseasca si el impotriva lor.Exista insa
doua tipuri de metamorfoza:
1.
Metamorfoza propriu-zisa: ce reprezinta schimbarea unui om intr-o fiinta sau un lucru in urma unui
blestem sau a unei hotarari de sus(astfel feciorul de imparat se face porc,broasca pt a fi sarutat,zana in peste
pt a fi prinsa d pescar si a deveni sotia lui,etc.)
2.
Proteismul fiind capacitatea libera a fiintelor nazdravane sau in puterea unor obiecte nazdravane de a se
preface
in
ceea
ce
voiesc.Astfel,zmeii/zmeoaicele
se
transforma
in
tot
felul
de
aparente:fantana/gradina/iapa/etc.,insa si voinicul poate capata aceasta insusire.
Ex de metamorfoze: -metamorfoza prin blestem
-metamorfoza printr-un aliment magic
-metamorfoza prin baut

PROCREATIA: Voinicul numit Fat-Frumos sau altcumva este in basm eroul principal care e asteptat si urmarit inca
din faza conceptiei.Intr-adevar preocuparea capitala a sotilor,oameni de rand sau imparati,pana la batranete si
mai ales atunci este de a avea un copil si supararea cea mai mare pentru o femeie este de a fi stearpa. Motiv
moral preluat din gandirea si cultura populara(folclor) si introdus in lumea fabulosului.
Mijloacele de a obtine un copil in lumea basmului sunt felurite: fie se invoca Divinitatea,fie se inghit anumite
alimente:ex bobul de piper apare frecvent ca si generator al vietii,etc.
PRECOCITATEA PRE/POSTNATALA A VOINICULUI:
1.Voinicul este de o precocitate exceptionala,manifestata uneori chiar inainte de a se naste.El refuza de a iesi pe
lume sau plange in pantecele mamei daca nu i se fagaduieste ceea ce-si doreste.
2.Remarcabila este la voinici si viteza cresterii (un copil de imparat creste intr-o luna cat altii intr-un an)
3.Facultatile lor intelectuale nu sunt mai prejos de cele fizice-este mult mai inteligent decat ceilalti;
4.Se mai poate remarca si invulnerabilitatea voinicului in basme.
FRATELE MAI MIC:

Cand sunt mai multi copii(de obicei 3) cel mic e intotdeauna mai voinic si mai istet,cei mari fiind
incapabili,invidiosi si nu rareori criminali.

Istetimea celui mic e ascunsa in multe cazuri sub un aer de stupiditate si indolenta,semnificatia
acestui portret al fratelui mai mic-ca si in cazul calului nazdravan cu infatisare disimulata de manz slabanog- este
ca geniul este modest,simplu si chiar dizgratiat la vedere,abstras si necomformist,inspirand neincredere celor din
jur.La acestea se adauga parerea comuna ca meritul nu e in raport cu varsta si nici cu proportiile individului.
ESENTA MORALA A LUI FAT-FRUMOS:

1.Fat-Frumos ca fecior de imparat este un tanar nobil care fie se duce in lume spre a gasi o fata sau fie ca o
gaseste intamplator,se insoara cu ea.Faptul de a deveni imparat ,ca urmas al tatalui sau,ca sot al fetei,este in
cazul acesta de un interes secundar.
2.Voinicul care nu e fecior de imparat e in situatia unui tanar care intampina greutati in viata si sare,prin merite
personale din clasa de jos pe treapta imparateasca.
Feciorul de oameni simpli insa,pleaca de obicei de acasa din pricina saraciei,a persecutiei,a unei nedreptati sau
spre a-si incerca norocul.Nu rareori fetele cu care au de-a face sunt rele,necredincioase si basmul capata o
incheiere misogina.Insotirea cu fata de imparat si capatarea tronului imparatesc sunt in cazul voinicului simplu
strans legate de schimbarea de ordin economic.Ideea norocului intervine des in astfel de basme in care saltul
social are o explicare fatala si miraculoasa.In fond adevaratul Fat Frumos e feciorul de imparat desprins de orice
ganduri materiale,posedat numai de instinctul de a-si gasi o mireasa,si gata sa faca numeroase/diferite fapte
umanitare.
PEISAJUL:

Intelegem prin peisaj decorul natural in care se misca eroii,inlaturand antropomorfismele.Caracterstice


in basm sunt vagul toponimic,lipsa de determinatiuni geografice precise,incomensurabilitatea,distanta mistica (9
mari si 9 tari)

Peisajul in basm are particularitatea de a fi dublu intrucat,inafara de privelistea de la orizontul


nostru,mai exista si taramul celalalt.

Un element natural frecvent in basm este padurea-locul vegetatiei mocnite unde nu patrunde lumina si in
care se intalnesc balauri,zmei si alte fiinte malefice. Frecvent in basm este cazul padurilor de natura
minerala:paduri de aur,argint,diamante,etc.

In termeni curat fabulosi,muntele e un loc inaccesibil,constituind un alt taram unde se petrec lucruri
teribile sau sublime.

Campul cu iarba si flori are de foarte multe ori efect adormitor si e primejdios pentru cine se opreste
in el;

Imparatii au in chip curent gradini.In basm gradina nu are un aspect strict ornamental,ci de cele mai
multe ori contine un miracol vegetal: ex: mere de aur.Pe de alta parte,tocmai din aceasta cauza gradina poate fi
de multe ori considerata un fel de Eden.

ARHITECTURA: Arhitectura in basme tine de domeniul miracolelor si sclipirea astrala e senzatia dominanta pe care
o lasa.Desi de multe ori descriptia e sumara,sentimentul predominant dorit e acela de uluire.Au palate
zmeii,imparatii,zanele,uneori chiar boierii.Indeosebi palaturile nu sunt opera unui arhitect si a magiei,ele putand
rasari si disparea intr-o noapte.
Stilul palatelor,oricat nu se dau amanunte,este feudal.Se vorbeste adesea de o apa care le inconjoara,de
poduri,ele au curti,deci ziduri imprejmuitoare.
VESMINTE: Amanunte vestimentare se dau foarte putine in basm.Cand descriptia e minutioasa,e de banuit
interventia literara a editorului. Desi simptul somptuozitatii nu se poate tagadui,atentia naratorului cade asupra
materiilor rare si scumpe (aur/argint/arama),pietrelor pretioase,folosindu-le atat in arhitectura cat si in
invesmantare.
Un imparat,un zmeu,o zana sunt recunoscuti prin bogatia metalica si lapidara neinchipuita a infatisarii lor.
AUTENTICITATEA:
Neautentic este un basm redactat din pura imaginatie de un autor cult.Avand in vedere ca un basm este cu
adevarat folclor,cand are o circulatie larga si indelungata o prima operatie critica consta in a-i cauta analogiile
sau,cum se spun curent variantele.
In orice basm,combinatia situatiilor primite e infinita,desi elementele sunt relativ marginite,iar ideile si fantezia
reduse aproape exclusiv la sfera cercetata in paragrafele de pana aici.Feciorul cel mic e intotdeauna mai istet
decat ceilalti doi mai mari,imparatul isi incearca feciorii,fugarii arunca in calea zmeoaicei obstacole,etc-acestea
sunt de fapt sabloane.

Intotdeauna basmul autentic va


desfranata,si monotonia aparenta.

impresiona

prin

simplitatea

naratiunii,fantasticul

inedit

fara

imaginatie

FONDUL OMENESC:
Acei ce interpreteaza basmul ca o hierograma,dintr-un punct de vedere esoteric(punand accent pe originea
sezoniera si initiatice a basmului) ignoreaza esenta basmului,care este,evident,un tablou al vietii,uneori cu o
intentie umoristica explicita,prezentat ca o minciuna.Interpretarea lui estetica trebuie sa ia in considerare cele
doua planuri ale sale:

Planul
prozaic-cel
realist.Aici
sunt
studiate
problemele
cele
mai
acute
ale
vietii
individuale,familiei,societatii si anume:nasterea/casatoria/calitatea fizica si morala a copiilor/baieti si
fete/calitatea femeii/a mamei bune/a mamei vitrege/a fratilor si surorilor/gelozia femeii frumoase/diferentele de
clase/ura femeii urate/oameni cu anomalii fizice/ridicarea prin merit a tanarului sarac/ingamfarea si
modestia/valoarea conditiei morale,etc.

Al doilea plan = HIEROGLIFIC sau simbolic;El se impune constiintei prin sugestii.Fantastii germani au
resuscitat in creatiile lor fabuloase aceste notiuni.Astfel,venustatea in basm e concurenta cu soarele (la soare te
puteai uita da la dansa ba) in vreme ce in basmul arab comparatia fetei se va face intotdeauna cu luna.

Chiar cand simbolurile nu sunt subliniate si cititorul,copil de obicei,nu poate raporta imaginile la sisteme
complicate,se simte ca basmul nu spune totul in plan psihologic,si farmecul provine pt unii mai ales din misteriosul
poematic care e insa partial descifrabil,o inteligibilitate totala fiind contrara regulilor artei.

STEREOTIPIA:
Ceea ce izbeste pe cercetatorul de basme este stereotipia lor,de unde si legitimitatea,pana la un punct de
a proceda ca in stiintele naturale,la clasificare.Oricat de ingenioasa e o asemenea clasificare ce are meritul de a
demonstra stereotipia basmelor,ea ramane arbitrara,mai ales pt ca infinita combinare de sabloane nu permite
incadrarea unui basm la un singur tip si ciclu.
Oricat schematismul si stereotipia sunt note caracteristice in folclor,basmul ramane o opera literara care
nu ia fiinta reala decat prin specimene.Detaliul si inefabilul sunt principalul in basm,iar stereotipicul cade pe planul
secundar.
Sabloanele sunt cele care circula si confera basmelor din diferite colturi ale lumii acel element
comun.Istoria si cultura concretizate in detalii sunt cele ce fac diferenta.Spre exemplu povestile egiptene sunt
majoritatea localizate in peisaj,civilizatia egipteana oglindind realistic si nuvelistic mediul social.Mitologia acestor
povestiri e cea oficiala,dedusa din religie,pe cand in basmele noastre ea e strict fabuloasa.Asta nu dovedeste
altceva decat faptul ca insusirea de folclor nu rezulta din oralitatea textului ,ci numai din stereotipie,fapt ce nu
infirma circulatia orala a sabloanelor.
In literaturile antice,folclorul si literatura culta isi confunda sferele,unind impersonalismul celui dintai cu
maturitatea formala a celui din urma.
Spre exemplu povestile din culegerea O mie si una de nopti se caracterizeaza printr-o simbolistica lipsita
de esoterism,redusa la parabola.Fatalismul e ideea dominanta.Atmosfera e a unei civilizatii superioare,de tip feudal
oriental, cu localizari precise si fara golurile mitice,cu un sistem administrativ indicat in amanunte,sultanul fiind
indeobste un print intelept si ingaduitor,lipsit de prepotenta si absurditatea imparatului din basmul nostru.
Basmele grecesti se remarca printr-o perfecta claritate psihologica si prin motivarea tuturor actelor
,caracterele fiind neted definite.Monstruosul insusi e aici rational.Civilizatia cea mai exacta este sugerata cu
sobrietate,lipseste haoticul,indeterminantul,iar viziunea arhitectonica e peste tot prezenta.
In 1634-1636 a aparut la Napoli in dialect napolitan o culegere de basme
denumita mai tarziu
Pentameronea carei autor era Giammbattista Basile..In unele gasim paralelisme cu basmele noastre si fireste cu
cele europene,inclusiv cele de fratii Grimm.Sunt basme care se apropie uimitor de acelea pe care le
cunoastem,altele cuprinzand numai sabloane fundamentale in combinatii.
In general,in multe basme gasim sabloane comune,totusi in altele pastrandu-se spiritul schematic,basmul ne
duce intr-o lume fabuloasa,noua.Pare astfel aproape evident ca exista basme de circulatie universala,in vreme ce
altele au nu curs pe o arie mai restransa,fiind mai putin accesibile altor geografii.
Foarte asemanatoare (din punct de vedere al schematicii si in totalul rezultat al combinarii de sabloane) de
basmele romane sunt basmele sarbesti ale lui KARACIC.

Basmele lui Wukdesi atat de asemanatoare schematic cu ale noastre au totusi specificul lor mai greu de
definit.Desi avem de-a face tot cu imparati si conditiile de civilizatie fabuloasa sunt asemanatoare cu cele din aria
romaneasca.Suntem totusi in materie de fantezie intre goticul fratilor Grimm si orientul basmelor grecesti si
arabe.Apare chiparosul ca pom iar taramul celalaltnu are caracterul abisal si de dublet din basmele noastre.
Ceea ce ramane indiscutabil este faptul ca un popor asimileaza anumite sabloane cu predilectie,traducandule diferential. Ex: Coborand in Epir,Asia Mica,Albania si insulele grecesti putem constata o accentuare a
canibalismului existent in toate basmele.
Spanii sunt frecventi in basmele balcanice,precum si strigoii,vilele(un fel de zane-iele jucand in hora toata
noaptea la cantec de cimpoi,care iau copiii dar nu le fac rau).La bulgari spre exemplu acestora le corespund
Samovila si Samodiva care au aripi si caracter irascibil.
In basmele englezesti apar institutiile traditionale britanice si amintirea regelui Arthur al mesei rotunde.
Basmele fratilor Grimm sunt romantice nocturne si sentimentale,cu naivitati si cu paduri inspirand
melancolii.Teribilul si oniricul nu depasesc stilul aspru si meticulos al lui Durer.De remarcat ca inafara de regi si fii
de regi eroii apartin burgheziei mici a meseriasilor :croitori,cizmari,fierari, potcovari, etc.Deasemenea taramul
abisal lipseste,aproape toate intamplarile se petrec intr-un castel dintr-o padure sau intr-un turn.