Sunteți pe pagina 1din 15

DREPTUL ADMINISTRATIV

Curs de drept administrativ. Ion Creanga

Notiunea administratiei publice.


1. Notiuni generale despre Conducerea sociala.
2. Conducerea statala ca parte componenta a conducerii statale.
3. Notiunea adm.publice si sensurile notiunii.
4. Trasaturile si caracteristicile ale adm.publice.
Notiuni generale despre Conducerea sociala.
Conducerea sociala apare in epoca primitiva atunci cind oamenii incep sa activeze impreuna. Dupa cum
mentioaneaza profesorul orlov nu putem numi conducerea din perioada prestatala administratie in plin sens al
cuvintului, da esenta ei e aceeasi de a dirija viata sociala spre binele si interesul majoritatii membrilor ei. Trasaturile
conducerii sociale sunt:
1. Ea exista numai acolo unde e prezenta societatea. Prin societate intelegem un mecanism integru cu o
str.complicata in cadrul careia apar anumite relatii dintre indivizii ce compun aceasta societate.
2. conducerea sociala presupune in mod obligatoriu existenta obiectului si subiectului. Astfel subiectul este
cel ce conduce, iar obiectul condus. Vointa subiectului totdeauna are priorotate fata de obiect.
3. conducerea social are ca sscop principal coordonarea activitatii membrilor societatii.
4. conducerea sociala este realizata de un cerc de organe stabilite de lege
5. conducerii sociale ii sunt specifice transformarile ce au loc in societate.
Conducerea sociala poate fi definita ca un mecanism de organizare si coordonare a relatiilor sociale.
Con.sociala este devizata in 2 parti:
1. Conducerea obsteasca. Subiectele conducerii obstesti sun organizatiile nestatale(partide, asociatii
obstesti)
2. Conducerea statala. Subiectele conducerii statale sunt autoritatile publice care formeaza aparatul
statului.

Deasebirea intre conducerea obsteasca si statala sunt:


cercul de subiecte si obiecte;
dupa metoda si influenta asupra obiectului condus; conducerea obsteasca folosese metoda convingerii , ier
ce statala metoda constringerii;
dupa cercul de interese care se apara- conducerea obstesca apara interesele unui cerc restrins de persoane
si de regula intrun domeniu ingust, iar statala apara interesele intregii populatii in toate sferele vietii
Conducerea statala ca parte componenta a conducerii statale.

2. Fiecare activitate e formata din trei parti: luarea deciziei, executarea ei si controlul asupra executarii
deciziei. Reesind din aceasta aparatul de stat este devizat in puterea legislative, executiva si judecatoreasca. Astazi
majoritate doctrinelor recunosc ca conducerea statala e realizata nu numai de organele puterii executive ci si de alte
organe la care participa toate puterile de stat. Totusi conducerea statala se evidentiaza cel m.mult in procesul
exercitarii puterii executive. Aceasta se datoreaza faptului ca puterea executiva dispune de cel m.larg cerc de
privilegii si de influenta asupra populatiei. Pe de alta parte daca puterea executiva nu ar fi controlata de alte puteri
aceasta ar aduce la asa fenomene negative ca sistem de comanda sau stat totalitar.
Trasaturile specifice put.executive:
1. Puterea executiva e un element indinspesabil al aparatului de stat.
2. Puterea executiva se bucura de o independenta functionala si nu organizationala.

3. p.executiva are drept functie principala activitatea de aplicare a legii. In cazul dat este vorba despre
aplicarea pozitiva a legii ,deoarece aplicarea legii traduce in viata vointa legiuitorului.
4. P.ececutiva se cara terizeaza prin faptul ca la dispozitia ei se afla cele m.importante atribute ale statului.
5. P.executiva e realizata de un cerc de organe numite autoritati executive sau organe ale puterii executive.
3.Notiunea adm.publice si sensurile notiunii.
Cuvintul administratie provine din latinescul ad-la, catre, minister servitor. In prezent cuvintul administratie
a obtinut o alta semnificatie si anume activitate subordonata sau conducere. Doctrinarul roman P.Negulescu a
prevazut in lucrarea sa ca administratia cuprinde intreaga activitate a statului care nu face parte nici din p.legislativa
si judecatoreasca. In prezent majoritatea doctrinarilor definesc administratia ca totalitatea organelor ce desfasoara
activitate de organizare a executari si de executare a legii. Toate organele executive sunt si organe administrative,
insa nu toate organel adm.sunt si organe ale puterii executive (consiliile locale, curtea de conturi, sunt organe ale
adm. publice insa nu sint organe executive). O problema consta in definirea si delimitarea termenului adm.publice
de administratie de stat. in perioada sovietica era utilizat termenul adm.de stat. Astazi acest termen se foloseste in
statele federative. Daca vorbim despre statele unitare ca de exemplu Romania, Franta observam ca este utilizat
adm.publica. Termenul adm.publica este utilizat si in RM, atit in constitutie cap.8 cit si in legi. Adm.publica este
m.larga decit adm. de stat deoarece ea include adm.de stat adica cea realizata la nivelul central cit si cel local.
E necesar de a deosebi termenul adm.publica si adm.privata. Adm.publica apara interesele bublice, iar
privata apara interselele bunei intreprinderi. Definitia adm.publice reprezinta un grup de autoritati publice aflate in
subordonare incepind cu presedintele statului si terminind cu adm.locala.
In sensul material adm.publica inseamna actele juridice si operatiunile materiale in care se executa legea.
Reesind din aceste 2 sensuri profesorul Iorgovan mentioneaza ca adm.publica reprezinta ansamblul activitatii
presedintelui, guvernului, autoritatilor adm.centrale si locale si a structurilor subordonate lor, prin care in regim de
putere publica se aduc la indeplinirea legilor sau in limitele legii presteaza servicii publice.

4.Trasaturile:
1. Administatia publica e o activit.realizare numai de autoritatea adm.si executie.
2. Administratia publica e o activitate de executare a legii , ceea ce inseamna si adoptare de acte normative cu
forta juridica de adoptare a legii.
3. Aceasta activitate se realizeaza in regim de putere publica adica cu aplicarea in caz de nevoie a masurilor
administrative cu caracter preventiv de sanctionare sau executare silita.
4. Adm.publica are ca scop satisfacerea interesului general.
5. Adm.publica are o natura dubla: juridica si politica.
6. Adm.publica are ca specific modificarile din societate precum si mediul social si geografic al statului concret.

Principiile adm.publice
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Consideratii generale si sistemul principiilor adm.publice.


Principiul legalitatii in domeniul adm.publice
Principiul deocratismului si pluralismului in adm.publica.
Egalitatea in drepturi a tuturor cetatenilor ca principiu
Principiile descentralizarii di descontralizarii servicilor publice.
Principiul autonomieilocael.
Unele principii organizationale si functionale ale admpublice
Principiile adm.publice elaborate de consiliul european.

1. Principiile adm.publice reprez.acele reguli generale ce se afla la baza organizarii si functionarii


autoritatilor adm.publice. ele constituie fundamentul in baza caruia se realizeaza competenta si sarcinile
org.administrative. principiile adm.publice include in sine elementul obiectiv si subiectiv. Elementul obieciv
presupune ca princ.reflecta nu numai realizarile sociale la un moment istoric anumit ci si obiectivele pe care statul le
pune in fata sa. Elementul subiectiv presupune ca principiul adm.publice este elaborat de catre legislator reesind din
cultura juridica existenta in stat la momentul istoric respectiv.
Clasificare principiilor adm.publice:

Dupa criteriul actului normativ deosebim: principii constitutionale ale adm.publice (princ.egalitatii,
p.autonomiei locale,s.a.); princip.cuprinse in legi si acte.
Dupa cercul relatiilor la baza carora se afla principiile adm.publice deosebim: principii generale (p.legalitatii);
p.ramurale (p.imbinarii conducerii colegiale cu conducerea unipersonala); principii interramurale(principiul
obiectivitatii); prin.subramurale (p.descentralizarii serv.publice); prin.istitutiei de drept (pr. Competentei
inst.in cazul institutiei serv.public)
In dependeta de spatiul de actiune: prin.nationale, adica cele stabilte de legislatia RM; prin. internationale
stabilite de Cosiliul European.

2. PRINCIPIUL LEGALITATII . Acest principiu e prevazut de constitutia RM cit si practic in toate actele normative care
se refera la adm.publica. In domeniul adm.publice acest principiupresupune toate activitatile exercitate de
functionarii publici tre sa fierealizate in limitele competentei strictstabilite de lege. Daca in alte ramuri de drept
functioneaaza regula e permis tot ce nueste interzis atunci in dreptul administrativ exista regulacare prevede ca e
permis numai ceea ce strict prevazuta de lege. Nici un functionar public nu are dreptul sa se abata de la atributiile
prevazute de legislator. Principiul legalitatii prevede ca toate actele admin.trebuie sa fie bazate pe lege, iar actele
ilegale urmind a fi aanulate in mod obligatoriu. Atit costitutia in art.53 cit si alte acte normative prevad dreptul
persoanei vatamate intrun drept al sau de catre autoritatea publica de acere anulare actului ilegal. Plus la aceasta
art.7 din Constutie ca nici un act juridic sau lege care contravine prevederilor constitutiei nu are putere juridica. In al
3-le rind principiul legaalitatii presupune atragera la raspunderea a functionarilor publici care au incalcat legea sau siau depasit atributiile. Principiul legalitatii prevede ca organizarea autoritatilor administrative se realizeaza cu
conditia respectarii obligatorii a drepturilor si intereselor precum si libertatilor legitime a tuturor subiectilor
raportului administrativ.

3. PRINCIPUL DEMOCRATISMULUI. Isi gaseste reflectarea in art.1 aCRM care prevede ca RM este un stat de drept
democratic, iar art.39CRM prevede ca cetatenii RM au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice
nemijlocit precum si prin reprezentantii lor. Reesind din legislatia RM adm.publica se rrealizeaza prin 2 forme:
1.Democratia directa- ea se intilneste in cazul referendumului local sau national; 2. Democratia indirecta care se
realizeaza prin intermediul guvernului si organele subordonate lui.
Aricolul 5 ConstRM prevede ca democratia in RM se exercita in conditiile pluralismului politic care este
incompatibil cu dictatura. Pluralismul politic exista numai acolo este e permisa activitatea a mai multor partide
politice si presupune in mod obligatoriu existenta opozitiei. In sistemul autoritar spre deosebire de cel democratic
principiul pluralismului, desi nu este negat, este foarte limitat

4.PRINCIPIUL EGALITATII.

Artic.16CRM prevede ca toti cetatenii RM sunt egali in fata legii si a autoritatilor


publice fara deosebire de rasa , nationalitate , origine etnica, limba, religie. Dupa cum a stanilit Consiliul European
cazurile obiectiv similare trebuie sa fie tratate de functionarii publici in acelas mod. Deci acest principiu are multe
puncte comune cu principiul obiectivitatii si impartiabilitatii. In al 2-lea rind acest principiu are si un alt aspect si
anume statul trebuie sa asigure conditii si posibilitati egale pentru toti cetatenii RM in ceea ce priveste ocuparea
functiei publice. In al 3-lea rind egalitate in fata legii se obsea si in cazul atragerii la raspundere a persoanei ce au
incalcat normele de drept administrativ.

5.Reesind din art.1 aCRM

Moldova este un stat suveran independent, unitar si indevizibil. Fiecare stat unitar pentru
a administra mai bine treburile publice isi imparte teritoriul sa in unitati adm.teritoriale reesind din mai multe
criterii: geografic, etni, religios, s.a. astfel in cadrul statului apar 2 categorii de interese: interese generale ce se
refera la toti cetatenii; interese locale-specifice cet.ce locuiesc intro unitate ad.terit. E evident ca aceste 2 categorii
de interese u treuie sa se contrazica deoarece poate fi afectat caracterul unitar al statului . Anume pentru
armonizarea acestor doua categorii de interese a creat regimuri juridice speciale: 1. Centralizarea si descentralizare;
2.Concentrarea si desconcentralizarea.
Centralizare si descentr. adm. sun 2 tendinte ce se manifesta in cadrul exercitarii puterii executive. Centralizare adm.
e regimul juridic care implica o stricta dependenta a autoritatilor locale fata de cele centrale din punct de vedere
organizatoric. Alt subpunc din punct de vedere material.
Centralizarea adm.presupune numirea functionarilor publici ce activ.in plan local de autoritatea adm.centrala.
Deasemenea presupunem darea de seama fata de autor.centrale. Din puct de vedere functional centralizarea
presupune ca toate deciziile se eau din cadrul actv.organelor centrale, iar organele locale sunt obligate sa le execute.

Avantajele centralizarii: in cazul statului centralizat se relaizeaza mai bine politica unica a statului; functionarii publici
locali sunt numiti de org.centrale si in cazul dat ar avea o legatura pozitiva adica vor activa profesionisti pregatiti de a
activa in domeniul adm.publice; centralizarea presupune existenta mai multor trepte de control ale actiunilor si
actelor org.locale; in cazul centralizarii de regula cheltuielel financiare sunt m.reduse deoarece cercul serviciilor
publice locale e m.restrins si sunt evitate cheltuielelor legale.
Dezavantajele centralizarii: cetatenii din cadrul unit.admin.teritoriale sunt lipsiti de dreptul de a participa la
adm.treburilor publice, adica nu participa la referendumul local si la alegerilor organelor locale; interesele locale nusi
pot gasi o rezolvare eficienta deoarece autoritatile.centrale nu pot cunoaste specificul intereselor populatiei din
teritoriu; lipseste operativitatea in solutionarea problemelor locale deoarece practic fiecare decizie a functionarului
local trebuie sa fie controlata de organul central; intrun regim centralizat functionarii publici de regula sunt numiti pe
un termen nelimitat, ceea ce poate aduce la aparitia birocratiei si lipsa ideilor noi in cadrul administratie; astazi
regimul centralizat este cel mai reusit pentru statele care trec prin crize interne si externe si care au nevoie de o
afirmare m.mare a puterii centrale si a unitatii statului.
Centralizarea de regula imbraca 2 forme: concentrarea si desconcentrarea. Concentrarea consta in centralizarea
absoluta a institutiilor statale in cadrul caruia se ignora complet interesele locale. Desconcentrarea administrativa
consta in largirrea sferei de atributie ale serviciilor si a agentilor autoritatii centrale la nivel local. Dsconcentrare este
o etapa intermediara intre centralizare si descentralizare, ceea ce o apropie de centralizare e fatul ca org.locale sunt
numite de org.centrale, iar ceea ce o apropie de descentralizare e faptul ca functionarii locali pot rezolva singuri
problemele locale insa sub controlul puterii centrale. Astfel suntem in prezenta unei desconcentrari administrative
in cazul in care organele centrale largesc competenta serviciilor proprii descentralizate in unitatile teritoriale.
Descentralizaea este un regim opus centr.si presupune:: statul atribuie personalitate juridica colectivitatilor locale
precum si autoritatilllor locale; sstatul confera unor aut.locale dreptul de exercitare a puterii publice in teritoriu.
Administrarea intereselor locale se realizeaza de catre autoritatile alese direct de populatie. Autorit.locale
elaboreazza acte care pot fi anulate nu de puterea centrala ci de instantele judecatoresti.
Descentralizarea e definita ca recunoasterea personalitatii juridice a unit.adm.teritoriale si a colectivitatilor locale
precum si existenta colectivitatii locale alese care le reprezinta si care nu facparte din sistemul autoritatilor centrale
dar sunt supuse unui control stabilit de lege. Gradul descentralizarii administrative a unui stat depinde de m.multi
factori: 1. Numarul atributiilor date in competenta autoritatilor locale. 2. Modul cum sunt organizate autoritatilor
locale si raportul lor cu cele centrale.
Controlul asupra autritatilor locale poate fi de 2 tipuri: 1. Controlul administrativ el este realizat in baza erarhiei
administrative. 2. Controlul realizat prin tutela administrativa. Tutela administrativa se caracterizeaza prin : a. Ea este
prezenta numai intre autoritatile ce nu se aafla in elatii de subordonare; b. Tutela adm.consa in dreptu lautoritatii ce
exercita aceasta tutela de anula, aproba, sau supenda. Suspendarea actelor autor.locale insa numai pentru motive
de legalitate.
Legislatorul prevede direct care acte pot fi anlate si care nu.
6.PRincipiul autonomiei locale. Acest principiu ca si principiul descentralizarii e prevazut de art.109CRM. LEGEA
PRIVIND ADministratia publica locala din 1998 prevede in art.1 ca autonomiqa locala este dreptul si capacitatea
colectivitatilor locale de arezolva si gestiona in conditiile legii sub propria raspundere si in favoarea lor o parte din
treburile publice.aceasta definitie corespunde conceptului autonomiei locale prevazut de art.3 din Carta Europeana
privind exercitiul autonom al puterii locale adoptata la Strasburg 15.10.1995. IN ESENTA AUTONOMIA LOCALA
reprezinta transferarea unor competente de la nivel central catre diverse autoritati administrative ce functioneaza
uatonom in cadrul unitatilor teritoriale. Autonomia locala ne apare ca o ultima treapta a descentralizarii. Autonomia
locala ca principiu presupune urmatoarele aspecte: 1. Autonomia administrativa cea ce reprezinta dreptul
autoritatilor locale de a dispune de toate masurile necesare pentru satisfacerea intereselor locale.
Autonomia functionala ce presupune ca autoritatile locale au un cerc larg de atributii pe care le exercita in mod
independent. Autonomie financiara presupune ca unitatea adm.terit. dispune de finante proprii ce sunt utilizate
pentru satisfacerea interselor locale(bugetul local e adoptat de cosiliul local).
Autonomie patrimoniala ceea ce inseamna ca unitatile administr.locale dispun de un patrimoniu cum arfi terenuri,
constructii, utilaj , etc.
IN DOCTRINA CONSTITUTIONALA SI ADMINISTRATIVA SE recunosc si unele neajunsuri ale autonomiei
locale(autonomia locala poate avea ca urmare savirsirea unor abuzuri de catre fuctionarii publici locali plus la asta
autonomia locala poate fi sursa unor conflicte de ordin national, cultural, s.a. intre unitatile carora li sa acordat o
autonomie m.mare si cele care nu dispun de o asemenea autonomie. Ce mai mare problema consta in tendinta unor
unitati adm.de a se disprinde de statutul unitar, cu alte cuvinte chear daca unitatile teritoriale se bucura de
personalitate juridica ele nicidecum nu dispun de autonomie politica.

7. Unele principii organizationale si functionale ale admpublice


Principiile organizationale si functionare ale adm.publice reprezinta regula generala care in mid nemijlocit se refera
la modul de organizare si functionare a oreganelor adm.publice. Drept exemplu de asemenea prinncipii este
principiul combinarii unipersonale cu cele colegiale; alt principiu al raspunderii s.a.
Conducerea colegiala o intilnim in acele organe in care practic toate deciziile se eau in mod colectiv(consiliul local,
guvernul). Conducerea unipersonala presupune ca in fruntea organului adm.publice se afla o singura persoana care
in mod independent ea deciziile necesare(departamente, minister). Atit in organele colegiale putem fi in pezenta
luarii deciziei de catre o singura persoana. Avantajul conducerii colegiale consta in acea ca in cdrul ei se realizeaza
principiul democratismului. Deasemenea putem evidentia operativitatea luarii deciziei si alte avantaje.

8.principiile adm publice elaborate de consileuropean.


Aceste principii sunt devizate in 2 grupuri: 1. Principii materiale: principiul legalitaii, egalitatii, princ.respectarii
scopului legii, principiul proportionalitatii, principiul bunei credintei, s.a; 2. Principii procedurale: principiula accesului
la sev.public, dreptul de a fi auzit , reprezentare si asistenta juridica, s.a.

Notiunea si obiectul dreptului administrativ.


1. Notiunea ,o biectul si metoda dreptului de eglementare a dreptului administrativ.
2. Corelatia dreptului administrativ cu alte ramuri de drept.
3. Normele dreptului administrativ , clasificarea si structura.
4. Raportul juridic administrativ, trasaturele, elementele si clasificarea.
5. Notiune si sistemul dreptului administrativ.
6. Izvoarele dreptului adm.
7. Sistemul dreptului adm.
8. Corelatia dreptului si stiintei dreptulu iadministrativ cu stiinta administrativa.

Organele administratiei publice


1.
2.
3.
4.

Notiunea organului adm.publice.


Clasificarea organelor adm.publice
Locul presedintelui RM in sistemul autoritatilor publice
Sistemul organelor adm.publice.

Tema:Guvernul
1.
2.
3.
4.

Modul de constituire si formare a organelor publice. Componenta guvernului.


Atributele guvernului
Actele guvernului
Incetarea mandatului si responsabilitatea guvernului.

1.Legislatia RM nu ne denota def.guvernului, ci ne prezenta rolul acestui organ executiv. Astfel potrivit art.1 cu
privire la guvern din 31.05.1990 prevede ca guvernul asigura realizrea politicii interne si externe a statului exercita
conducerea generla si este responsabila in fata parlamentului. Reesind din aceasta norma legislatorul a situat

guvernul pe primul plan ierarhic. Majoritatea doctrinarilor recunosc ca in statele cu forma dde guvernamint
republica parlamentare anume guvernul si prin-ministrul este capul puterii executive.
Modul de constituire a guvernului:
1. Presedintele statului desemneaza candidatul pentru functia de prim-ministru. Desemnarea candidatului are loc
dupa consultarea fractiunilor parlamentare.
2. Candidatul in termen de 15 zile de la desemnare cere votul de incredere al parlamentului vizind 2 documente: lista
guvernului si programul de activitate al guvernului:
a) Daca parlamentul nu acorda votul de incredere in acest caz procedura de formare a guvernului se repeta. Confotm
art.85 alin.2 ConstRM parlamentul poate fi dizolvat daca nu a acceptat votul de incredere pentru formarea
guvernului in termen de 45 zile de la prima solicitare sau respingerea a cel putin 2 solicitari de investigari.
b) parlamentul acorda VOTUL DE INCREDERE cu votul majoritatii deputatilor.
3.Presedindete statului in baza votului de incredere acordat de parlament numeste guvernul. Numirea are loc prin
decret prezidential in termen de 3 zile de la data numirii a toti membrii guvernului in frunte cu prim-ministru depund
juramint in fata presedRM. Guvernul isi incepe activitatea din ziua depunerii juramintului.
Modul de activitate a guvernului. Guvernul fiind un organ colegial activeaza doar in sedinte. Sedintele sunt
deliberative daca la ele participa majoritatea guvernului. La sedinte se examineaza programul de activitate,
programe si strategii de dezvoltare economica a statului. Darea de seama asupra executarii bugetului precum si
darea de seama asupra activ.sale vor fi examinate de parlament. Proiectele de lege , adoptarea hotaririlor si
ordonantelor, aprobarea regulamentelor, precum si actv.organelor de linga guvern deasemenea se supun
controlullui de parlament. Conform art.25 din Lege cu privire la guvern sedintele guvernului sunt prezidate de primministrul sau unul din vice-ministri. Daca ne referim la tipurile de sedinte ale guvernului observam ca sunt seidnte
ordinare ce au loc odata in trimestru si sedinte extraordinare care au loc de cite ori este necesar. Sedintele
guvernului m.pot fi clasificate in sedinte publice si sedinte inchise. Legislatorul nu stabileste cind sedintele guvernului
pot fi inchise decizii privind faptul daca sedinta va fi inchisa sau nu o ea prim-ministru.
Componenta guvernului. Art.4 a LGuv si art.97 ConstRM stabileste ca guvernul se formeaza in urmatoarea
componenta: prim-vice-prim-ministru, viceprim-ministri, ministri, si alti membrii stabiliti prin legea organica.
Potrivit art.14 alin 4 Legea cu privire la statutul juridic al Gagauziei prevede ca guvernatorul Gagauziei este semnat in
functie de membru al guvernului RM printru decret a presedintelui RM.
In caz daca prim-ministru nu poate sasi exercite functiile sale atunci presedintele statului va desemna un
prim-ministru interimar. Prim-ministru interimar are aceleasi atributii ca si prim-ministru cu exceptia celor ce tin de
formarea guvernului sau modificare componentei guvernului.
Organul permanent al guvernului este prezidiul guvernului si este format din prim-ministru, primviceprimministru, viceprim-mistri, ministrul justitiei. El este format pentru organizarea activitatii interne al guvernului.
Prezidiul nu are dreptul sa adopte acte normative , iar functia lui de baza consta in rezolvarea operativa a unor
probleme curente. Un rol important in activ.guvernului ii revine cancelariei de stat a RM. Conform art.31 aLGuv in
scopul pregatirii unor materiale analitice informative si altor materiale, a proiectelor de lege, si alte acte a guvernului
pe linga guvern isi desfasoara activitatea un aparat unic si anume cancelaria care este condusa de director. In
concluzie dupa competenta materiala guvernul este un organ cu competenta generala, dupa competenta teritoriala
guvernul este un organ ccentral, dupa modul de formare guvernul este un organ numit, iar dupa modul de activitate
guvernul este un organ colegial.

2. dupa sfera de activitate a guvernului deosebim urmatoarele atributii a guvernului:


1. Atributii generale-el promoveaza in viata legile RM, decretele prsedintelui RM si exercita controlul asupra
executarii hotaririlor si ordonantelor lui.
- El stabileste functiile ministerelor , departamentelor si alte autoritati adm.din subordonarea lui.
- guvernul coordoneaza activ.organ.pub,locale.
- Guvernul asigura promovarea politicii interne si externe a statului
2. Atributii speciale realizate intrun anumit domeniu concret. La rindul lor aceste atributii pot fi grupate in aributii ce
sunt realizate in domeniul poloticii externe si interne a statului.
Principalele atributii ale guvernului pe plan extern sunt:
- Guvernul poarta trative si ea parte la la nrgocieri, semneaza tratate si asigura indeplinirea lor.
- Guvernul stabileste relatii multilaterale intre RM si stste straine precum si organizatii internationale
asigurind schimbul de informatie.
- Guvernul prezinta presedintelui RM propuneri privind acreditarea si rechemarea reprezentantilor
diplomatici , infiintare, desfiintarea si schimbarea rangurilor misiunilor diplomatice.

Guvernul reprezinta statul in relatiile internationale;


Atributele interne a guvernul se devizeaza in:
- atributii in domeniul dezv, sociale si invatamintului tinertului si sportului;
- atributii in domeniul economiei;
- atributii in domeniul finantelor, creditelor, impozitelor, preturilor si circulatiilor monetare;
- atributii in domeniul muncii si polticii de cadre in domeniul serviciului public.

3. articolul 102 al CRM stabileste ca actelele guvernului sunt :hotaririle, ordonantele si dispozitiile. Dispozitiile sunt
emise de prim-ministru pentru organizarea act.interne a guvernului. Hotaririle guvernului sunt acele acte ale
guvernului care au un caracer normativ ori generala. Toate hotaririle guvernului sunt semnate de prim-ministru, iar
unele pot fi contrasemnate de ministri. Toate hotaririle guvernului se adopta cu scopul executarii legilor sau pentru
scopul executarii atributiilor guvernului. Hotaririle gvernului la fel ca si dispozitiile intra in vigoare la data publicarii
lor in MonitorulOficial sau la data indicata expres in textul actului.
4. Conform legii cu privire la guvern.

Tema: Organele centrale de specialitate ale administratiei publice


1.
2.
3.
4.

trasaturile
organizarea si functionare organelor
atributiile orgnelor
actele organelor centrale.

1.Organele

centrale de specialitate sunt create in vederea desfasurarii actv de organizare a executarii legii. In
anumite ramuri sau domenii de activ prin organe centrale de specialitate intelegem ministerele. Potrivit doctrinei
prin ministere intelegem acele organe centrale de specialitate ce functioneaza in subordinea guvernului si care sunt
constituite dintrun set de servicii publice administrative create pentru a satisface interesele societatii ce fac parte din
ramura de acivitate a ministerului. Art.107 ConsRM stabileste faptul ca ministerele traduc in viata in temeiul legii
poitica guvernului si sunt responsabile de activit.lor. Dupa natura ACTIV. PE care o relizeaza ele sunt clasificate in
ministere cu caracter economic, ministere cu caracter social-cultural si stiintific, minister cu caracter politicoadmonistrative. Numarul ministerelor a unui stat este determinat atit de serviciile administratiei publice cit si de
conceptiile si interesele politice ale guvernantilor.
Inafara de ministere pe plan central sun organozate si alte autoritati ale administratiei publice precum ar fi:
departamentele, serviciile si inspectoratele de stat, comisiile si consiliile guvernamentale, departamentele de linga
guvern s.a.
Daca ministerele sunt considerate organe ramurale atunci departamentele sunt caracterizate ca organe
interramurale.
Serviciile si inspectoratele de stat se formeaza de catre guvern in scopul controlului asupra executarii legilor,
hotaririlor, s.a. acte emise de parlament, adecretelor presedintelui precum si a hotarirlior ordonantelor guvernului.
Comisiile si consiliile guvernamentale potrivit art.22 alin.6 a LegGuvern guvernul poate sa creeze comisiii si consilii
permanente sau provizorii pentru studierea unor probleme si elaborarea hotaririlor in diverse domenii de activitate.
In majoritatea statelor europene pe linga organele centrale de specialitate care activeaza in subordinea
guvernului sunt create si alte autoritati administrative si nu se supun nici guvernului si nici miniseterelor.
Toate organele ale adm.publice centrale de specialitate dupa modul de organzare sunt numite dupa
competenta materiala sunt organe cu competenta ramurala, interramurala ori speciala. Dupa natura juridica sunt
unipersonale specific organelor centrale de specialitate. Specific este faprul organele de adm.publice centrale dispun
de personalitate juridica fiind independente din punct de vedere functional si organizational.

2. in prezent in RM nu exista o lege generala care ar reglementa modul de prganizare si functionare a tuturoro
organelor centrale de specialitate. Activitatea fiecarui organ de specialitate este reglementata de regulamentul
acestuia adoptata prin hotarirea guvernului. In fruntea guvernului se afla ministrii numiti in functie de presedintele
statului. Ministrii au urmatoarele atributii:
-organizeaza si controleaza aplicare legilor si actelor subordonate legilor
- actioneaza pentru aplicarea strategiei proprii a guvernului
- reprezinta interesele statului in diferite organe internationale

- fundamenteaza si elaboreaza propuneri pentru bugetul annual pe care le inainteaza guvernului


- initiaza si avizeaza proiecte de legi precum si proiecte de hotariri si ordonante ale guvernului.
Departamentele sunt conduse de directori generali, iar serviciile si inspectoratele sunt conduse de directori.
Atit drectorii generali cit si directorii sunt numiti in functie si eliberati de catre guvern. In cadreul majoritatii
organelor centrale de specialitate activeaza asa numitele colegii, in componenta carora de regula intra intra
ministrul, loctiitorul lui, specialisti in domeniu si alte persoane. Membrii se confirma si se elibereaza in fuctie de
guvern. Daca apar divergente intre ministere si colegiu atunci ministerul va aplica propria decizie fiind obligat sa
raspunda in mod obligatoriu guvernului.

3. ToATE aributiile organelor centrale de specialitate se clasifica in:


- atributii comune tuturor organelor ( atributii privind organizarea executarii in complex a legii; atrib.privind initierea
proiecelor de acte normative; atributia in domeniul social, economic, financiar; atrib in domeniul politicii externefiecare minister si departament are in structura sa o diviziune responsabila de relatii externe; atrib de conlucrare cu
diverse institutii de specialitate)
- atribu tii specifice fiecarui organ, ele sunt stabilite de regulamentul privind organizarea si functionarea organului
concret.

4.

Regulamentele de organizare si functionare a org.publice de specialitate prevad ca aceste organe emit ordine,
instructiuni, reguli, etc. un neajuns al acestor regulamente consta in faptul ca nu e stabilit care acte are caracter
normativ si care nu. Cele mai raspindite acte emise de organele adm.publice de specialitate sunt instructiunile care
de regula au caracter normativ si se emit in vederea executarii legilor si actelor subordonate legii. Ordinile spre
deosebire de instructiuni pot avea caracter atit normativ cit si individual. Dispozitiile de regula au caracter individual
si se refera in rezolvarea unor probleme operative ce tin de activ interna a organului administrativ. Potrivit legislatiei
in vigoare in preambulul actelor normative emise de organele de specialitate se indica expres actul normativ
superior pe care se intemeeaza toate actele normative ale autoritatilor adm.publice centrale si de specialitate.
Actele cu caracter normativ sunt semnate numai de conducatorii acestor organe si sunt publicate in monitorul
oficial.

Tema: Autoritatile administratiei publice locale.


1.
2.
3.
4.
5.
6.

Notiuni generale.
Consiliile locale si raionale.
Primarul si presedintele comitetului executiv al consiliului raional.
Primaria si comitetul executiv al consiliului raional.
Secretarul consiliului local al consiliului raional si cel al consiliului central Chisinau.
Admiistratia publica al orasului Chisinau.
Literatura:
Legea RM privind admpublica locala Nr186-14 din noiembria 1998.
Legea privind statutul juridic special al gagauziei nr.344/13 din 23.12.1994.
Legea privind statutlu alesului local nr.768/14 din02.2000
Legea privind organizarea adm.teritoriala aRM nr.794/15 din 27.12.2001
Legea privind statutul mun.Chisinau nr.431/13 din 19.04.1995.

Teme: Serviciul public


1.
2.
3.
4.
5.
6.

Notiunea si clasificare a ser.publice


Principiile de baza ale srv.public
Caracteristica generala a functiei publice
Functionarul public. Notiune si clasificare.
Drepturile si obligatiile
Incompatibilitati si interdictii inaintate fata de functionarul public

7. Reglementare administrativ juridica a serv.public


8. Stimularea si raspunderea juridica a functionarului public.
Si incetare a relatiilor de serviciu.
Drepturile si obligatiile a functionarilor publici precum si restrictiile si incompatibilatile lor. Complexitatea aceste
institutii se manifeste prin faptul ca ea cuprinde norme din drept constitutional, drept adminstrativ ,muncii, penal,
etc. In prezent majoritatea doctrinarilor considera ca serv . poate fi inteles in 2 sensuri: restrins si larg. In sensul larg
prin serv.public intelegem exercitarea de fuctionarul public a obligatiilor sale in organele statale. In sens restrins prin
serv.public intelegem exercitarea de functionarii publici executare obligatiilor in cadrul autorit.publice. Prin
autoritatea publica intelegem acea parte componenta a aparatului de stat care activ din numele statului pentru
satisfacerea intereselor populatiei dispunind in acest sens de anumite drepturi, ca exemplu: aplicarea fortata de
constringere, adoptarea unor acte normative cu caracter special, etc.
Potrivit art.1 din legea serv.public serviciul public reprezinta totalitatea autoritatilor publiece si activ.persoanelor ce
ocupa in aparatul acestor organe indreptate spre realizarea imputernicirilor acestor autoritati in scopul dezvoltarii
economiei, culturii sferii sociale, s.a. Observam ca definitia legala corespunde cu definitia docctrinara. Aceasta
include in sine 2 elemente:
1.totalitatea uatoritatilor publice
2.activitatea persoanelor ce ocupa posturi in cadrul acestor autoritati.
Clasificare
1. Autoritati publice
- Institutii publice
- Intreprinderi
2. In dependenta de faptul ce categorie de functii a statului realizeaza serviciul public deosebim:
- De legiferare
- Judiciar
- Administrativ
3. Din puct de veddre a raporturilor cu serviciile private:
- Servicii monopolizate de stat sau de unitate teritorial
- Servicii pe care adm.publica le exercita in paralel cu persoanele particulare autorizate
4. Dupa teritorii:
- Locale
- Nationale
- Internationale.

2, Principiile generale sunt acele reguli generale care constituie temeiul realizarii competentei sarcinile si functiile
autoritatilor publice. Principiile serv.public sunt de 2 feluri:
1. Principii constitutionale- sunt acele care sunt prevazute de constitutie.
2. Principii organizationale- sunt prevazute in mai multe acte normative, principalul act fiind Legea serviciului
public.
In cazul in care functionarul public I se incredinteaza o insarcinare a carui legalitate este indoelnica el are
obligatia sa informeze nemijlocit autoritatile erarhic superioare, iar daca insa insarcinarea ramine in vigoare sa
eexecute insarcinarea daca se confirma legitimitatea ei. La solicitarea functionarului ,insarcinarea a carei legallitate
trezeste indoieli, se emite in scris. In cazul dat raspunderea pentru efectuarea indeplinirii insarcinarii o poarta
organul superior.
Functionarul public in activitatea sa nu trebuie sa se conduca de nici o ideologie a unui partid politic.

3.Functia publica ca un fenomen juridic inerent a dreptului public si in special al dreptului administrativ
apare odata cu infiintarea primelor autoritati publice. Definitia legala a functiei publice o intilnim in art.1 al
legii serv.public .Functia publica reprezinta unitatea primara aautoritatii publice care determina rolul si locul
cetatenilor in sitemul serviciilor publice.
Trasaturile functiei publice:
1. . Si reprezinta elementul cel m.simplu din cadreul autoritatii
2. Reprezinta o totalitate de atributii, drepturi si obligatii ce constitutuie o parte a competentei serv.public.

3. Functia publica si statutul ei juridic se instituie de parlament, presedintele republicii moldova, de guvern si
alte autoritati publice locale sau centrale.
4. Se exercita in mod continuu si permanent.
5. F.publica este instituita pentru satisfacera unui interes general.
Natura juridica a functiei publice. In prezent exista 2 teorii referitor la natura juridica a functiei publice:
1. Defineste functia publica prin intermediul unor institutii ale dreptului civil si in special a contractului de
mandat. Doctrina franceza explica esenta functiri publice prin intermediului contractului public si anume
contractul administrativ.
2. Teoria statului legal priveste functia publica ca un statut legal deoarece actul de instituire a acesea e
intodeuna un act de autoritate.
In prezent inRM se observa natura juridica dubla a functiei publice. Statutul juridic include drepturi, obligatii,
responsabilitati ale functiei publice precum si exigente fata de pregatirea profesionala.
Clasificarea fuctiri publice:
1. Functii publice de rangul intii. Din aceasta categori- viceminstrii, conducatorul cancelariei de stat, consilierul:
presedintelui, primministrului si parlamentului.
2. F.publici de rangul doi (conducatori de unitate a aparatului parlamentului, conducatori de unitate a apratului
presedintelui RM, conducatorii de directii, sectii din autoritatile adm.publice teritoriale, conducatori d e
directii sau sectii cu statut special).
3. Functionari de gr.3, din aceasta categorie fac parte ceilalti.
In doctrina functionarii publici se devizeaza I n2 categorii: f.publici de conducere si de executie.

4,Functiile

organelor statele se realizeaza in procesul activitatii functionarilor publici ce sunt responsabili de


continutul, calitatea si administrarea, oportunitatea si legalitatea in cadrul aparatului de stat. Ca si incazul serv.public
termenul functionarului public poate fi inteles in sens larg si restrins. In sens larg prin funct.public intelegem
persoana care in modul stabilit de lege ocupa o fnctie in cadrul, adica autoritatea publica, institutie publica , de stat
sau municipala. In sens restrins prin funct.public intelegem doar acea persoana ce ocupa o functie publica in
autoritatea publica.
Potrivit art.1 a legii serv.public functionar public inseamna persoana care ocupa functie de stat remunerata si
care dispune de ranguri si grade in conformitate cu legea. Trebuie de mentionat ca legea serviului public nu se
rasfringe asupra tuturor functionarilor din cadrul autoritatilor publice existente in stat.Dde exemplu art.3 din legea
serv.public prevede ca actiunea legii nu se extinde asupra presedintelui RM, deputatilor in parlament, membrilot
guvernului, judecatorii curtii constituitionale, membrilor consiliului suprem al magistraturii, s.a. subiecti prevazuti de
lege.
Trasaturile functionarului public:
1. Cetatean al RM.
2. Este investit legal in functia publica
3. Dispune de ranguri si grade potrivit legii.
4. Dispune de un statut juridic special.
5. Activeaza si-si desfasoara activitate in vederea functiilor statului.
6. Activitatea este remunerata din contul bugetului statului.
Clasificarea functionarlor publici:
1. clasificare legala a functionarilor publici gasim in art.9 a legii serviciului public.
2. In dependenta de criteriul obligatiilor profesionale se calsifica in :
- Civile
- Functionari exercita atributii in cadrul organelor militarizate
3. In dependenta de caracterul atributiilor ce determina rolul functionarilor in exercitare functiei statale
deosebim:
- Conducatorii ce se afla in fruntea organelor statale avind cele mai largi atributii.
- Persoanel cu functii de raspundere- sunt acei functionari care ocupa functii de conducere in cadreul
servicilor publice.
- Reprezentatii puterii administrative. Ei sunt acei care sunt in drept de a inainta diferite cerinte cu caracter de
putere , ca de exemplu darea indicatiilor spre executarea obligatorie de catre populatie. La fel sunt in drept
de a aplica masuri de constringere. Specific pentru reprezentantii puterii administrative este faptul ca inttre
ei pe de o parte si particularii pe de alta parte exista raporturi de subordonare.
- Specialistii reprezinta de regula cea mai numeroasa grupa de functionari publici in cadrul aparatului statal
si participa direct la relizarea functiilor serviciului public.

Personalul auxiliar. Sunt acei functionari publici care prin exercitarea sau atributia lor creaza conditiile
necesare pentru functionarea eficienta a serviciului public. Actiunile personalului auxiliar nu produc efecte
juridice.

5.Raportul de functie publica sub aspectul naturii juridice represzinta un raport juridic complex cu drepturi si
obligatii reciproce intre subiectii participante. Oparte din aceste drepturi si obligatii au caracter general referinduse
la toti functionarii publici. Obligatiile functionarilor publici se clasifica in:
1. legale
2. Contractuale
3. Individuale si colective
In art.10 alin1 al legii serv.public funtionarul public are urmatoarele drepturi: sa dea decizii, sa avanseze in serviciu,
sa fie remunerat, sa se asocieze in sindicate, sa benificieze de protectie juridica in corespundere cu statutl sau.
Obligatiile funct.public. in onformitate cu legea serv. Public functionarul are obligatiile:
- Sa exercita la timp si calitativ deciziile autoritatilor publice in problema ce tin de competenta lui.
- Sa dirijeze sectorul de munca ???
- Sa manifesteze initiativa si perseverenata
- Ssa aisigure indeplinirea sarcinilor ce sau in fata autoritatilor publice
- Sa examineze la timp propunerile, cererile si plingerile cetatenilor in domeniul activitatii sale.

6.Incompatibilitati si interdictii.
Legiuitorul pentru a garanta o activitate ireprosabila a serv.public a stabilit pe linga drepturi si obligatii un cerc de
interdictii inaintate fata de functionarul public. Scopul principal al interdictiilor consta in prevenirea abuzulurilor din
parte funct.publici si asigurarea functionarii efective a serv.public. Art.11 alin.3 a LegServPublic prevede ca
functionarul public nu are dreptul sa detina 2 functii in acelasi timp sau sa cumuleze o alta functie prin contract sau
acord cu exceptia activ.stiintifice didactice si de reprezentare a statului in unit.economice. Incompatibilitatile pot fi
clasificate in :
1. Constitutionale(art.99 constitutie).
2. Legale.
Functionarul public nu are dreptul sa fie imputernicit de terte persoane in autoritatea publica in care este
angajat. Reprezentarea intereselor unor terte persoane in autoritatea publica ar duce la crearea situatiei in care
functionarul public ar folosi atributiile lui de srviciu pentru interesele particularilor ceea ce ar contraveni insusi
statutului functionarului public. Functionarul public nu are dreptul la detinerea a unor conturi nedeclarate in alte
banci din tari straine. Functionarul public nu are dreptul sa plece in delgatii peste hotare din contul persoanelor fizice
si juridice cu excepia deplasarilor de serviciu. Deasemena func.public nu are dreptul sa primeasca daruri si servicii
pentru indepliirea atributiilor de serviciu cu exceptia semnelor de atentie simbolice conform normelor dreptului de
politette si ospitalitate recunoscute de normelor legale.
Funct.public nu arte dreptul sa participe la greve care deregleaza functionarea autoritatilor publice
respective de a carui activitate depinde asigurarea socieetatii cu bunuri si srvicii de importanta vitala. Deasemenea
funct.public nu are dreptul sa participe la jocuri de noroc cu bani sau alte valori sau sa faca pariuri. In urma incalcarii
interdictiilor mentionate apar anumite consecinte negative si anume functionarul public este avertizat de
conducatorul activ.publice sa abandoneze activitatea legala. In confromitate cu legea serv.public art.11 alin.4 daca
dupa espirarea unei luni de la data avertizarii functionarul public nu inceteaza activitatea legala el urmeaza a fi
concediat din functia publica.

7.Regelementarea adm.juridica a aservicului public reprezinta totalitatea normelor de drept ce


reglemnteaza procedura de acces la functia publica, modurile de ocupare avansarea in serviciului public si caile de
incetare aserviciului public.
Accesul la sericiul public si investirea in functie. Institutia recrutarii functionarilor publici a parcurs o cale
lunga pornind de la recunoasterea metodelor nedemocratice de selectare a functionarilor publici si dezvoltinduse
pina la metoda democratica de recrutare. Conditia de acces la functia publica de regula este inteleasa ca fiind acele

elemente specifice functiei publice prin care legiuitorul garanteaza valorificarea profesionala a viitorilor functionari
publici limitind arbitrarul in selectia acestora. Legislatia prevede urmatoarele conditii de acces la functia publica:
1. Persoana tre sa fie cetatean a RM. Acesta conditie are un continut politic deoarece detinerea functiei publice
presupune activitatea in intereselor RM.
2. Traiul permanent pe teritoriul RM.
3. Posedarea studiilor superioare.
4. Persoana tre sa cunoasca limba de stat.
5. Persoana trebuie sa depuna o declaratie cu privire la venit.
6. Persoana tre sa aiba virsta de 18 ani si sa dispuna de capacitate de serviciu.
Modul de ocupare a functiei publice. Aceasta este determinata de legislatia in vigoare luinduse in consideratie
urmatoarele particularitati:
1. Specificul statutului autorit.publice.
2. Domeniul in care autoritatea activeaza
3. Tipul functiei publice.
Articolul 14 alin.1 din LServPublic prevede ca ocuparea fuctiei publice se face prin angajare, numire, alegere
si concurs. Amgajare ca metoda de ocupare a functiei publice a fost raspindita in URSS si presupune angajarea
functionarului public ca specialist. Prin numire se ocupa functiile de conducere sau functiile de raspundere si se face
prin acte administrative de autoritatile ce poarta diverse in dependenta de organul care il numeste. Actul de numire
este un act al organului competent ssau a persoane cu functia de raspudere ce determina momentul aparitiei
imputernicirilor functionarului public. Alegerea ca mod de ocupare a functiei publice reprezinta o particularitate
interna a oricarui stat democratic. Alegerea reprezinta un mod complex de ocupare a functiei publice ce cuprinde:
1. Existenta unei functii vacante
2. Declararea procedurii de alegere.
3. Depunerea candidaturii.
4. Alegerea, validarea alegerilot si investirea in functie.
5. Depunerea juramintului
Actul de baza ce constituie temeiul de investire in functie publica prin alegere de actul de confirmare legalitatii
alegerii si de validare a mandatului emis de organul competent in dependenta de functia ocupata . concursul este
considerat cel mai obiecti si transparent mod de ocupare a functiei publice si este raspindit in toate statele
democratice. Concursul poate fi definit ca operatiuni de evaluare de catre un juriu a candidatilor in ocnformitate cu
meritele lor. Actul normativ de baza ce reglementeaza desfasurarea concursului este regulamentul cu privire la
organizarea concursului pentru ocuparea functiei publice vacante in autoritatile publice. Regulamentul este din 7
noiembrie 1977. Concursul se desfasoara in 2 etape:
1. Existenta functiei vacante,c are cuprinde:
- Informarea populatiei prin intermediul mijloacelor mass media despre orgasnizarea concursului;
- Prezentarea de ctre candidat a documentelor necesare la autoritatea publica ce organizeaza concursuri;
- Anintarea candidaTILOR DESPRE DATA, LOCUL,timpul petrecerii concursului.
2. Desfasurarea concursului ce include:
- Studierea documentelor depuse
- Conversatia individuala
- Testarea
- Proba practica
Reesind din legislatie si practica concursul poate fi de 2 feluri:
1. Concursul intern- ce este utilizat ca mod de avansare pentru persoanele care deja activeaza in cadrul
autoritatilor publice.
2. Concursul extern. Se organizeaza pentru toti cei ce se incadreaza din afara serv.public.
La incadrarea in serviciul public prin angajare ori numire partile pot conveni asupra unei perioade de proba in care
persoana se verifica daca corespunde functiei. Termenul perioadei de proba nu poate depasi sase luni. Daca
persoana ocupa functia publica prin alegere sau concurs atunci ea nu este supusa perioadei de proba.
Avansarea in serviciu al functionarului public. Daca ne referim la modul de avansarea fuctionarilor publici putem
delimita 2 sisteme de baza ale srv.public:
1. Sistemul de cariera. Este cel in care functionarul nu este recrutat pentru a ocupa o functie determinata. Cea
mai importanta trasatura a acestui sistem consta in aceea ca drepturile si obligatiile functionarului public

sunt stabilite de lege sau de statute speciale si nu de contractul de munca. Sistemul de cariera este unul
inchis caruia ii sunt specifice stabilitatea si continuitatea qactivitatii functionarului public. Prin cariera
intelegem dezvoltarea in timp a situatiei profesioanale a functionarului public incepind de la recrutarea lui si
pina la sfirsitul activitatii profesionale.
2. Sistemul de posturi. Este prezent atunci cind functionarul public este recrutat in vederea ocuparii unei functii
sau a unui anumit post. Astfel functionarul public trebuie sa corespunda unor cerinte stricte prezenta carora
ear permite sa ocupe functia respectiva. Specificul acestui sistem consta in faptul ca functionarul este
deplasat intro situatia contractuala. Anume contractul incheeat de adm si functionar va determina drepturile
si obligatiile lui. In cadreul acestui sistem functionarului nui este asigurata stabilitatea functiei si doar
incheerea unui nou contract ii va permite sa activezea in continuare in ser.public. Trasatura pozitiva a cestui
sistem consta in faptul ca are loc mobilitatea permanenta a serv.public bazata pe recrutarea continua a
functionarilor din extereior. Ca trasatura negativa putem arata lipsa unei clasei stabile si profesioniste de
functionari publici. Sistemul de posturi este intilnit in majoritatea statelor europene si alte state
democratice. Dreptul la avansare in serviciu benecifiaza functionarii ce au dat dovada de spirit de initiativa
de rezultate in munca si care isi perfectioneaza continuu pregatirea profesionala. Functionarii publici
urmeaza sa treaca concursurile de perfectionare odata la 4 ani. Aceasta perioada e determinata de faptul ca
functionarii publici sunt supusi unor atestari periodice. Subiectul atestarii este comisia de atestare organizata
de autoritatea publica, iar obiectul atestarii este functionarul in privinta caruia autoritatea decide
corespunderea acestuia functiei detinute. Una de modalitatile de avansare in serviciul a functionarului public
consta in conferirea unui grad de calificare superior, care se confera de autoritatea publica care a angajat
functionarul. Gradele de calificare a functionarului public se confera pe viata. Functionarul public poate fi
retrogradat numai prin hotarirea instantei de judecata si numai in 2 cazuri:
1. Functionarul a savirsit actiuni ilegale ce prevad raspundere penala.
2. Gradul de calificare a fost conferit cu incalcarea procedurii prevazute de legislatia in vigoare.
Incetarea raporturilor de servicii existente intre functionar si serviciul public. Temeiurule incetarii pot fi
delimitate conventional in dependenta de faptul cine este initiatorul stopari iactivitatii sau relatiilor de serviciu in
urmatoarele grupe:
1. Din initiativa functionarului. Inctarea serviciului public din initiativa functionarului are loc prin demisia llui.
Cererea de demisie prevede forma scrisa si produce efecte juridice din momentul aprobarii ei de conducerea
autoritatii care la investit in functie.
2. Din initiaiva autoritatii publice. Are loc in baza legislatiei publice si anume art.86 CodulMuncii si deasemenea
in baza Legii Serv.Public.
3. In dependenta de vointa partilor.

8.Stimularea

si raspunderea juridica a functionarilor publici. Masurile de stimulare pot fi clasificate in: morale,
materiale, colective, individuale. Cea mai prestigioasa forma de stimulare este conferirea cu destinctie de stat. in
articolul 1 al Legii cu privire la destinctie de stat destinctiile de staat sunt ordinele, medaliile, si titlurile onorifice ce
se confera in semn de recunoastere si aprecierea a meritelor persoanelor ce sau evidentiat.
Raspundera juridica a funct.publici. Raspunderea juridica consta nu numai in asumarea unor consecinte
negative de autorii faptei ilegale ce are deasemenea scop de stimulare a activitatii serv.Public. Sunt recunoscute
urmatoarele forme ale raspunderii juridice: disciplinara, material, contraventionala si penala(unii teoriticieni mai
recunosc si raspunderea constitutionala).
Raspunderea disciplinara consta in aplicare functionarului unei sanctiuni disciplinare in cazul neexercitarii
sau exercitarii necorespunzatoare a functiei. Temeiul atragerii la raspundere disciplinara este savirsirea unei abateri
cu vinovatie. Sanctiunile disciplinare conform art.206 codul muncii sunt:mustrarea, avertismentul si concedierea.
Raspunderea contraventioanala are trasaturile ei specifice: survine in cazul savirsirii unei contraventii, persoanele cu
functii de raspundere sunt recunoscute de actele normative in vigoare, de regula se aplica amenda ca forma de
sanctiune, sanctiunile sun aplicate de catre persoanele oficiale imputernicite cu asemenea atributii, raspundera
contraventionala nu treuie confundata cu raspunderea penala. Raspundera materiala apare in cazl cind functionarul
prin actiunile si inactiunile sale a cauzat serviciului public sau a particularilor un prejudiciu material. Raspundera
materiala poae fi limitata si deplina. Raspunderea material a functionarului public este reglementata de art.333 pina
la art.347 CodulMunciiRM.
Raspundera penal este prevazut de cap.15 codul penal RM.

Tema: Formatiunile nestatale. Institutile si cetatenii ca subiect ai dreptului administrativ.


1. Formatiunile nestatale si drepturile lor in domeniul administr. Publice
2. Reglementarea administrativ juridica a formatiunilor nestatale
3. Statutul administrativ juridic al cetatenilor RM, al cetatenilor straini si apatrizi.
4. Statutul administrativ al intreprinderilor si institutiilor.
Surse legislative:
Legea privind partidele si alte org.social politice. (nr. Legii 718).
Legea cu privire la asociatiile obstest nr.837.
Legea cu privire la culte nr.979
Legea cu privire la cetatenia republicii moldova nr.1024 .
Legea cu privire la statutul juridic al catatenilor straini si al apatrizilor nr.275

1.Prin formatiuni statale intelegem o asociatie benevola constituita pe baza unor interese comune in
vederea realizarii scopirilor prevazute un statutul acesteia. In RM sunt cunoscute m.multe categorii de formatiuni
nestatale ca exemplu. Partide , asociatii obstesti, culte religioase si altele. Prin partid politic intelegem asociatia
benevola constituita pe baza comunitatii de principii si scopuri care contribuie la realizarea vointei politice a unei
anumite parti a populatiei prin cucerirea in mod legal a puterii de stat. Asociatiile obstesti reprezinta formatiunile
benevole de sinestatatoare de autogestionare constituita prin libera manifestare a vointei cetatenilor asociati pe
baza de interese profesionale si de alta natura in vederea realizarii drepturilor civile, economice, sociale , culturale ce
nu au drept scop obtinerea profitului. Intre partidele politice pede o parte si asociatiile obstesti pe de alta parte
exista deosebiri:
1. dupa calitate de membru membru al partidului poate fi numai cetRM, precind membru al asociatiilor
obstesti poate fi si cetatenii straini.
2. dupa virsta membrilor. Mu lembru al partidului poate fi persoana care a implinit 18 ani si are capacitate de
exercitiu, iar in cazurile asociatiilor obstesti virsta poate fi m.mica de 18 ani.
3. In cadrl partidelor in mod obligatoriu este consemnata calitate de membru, insa in cazul asociatiilor
obste//////
4. partidele politice au ca scop obtinerea puteriide stat, iar asociatiile obstesti sun apolitice.
5. pentru ca un partid sa fi inregistrat este nevoie de minimum 5000 semnaturi, iar la asoc.obstest nr. Minim
3 persoane.
6. O persoana nu poate fi membru a 2 partide politice, pe cind la asociatiile obstesti interdictia lipseste.
Toate formatiile nestatale dispun de o capacitate juridica administrativa care include totalitatea drepturilor
acestora ce apar in cadrul organelor administratiei publice. In prezent in toate statele democratice functioneaza
principiul neamestecul statului in activ. organelor nestatale. Potrivit art.11 a Legii cu privire la asociatiile obstesti
statul poate sa acorde sprigin prin finantare cu destinatie speciala la cererea acestora. Statul este in drept sa acorde
privilegii financiare, adica sa scuteasca de impozite, acele asociatii obstesti ce urmaresc beneficiu public si nu cel
personal.

2.Reglementarea

juridica reprezinta totalitatea normelor juridica care stabilesc modul de infiintarea si


inregistrarea a formatiunelor nestatale precum si activitatea acestora, modul de conlucrare cu organele adm.publice
si incetarea conlucrarii cu organele administratiei publice. De regula formatiunile nestatale sunt in drept sa activeze
numai dupa inregistrarea lor de organele corespunzatoare.
Statutul partidului politic sau al altei organizatii social-politice se inregistreaza la Ministerul Justitiei in
termen de 1 luna de la data prezentarii tuturor documentelor necesare. Decizia MinJustitiei poate fi atacata la curtea
suprema de justitie. Statutul asociatiilor pbstesti este inregistrat la MinJustitiei in cazul in care este vorba de asociatii
obstesti republicane, internationale sau locale. Ministerul Justitiei detine registrul de stat al asociatiilor obstesti.
Activitatea partidelor politice si asociatiilor obstesti sunt controlate de catre Ministerul Justitiei.
Suspendarea si incetarea activitatii formatiunilor nestatale apare in cazul in care formatiune obsteasca a fost
avertizata de organul statal care la inregistrat in momentul in care nu sia indeplinit obligatiile asumate. In cazul in
care organul statal a cerut asociatiilor obstesti sa se inregistreze, iar acestea nu au indeplinit aceasta cerinta in
termen de 10 zile de la inceperea activitatii atunci formatiunea obsteasca fa fi suspendata pe 6 luni activitatea ei,
prin hotarirea de judecata.
Activitatea partidului politic sau alte organizatii politice va fi suspendat numai in cazul in care a fost incalcata
constitutia RM. Suspendarea activ.partidului politic are loc prin decizia MinJustitiei si tot ele este obligat sa

avertizeze in forma scrisa partidul politic despre incalcarea constitutiei. In perioada campaniei electorale
activ.partidului poate fi suspendata doar de curte suprema de justitie pe termen max 6 luni.
Incetarea activitatii part politic poate avea loc in cazurile:
1. Autodizolvarea conform prevederilor statutare,
2. dizolvarea prin hotarirea Curtii supreme de Justitie,
3. prin ///////
Autoritatea care a decis dizolvarea partidului in mod obligatoriu anunta MInJustitiei care va introduce
modificarile in registru.
3.Prin statut a dmjuridic al cetatenilor RM intelegem totalitatea normelor juridice ce reglementeaza modul de
dobindire a cetateniei RM ,drepturile si obligatiile in deomeniul administratiei precum si perderea cetateniei.
Autoritatile publice ce au atributii referitoare la cetatenie sunt:
1. presedintele RM cre solutioneaza problemele cetateniei conform legislatiei in vigoare si emite decrete in
cadrul acordarii redobindirii, renuntarii si retragerii cetateniei RM.
2. Departamentul de tehnologii informationale, care primeste de la persoanele cu domiciliu legal si obisnuit
pe terit RM cererea privind informatia despre solicitant si intocmeste un aviz argumentat.
3. Ministerul Afacerilor Externe.
Drepturile si obligatiile cetRM in domeniul admin publice sunt:
1. dreptul de a alege si de a fi ales
2. dreptul de a participa la adm. treburilor publice.
3. Libertatea intrunirilor
4. Dreptul la petitionare s.a.
Statutul cetatenilor straini si a apatrizilor. Cetatenii straini si apatrizii se bucura de aceleasi drepturi si obligatii ca si
cetateniiRM cu exceptia a celor drepte prevazute de lege. Ei nu au dreptul: de a ocupa functia publica, dreptul de a
alege si de afi ales, dreptul de a participa la referendum si nu sunt obligati de a face serviciul militar.

4.Intreprinderile si institutiile reprezinta o categorie de persoane care spre deosebire de autoritatile


administrative nu exercita conducerea sociala ce satisfac cerintele economice, cilturale ale cetatenilor. Statul
administrativ juridic al intreprinderilor si institutiilor reprezinta totalitatea de norme ce prevad modul de infiintare a
acestora, corelatia acestor organe cu autoritatile adm.publice precum si incetarea activitatii lor. Daca ne referim la
corelatia intreprinderilor si institutiile in raport cu admin.publica putem scoate in evidenta urmatoarele principii:
1. principiul neamestecului statului in activitatea ineprinderilor si institutiilor.
2. inregistrarea de catre stat a inteprinderilo si institutiilor.
3. principiul prezentarii de catre intr si institutii ai nformatiilor necesare catre autoritatea administrativa.
4. Respectarea de catre inttreprinderi si institutii ai legii muncii, normelor sanitare si a protectiei mediului
inconjurator.
Tema. Actele administrative. In cartea lui Creanga
Rema. Conteciosul administrativ. Este in lege