Sunteți pe pagina 1din 15

ROBESCU ADELINA-CRISTINA _____________________________ FIZOPATOLOGIA LOCOMOIEI

CAPITOLUL I PATOLOGIA LOCOMOIEI


1.1 Micrile involuntare
Micrile involuntare (diskineziile, hiperkineziile) sunt micri ce apar independent de
voina bolnavului, n repaus, postur (meninerea unei poziii) sau n micare. Pentru a se
da o just interpretare semiologic diskineziilor este necesar ca acestea s fie finalizate sub
multiple aspecte: amplitudinea, ritmul, bruscheea, polimorfismul sau stereotipia, teritoriul,
continuitatea n timp, legtura cu repausul muscular sau cu efortul tonic sau fazic, etc.
Inspecia clinic va fi completat uneori de palpare i chiar de nregistrri grafice (n
special n cazul tremurturilor).

1.2 Convulsiile sunt micri involuntare brute, ritmice ducnd la deplasarea


segmentelor, aprnd ca expresie a excitrii scoarei cerebrale motorii sau n urma
transmisiei unor impulsuri din alte zone corticale, sau din regiunea centrocefalic.
Convulsiile generalizate din epilepsie (grand mal) apar intermitent, n crize ce se nsoesc
de pierderea cunotinei, avnd iniial un caracter tonic, urmat de contracii clonice
sincrone a cror amplitudine este crescnd, n timp ce frecvena lor scade spre sfritul
crizei. Convulsiile localizate din epilepsia jacksonian se extind pe toat zona muscular
corespunztoare focarului cerebral de excitaie pe ntreaga zon motorie aferent unui
hemicorp n conformitate cu somatotopia scoarei, generalizndu-se n unele cazuri
(generalizarea crizelor jacksoniene este urmat de pierderea cunotinei).

1.3 Tremorul (tremurtura) este o micare oscilatorie ritmic datorit contraciei


alternative a unor grupe de musculare antagoniste. n afara tremurturilor fiziologice care
apar in condiii de oboseal, frig, emoii, acest tip de diskinezii survin intr-o serie de
circumstane patologice:
- tremorul parkinsonian este de tip postural, tinznd s dispar n repaus i n cursul
micrilor voluntare; este amplu i rar (4-6 oscilaii pe secund ), motiv pentru care a fost
comparat cu numrtoarea banilor de hrtie. Tremorul este augmentat de emoii i dispare
n somn. Iniial apare la membrul superior, unilateral, dar cu timpul tinde s se
generalizeze, extinzndu-se la picior sub form de pedal, precum i la pleoape, buze, etc.
- tremorul cerebelos spre deosebire de tremorul parkinsonian are caracter intenionat
(apare n micare i se exagereaz spre sfritul acesteia) i cuprinde predominant
segmentele proximale; mai rar i neregulat ca amplitudine, direcie de oscilaie i ritm. n
4

ROBESCU ADELINA-CRISTINA _____________________________ FIZOPATOLOGIA LOCOMOIEI

ansamblu este totui un tremor rar i de mare amplitudine. Se mai descrie un tremor
cerebelos static (de repaus) care cuprinde in special capul;
- tremorul bassedovian este rapid (10-12 oscilaii pe secund) i are mic amplitudine;
- tremorul alcoolic este fin, neregulat, diminund dup ingestia de alcool.
- tremorul mercurial are caracter intenionat i debuteaz la nivelul buzelor i limbii
tinznd s coboare ulterior in jos.
- tremurturi mai puin caracteristice se ntlnesc in cele mai diverse intoxicaii: saturnism,
tabagism, cafeism, intoxicaia cu arsenic, etc.
- tremurtura n diverse forme de nevroz: relativ discret i neregulat n nevroza
astenic,polimorf n nevroza pitialic. n degenerescena hepato-lenticular tremorul
mbin caracterul extrapiramidal postural cu cel cerebelos intenionat. Se mai descrie o
tremurtur esenial (ereditar) prezent la mai muli membrii ai aceleai familii fr a fi
asociat cu alte semne neurologice, precum i o tremurtur senil, considerat de unii
autori tot esenial, sau n ultim instan cu substrat arteriosclerotic extrapiramidal
supraadugat.
Micrile coreice sunt micri involuntare, brute, aritmice, de amplitudine
variabil, polimorfe, dezordonate, ilogice patazitand micrile voluntare pe care le
deformeaz, dar persistnd i in repaus.
Aceste diskinezii reprezint simptomul cardinal al coreei acute, precum i al coreei
degenerative cronice, in aceast ultim afeciune avnd caracter mai puin brusc. In unele
hemiplegii vasculare apar fenomene coreice cantonate in jumtatea de corp afectat
( hemicoreea hemiplegicilor). Substratul lezionar al fenomenelor coreice se situeaz la
nivelul neostriatului.
Micrile atetozice au caracter mai lent dect cele coreice, cuprinznd segmentele
distale, avnd caracter torsionat. Fr s fie absolut stereotipe, sunt mai puin variabile
dect micrile coreice.
Micrile atetozice se ntlnesc n hemiplegiile infantile, atetoza dubl congenital i unele
sindroame talamice.
Pseudoatetoza este o micare involuntar asemntoare atetozei, care apare in
postur, dar nu se datorete unei leziuni extrapiramidale, ci tulburrilor de sensibilitate
profund. Spre deosebire de atetoz, aceast diskinezie apare sau se accentueaz dup
nchiderea ochilor, in absena controlului vizual.

ROBESCU ADELINA-CRISTINA _____________________________ FIZOPATOLOGIA LOCOMOIEI

Hemibalismul este o micare involuntar ampl, brusc, de azvrlire a unui


membru (de obicei superior) din poriunea sa proximal. Se datoreaz lezrii corpului
subtalamical lui Luys, de cele mai multe ori de patologie vascular.
Fasciculaiile sunt contracii sincrone ale fibrelor aparinnd aceleiai uniti
motorii. Clinic se prezint ca nite micri vermiculare ale unui grup de fibre musculare
vizibile sub pielea bolnavului.
Aceste micri involuntare nu duc la deplasarea segmentului de membru. Cnd apar in
circumstane fiziologice (frig, oboseal) durata lor e efemer. Persistena lor are
semnificaie patologic i denot o iritaie a pericarionului neuronului motor periferic care
precede leziunea acestuia. Fasciculaiile se ntlnesc frecvent in poliomielita anterioar
cronic, scleroza lateral amiotrofic, miopatia spondilozic.
Ele nu apar in lezarea brusc a neuronului motor periferic (poliomielita acut epidemic) i
apar rar i sporadic in leziunile axonale (polinevrite, poliradiculonevrite, mononevrite).
Percuia muchiului exacerbeaz fasciculaiile favorizand examinarea lor.
Miocloniile sunt contracii brute, ample, aritmice ale unui muchi sau mai multor
grupe musculare, ducnd sau nu la deplasarea segmentelor de membru. La fel ca i
fasciculaiile miocloniile nu dispar in timpul somnului. Ele apar n encefalita epidemic,
epilepsia mioclonic, epilepsia parial continu, etc.
Torticolisul spasmodic este o contracie tonic producnd rotarea i nclinaia
capului. Cauzele sale sunt organice (leziuni extrapiramidale) sau funcionale ( nevroza
isteric).
Spasmul de torsiune este contracia tonic de rsucire a trunchiului i gatului
avnd ca substrat leziuni difuze ale nucleilor centrali, datorate diverilor factori etiologici.
Se asociaz cu alte diskinezii extrapiramidale (coree, atetoz, etc.)
1.4 Ticurile sunt micri involuntare cu caracter stereotip i pseudogestual care
intereseaz mai mult muchii extremitii cefalice. Pot fi anihilate pentru o perioad de
timp prin eforturi de voin, ceea ce sugereaz o origine funcional, dar apariia lor dup
encefalit denot de mai multe ori substratul net organic, extrapiramidal.
Ticurile motorii apar de obicei in aceeai parte a corpului, zona variind de la o persoana la
alta. Gesturile nu sunt identice de la o persoana la alta, nici chiar cnd este implicata
aceeai parte a corpului. Exemple de ticuri motorii complexe sunt echopraxia (repetarea
gesturilor altor persoane) i copropraxia (gesturi obscene sau interzise). In timp, ticurile
sunt mai rare intr-o parte a corpului i ncep sa fie tot mai dese n alt zona a corpului.

ROBESCU ADELINA-CRISTINA _____________________________ FIZOPATOLOGIA LOCOMOIEI

Ticurile vocale sau fonice sunt sunete involuntare produse prin trecerea aerului prin nas,
gura sau gat. Aceste sunete variaz de la simple - dregerea vocii, pana la verbalizarea
silabelor sau a cuvintelor. Exemple de ticuri verbale sunt coprolalia (repetarea unor cuvinte
obscene), echolalia
(repetarea auzite recent), palilalia (repetarea cuvintelor sau sunetelor proprii). La fel ca
ticurile motorii, cele verbale variaz in timp, putndu-se ameliora sau agrava.
Ticurile simple (motorii sau vocale) implica un singur grup muscular: strns din umeri,
dresul vocii, mucarea buzei, grimase faciale, clipit, srituri, aplecarea sau smucirea
capului, trasul nasului, pufit, tuse, etc. Ticurile simple nu trebuie sa fie confundate cu alte
tipuri de comportamente precum rutina, automatismele, sau spasmele si distoniile de
origine neurologica sau neurochimic. Din acest motiv este necesara prerea unui
neuropsihiatru, pentru a se stabili daca exista o componenta organica in producerea
comportamentului (ticuri secundare).
Ticurile complexe motorii implica mai multe grupe musculare, iar cele vocale includ
vorbire articulata, si sunt asemntoare (dar nu trebuie sa fie confundate) cu
comportamentului obsesiv - compulsiv. Categorisirea in simple sau complexe se realizeaz
si in funcie de debutul afeciunii,durata episoadelor si severitatea simptomelor. Ticurile
simple sunt mai rapide si mai inutile dect cele complexe, care pot avea aparenta unor
gesturi motivate. Ticurile complexe apar rareori in absenta celor simple. Un aspect
interesant este faptul ca ticurile verbale complexe pot aprea si la persoanele care
comunica prin limbajul semnelor.
Ticurile mai pot fi clasificate in primare - sindromul Tourette, ticuri cronice, ticuri
ocazionale; si ticuri secundare - motenite (simptome ale unor boli genetice) sau
dobndite in urma consumului unor substane sau ca manifestri patologice. Ticurile
secundare nu sunt considerate tulburri comportamentale ca atare.
Ticurile ocazionale debuteaz in general la nceputul copilriei si nu dureaz mai mult
de 1 an (dar mai mult de 4 saptamani), dei se pot repeta in episoade pe parcursul mai
multor ani. Ticurile ocazionale se pot schimba.
Ticurile cronice au o durata de mai muli ani, timp in care comportamentul rmne
neschimbat - ticurile sunt constante. Ticurile cronice sunt adesea multiple si apar in serii.
Cteodat este dificila diferenierea intre ticuri ocazionale, ticuri cronice si ticuri cronice
multiple.
Crampa funcional este contracia tonic a unui grup muscular care particip
constant la ndeplinirea unui act motor profesional, mpiedicnd desfurarea lui in
7

ROBESCU ADELINA-CRISTINA _____________________________ FIZOPATOLOGIA LOCOMOIEI

continuare, alte micri,independente de actul profesional, fiind nealterate la nivelul


micrilor respective. Se descriu o serie de crampe funcionale (profesionale): a
scriitorului, a violonistului, etc.

1.5 Clonusul
Clonusul este un fenomen piramidal ce se ntlnete in condiiile unei
hiperreflectiviti osteotendinoase foarte accentuate, prezena sa fiind o mrturisire a
leziunii de neuron motor central.
1.5.1 Clonusul rotulian const in trepidaii ritmice ale rotulei ce apar prin
alungirea tendonului cvadricepsului. Bolnavul fiind in decubit dorsal, cu membrele
inferioare extinse, examinatorul imprim o uoar flexie a gambei pe coaps cu ajutorul
minii stngi aplicate in regiunea poplitee. Cu mana
dreapt cuprinde rotula intre police i index i o mpinge brusc in direcie distil meninnd
poziia imprimat. Rspunsul reflex la aceast manevr const in apariia trepidaiilor
ritmice ale rotulei.
1.5.2 Clonusul piciorului ( clonus ahilean ) const in trepidaii ritmice ale
piciorului, ce apar prin prelungirea tendonului ahilean. Se examineaz prin flectarea
dorsal brusc a piciorului pe gamb de ctre examinator.
1.5.3 Clonusul minii ( trepidaia ritmic de flexie-extensie a minii pe antebra )
se obine mai greu, i anume prin extensia minii pe antebra, examinndu-se rareori in
clinic

1.6 Sindromul picioarelor nelinitite este o tulburarea ce se caracterizeaz prin tendina


nestpnit de a mica picioarele. Boala este destul de frecvent iar acesta afecteaz att
micarea pacientului, dar i somnul.
Oamenii care sufer de acest sindrom au simptome precum: furnicturi, arsuri sau uneori
chiar dureri i discomfort, motiv pentru care simt nevoia de a mica picioarele. Uneori,
aceste simptome pot aprea i la nivelul braelor. Afeciunea se poate dezvolta n
copilrie i tinde s apar la membrii aceleiai familii. n cele mai multe cazuri,
simptomele se agraveaz odat cu trecerea timpului. Simptomele se intensific mai ales
seara, iar uneori pot interfera cu programul de somn al pacientului. Sindromul a fost
descris pentru prima dat n anul 1945 de ctre neurologul Karl-Axel Ekbom, motiv
pentru care sindromul picioarelor nelinitite mai este denumit i sindromul Ekbom.

ROBESCU ADELINA-CRISTINA _____________________________ FIZOPATOLOGIA LOCOMOIEI

Cauzele care duc la dezvoltarea sindromului picioarelor nelinitite


Specialitii consider c sindromul picioarelor nelinitite este cauzat de un dezechilibru al
dopaminei, unul dintre principalii neurotransmitorii de la nivelul creierului. Sindromul
picioarelor nelinitite se transmite n familie, iar aproximativ 60% dintre persoanele ce au
boala au i un membru n familie care sufer de aceeai afeciune.
Dei oricine poate avea sindromul picioarelor nelinitite, boala este mai frecvent la adulii
n vrst i n cazul femeilor. Aproximativ 40% dintre femei experimenteaz temporar
simptomele sindromului picioarelor nelinitite n timpul sarcinii.
De asemenea, exist anumite boli, precum diabetul zaharat, deficitul de fier, artrita
reumatoid, insuficiena renal, care pot declana sindromul picioarelor nelinitite.
Simptomele sindromului picioarelor nelinitite
Simptomele sindromului pot varia de la uoare la grave. Acestea pot aprea ntr-o
perioada n care pacientul este supus stresului sau pot aprea frecvent i mai ales noaptea.
n cazurile severe simptomele se pot extinde i la nivelul braelor. Principalele simptome
sunt:
Disconfort la nivelul picioarelor i nevoia puternic de a mica picioarele
Prezena furnicaturilor, a senzaiei de mncrime sau a unei senzaii de curent electric
Simptomele apar n special atunci cnd persoana nu se mic sau pe timpul nopii
Simptomele pe timpul nopii sunt involuntare sau spasmotice i pot trezi n mod repetat
pacientul
Apariia de crampe la nivelul membrelor inferioare pe timp de noapte, fenomen ce
mpiedic un somn odihnitor
Ameliorarea simptomelor apare atunci cnd persoana se mic sau i maseaz
picioarele.
Simptomele pot s difere n funcie de severitatea afeciunii, iar, ocazional, acestea dispar
pentru anumite perioade de timp.
Diagnosticarea sindromului picioarelor nelinitite
Medicii pot diagnostica sindromul dup ce chestioneaz pacientul cu privire la istoricul
medical i al simptomelor. Pentru a fi diagnosticat corect cu sindromului picioarelor
nelinitite, pacientul trebuie s aib anumite simptome specifice:
9

ROBESCU ADELINA-CRISTINA _____________________________ FIZOPATOLOGIA LOCOMOIEI

Dorin nestpnit de a mica picioarele nsoit de senzaia de disconfort (crampe,


furnicaturi, mncarime, nepturi)
Simptomele se nrutesc n poziia de culcat
Simptomele sunt parial sau temporar atenuate de mersul pe jos sau de stretching
Simptomele se agraveaz pe timp de noapte.
Cu toate acestea, medicul poate recomanda anumite teste de snge, analize musculare sau
nervoase pentru a exclude alte cauze posibile pentru apariia simptomelor.
1.7 Distonia este o tulburare neurologic de micare. NU este o boal psihologic
i nici nu afecteaz intelectul. Semnalele necorespunztoare transmise de creier, determin
muchii, uneia sau a mai multor zone ale corpului, s se strng i rsuceasc, n mod
involuntar. Aceste spasme musculare foreaz corpul, sau pri a acestuia, la micri i
poziii incomode i dureroase, iar n acelai timp afecteaz i ngreuneaz realizarea
activitiilor zilnice.
Distonia poate afecta brbai, femei i copii, de toate vrstele. Aceast suferin este
considerat a treia cea mai frecvent tulburare de micare, dup tremor i boala Parkinson.
Poate fi o boal n sine sau parte a unei tulburri sau condiie medical complex i
dezvolt mai multe forme de manifestare. Medicii alturi de cercettorii n domeniul
medical, au dezvoltat un sistem de clasificare a Distoniei, care este utilizat n ghidarea
procesului de diagnosticare i tratament.
Cauzele Distoniei - Cauzele pot fi de origine genetic sau pot fi influenate de factori
externi, precum traumatismele fizice severe, expunerea ndelunga la anumite tipuri de
medicamente, condiii medicale de tip neurologic sau metabolic. Cu toate acestea, procesul
biochimic, exact, care declaeaz simptomatologia i apariia bolii rmne necunoscut,
fiind denumit generic, mecanism de Distonie. Oamenii de tiin ncearc, n mod activ, s
descopere modul n care simptomele apar i bnuiesc c mecanismul este comun pentru
toate formele de Distonie.
Formele Distoniei - Termenul de Distonie primar este folosit pentru a descrie un caz, n
care Distonie este simptomul predominant, iar persoana nu este afecatat de alte probleme
neurologice. Distonia secundar este asociat unui factor declanator extern sau a unei
condiii cunoscute (traume, expunere la medicamente, infarct, paralizie cerebral .a.).

10

ROBESCU ADELINA-CRISTINA _____________________________ FIZOPATOLOGIA LOCOMOIEI

Unele forme de Distonie afecteaz o zon specific a corpului, cum ar fi gtul, faa,
obrazul, ochii, membrele sau corzile vocale. Cnd afecteaz o singur parte a corpului este
denumit Distonie focal.
Distonia segmental afecteaz dou sau mai multe zone alturate ale corpului. Distonia
generalizat afecteaz membrele, trunchiul i alte zone majore ale corpului, simultan. Cnd
afeciunea apare pe o singur parte a copului, afectnd muchii zonelor acesteia, este
clasificat drept Hemidistonie. Cnd simptomatologia apare din cnd n cnd, n timpul
desfurrii unei activiti specifice a unei persoane, de exemplu pianist, scriitor etc., se
ncadrez n clasificarea Distoniei focale i poate afecta diferite pri Simptomele de
micare care apar n episoade, sunt denumite diskinezii paroxistice.
1.8 Scleroza laterala amiotrofic (SLA) fibrilara consecutiv determina o duritate
particular (scleroza lateral) la nivelul esuturilor afectate (ura 370-l). O caracteristica
remarcabila a bolii este selectivitatea morii celulei neuronale. La microscopia optic,
ntregul aparat senzorial, mecanismele de reglare ale controlului si coordonrii micrii i
componentele cerebrale necesare pentru procesele cognitive rmn intacte. Totui, prin
coloraii imunochimice s-a demonstrat ca este cea mai frecventa forma de boal progresiv
a neuronului motor. Este un prototip de boala de sistem neuronal si este dovedita ca fiind
cea mai destatoare dintre bolile neurodegenerative.
Morfopatologie Patologia bolilor degenerative ale neuronului motor implica neuronii
motori periferici (constnd din celulele coarnelor anterioare ale mduvei spinrii si ale
formaiunilor omoloage din trunchiul cerebral pentru musculatura inerta de la nivel bulbar)
si neuronii motori centrali (ai cror axoni pleac din stratul cinci al cortexului motor,
coboara prin tracturile piramidale, spre a face sinapsa direct cu neuronii motori periferici
sau indirect prin intermediul interneuronilor) ( modulul 21). Dei la debut SLA poate
implica pierderea selecti a funciei doar a neuronilor motori centrali sau doar a acelora
periferici, in final determina pierderea progresiv a ambelor categorii de neuroni motori
(elul 370-l si 370-2). intr-ader, in absenta afectrii ambelor tipuri de neuroni motori,
diagnosticul de SLA este discutabil.
Alte boli ale neuronului motor afecteaz doar grupuri distincte de neuroni motori (elul 370l si 370-2). Astfel, in paralizia bulbara si in atrofia musculara spinala (numita si atrofia
musculara progresiv), neuronii motori periferici din trunchiul cerebral si respectiv din
mduva spinrii sunt cel mai sever lezai. Din contra, paralizia pseudobulbar si scleroza
11

ROBESCU ADELINA-CRISTINA _____________________________ FIZOPATOLOGIA LOCOMOIEI

laterala primii si paraplegia spastica familiala afecteaz predominant neuronii motori


centrali care se distribuie in trunchiul cerebral si maduva spinarii.In fiecare din aceste
afeciuni, neuronul motor afectat sufer o micorare de volum, deseori cu unele acumulri
de lipide pigmentare (lipofuscina), care n mod normal apar n aceste celule odat cu
naintarea n vrst. in SLA, citoscheletul neuronului motor este afectat, n mod tipic,
precoce n timpul bolii. Dilatarea focal a regiunii proximale a axonilor neuronilor motori
este frecvent observat; ultrastructural, aceste "sferoide\" sunt formate din acumulri de
neurofilamente. in ciuda unei oarecare proliferari astrogliale, care nsoete inevitabil toate
procesele degenerative din sistemul nervos central (SNC), tesuturile interstitiale si de
susinere si sistemul macrofagelor rmn, n mare msur, inactive si nu exista inflamaie.
Moartea neuronilor motori periferici din trunchiul cerebral si din mduva spinrii duce la
degenerare si atrofie consecutiv a fibrelor musculare corespondente. Datele histochimice
si electrofiziologice indica faptul c n fazele timpurii ale bolii, muchiul denert poate fi
reinervat prin dezvoltarea terminaiilor nevului motor distal de vecinatate, desi reinertia in
aceasta boala este mai puin extinsa decat in alte boli care afecteaz neuronii motori (de
exemplu, poliomielita, neuropatia periferica). Pe msura ce denerrea evolueaz, atrofia
musculara este uor recunoscuta n biopsiile musculare i la examinarea clinica. Aceasta
atrofie musculara este desemnata ca amiotrofie in terminologia bolii. Pierderea neuronilor
motori corticali determina subierea tracturilor corticospinale care traverseaz capsula
interna si trunchiul cerebral spre cordoanele laterale (si anterioare) ale substanei albe ale
mduvei spinrii. Pierderea fibrelor la nivelul cordoanelor laterale si glicoza neuronii
coninnd ubicuitina, un marker de degenerescenta, sunt, de asemenea, detectai in
sistemele nemotorii. Mai mult, studiile metabolismului glucozei, n boala precoce, indic,
de asemenea, faptul ca exista o disfunctie neuronala in exteriorul sistemului motor. in
interiorul sistemului motor exista o oarecare selectivitate a afectrii. Astfel, neuronii motori
necesari micrilor oculare rmn neafectai, la fel ca si neuronii parasimpatici de la
nivelul mduvei spinrii sacrate (nucleii Onufrowicz sau Onuf) care inerveaz sfincterele
intestinului si cii urinare. Manifestri clinice
Manifestrile SLA sunt oarecum variabile, in functie de implicarea predominanta
corticospinala sau a neuronilor motori de la nivelul trunchiului cerebral si a mduvei
spinrii. Odat cu disfuncia neuronului motor periferic si cu degenerarea sa timpurie,
prima manifestare a bolii este in mod caracteristic o instalare insidioasa a unei pareze
asimetrice, de obicei evidenta la unul din membre. Un istoric atent dezvluie deseori
12

ROBESCU ADELINA-CRISTINA _____________________________ FIZOPATOLOGIA LOCOMOIEI

instalarea recenta a crampelor in timpul miscarilor, tipic in primele ore ale dimineii (de
exemplu, cnd pacientul se ntinde in pat). Pareza produsa de degenerare este asociata cu
emacierea progresiv si atrofia muschilor si, in special in stadiul timpuriu al bolii, cu mici
contracii spontane in teritoriul unitilor motorii, numite si fasciculatii. La mini este
foarte frecventa o preponderen a parezei extensorilor fata de cea a flexorilor. Cnd
degenerarea iniiala intereseaz mai degrab musculatura inerta de la nivel bulbar dect pe
cea a membrelor, primele simptome sunt dificultti n masticaie, n deglutiie i n
micrile feei i ale limbii. Atingerea timpurie a muchilor respiratori poate duce la deces,
nainte ca boala sa fie foarte avansata in alte teritorii.

Cnd sunt lezate predominant tracturile corticospinale, exista o hiperactivitate a reflexelor


de ntindere a muchiului (smulgeri ale tendonului) si, deseori, o rezistenta spastica la
micrile pasive ale membrelor afectate.
Pacienii cu hiperactivitate reflex semnificativ acuz contractura musculara, adeseori
disproporionat fa de parez. Degenerarea proieciilor corticobulbare care enerveaz
trunchiul cerebral are ca rezultat disartria si exagerarea expresiilor motorii emoionale.
Practic, oricare grup de muchi poate fi primul care sa prezinte semne de boala, dar pe
msura ce trece timpul, din ce in ce mai muli muchi devin implicai, pana in final cnd
boala capt o distribuie simetric n toate regiunile. Este caracteristic pentru SLA faptul
c, indiferent daca iniial boala afecteaz neuronii motori centrali sau periferici, in final
ambele categorii sunt implicate. Chiar in stadiile tardive ale bolii, funciile senzoriale,
funciile intestinului si ale cii urinare si funciile cognitive sunt pstrate. Dementa nu este o
componenta obinuit a SLA, dei, in unele familii cu forma motenit, dementa poate fi
prezenta. in mod similar, chiar cand exista o afectare severa a trunchiului cerebral,
motilitatea oculara este pastrata pana in stadiile foarte tardive ale bolii.
Epidemiologie Boala evolueaz necrutor, conducnd la deces prin paralizie respiratorie.
Supravieuirea medie este de 3-5 ani. Exista rapoarte foarte rare privind silizarea sau chiar
regresia SLA. in cele mai multe societi, exista o incidenta de 1 pana la 3 cazuri la
100.000 de locuitori si o prelevan de 3 pana la 5 cazuri la 100.000 de locuitori. Multiple
focare endemice cu prelevan mai nalta sunt observate in Pacificul de Vest (de exemplu,
13

ROBESCU ADELINA-CRISTINA _____________________________ FIZOPATOLOGIA LOCOMOIEI

in Statele Unite si Europa, brbaii sunt afectai oarecum mai frecvent decat femeile. Dei
SLA este in marea majoritate a cazurilor o boala sporadica, aproximativ 5 pana la 10% din
cazuri sunt motenite ca trsturi autosomal dominante.
1.9 Apraxia reprezint incapacitatea de a efectua corect diverse micri voluntare
in absenta unei slbiciuni semnificative, afectri senzoriale sau tulburri de coordonare.
Acest semn neurologic indica de regula prezenta unei leziuni la nivelul emisferelor
cerebrale. Debutul, severitatea si durata sa variaz.
In funcie de stadiul la care apare perturbarea mucrilor voluntare, apraxia este
clasificata ca ideationala, ideomotorie si kinetica.
In apraxia ideationala pacientul poate efectua o sarcina, insa nu reuete sa
memoreze ordinea in care trebuie realizata. In cazul apraxiei ideomotorii pacientul nelege
si poate realiza o sarcina, insa nu poate formula un plan pentru a-l duce la capt. Iar in
apraxia kinetica pacientul nelege sarcina si formuleaz un plan pentru a o efectua, insa nu
poate pune in micare muchii necesari.
Cauze:
Boala Alzheimer. Uneori, boala Alzheimer determina apraxie ideomotorie gradata
si ireversibila. De asemenea, poate cauza amnezie, anomie, apatie, afazie, nelinite,
agitaie, iluzii paranoice, incontinenta, ataxie, tremor,retragere sociala.
Abces cerebral. Ocazional, apraxia poate fi rezultatul unui abces cerebral de mari
dimensiuni, insa, de obicei, dispare spontan dup reducerea infeciei. In funcie de
localizarea abcesului, apraxia poate fi nsoita de cefalee, febra, somnolenta, scderea
acuitii mentale, afazie, dizartrie, hemipareza, hiperreflexie, incontinenta, convulsii focale
sau generalizate, si tulburri oculare (nistagmus, afectarea campului vizual, pupile inegale).
Tumoare cerebrala. In cazul unei tumori cerebrale, apraxia progresiva poate fi
precedata de ctre scderea acuitii mentale, cefalee, ameeala si convulsii. Poate aprea
mpreuna cu sau imediat dup apariia semnelor timpurii ale presiunii intracraniene
crescute, precum modificri pupilare. De asemenea, se poate asocia cu alte semne si
simptome in funcie de localizarea tumorii, cum ar fi afazia, dizartria, afectarea cmpului
vizual, slabiciune, rigiditate si hiperflexia extremitilor.
Encefalopatia hepatica. Boala poate cauza instalarea treptata a apraxiei, care poate
14

ROBESCU ADELINA-CRISTINA _____________________________ FIZOPATOLOGIA LOCOMOIEI

fi reversibila in urma tratamentului corespunztor. Semnele si simptomele timpurii includ


dezorientare, amnezie, afectarea vorbirii, dizartrie, asterixis, si letargie. Semnele tardive
cuprind hiperreflexie, reflex Babinski pozitiv, agitaie, convulsii, fetor hepatic, stupor, si
coma.
Atac vasculo-cerebral. Apraxia se instaleaz brusc in cazul atacului cerebral, si
dispare de regula spontan; insa poate si persista. Semnele si simptomele asociate variaza in
functie de artera afectata si pot include cefalee, confuzie, stupor sau coma, hemiplegie,
afectarea unilaterala sau bilaterala a campului vizual, afazie, agnozie, dizartrie si
incontinenta urinara.
2.0 Ataxia se definete ca o incapacitatea de a coordona activitatea muscular n
timpul micrii voluntare, n absena oricrui deficit al forei musculare; pot fi afectate
ritmul, amplitudinea, coordonarea, direcia i fora micrii. Poate interesa membrele
superioare i inferioare, capul sau trunchiul. Cel mai des este cauzat de o leziune
cerebeloase (ataxie cerebeloas) sau a coloanei posterioare a mduvei spinrii, mai rar de o
leziune a lobului frontal (ataxie frontal Bruns), o leziune parieto-occipital (ataxia optic)
sau o leziune a proprioceptorilor (ataxia senzorial). Ataxia poate fie s mpiedice
executarea micrii (ataxie cinetic), fie s mpiedice adaptarea contraciilor musculare
necesare meninerii posturii n ortostatism sau n poziie aezat (ataxie static).
2.1 Boala Parkinson este o maladie ce aparine unui grup de afeciuni reunite sub
numele de tulburri ale sistemului motor, boli ce apar ca rezultat al distrugerii celulelor
cerebrale productoare de dopamin. Cele patru simptome principale ale bolii sunt
tremurul, rigiditatea, instabilitatea postural, precum i tulburrile de echilibru i
coordonare.
Pe msur ce pacienii nainteaz n vrst simptomele devin tot mai pronunate iar
tratamentul mai puin eficient. n prezent, nu exist teste de laborator care s ajute la
diagnosticarea precoce a bolii Parkinson, ns cercetrile realizate de specialiti sunt tot
mai axate pe descoperirea cauzelor care duc la apariia bolii pentru a se putea implementa
un tratament specific.
n majoritatea cazurilor, simptomele ncep s apar dup 50 de ani. Cu toate acestea
aproximativ 5% din pacienii care sufer de Parkinson au mai puin de 40 de ani. Brba ii
prezint un risc cu 50% mai mare dect femeile de a dezvolta aceast boal.
15

ROBESCU ADELINA-CRISTINA _____________________________ FIZOPATOLOGIA LOCOMOIEI

Maladia este cunoscut de sute de ani ns abia n secolul al 19-lea a fost denumit
Parkinson dup medicul londonez James Parkinson, care a raportat pentru prima dat
simptomele bolii n anul 1817, sub denumirea de paralizie spastic.
Cauzele care duc la apariia maladiei Parkinson
O persoan care sufer de maladia Parkinson are un nivel anormal de sczut de dopamin
n creier. Dopamina este generat de celulele cerebrale, ns experii nu tiu care este
cauza care duce la moartea acestor celule. Atunci cnd nivelurile de dopamin sunt prea
mici, oamenii i controleaz mai greu micrile. Dopamina este un neurotransmitor
implicat n trimiterea de mesaje ctre o parte a creierului care controleaz coordonarea i
micarea.
Din nefericire, nivelul de dopamin scde progresiv la pacienii cu Parkinson, astfel nct
simptomele devin tot mai severe.
Dei exist cercetri n derulare, pna n acest moment oamenii de tiin nu au reuit s
identifice care este cauza care determin deteriorarea sau distrugerea celulelor cerebrale i
implicit lipsa de dopamin.
Unii din factorii care pot influena acest proces sunt:
Factorii genetici - care pot influena apariia bolii n cadrul familiei la vrste tot mai
tinere.
Anumite medicamente utilizarea pe o perioad ndelungat a medicamentelor precum:
haloperidol, clorpromazina sau metoclopramid, care pot crete riscul de a dezvolta
Parkinson.
Factorii de mediu expunerea la substane chimice precum erbicidele i pesticidele pot
crete riscul de a dezvolta maladia Parkinson. De asemenea, i expunerea la disulfur de
carbon, praf de mangan, i monoxid de carbon sunt factori care pot duce la distrugerea
celulelor cerebrale.
Simptomele bolii Parkinson
Simptomele bolii Parkinson pot varia de la o persoan la alta. Semnele precoce pot fi
uoare i pot trece neobservate. Mai mult, simptomele ncep s apra, de multe ori, pe o
singur parte a corpului.Acestea pot include:
Tremurturi la nivelul membrelor, minilor sau la nivelul degetelor.
Micari ncetinite. n timp, boala Parkinson reduce capacitatea pacientului de a se mica.
Acest lucru face ca sarcinile simple s devin unele dificile. Paii devin tot mai mici, iar
pacientul experimenteaz probleme n a-i muta picioarele sau n a se redica de pe
scaun.
16

ROBESCU ADELINA-CRISTINA _____________________________ FIZOPATOLOGIA LOCOMOIEI

Rigiditatea muscular. Rigiditate muscular poate s apar n orice parte a corpului.


Muchii rigizi limiteaz micrile i pot produce chiar i dureri.
Afectarea posturii i a echilibrului. Postura pacientului se modific i este posibil s apar
probleme de echilibru.
Rigiditatea feei. Pacientul care sufer de Parkinson capat o figur rigid, zmbete mult
mai greu, iar mimica facial este redus.
Modificri la nivelul vorbirii. Discursul pacientului poate capta inflexiuni obinuite dar i
o intensitate redus.

17

ROBESCU ADELINA-CRISTINA _____________________________ FIZOPATOLOGIA LOCOMOIEI

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.sfatmedical.ro/Semne_si_simptome/Apraxia
2. http://www.exploremedicinetv.ro/boli/boli-geriatrie/boala-parkinsoncauze-simptome-diagnostatic-tratament.html
3. http://www.news-medical.net/health/Movement-disorders-What-aremovement-disorders-(Romanian).aspx
4. http://www.distonie.ro/index.php/distonie
5. http://www.scribd.com/doc/213288609/Reflexele

18