Sunteți pe pagina 1din 7

ISTORIA CAPITALISMULUI.

DE LA 1500 PANA IN 2000

MICHEL BEAUD

Michel Beaud, nascut in 1935, a predat economia, istoria gandirii economice si istoria
economica la universitatile din Lille, Paris VIII si Paris VII. Profesor emerit al Universitatii Paris
VII, a studiat sistemele economice si sociale, politica, criza anilor 1970-1980, economia
mondiala si procesul de mondializare. Actualmente isi continua investigatiile privitoare la
bascularea lumii, cu mutatiile, marile probleme si riscurile vremurilor noastre pe care aceasta le
prezinta.
Acest autor a mai scris carti precum:

Politica economica de stanga;

Istoria capitalismului de la 1500 pana la 1980;

Economia mondiala in anii 1980.


Cartea Istoria capitalismului de la 1500 pana in 2000 a fost tradusa din limba franceza
de Claudiu Constantinescu la editura Cartier, in anul 2001.
Michel Beaud afirma ca, in ceea ce priveste capitalismul, acesta nu poate fi redus

doar la dimensiunea economica, si ca trebuie tinut seama si de dimensiunile sociala, ideologica,


politica si etica. Capitalismul este legat de societate si de stat si se dezvolta impreuna cu acestea.
Dezvoltarea capitalismului a generat transformarea lumii intregi.
Autorul a impartit aceasta carte in doua parti; ele fiind structurate, la randul lor, in cate 3
capitole.
PARTEA I. De la Aur la Capital
Secretul de a-i obliga pe cei bogati sa-i puna la munca pe cei saraci
Voltaire
Capitalismul se formeaza in sanul societatii negustoresti si monetare din Europa
Occidentala la mijlocul celui de-al doilea mileniu in aceasta mica peninsula slaba si divizata.
Tocmai ca era divizata si diversificata prin pluralitatea regatelor si a principatelor cu orase avand
un rol crescator.
Jaful colonial si bogatiile principelui (sec. XVI). Capitalurile, marfurile tot mai
numeroase, vasele si armele, au fost mijloacele de expansiune a comertului, a descoperirilor si
1

cuceririlor. Structura specifica a societatii era oranduirea feudala; monarhii alipesc, creeaza prin
casatorii sau prin razboi, imperii si regate. Statele puternice cauta sa-si largeasca autonomia fata
de Papalitate. Monarhi avizi de marire si bogatii, state luptand pentru suprematie, negustori si
bancheri incurajati sa se imbogateasca. Au loc marile descoperiri, o imensa goana dupa bogatii,
comert si jafuri.
Aurul Americii.
Noi, spaniolii, suferim de o boala a inimii al carei remediu unic este aurul (Cortez).
Sunt transferate din America in Spania 18 mii de tone de argint si 200 tone de aur. Aurul este
cel mai bun lucru din lume, el poate chiar sa trimita sufletele in rai (Cristofor Columb).
Cultivarea trestiei de zahar pentru obtinerea zaharului, a romului si a melasei, comertul de sclavi,
jafurile, extractia de metale pretioase sunt o importanta sursa de bogatii pentru Spania.
Bogatiile principelui si paradoxurile monedei. Metalele pretioase sunt tot mai abundente
iar preturile cresc. Analiza Jean Bodin: cauza principala si aproape unica a cresterii preturilor
era abundenta de aur si argint care a atins in zilele noastre cote mult mai mari decat a avut ea
vreodata de 4 secole incoace. Explicatia acestuia raspundea unui aspect major al realitatii.
Luxul regilor si al potentatilor zilei, costul razboaielor, sporirea datoriilor erau surse ale inflatiei.
Machiavelii afirma: intr-o guvernare bine organizata statul trebuie sa fie bogat iar cetatenii
saraci si considera ca abundenta metalelor pretioase este cea care produce bogatia regatului.
Vechi si nou.
Vechiul era dominant: populatie preponderant rurala, productie in principal agricola,
schimburi relativ restranse. Schimbul commercial se bazeaza in priuml rand pe productia
mestesugareasca si nu atinge decat in mica masura productia agricola. Sursa principala este ca si
in secolele anterioare munca suplimentara a taranilor la care trebuie adaugata predarea celor
doua Americi. Noul consta in fabuloasa jefuire a Americii. Cucerire, jaf, exterminare erau
realitatea care explica afluxul de metale pretioase in Europa secolului XVI. Interzicerea iesiri din
regat a metalelor pretioase s-a dovedit inoperanta. Alta solutie ar fi fost sa se cumpere mai putin
si sa se vanda mai mult altor tari. In secolul XVI se creeaza conditiile pentru dezvoltarea
ulterioara a capitalismului: burghezia bancara si negustoreasca, dispunand atat de averi imense
cat si de retele bancare si financiare; state nationale dispunand de mijloace necesare pentru a
cuceri si a-si impune dominatia; o conceptie asupra vietii punand pret pe imbogatire si

prosperitate. In secolul XVI se contureaza un capitalism negustoresc care este de fapt embrionul
a ceea ce va putea fi numit mai tarziu capitalismul.
Ascensiunea burgheziei (sec XVII). Noua zecimi din populatie traiesc inca din agricultura:
araturi superficiale, insamantari fara o buna randuiala, lipsa ingrasamintelor, randamentele la
grane sunt mediocre, recoltatul se face cu secerile, animale putine si prost hranite. Alimentatia
consta din fierturi si paine iar foametea facea ravagii in anii cu recolte slabe. Nobilimea isi
pastreaza rangul si privilegiile. Biserica vegheaza la mentinerea ordinii in sfera ideilor.
Expansiunea coloniala si capitalismul din Olanda. Capitalismul negustoresc si
manfacturier erau puternic dezvoltate in Olanda. Aceasta controleaza comertul mondial care I
adduce beneficii substantiale. Ea este interesata de dezvoltarea activitatilor din domeniul
prelucrarii: industria lanii, a panzeturilor, tesutul, vopsirea matasii, torsul acesteia si slefuitul
diamantelor la Amsterdam; rafinarea zaharului, prelucrarea sarii, a tutunului, a boabelor de
cacao, fabricarea microscoapelor, a pendulelor si instrumentelor pentru navigatie, intocmirea de
harti terestre si maritime. Jumatate din populatie traieste acum la orase. Exista un numar mare de
burghezi care detineau un numar mare de florini. Aceasta burghezie se ocupa cu negotul,
industriile, camerele de comert, controleaza companiile comerciale. A facut din oras marea piata
financiara a momentului, a inceput sa impuna hegemonia provinciilor Olandei asupra
ansamblului provinciilor unite. Odata cu dezvoltarea capitalismului englez si a protectionismului
francez, in urma celor 3 razboaie duse impotriva Angliei, prin razboiul din1672 impotriva
Frantei, si prin participarea la Razboiul de secesiune, din Spania, prin regresiunea economica si
scaderea prturilor coloniale care marcheaza a 2-a jumatate a sec.XVII, capitalismul olandez se
inglobeaza in datorii, slabind si pierzandu-si pozitia dominanta. Olanda are meritul de a fi in
prima jumatate a sec. XVII natiunea capitalista prin excelenta(K.Marx) sau simbolul
capitalismului comercial si financiar (H.See).
Expansiunea coloniala si mercantilismul.
La inceputul sec. XVII se remarca expansiunea coloniala. Comertul exterior are un
puternic avant intre 1610-1640. Productia se dezvolta foarte mult. Burghezia stimuleaza acest
avant comercial si manufacturier si are nevoie de incurajare si protectie. Thomas Mann
subliniaza importanta comertului exterior. Compromisul dintre burghezie si suveran se bazeaza
pe marire nationala, bogatie a statului si a negustorilor, stapanire a intregii lumi.

In ceea ce priveste afacerile externe, Cromwell a dus o politica mercantilista, mai


ofensiva. In anul 1651 a emis primul act referitor la navigatie ce stabilea ca marfurile europene
nu pot fi transportate decat pe vase apartinand Angliei sau tarii lor de origine. Marfurile din
Africa, Asia si America vor fi importate folosind numai vase englezesti ori din colonii.
Afirmarea burgheziei.
Lumea din mediul rural ramane predominanta. Resursele nobilimii mici, mari sau
mijlocii, cea proprietara de pamanturi, avea resurse bazate in primul rand pe munca taranilor.
Paturile cele mai sarace erau taranii nevoiasi, zilierii, care vor suferi de pe urma unui nou val de
ingradiri. Lupton afirma ca Ingradirile fac oile sa se ingrase, iar pe oamenii sarmani sa se
usuce. Aspiratiile taranilor mijlocasi sau instariti, ale comerciantilor, mestesugarilor erau o
democratie parlamentara, libertate, proprietate. Democratia si libertatea erau cerute de membrii
burgheziei negustoresti si bancare de juristi si de oamenii legii. Monarhia restabilita dupa
moartea lui Cromwell a dus la nemultumiri in randul societatii prin tendinta spre absolutism, prin
alierea cu Franta si inclinarea spre catolicism. O data rasturnat absolutismul nu se mai pune
problema instaurarii unui regim democratic.
Politica mercantilista. Dupa asasinarea lui Henric IV, urmeaza regenta Mariei de
Medicis, perioada in care puterea regala slabeste. In1624, Richelieu, chemat sa se ocupe de
chestiunile politice ale tarii, instaureaza absolutismul, vegheaza la restaurarea vechilor mijloace
de inavutire a statului: agricultura, drumurile, canalele, porturile, companiile de comert. Unele
companii reusesc: Compania celor o suta de asociati - in Canada, cea a Capului Verde - in
Senegal, cea a Insulelor Americii - in Antile, cea a Indiilor orientale in Madagascar. Mariajul
dintre absolutism si mercantilism va triumfa sub Ludovic al XIV-lea si Colbert, prin alianta
burgheziei cu Regele Soare. Regele isi alege dintre magistratii burghezi proprii ministrii.,
consilieri si independenti, ii innobileaza, ii accepta la curte, creand de fapt o nobilime a
magistratilor. Prin interventiile lui Colbert, pentru care companiile de comert reprezinta armatele
regelui, iar manufacturile Frantei rezervele sale, mercantilismul francez ajunge la apogeu. S-au
adoptat unele masuri defensive: perceperea de taxe in cazul vapoarelor straine, tariful protector
din 1662, apoi din 1667, politica de dezvoltare a productiei. Colbert intreprinde o ancheta asupra
resurselor Frantei si intocmeste un plan. Vegheaza la infiintarea a mai bine de 400 manufacturi.
Pe fondul unei regresii economice generale si in conditiile afirmarii puternicilor capitalisme
negustoresti olandez si englez, actiunile statului monarhist sunt cele care conduc in Franta la
4

crearea bazelor unui capitalism manufacturier si colonial. Burghezia franceza s-a format sub
protectia statului monarhist care a sustinut dezvoltarea productiei manufacturiere si a comertului
la scara mondiala.

A doua parte este numita Secolul celor 3 Revolutii (sec. XVIII).


Denumit si secolul luminilor, secolul XVIII este secol al largirii schimburilor comerciale,
al dezvoltarii productiilor de marfuri, agricole si manufacturiere, insotite de o marire a preturilor
si de o crestere generala a populatiei. Toate acestea au ca rezultat sporirea bogatiilor si
concomitent, agravarea saraciei.
Acum se consolideaza capitalismul englez. Simultan, acesta slabeste in Olanda, stagneaza
intr-o Franta preponderant agricola, abia incepe sa se contureze in tari precum Prusia unde
despotii luminati adopta vechile retete de mercanitilism. Este un secol in care se accentueaza
contradictiile legate de dezvoltarea raporturilor comerciale si capitaliste: contradictii ale
dominatiilor coloniale razboaie intre Franta si Anglia si obtinerea independentei de catre
coloniile din America, contradictii intre nobilime si burghezia din Franta (Revolutia din 1789);
contradictii intre dezvoltarea schimburilor de marfuri si limitele, productiile manfacturiere care
vor conditiona revolutia industriala din Anglia.
Dominatia coloniala, rivalitatea dintre marile puteri si revolutia americana. Una din
sursele principale ale imbogatirii burgheziei este smulgerea prin violenta a milioane de africani,
vanduti in graba, milioane de lucratori neplatiti, dintre care multi neprimind nici cat sa-si refaca
fortele, murind prin epuizare in cateva luni.
America latina are un rol decisiv in acumularea de bogatii de catre burghezia Europei
Occidentale. Prima tara cu care Anglia se va rafui este Spania (1739), pentru ca puterea regala
spaniola incerca sa limiteze activitatile comerciale englezesti pe teritoriul imperiului sau. Pentru
comerciantii englezi concurenta franceza era de asemenea amenintatoare. In urma Tratatului de
la Paris, Anglia isi largeste Imperiul: smulge Frantei toata Canada si partea Louisianei, situata la
est de Mississippi, iar Spaniei Florida, obtinand apoi mai multe insule din Antile. Are libertatea
de a duce in Indii o politica de anexari teritoriale. Pentru ea se deschide o perioada de suprematie
mondiala. Va profita pentru a-si dezvolta pietele, a-si extinde dominatia si a organiza noile
acumulari.

Coloniile din America de Nord. Ca toate coloniile engleze, erau supuse unui regim exclusivist,
metropola avand monopolul asupra vanzarilor si achizitiilor. In 1674 congresul continental
reuneste reprezentantii a 13 colonii. Cel de-al doilea are loc in 1776 si adopta Declaratia de
Independenta si ntelegere. Razboiul de Independenta dureaza 6 ani, americanii avand avantajul
aliantei cu Franta (1778), apoi pe cel al intrarii in razboi de partea lor a Spaniei si Olandei
(1780). In America de Nord se infaptuieste impotriva vointei Marii Britanii prima putere a
Europei, cea dintai decolonizare. Ea este cea care va conduce la o noua dezvoltare a
capitalismului, apoi a imperialismului.

Confruntarea dintre burghezie si nobilime in Franta : de la lupta ideologica la revolutie.


O prapastie tot mai adanca ii desparte pe aristocrati de cei fara titluri nobiliare, si totusi
multi dintre acestia din urma isi deezvolta propriile afaceri si se imbogatesc. Exista pe de o parte
o nobilime care si-a strans tandurile in jurul regelui si al curtii. Si exista o burghezie care gratie
comertului colonial se imbogateste, dar sufera vazandu-se tinuta depate de treburile statului.

Zorii revolutiei industriale in Anglia. Exploatarea coloniala si piata mondiala.


Expansiunea comerciala este foarte puternica. In acest secol valoarea schimburilor
comerciale creste de 5.5 ori iar venitul national de 4 ori. Comertul Angliei este primul in lume:
comert de antrepozit, exporturi, comert cu rulaj. Intreaga Anglie va fi transformata. Era necesara
imbunatatirea mijloacelor de transport. Se intrevedeau lucrari la reteaua de drumuri. Amenajarea
albiei raului Mersey favorizeaza schimburile intre Liverpool si Manchester. Altelucrari pe firul
raurilor si saparea de canale vor inlesni transportul huilei in primul rand catre Liverpool si
Manchester, permitand reducerea la jumatate a costurilor. O adevarata retea de canale faciliteaza
circulatia marfurilor in diferite centre ale economiei engleze. A produce mai mult pentru a vinde
mai mult - este un pas al spiralei pe care Anglia urca de-acum impetuos angajand o adevarata
revolutie in domeniul agriculturii, al minelor, al activitatilor de prelucrare.
Irezistibilul avant al capitalismului.
Confruntarea de idei de la inceputul veacului. Principalele idei enuntate in dezbaterile
acelor ani vor fi luate in toata jumatatea secolului XIX, iar in unele cazuri, de-a lungul intregului
secol, sau pana in zilele noastre. Lucratorii din fabrici sunt supusi disciplinei nemiloase si

cumplitei amenintari cu saracia. Ei nu reprezinta inca o clasa sociala. Clasa vechii societati
continua sa fie bine reprezentata: nobilii si proprietarii de pamanturi, agricultori, mestesugari.
De unde vin bogatiile? A produce inseamna a creste utilitatea, spune autorul. O marfa
greu de produs va avea intotdeauna o valoare mai mare. Pentru a avea valoare o marfa trebuie sa
fie utila. Ricardo spunea: valoarea unei marfi sau cantitatea de orice alta marfa depind de
cantitatea de munca necesara pentru producerea ei. In optica lui Say, interesele muncitorilor,
capitalistilor, proprietarilor sunt in concordanta. Dupa Ricardo, sunt opuse. Tezele ricardiene
sunt punctul de plecare al analizei lui Marx in Capitalul.
Istoria capitalismului nu este un studiu eminamente economic sau politic, ci mai degraba o
combinatie fericita dintre o viziune geopolitica a lumii si una pronuntat economica. Michel
Beaud urmareste in secolul XIX felul in care se formeaza suprastructura sociala. Urmareste de
asemenea in secolul XX cum capitalismul da primele semne de oboseala, producand in interiorul
sau germenii erodarii, care lucreaza impotriva lui. E vorba de reimpartirea lumii pe criterii de
dominatie monetara. Istoria capitalismului cuprinde un mare numar de grafice si diagrame.
Fara a abuza de termeni economici si politici, lucrarea exprima foarte clar functionarea
sistemului capitalist cat si motivele pentru care nu e posibila o functionare normala a sistemului
socialist.