Sunteți pe pagina 1din 14
'Un martor extraordinar al razhoiului din Golf Am trait in Bagdad sase zile sub bombe” () — De vorbi cu domnul GEORGE GRIGORE, ultimnl roman intors de Ia Bagdad si ajuns la Bucuresti, marti, 5 februarie 1991 — Domnul George Grigore a fost in ulima perioada de doi ani $i jumatate trénstator de arabi al firmei ROMPETROL la Bas- dad, Are 33 de ani si a absolvit Facultates. de Limbi-si Litera— tari. straine, secfia Arabi, Bucuresti, im. 1983, Tnainte a Tucrat Ja Tripoli, in Libia, tot doi ani si Este un cunoscator perfect al limbii arabe, avind activitate ca traducator al literaturii_romane in limba araba si al literaturii arabe in limba romana, A mai fost translater, absolvirea facultatii, in Algeria, Yemen, Egipt si Kuwelt, S-a intors in Bucuresti marfi 5 februarie dupi o sedere de o's4ptimin§ in tabira de retugiafi de Ja Gasre-sherin din Iram._Q alta saptimind a stat in area biletelor de avion Ia apoio zi la “Teheran si Istanbul. Cu un tren prin Bulgaria, a ajuns in ‘sfirsit 1a Bucu- resti, Este ultimul martor ocular roman. al rizboiului din Golf, A locuit in Bagdad sase zile de la declansarea. bombar- damentelor allate, triind, minut ew minut, rizboiu!, O uluitoa- re experienta care o poate concurs, peo ‘bund porfiune a riz- boiului, pe cea a lui Peter Arnett de.la C.N.N. 4, URIASUL CRATER — Eram siguri- cA razbotul DE PE STRADA ABU-NUWAS. nu va incepe: si. prin prezenta noastra aeolo- am “dorit — Roménil, prezenf! in casi mene RSD. felatiile de coope- jesisera in strad& ca s& vada rare dintre: noi si Irak. Trakul ‘mai bine ce se intimpla. Brau “daduse 0 lege,-Legea 89°" din foarte siguri pe ei, poate. i august. 1990, prin care’ com- din cauza faptului c4 _ tocmai paniile-straine odata _plecate petrecusera asa cum se cuvine pierdéau’ absolut totul. - Noi in cinstea plecirii spre casi. -am-ineefeat ‘sh mentinem -nu- —Cind urma sa plecaif? cleul cooperdrij ‘si am reusit =A doua zi acest. Ineru. chiar: si: dupa: re- —De ce afi rimas pind in - tragetea,ambasadei romane ultimele “clipe la Bagdad ? din Trak. 4 _—$ $< cont + = Era 0 actiune pe propriu sau a conducerii fir mel? —Intr-un fel era mai mult pe cont propriu. La initiativa directorului firmei, Nicolae Dumitrache, care fusese. con= stient ca odatd plecati de pe (Continuare in pag. a 1V-a) ’ : : L t ’ ‘ ‘ : 3 Un martor extraordinar al razboiului din Golf - ,,Am trait in Bagdad sase zile sub bombe”’ (W) | (Ormare din’ pag. 1) plafa irakian’ cu grea ne vor. putea intoarce. In cluda futuror . greutatilor, grupul nostra condus de domnia sa a revistat pina dincolo de limita ‘omenesculul. ‘= Decl, colegit dumneavoas- trd, pe care i-afi gasit In stradd noaptea nu pfreau congtienti de ce se intimpla. Infeleg ci fusese un chef ai Ducuriel reintoarcerii acasé. — Unul dintre colegi relua tn mod obsedant povestea u- nul'avion american care bom- bardase nu stiu ce sat din preajma Bucurestilor in. tim- ul celui de-al doilea . r&zbot Si culmea e cf toatd umea il asculta cu atentie. | Probabil eran mod de a fugi. din realitate. — Ce atl mat observat, ce se mai_intimpla ? —"Bomba care a cBzut cel mai aproape a fost la clrea 500 de metri. Asta am aflat-o a doua zi vazind uriagul er ter creat care intrerupea cir- culatia pe strada Abu-Nuvwas, de-a lungul Tigrulul. | Atune/ nu am mai crezut in precizia americana sinici in faptul ca totul este organizat 1a mi- limetru, pe computer. Gaura aceea in’ plind stradiardta clar faptul c& totusi intimpl Fea are un rol Inca destul: de —Unde vi asteptatl si cad acea bomb8, ce fint& cre~ Gell cd avea? — Palatul Republictt. — $i n-au_cizut bombe pe Palatul Tul Hussein ? — Palatul nu poate fi vizut din strada, deoarece se afla intr-o zon de tipul oragulul interzis de 1a Beijing. Comen- tariile cA Palatul Republieil a fost facut prat se bazau nu- mal ‘pe supozitl.”“Martori'o- cular! pu aveau nick un mi loc de a vedea ceea ce se i timpl&. Poate ca aviatia ve dea_ce se intimpli dar cel care au iesit din Bagdad si ‘au spus ca palatul e fdcut prat nu aveau de unde si Stie acest lucru. Bombarda- mentul-a incetat bruse pe la ora sase dimineata. Dupa tot vacarmul din timpul noptit Uinistea prea la fel de in- ‘grozitoare. Am tesit pe strada slam plecat spre sediul Rom~ petrolului unde erau alti dot colegi ai mei. Pavajul era a- coperit cu schije de la explo~ zil si cu gloanie de diverse apararea tntilnit oameni, probabil_ul- timil care mai erau prin Bag- dad pregitindu-se de plecar cu fefele livide, ochii rosii de nesomn, copiii. plinsi si irasci- BILL "Salutul pe care-t schim- bam cu el ,,Salam* dict) “cipatase 0. semnificatie la care inainte nici nu ma gindeam. Chiar salutul era rostit cao implorare. Ca 0 rugi. 5. Irakfenii nu-l fubeso cu fanatism pe Saddam Hussein — Populatia a coborit in subsoluri si ad&posturi in tim- pul bombardamentului ? — Nu, deoarece, din cauza ‘Tigrului, pinza treatica este foarte Ia suprafata in Bagdad. Din acest motiv. clidirile din, Bagdad nu’ au subsoluri. Si apoi mai este si o problema psihicd — arabul este un om al desertulul, al spatiului in= finit si cu greu reusesti si-1 convingl chiar daca 'e'in joc viafa lut s& Intre intr-un spa- tiu inchis si intunecos. $i lo cuinfele lor ca spatii” sint enorme, — Asia nu fnseamn’ ci nu sint adaposturi subterane pen- tra grmath ey priveste —In cea ce-1 priveste pe Saddam. Hussein el capata comportamentul _condueatori- Jor care imprumuta caractere ‘supranationale, fie ci vorba de Mao Ze-Dong, Ceausescu, ‘sau alfii, — Ele deci atipie pentru personalitatea poporului lui ? — Ca orice conducitor cu timpul. se detaseazi de unele caracteristici nationale. = Revin lao intrebare : Irakienii il iubese cu fana- tism pe Saddam Hussein ? — Nu. — Pe'ce vA bazafi cind a- firmati asta? "Unit din et M1 stimeaza, considerindu-1 una din con- stlinfele inalte ale lumif ara- Be. Alii il adora pentru di- versele ajutoare acordate $i pentru comportamentul. lui protejant faja de o categorie < wopulatie’. O a treia cate- ” gorie este indiferenta tar in- ftelectualitatea in general il simte ca pe o povara. Am fost in casa. unul irakian cres- tin de Craciun, Eram singurul vizitator din afara — familiel, Pe tort scrisesera ,,S& ne tra- sc Saddam", Nu cred c& 0 faceau de poz, fiinded nu Veau. pentru cine. Eu am ajuns din fntimplare acolo, deci nici pentru a-mi demon stra mie lealitatea fat de pu- tere n-au facut-o. — La nol s-a scris despre o tentativa sau chiar mai multe de a-l asasina. Acolo se vor- bea despre asia? Avea cine- va curajul, si vorbeasc’ cu ‘Voce tare despre aga ceva? — La un moment dat am auzit tot felul de zvonurl in acest sens, dar foarte repede am ajuns "la concluzia ca u- nele erau lansate chiar ofi- cial. Asta pentru ed toate, sau aproape tdate se _terminau cam asa: ,atentatorul odata ajuns in fata lui Saddam a ridicat pistolul, dar nu a pu- tut sd tragd in’ momentul cind acesta s-a uitat in ochif lui", — Seamana putin a mistica — Da, am_avut impresia c& prin asta se incerea si i se ereeze 0 aureold. — Cine spunea asta? Frau discufii pe care le surprin- deati’ intimplator ? —Trakienii in general nu sint retinuti. Chiar poreclele lui Saddam ‘mi s-au_parut-c& poarta in ele ceva admirativ. De exemplu, studentit ii zi — S-ar putea ca si astea s& 11 fost lansate tot de propa- ganda lui! — S-ar putea, ‘flindeh e foarte abil, Despre un posibil atentat scar fi seris tn presa din == Nu, acolo nu apireau ast- ‘fel de ' comentarii. LUCIAN AVRAMESCU (Va urmay Hiss dae cess duis Dees eh Soe ee. Un martor evtraordinar al razboiului din Golf Am trait in Bagdad sase zile sub bombe” ™ . — De vorbi cu domnul GEORGE GRIGORE, ultimul roman intors de Ia Bagdad si ajuns’ la Bucuresti, marfi, 5 februarie 1991 — Celor care n-au citit inceputul dialogului nostra te furnizim citeva amanunte strict necesare, Domnul George Grigore, cunoscut arapist romdn, a avut nesamsa si sansa de a trai pe viu o impor- tanta parte a razboiului din Golf, evenimentul care fine incordasi © lume intreaga, Nesansa — fiindcd 9 asemenea experienti poate fi i ultima dintr-o viata, Sansa — fiinded mii de ziaristi din intreaga lume si-au dorit o transmisie in direct, cu toate riscurile, a eveni- mentelor, dar unul singur a fost acceptat in interiorul liniei fron- tului, reporterul de televiziune american Peter Arnett. Printr-un ioe al intimplirii, romanul George Grigore, care este nu numai tra- uedtor, dar si ziarist, a rdmas si el Ja Bagdad, traind o experienta unica in viata unui om. De citeva zile, dupi Iungi peripetii el s-a intors la Bucuresti si iaté-1 stind de vorbi cu noi. 8 CONSULTANT MILITARI SOVIETICI IN GOLF? — Pe striizi_soldatii trakient eraudornici de a schimba o vorb’, de a mai {es din at- mosfera incdreata in care tréim ‘cu toii. Foarte priétenosi, te opreau in plind stradi gata sé stea la palavre, in schimb spu- nind tot ce stiau sil, fie despre rusii care-i ajutd la aviatie, fie despre modul cum pot sa ocheased cu Kalasnikovul. Unul = era a doya zi de rézbol — venit si.bea apa de la cismeaua din curtea noastt4 mi-a fntins arma sa i-o tin Bind bea apa si se spalé pe mini. — Afi spus ;rusii care-i ajuta’ viatie". A fost si mai per- sist binuiala amestecului sovie- tie in Golf, nu numal — oficial — de partea aliatilor, ci — in secret — de partea irakienilor. — Un soldat mi-a relatat fap- tul c& in zona Nasiriya au ined vreo doud sute de consultanti militari sovietici pe probleme de aviatic, — EI .vorkea cu tneredere. convins ? — Da, zicea c& aga stie. Ce credea despre sfirgitul razbojului, ci vor invinge? — In general tofi, irakienii cred ca: vor invinge. Aici-ar tre- ‘ui s& detaliez putin, Chiar dac& sla prima infifisare“ — asta s-o punefi in ghilimele ~ s-ar putea ‘sa iasa invingatori _americanii, totus! confruntarile ‘militare nu se vor. sfirsi decit dupa alunga~ rea americanilor din zon’, Ame- ricanii sint considerati de ira-" kieni, si nu numai, ca invada- tori §i, ca, atare, mai devreme sau mat tirziu vor avea soarta tuturor:celor care au invadat pamintul altuia, Asta e ideca lor. Ei zie: chiar dacd ne vor bate, pind la urma americanti nu pot amine la noi atci. — Am uitat si va intreb ; in cele sase zile de unde v-ati ax’ provizionat cu alimente ? Cum all reusit s& va descurcati ? Att’ iesit vreodata dupa tirguieli ? — Majoritatea magazinelor, A~ proape toate erau —inchise,’ eu storurile trase si _usile batate sub stinghii incrucisate. Am gi~ sit si trei, patru magazine deschise. Astea rau singurele deschise in tot Bagdadul. Erau fireste magazine alimentare, mi- meni nu s-ar fi gindit s& cum- pere altceva. Erau aproape pustil, {ar preturile, asa cum am mai spus erau de-a dreptul in- credibile. Apa, care la nol e pe toate drumurile, acolo se vin dea cu patru sau cinci dinarl LUCIAN AVRAMESCU (Continuare in pag. a IV-a) »Am trait in Bagdad |: sase zile sub bombe“ (Urmare din pag. 1) sticla, la pretul ofigial’ un — di- nar insemnind rei dolari si douazeci de centi — N-as vrea s& ne indepartam de subiect, dar apa la noi nu-i chiar pe toate drwnurile. Se vede ca afi lipsit mult din tara. Sau v-ati referit poate Ja apa din: baltile de pe’ strada, rezul- tata din topirea zarlezii. Dar, acesta este un alt razhoi... Deci... —"Dac& in tragtdia\de acolo mai poate exista ceva omic, as vrea sa va spun cA pretul apei, al altor produse avea ‘o anume fluctuatie in functie | de alar- mele aeriene. De pild&’ preturile cresteau in. cele doua. trei_ ore cit-dura un bombardament si seadeau putin in pauza dintre alarme. De ce? Fiindea: riscul era mai mare s& vinzi ceva in timpul _bombardamentului si vinzatorul cerea un ‘tarif supli- mentar de risc, MA‘ rog, riscul era deopotriva si al clientului... — V-a surprins in. strada, in timpul unei asemenea incursiuni, yreun bombardament ? — Da, bineinteles. -— Istorisiti-né o ‘asemenea secventa. 9% ,.AM ASISTAT LA BOMBAR- DAREA RAFINARIEI DORA“ — Era in 19 ianuarie, tocmai intrasem intr-un magazin cinda sunat alarma. De obicei,.in sase pina la zece minute de la de- clansarea alarmei, incepea bom- bardamentul, Ceea ce m-a in- grozit atunci a fost _c& eram. pe malul celalalt al Tigrului, ‘iar americanii anuntaseré e& vor distrge podurile. = De unde stiati asta ? De la ,,Vocea Americii*. Am iesit in cea mai mare vite- z& din magazin si cu o Dacie “esre nu ered c-a-prins vreoda- t& 0 asemenea vitezi am trecut podul: 14 Iulie, principalul pod din Bagdad. Jeri am auzit c-a fost distrus. Atunci ins nu a fost vizat. In acea zi bombele finteau cladirile postale de cartier. ‘ — Avioanele veneau la joasé indltime, le vedeati ? — Intr-o singura zi am asistat la bombardarea rafinariei Dora. Ne-am suit pe terasa casei si tu castile de sondor pe cap, pentru a ne proteja de schijele de la _antiaeriana, am urmarit ce se intimpla. Au aparut trei avioane) care se indreptau spre rafindrie. Rafinaria e undeva in oras, nu la _margine. Din cite am observat avioanele zburau putin deasupra perdelei de tra- gere antiaeriana. Se trigea din tot orasul continuu, _Brusc a- vioanele au coborit spre firul Tigrului, zburind la nivelul avei. Am vazut clar acest lucru fiindea toate trei au trecut la‘un moment dat pe sub un pod aflat in apropierea rafindriei. Rafinaria era chiar pe malul Tigrului. Apoi s-au ridicat zece, douazeci de metri si au lovit din plin rafinaria, Aproape ime- diat unul dintre avioane a fost lovit de apararea antiaeriana si se pare, asa cum se povestea dupa aceea prin Bagdad, cd era condus chiar de 0. femeie. — Pilotul a scipat cu viata ? _-— In general toti pilotii sci- pau cu viata. In momentul cind avionul era atins, imediat se declansa o catavulti si el cobora cu parasuta la pamint. (va urma) eel ad segag Un martor extraordinar al rézboiului. din Golf AM TRAIT IN BAGDAD SASE ZILE SUB BOMBE (v) Te nn etic Se ce eC 2 etis MRR nS TOS Paco — Be vorba cu domnul GEORGE GRIGORE, ultimul rom4n intors de la Bagdad la Bucuresti, (marti, 5 februarie 1991) — 12. CITE O PASTILA DE ASPIRINA, DREPT AJUTOR INTERNATIONAL — Aveti’ imagini fotografice din aceste zile ? — Nu. Toate filmele pe care le-am avut mi-au fost oprite la granita — Picat. Ar fi avut 0 valoa- re extraordinaraé acum. Vor- bift-mi despre tabara de refu- giati de la Qasre-Sherin, din Iran, — De fapt am trecut, nu toc- mai simplu. O noapte am _ pe- trecut-o pe granité la Mundhria. E un punct de frontiera groaz- nic, rémas asa din timpul raz- boiului dintre Irak siIran. O cladire modesta, gu peretii cos- coviti,. Nu ne-a ‘bagat nimeni in. seama. Era noapte, in jurul focurilor aprinse se aflau oa- meni de diverse natii, intre care in starea cea mai jalnicé erau filipinezil, Peste o suta de fili- pinezi, imbracafi ca vai de lume, mai mult. dezbracati decit {m- bracati, asa cum i-a prins mo- mentul __refugierii . lor | din Kuweit. Toti acesti oament aw parcurs pe jos, de-a lungul gra- nitei cu Iranul sute de kilome- tri, iar aici asteptau un colonel despre care toata lumea vorbea dar n-a aparut deloc. Mai erau acolo cubanezi, -somalezi, etio- pieni, coreeni, indieni. O ima- gine cumplitaé, de infern. Am in- cercat s& vorbesc in diverse . limbi, s& aflu.ce se Intimpla aici. Prea multe n-am_ aflat decit despre acel colonel care trebuia sd decida dac& trecem sau nu granita. Am incercat s& apelez la castile albastre, mili- tarii fortelor O.N.U. care au ra- mas in continuare pentru supra- vegherea granitei dintre Iran si Irak. Se uitau prin noi fara sa dea vreun semn ca luau cunos- tinta de prezenta noastra.. Ni- (Continuare tn pag.a II-a)-

S-ar putea să vă placă și