Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT
CATEDRA:TEORIE ECONOMICA SI METODOLOGIA CERCETARII
Autor: Moldovan Catalina gr.105

Tema: Analiza corelatiei cost venit - profit


Lucrul individual

Conducator stiintific:

Prof. univ. Teleuca Lina

CHISINAU-2014
1

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Introducere;
Analiza costului;
Analiza venitului;
Analiza profitului;
Analiza corelatiei cost-venit-profit;
Concluzie: Avantajele analizei pragului de rentabilitate.

Orice agent economic trebuie sa-si evalueze la diferite momente de timp activitatea. In acest scop el
utilizeaza diferite informatii pe care le prelucreaza cu ajutorul unor algoritmi. A sti unde te afli la un
moment dat comparativ cu activitatatea ta din trecut dar si in comparatie cu alti agenti economici cu
care te intilnesti sau te poti intalni pe piata, iti da posibilitatea de a-ti formula o strategie, un plan de
actiune pentru viitor.
Costurile totale coroborate cu veniturile totale i profitul pot constitui un criteriu de alegere a deciziei
optime privind nivelul produciei organizaiei (care reprezint, de fapt, oferta). Deoarece:

Profitul = venituri totale - costuri totale


se pune problema maximizrii profitului (iar in situaia in care organizaia inregistreaz pierderi,
minimizarea acestora). Reamintim c in costurile totale se includ costurile convenionalconstante i
conturile variabile. Analiza modalitilor de stabilire a nivelului optim al produciei organizaiei (ofert)
pune in discuie indicatorii menionai: costuri totale, venituri totale, profit.
Din analiza costurilor totale rezult o serie de aspecte:

atunci cand organizaia nu realizeaz producia, totui costurile totale exist, deoarece se
inregistreaz costurile convenional constant (cum sunt amortizrile, salariile personalului de
conducere etc.);

pe msura creterii volumului produciei se inregistreaz o cretere a costurilor totale (datorit


costurilor variabile care sunt, in general, funcie cresctoare de volumul produciei);

la creteri mari ale volumului produciei se manifest i creteri ale costurilor convenionalconstante (prin angajarea de muncitori indirect productivi, personal de conducere).

Analiza veniturilor totale scoate in eviden urmtoarele aspecte:

veniturile totale incep s creasc de la zero (cand este lips de producie i implicit de vanzri)
pan la un anumit nivel, dup care, de cele mai multe ori, scad;

veniturile totale cresc, in general, in intervalul in care elasticitatea cererii in raport cu preul
mrfii solicitate este supraunitar, ating valoarea maxim in punctul in care aceasta este unitar
i scad din momentul in care elasticitatea cererii devine subunitar.

Analiza profitului permite cateva observaii:

la un nivel sczut al produciei, profitul este mic (uneori se inregistreaz pierderi), deoarece
costurile convenional-constante se repartizeaz la un volum mic al produciei care determin un
nivel corespunztor al veniturilor obinute din vanzri;

la un nivel ridicat al produciei se poate inregistra, de asemenea, profit mic (uneori i pierderi),
deoarece costurile (in special cele variabile) cresc mai rapid decat producia, veniturile totale
incep s scad, cererea de mrfuri devine mai puin elastic;

profitul cel mai ridicat se obine in momentul in care costurile medii sunt cele mai mici. In acest
caz, producia crete mult mai repede decat costurile totale, iar elasticitatea cererii in raport
cu preul mrfii solicitate devine supraunitar.

Fundamentarea deciziei privind nivelul optim al producieiorganizaiei (oferta) bazat pe condiiile de


marginalitate ale costului i venitului total ine seama de urmtoarele formule de calcul:
a) pentru costul marginal (CM):

CM = CT = CT1-CT
i

b) pentru venitul marginal (VM):

VM = VT = VT1 -VT0
unde:
VT = modificarea absolut a veniturilor totale din dou perioade specificate;
VT1, VT0 = venituri totale din dou perioade specifice (curent i de baz):

Q, Q1, Q0 = modificarea absolut a volumului produciei i volumul produciei din dou perioade
analizate.Costul marginal i venitul marginal reprezint creterea costului total i respectiv a
venitului total, atunci cand volumul produciei crete cu o unitate sau cu un numr de uniti bine
determinate. Relaiile dintre condiiile de marginalitate i deciziile privind alegerea produciei se pot
prezenta sintetic astfel:
Condiii de

Aprecieri privind

marginalitate

nivelul produciei

Observaii privind fundamentarea deciziei

VM > CM

Crete nivelul
produciei

Descrete nivelul
VM < CM

produciei

Creterea profitului;

Diminuarea pierderilor;

Nivelul produciei este considerat acceptabil.

Reducerea profitului;

Creterea pierderilor.

Nu se mai recomand continuarea produciei mrfurilor n


cauz.

Se accept acest nivel dac se obine profit. Dac se


nregistreaz pierderi, organizaia poate decide:
VM = CM

Nivelul optim al

continuarea activitii pe termen scurt n vederearedresrii;

produciei

ntreruperea temporar a activitii i luarea unor msuri


de eliminare a problemelor;

ncetarea definitiv a activitii dup ce, n prealabil, s-au


analizat perspectivele organizaiei pe termen lung.

Evoluia costului marginal i a venitului marginal in raport cu nivelulproduciei se prezint grafic


(figura 6.16) astfel:

Figura 6.16 Relaia cost marginal-venit marginal

In acest grafic (figura 6.16): QA reprezint nivelul optim al produciei, cand VM = CM (oganizaia
obine profit maxim sau pierdere minim); QB arat situaia atunci cand VM < CM, caz in care se
micoreaz sau crete pierderea; QC menioneaz momentele in care VM > CM cand, in general, se
poate obine un profit suplimentar sau se diminueaz puternic pierderea.
Modelul prezentat al relaiilor dintre VM i CM se poate completa cu analiza acestor indicatori pe
termen lung i pe termen scurt. In acest caz, se pune problema utilizrii a dou condiii de
fundamentare a deciziei:

condiia de marginalitate;

condiia de pre.

Sintetic, relaiile dintre condiiile menionate i fundamentarea deciziei pe termen lung i scurt se
prezint astfel:
Orizont temporal

Condiii decizionale

Aprecieri privind decizia

b) condiia de pre

Se fabric nivelul produciei dac se respect

PL> CmEL; PL > CmCL.


unde:

una din relaiile de pre:

cnd PL > CmEL se obine profit normal,


deci se poate realiza nivelul optim al
produciei;

cnd PL CmCL se obine profit contabil,


deci se poate atinge nivelul optim al
produciei.

PL = pre de vnzare pe
termen lung;
CmEL = costul mediu

TERMEN SCURT (se


pot modifica anumite

economic pe termen lung;

Cnd PL < CmCL se recomand s se

CmCL = costul mediu

opreasc producia deoarece nu se mai poate

contabil pe termen lung.

obine profit.

a) condiia de marginalitate
VMS = CMS, unde:

elemente ale factorilor


de producie,
meninnd constante,
dotarea tehnic a

VMS i CMS sunt venitul

Se consider nivelul optim al produciei;

Se poate obine profit sau nregistra


pierderi (nivelul produciei poate fi
considerat acceptabil dac se analizeaz
i se accept condiiile de pre).

marginal i costul marginal pe


termen scurt.

organizaiei i procesul
tehnologic).

b) Condiia de pre PS >

Se poate realiza nivelul optim al

CmVS unde :

produciei dac se respect condiia de


pre: PS > CmVS. Dac PS < CmVS

PS = preul de vnzare pe

exist urmtoarele variante:

termen scurt;

se poate opri producia pentru c nu se


mai obine profit;

dac nivelul pierderii este mic i


determinat de nerecuperarea costurilor
convenional-constante se poate continua
producia identificndu- se i msurile de
eliminare a problemelor.

CmVS = costul mediu variabil


pe termen scurt.

Trebuie subliniat c, pentru fundamentarea deciziei privind nivelulproduciei (ofert), se pot lua in
discuie toate modelele specificate (pe baza costurilor totale, veniturilor totale i a profitului; venitul
marginal i costulmarginal), ele completandu-se reciproc.

Activitatea economic a unei ntreprinderi presupune n mod evident, existena i manifestarea


riscului operaional (de exploatare), ca urmare a faptuluic nu se pot corela i anticipa cu certitudine,
elementele rezultatului afferent activitii de exploatare (cantitate, cost, pre) cu elementele
procesului de exploatare (aprovizionare, producie, desfacere). Aadar, riscul nu depinde numai de
factorii generali, ci i de structura cheltuielilor, respectiv de comportamentul acestora fa de volumul
de activitate, care influeneaz n mod determinant rentabilitatea, realiznd un effect de levier
asupra rezultatului exploatrii.

Analiza costvolumprofit
Acest tip de analiz este cunoscut n literatura de specialitate i sub denumirea de analiza pragului
de rentabilitate.
Pragul de rentabilitate sau punctul critic reprezint acea dimensiune a activitii la care veniturile din
vnzarea bunurilor produse, mrfurilor, lucr rilor, serviciilor sunt egale cu cheltuielile fixe plus
cheltuielile variabile, rezultatul fiind nul. Metodologia de calcul i analiz a pragului de rentabilitate
difer n funcie de caracterul omogen sau eterogen al productiei.

Analiza pragului de rentabilitate pe produs


n cazul firmelor ce produc un singur sortiment sau produs e omogene din punctul de vedere al
exprimrii n uniti fizice ( m, t, buc),pragul de rentabilitate poate fi calculat pe baza relaiilor:
CA = Cht, respectiv: q p = q cv + Chf
6

unde: CA cifra de afaceri;


Cht cheltuieli totale;
q volumul fizic al vnzrilor;
p pre de vnzare;
Cht suma cheltuielilor fixe.
Din egalitatea de mai sus rezult c volumul produciei n punctul critic va fi:

unde: pcv reprezint marja brut unitar asupra costului variabil (mbv).
Pragul de rentabilitate se nregistreaz atunci cnd marja brut total fa de costurile variabile (Mbv)
este egal cu suma total a cheltuielilor fixe:
Mbv = qv mbv
Indicatorii cu ajutorul crora se realizeaz analiza pragului de rentabilitate la nivel de produs sunt:
a)volumul critic al produciei:

b) cifra de afaceri critic

c)gradul critic de utilizare a capacitii de productie:

unde: qmax= este capacitatea de producie exprimat n uniti fizice.


d) perioada critic :

unde: CA raportat la T= cifra de afaceri medie pe unitatea de timp (zi, lun, an);
e)volumul produc iei vndute pentru obinerea unui profit prognozat ca sum global :

f)volumul produciei vndute pentru obinerea unui profit estimat pe unitatea de produs (pru):

unde: pru (0; mbv);


g) profitul maxim:

Analiza pragului de rentabilitate la nivelul firmei


n cazul unei producii eterogene (diversificate), pragul de renta bilitate se msoar pe baza urmtorilor
indicatori, n expresie valoric:
1)cifra de afaceri critic :

unde:
Chv/CA cheltuieli variabile la 1 leu cifr de afaceri;
2) gradul de utilizare a capacitii de producie n punctul critic:

n care: Qmaxcapacitatea de producie exprimat n uniti valorice;


3)perioada critic :

Intr-o economie de piata scopul oricarei activitati economico-financiara este obtinerea de profit, adica
activitatea respectiva sa fie rentabila.
Rentabilitatea apare astfel ca un instrument hotarator al mecanismului economiei de piata atat n
orientarea activitatii de producie cat si n orientarea utilizrii resurselor materiale, umane i financiare.
8

Profitul este scopul i ratiunea actiunii economice, mobilul principal al investirii capitalului, fiind criteriul
principal de analiz al eficienei economice. Maximizarea profitului constituie motivatia agentului
economic de a actiona ntr-un anumit domeniu de activitate lucrativa, deci este un criteriu de
fundamentare a opiunii sale, privind orientarea capitalului i restructurarea productiei.
Profitul stimuleaz eforturile agentului economic n vederea perfectionarii activitatii sale i are o
semnificatie deosebita pentru societate, deoarece prin prelevarea unei parti din venit la buget sunt
satisfacute nevoi sociale generale privind nvatamantul, sanatatea, cultura, administratia de stat i
aprarea.
Profitul (beneficiul), ca indicator absolut (de marime) al rentabilitatii, constituie premisa si consecinta a
unei afaceri. Ca premisa, se are n vedere faptul c initierea unei afaceri implic o anumita investitie,
iar consecina o constituie rezultatul asteptat de investitor. Cu ct acest rezultat este mai mare, cu atat
se formeaza noi surse disponibile pentru alte investiii. Analiza rentabilitii se realizeaz pe baza
contului de profit i pierdere, care arata modul n care s-a ajuns la o anumita stare patrimoniala finala,
care au fost fluxurile de venituri i cheltuieli.
De aceea, analiza pragului de rentabilitate este esentila pentru orice firma comerciala.
Pragul de rentabilitate este numit de unii analisti punct de echilibru sau punct critic.
El arata acea dimensiune a productiei de bunuri, servicii etc., unde costurile totale sunt egale cu
incasarile, deci beneficiul este nul.
Este evident ca activitatea economica devine rentabila peste acest prag, iar sub acest prag activitatea
inregistreaza pierderi.
Astfel analiza acestui indicator este necesara pentru:
- stabilirea nivelului productiei;
- adoptarea programelor de modernizare sau retehnologizare (pentru micsorarea cheltuielilor);
- stabilirea necesarului de vanzari.
Stabilirea indicatorului de rentabilitate poate fi facuta pentru intreaga activitate a firmei sau doar pentru
unul sau mai multe produse.
I. Analiza pragului de rentabilitate la nivelul intregii activitati.
Pragul este atins in conditiile in care:
CA = CT, unde:
CA = cifra de afaceri;
CT = cheltuielile totale.
CT = CF + CV, unde:
CF = cheltuielile fixe;
CV = cheltuielile variable.
Cu cat cifra de afaceri este mai mare, departandu-se de pragul de rentabilitate, se poate spune ca firma
este mai stabila financiar.
Din punct de vedere al stabilitatii financiare, firma se poate afla intr-una din situatiile urmatoare:
- Instabila cand cifra de afaceri depaseste cu pana la 10% pragul de rentabilitate;
- Relativ stabila cand procentul este intre 10% si 20%;
- Confortabila cand procentul depaseste 20%.
Acest procent de depasire a cifrei de afaceri fata de pragul de rentabilitate este numit marja de
siguranta (MS)
Valoare majei de siguranta este un element de baza in relatiile financiare ale firmei cu institutiile
bancare in privinta creditarii firmei de care banci. Acesta deoarece bancile la acrodarea creditelor tin
cont de stabilitatea financiara a firmei.

permite stabilirea dimensiunii produciei pentru care activitateafirmei devine profitabil;


indic volumul de producie ce poate fi obinut pentru a realiza un anumit profit;
ofer posibilitatea determinrii gradului de utilizare a capacitiide producie n corelaie cu punctul
critic sau cu un anumit cuantum al profitului;
indic intervalul de timp (de siguran) n care firma i poaterecupera cheltuielile efectuate;
permite calculul profitului maxim ce poate fi obinut n anumitecondiii;
reflectcorelaia dintre dinamica produciei i dinamicacosturilor, grupate n variabile i fixe.

10