Sunteți pe pagina 1din 13

Clasa a XI-a A

Alcatuirea corpului uman

Corpul uman este alcatuit din 4 segmente: -cap


-gat
-trunchi
-membre
Pozitia segmentelor corpului sunt descrise in functie de axe si planuri.
Axele pot fi:
-ax longitudinal sau vertical: care are un pol cranial si candal.
-ax sagital: are un pol anterior si un pol exterior.
-ax transversal/orizontal: are un pol stang si unul drept.
Planurile pot fi:
-plan sagital: care imparte copul in doua jumatati: stanga si drepta.
-plan frontal: care imparte corpul in 2 parti: anterioara si posterioara.
-plan transversal: care imparte corpul intr-o parte craniala si una candala.

Functile organismului uman

1. Functia de relatie.
2. Functia de nutritie
3. Functia de reproducere

1. Functia de relatie
-se realizeaza prin intermediul:
A. Sistemului nervos
B. Sistemului locomotor
C. Sistemului endocrin
D. Sistemului analizator sau organ de simt

A. Sistemul nervos
Din punct de vedere se clasifica in:
I) S.N. al vietii de relatie (somatic) asigura legatura dintre corp si mediu.
Acesta cuprinde:
-S.N. central format din: -> encefal
-> maduva spinarii
-S.N. periferic format din: -> ganglioni nervosi
-> nervi
II) S.N. vegetativ care coordoneaza activitatea organelor interne.
1

-are doua componente: -> S.N simpatic


-> S.N. parasimpatic
Neuronul: este unitatea structurala si functionala a S.N. fiind alcatuit din corp celular si
prelungiri scurte numite dendride si o prelungire lunga numita axon.
Axonul: este invelit in mai multe teci: - de mielina
-Shvan
-Hemle

Proprietatile neuronului
1) Excitabilitatea: -proprietatea celulelor de a raspunde la stimuli (nervoase, glandulare,
musculare) prin depolarizarea membranei.
2) Polarizarea electrica (potentialul de membrana) datorita repartitiei la exterior a
cationilor de sodiu, iar la interior a celor de potasiu, suprafata externa a membranei este
incarcata pozitiv iar cea interna negativ.
Potentialul de membrana poate fi:
-de repaus: consta in dispunerea sarcinilor pozitive la exterior si negative la interior.
-de actiune: se produce atunci cand asupra membranei actioneaza un stimul, care
genereaza excitatia prin depolarizarea membranei. Depolarizarea se datoreaza cresterii
permeabilitatii membranei pentru sodiu, care patrunde in interior si genereaza potentialul
de actiune. Aceasta stare dureaza putin deoarece intra in functiune pompa ionica, care
restabileste potentialul de repaus.
3) Conductibilitatea: se realizeaza atunci cand un stimul atinge sau depaseste valoarea prag
dupa care excitatia se propaga pe toata suprafata membranei sub forma undei de
depolarizare. In cazul fibrelor amielinice, conducerea impulsului nervos se realizeaza din
aproape in aproape iar in cazul fibelor mielinice este salatorie din cauza strangulatiilor
Ranvier.

Alcatuirea unei sinapse


Componenta:
->presinaptica care poate fi alcatuita din mitocondrii si vezicule cu mediatori chimici
(adrenalina, noradrenalina, acetilcolina).
->fanta sinaptica se gaseste intre componenta presinaptica si cea postsinaptica.
->postsinaptica poate fi reprezentata de membrana unei dendrite, de un corp
neuronal sau a unei fibre musculare.
Celulele gliale: sunt in numar mult mai mare decat neuronii, au functii trofice, de sustinere si
reparatorii.

Sistemul nervos somatic

Isi desfasoara activitatea prin acte reflexe.

Sistemul nervos central


Maduva spinarii
-se gaseste in canalul vertebral si tine de la baza encefalului pana la a doua vertebra
lombara de unde se contnua un cu un manunchi de fibre nervoase in forma de coada de cal
,, filum terminale.
-la interior substanta cenusie dispusa la interior in forma literei H, formand 3 perechi
de coarne (posterioare senzitive, anterioare motorii, laterale mixte).
Functii:
-reflexa
-de conducere
1. Functia reflexa
-actul reflex: este reactia organismului de raspuns la stimul
-baza anatomica este arcul reflex
-arcul reflex se compune din:
->receptor: o celula specializata, o dendrita specializata sau o dendrita a unor neuroni
senzitivi.
->calea aferenta (senzitiva): prelungirile neuronilor senzitivi din ganglioni spinari.
->centru nervos (reflex): pot fi neuroni motori sau centri nervosi din trunchi cerebral,
cerebel si cortex.
->calea eferenta (motorie): aici pot fi neuronii motori medulari sau a unor nervi
cranieni.
->efectorul: -muschii scheletici sau glande.
In maduva sunt 2 tipuri de reflexe.
-Reflexe somatice: -> monosinaptice-reflexul rotulean si Ahielean
->polisinaptice (de flexie) sau nociceptive-reflexe de aparare
-Reflexe vegetative: sunt situate in coarnele laterale ale maduvei si pot fi: cardio
accelator, pupilo-dilatator, pilomotor, nasomotor, sudoratie, mictiune, de fecatie si sexuale.
2. Functia de conducere
-este realizata de catre substanta alba a maduvei, formata din fibre nervoase mielinice
dispuse in cordoane (anterioare, posterioare, laterale).
-in interiorul cordoanelor se delimiteaza fascicule care pot fi: ascendente senzitive si
descendente motorii. Se desosebesc 3 tipuri de sensibilitati.
a) sensibilitatea exteroceptiva-pe parcursul acesteia se gasesc 3 neuroni (sinapse)
->sensibilitatea tactila grosiera-condusa prin fasciculul spinotalamic anterior.
->sensibilitatea tactila fina-condusa prin fasciculul Gall si Burda.
b) sensibilitatea proprioceptiva:
-inconstienta: condusa prin fasciculul spino-cerebelos direct in partea
inferioara a corpului si spino-cerebelos incrutisat pentru partea superioara a corpului
-constienta: condusa prin fasciculele spinobulbare.

c) sensibilitatea interoceptiva: este condusa prin fasciculele spinotalamice dispuse la


interior.
Caile descendente se mai numesc si caile motilitatii. Ele pot fi:
1. Caile motilitatii voluntare: conduse prin fascicule piramidale directe si incutisate. Ele
pornesc din cortex si ajung la moto-neuronii din maduva, determinand contractia
musculaturii constiente.
2. Caile motilitatii nonvoluntare: sunt conduse prin caile extrapiramidale care au
originea in trunchiul cerebral.

Encefalul

Format din urmatoarele componente:


-trunchiul cerebral
-cerebel
-diencefal
-emisferele cerebrale
1. Trunchiul cerebral
- Este situat in continuarea maduvei spinarii si are 3 componente
Bulbul rahidian
Puntea lui Varolio
Mezencefal
Substanta cenusie: situata la interior sub forma unor nuclei.
Substanta alba: situata la exterior si este formata sin fibre ascendente si
descendente, din fibre transeversale sin puntea lui Varolio.
Functii:
-reflexa
-de conducere
I) Functia reflexa
In trunchi se gasesc urmatoarele reflexe:
->somatice
->vegetative
Reflexele somatice
-in bulb: este situat reflexul de tuse, stranut, de gluditie, si voma.
-in punte: avem reflexul de: clipit, supt, masticatie.
-in mezencefal: avem reflexe de: reglare a miscarilor, de de alternanta, somn-veghe,
diminuare a tonusului muscuar, orientarea capului in functie de lumina in coliculii
cvadrigemeni superiori si de orientare fata de zgomot in coliculii cvadrigemeni inferiori.
Reflexele vegetative
-in bulb: se gasesc reflexe de salivatie pt glandele Parotide, respiratorii, si cardiovasculare.
-in punte: reflexe lacrimale, salivatie pt glandele sublinguale si submandibulare.
-in mezencefal: reflexe pupilare, foto-motorii se de acomodare la distanata.
4

II) Functia de conducere


-realizata de substanta alba prin fibrele pe care le contine.

Cerebelul
-situat in partea posterioara a trunchiului cerebral.
-este format din 2 emisfere cerebeloase unite intre ele prin Vermis.
Structura interna:
->substanta cenusie este situata la exterior si formeaza scoarta cerebeloasa (cortexul
cerebelos), dar patrunde si in interior sub forma de nuclei.
->substanta alba: se gaseste in interior si este formata din fibre de asociatie, fibre
comisurale si fibre de proiectie.
Functiile sunt date de cele trei parti.
1) Arhicerebelul: cea mai veche formatiune avand functia de reglare a echilibrului.
2) Paleocerebelul: format din nuclei cerebelosi avand rol in mentinerea tonusului
muscular.
3) Neocerebelul: format din emisferele cerebeloase si nucleul dintat, are rol in
coordonarea miscarilor fine comandate de scoarta.
Extirparea neocerebelului determina:
-atonie (lipsa tonusului muscular)
-astezie (incapalitatea de a pastra verticalitate)
-astenie (diminuarea capacitatii de efort)

Diencefalul
-este alcatuit din:
Talamus
Metatalamus
Hipotalamus
Epitalamus
Talamus: reprezinta statie de sinapsa pt fibrele ascendente care vin de la maduva, bulb si
cerebel, ex fibr auditive, vizuale si olfactive.
Metatalamus: format din corpii geniculatilateral care reprezinta statie de sinapsa pt fibrele
optice si corpii geniculati mediali-fibre auditive.
Hipotalamus (creier vegetativ) are rol in:
Controlul functiilor vegetative:
Mentinerea temperaturii corpului
Reglarea metabolismului intermediar si hidric
Reglarea secretiei adeno-hipofizici si a intregului sistem endocrin
Reglarea aportului alimentar si hidric
Reglarea starilor comportamentale si emotionale
5

Reglarea alternantei somn-veghe


Reglarea functiilor sexuale
Epitalamus: alcatuit din glanda gipofiza si nucleul abendular avand rol in formarea primara a
mirosului.

Sistemul nervos periferic


-ganglionii sunt grupari de neuroni aflati la baza encefalului si la nivelul coloanei vertebrale.
-nervii sunt prelungirile nervilor
31 de perechi de nervi spinali
12 perechi de nervi cranieni
Un nerv spinal este alcatuit din:
->2 radacini
->trunchi
->ramuri
Radacinile:
-Posterioara-senzitiva-formata din dendritele si axonii din ganglionii spinali.
Dendritele sunt conectate cu receptorii din muschi, tendoane, articulatii.
-Pnterioara-motorie-formata din axoniineuronilor motori care transmit...
Trunchiul
Ramurile:
Dorsala
Ventrala
Meningeala
Comunicanta alba si cenusie.

Emisferele cerebrale
-sunt in numar de doua unite prin punti de subst alba
-suprafata lor este cutata (adanc ce delimiteazsa lobii si santuri superficiale care delimiteaza
girii sau circumvolutiuni.
-subst alba reprezinta 60% din masa lor, se afla la int si sunt formate din fibre de asociatie,
comisurale si de proiectie
-subst cenusie se afla la ext si formeaza cortexul (scoarta cerebeloasa) si reprez 33%-la ext,
iar 7% la baza emisferelor si formeaza nucleii bazali.

Nervii cranieni
-fac parte din S.N periferic si sunt in nr de 12 perechi
-dupa functii ei pot fi:
a) N senzitivi: formati din fibre nervoase senzitive care conduc informatiile de la mucoasa
olfactiva, retina si ureche interna la scoarta cerebrala.
Exemplu: perechea 1,2 si 8
b) N cranieni motori: formati din fibre motorii si axonii neuronilor din trunchiul cerebral.
Acestia determina contractia musculaturii somatice de la nivelul capului sau motilitatea
musculaturii involuntare a miscarii netede.
Exemplu: 3,4,6,9,12
c) N senzitivi-micsti: sunt formati din fibre somatice senzitive, viscero-motorii.
Exemplu: 5,7,10,11
Fiecare nerv cranial are o origine reala si una aparenta. Originea reala se afla in nucleii
trunchiului cerebral, iar o regiune aparenta se afla in zona in care fibrele nervilor motori sau
micsti parasesc trunchiul cerebral sau intra in trunchiul cerebral.
Perechea
I olfactivi
II optici
III oculomotori
IV trohleari
V trigemeni

VI abducens
VII faciali

VIII vestbulo-cohleari

IX glosofaringieni

X vagi

XI accesori
XII hipoglosi

Tipul
Senzitivi
Senzitivi
Motori

Organele inervate
-epiteliul olfactiv din cavitatea nazala
-retina globului ocular
-muschii extrinseci ai globului ocular
-muschii intrinseciai globului ocular
Motori -muschiul oblic superior al globului ocular
Micsti
-tegumentul fetei si dintii prin ramurile senzitive oftalmica
-muschii masticatori prin fibrele motorii ale ramurii
mandibulare
Motori -muschiul drept extern al globului ocular
Micsti
-papilele gustative din cele doua treimi anterioare ale
mucoasei linguale
-muschii mimicii prin fibrele motorii
-glandele salivare
Senzitivi -organul Corti din urechea interna prin ramura acustica
-receptorii statici din urechea interna prin ramura
vestibulara
Micsti
-papilele gustative
-unii mschi ai faringelui prin fibrele motorii
-glandele salivare parotide prin fibrele vegetative motorii
-mucoasa faringiana
Micsti
-unii muschi ai laringelui prin fibrele motorii somatice
-majoritatea viscerelor toracice si abdominale prin fibrele
vegetative senzitive si motorii.
Motori -muschii sternocleidomastodian si trapez
Motori -muschii limbii

Sistemul nervos vegetativ


-e format din 2 componente: s.n simpatic si s.n parasimpatic.
-ambele componente inerveaza aceleasi organe dar au efecte antogonice.
Sistemul nervos simpatic.
-componenta centrala: e reprezentata de centrii nervosi din coarnele laterale medulare
(centrul pupilo-dilatator, vasomotor, pilo motori, si de sudoratie).
-componenta periferica: e reprezentata de lanturile ganglionare paravertebrale 22-25 de
perechi precum si plexurile viscerale si plexurile intramerale.
-caile aferente sunt formate din 2 neuroni care fac sinapsa intr-una din aceste componente
cat mai aproape de maduva.
Sistemul nervos parasimpatic
a) Parasimpaticul cranian e situat in trunchiul cerebral; in nucleul nervuluioculo motor,
nucleul salivator superior, nucleul nervului lacrimal, facial, glaso faringean si nucleul
dorsal al vagului.
b) Parasimpaticul sacrat-are originea in maduva sacrata , in vertebrele S2-S4
-componenta periferica a sistemului nervos parasimpatic e format din 2 neuroni care
fac sinapsa in peretii glandelor inervate.

Boli ale sistemului nervos

1) Meningita: e inflamatia meningelui.


Cauze: infectioase, toxice, alergice.
Manifestari: dureri de cap, varsaturi, intepenirea cefei.
2) Encefalita- inflamatia creierului.
Cauze: infectioase, virale sau bacteriene.
Manifestari: dureri de cap, varsaturi paralizii, tulburari psihice.
3) Hemoragia cerebrala (AVC)
Cauze: ruperea vaselor cerebrale in cazul hipertensiunii.
Manifestari: hipotensiune, dureri de cap, accelerarea pulsului, senzatie de stete,
varsaturi, coma.
4) Coma
Cauze: hemoragia cerebrala, accidente intoxicatii, manifestari, pierderea cunostintei,
a sensibilitatii si a motricitatii.
5) Convulsiile
Cauze: epilepsia, isteria, intoxicatii, otraviri, febra mare
Manifestari: contractii musculare involuntare.

Analizatorii

-orice analizator are 3 segmente:


a) segmentul receptor/periferic: care este o celula sau un grup de celule specializate
in receptionarea unor stimuli.
b) segmentul intermediar sau de conducere: este calea aferenta formata din neuronii
ganglionilor spinali sau a unor nervi senzitivi.
c) segmentul central: sunt ariile corticale unde informatiile sunt transformate in
senzatii.
Analizatorul vizual
1) Segmentul receptor: este reprezentat de retina formata din 10 straturi de celule.
->stratul profund: este format din celule pigmentare cu rol de protectie si metabolice.
->stratul celulelor foto-receptore: reprez de celule cu conuri, celule cu bastonase.
Celulele cu conuri: sunt in nr de 7 mil pe retina, dispusa special pe pata galbena
respeciv in foveea centralis care este locul de maxima aguitate vizuala.
Aceste celule contin un pigment numit iodopsina cu rol in vederea diurna sau de zi.
Celulele cu bastonase: sunt in nr de 130 mil pe retina dispuse mai ales la periferia
retinei. Ele contin un pigment numit rodopsina cu rol in vederea de seara.
->stratul neuronilor bipolari si multi polari la nivelul carora se manifesta procesul de
convergenta.
2) Segmentul intermediar: are 3 neuroni.
-primul neuron (protoneuronul): este reprezentat de celulele bipolare din retina a caror
dendrite sunt conectate cu celulele foto receptoare.
-al doilea neuron (deutoneuronul): este reprezentat de celulele multipolare a caror axoni
formeaza nervii optici care se incrutiseaza partial in chiasma optica, iar de acolo se continua
sub forma de tracturi optice pana la corpii geniculati laterali metatalamici unde fac sinapsa
cu cel de-al treilea neuron.
3) Segmentul central: se gaseste in lobii occipitali unde se gaseste aria vizuala.
Fiziologia analizatorului vizuala
Proiectarea imaginii pe retina se datoreaza aparatului optic format din mediile
transparente:
Corneea transparenta
Umoarea apuosa: secretata de procesele ciliare
Cristalinul: este o lentila biconvexa infasurata in cristaloida.
Corpul vitros: este un gel transparent.
Aparatul optic prin procese de refractie, adaptare la lumina si acomodare la distanta
asigura focalizarea luminii la 24 min inapoia cristalinului pe pata galbena unde se formeaza
imaginea mai mica si rasturnata.
Procesul vederii se poate reda in mai multe etape.
1) Reflexul de convergenta care consta miscarea comcomintenta a celor 2 ochi si
reperarea obiectului in spatiu.
9

Campurile vizuale a celor 2 ochi se suprapun partial, fenomen numit camp de vdere
binoculara.
2) Adaptarea la retina: care se realizeaza prin 2 rectii:
Reactia pupilara in care irisul regleaza reflex cantitatea de lumina care ajunge pe
retina.
Rectia fotochimica: care se realizeaza astfel.
- La proictarea luminii pe retina pigmentii fotosensibili scad fiind
descompusi. De aceea la trecerea de la lumina la intuneric acomodarea
dureaza 30-40 min, in care pigmentii se refac, iar de la intuneric la lumina
acomodarea dureazaa 3-4 minute.
3) Adaptarea la distanta: se realizeaza reflex prin actiunea muschilor circulari si radiari ai
corpului ciliar care maresc sau micsoreaza convexitatea cristalinului. Astfel cand
privim de aproape cristalinul se bombeaza, iar cand privim la distanta cristalinul se
aplatizeaza.
Stimularea retinei se realizeaza astfel:
-lumina strabate celulele retiniene pana la stratul pigmentar unde este absorbita de
celulele cu conuri si bastonase.
-transformarea pigmentilor fotosensibili sub influenta luminii in retinol si opsina. Aceste
procese determina cresterea permeabilitatii membranei celulare si aparitia potentialului
de receptor.
-transformarea potentialului de receptor in potential de actiune sub forma unui impuls
nervos.
-refacerea pigmentilor in care un rol important il are vitamina A.

Analizatorul auditiv

a) Segmentul receptor: este reprezentat de urechea interna respectiv de cohlee sau


melcul membranos.
Cohleea: este un canal rasucit in jurul unui ax numit columela. Din columela se
desprinde o lama spinala osoasa pe care se gaseste membrana bazilara care imparte
canalul in doua rampe: rampa vestibulara, rampa timpanica. Cele doua rampe
comunica prin helicotrena, situata in varful melcului.
Pe membrana bazilara se gaseste organul corti care reprezinta receptorul auditiv
format din celule receptoare ciliate dispuse de-o parte si de alta a canalului si de celule ce
sustinere.
Cilii celulelor senzoriale vin in contact cu dendritele neuronilor din ganglionul spiral
corti, acesta aflat in columela.
b) Segmentul de conducere:
-are primul neuron in ganglionul corti, a carui axon formeaza ramura coheleara a
nervului cranian 8.
-al doilea neuron se afla in nucleii coheleari din bulb a carui axoni se incrutiseaza
partial formand doua fascicule ascendente care fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron
in corpii geniculati mediali din metatalamus.
10

c) Segmentul central: se afla in girisul temporal superior unde fiecare organ corti
proiecteaza bilateral....

Analizatorul vestibular

a) Segmentul receptor: este situat in labirintul membranos in care se gasesc trei


canale semicirculare: utricula si sacula.
Cele trei canale semicirculare se deschid in utricula si sacula si prezinta la un
capat o dilatare numita ampula in care se gasesc crestele ampulare.
Crestele ampulare reprezinta receptorul dinamic format din celule ciliate
inconjurate de o masa gelatinoasa.
In utricula si sacula se gasesc mahulele care reprezinta receptorul static format
din celule ciliate inconjurate de o masa gelatinoasa in care se gasesc granule de
carbonat de calciu numite otolite care constituie aparatul otolitic.
b) Segmentul de conducere: are primul neuron in ganglionul scarpa a caror axoni
formeaza ramura vestibulara a nervului cranian 8 si care fac sinapsa cu cel de-al
doilea neuron in nucleii vestibulari din bulb. De aici fibrele se despart in cai
directe si colaterale. Caile directe fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron in
talamus, iare caile colaterale formeaza fasciculele:
Vestibulo-spinal
----||-----cerebelos
----||-----nucleare
c) Segmentul central: este situat in girisul temporal superior.
Fiziologia
Urechea capteaza sunetele intre 16-20000 vibratii/s pe care le conduce spre
timpan care vibreaza, apoi vibratia este transmisa prin cele 3 oscioare care
amplifica vibratiile si le transmit urechii interne unde se afla org corti care preiau
informatile si le transmit prin nervul vestibulo-cohleari la creier.
Mentinerea pozitii este asigurata prin modificari ale tonusului muscular dar prin
rotirea capului si a corpului endolinfa din canalele semi-circulare antreneaza cilii
celulelor receptoare care preiau informatia si o transmit prin nervul 8 realizand
echilibrul dinamic.
In cazul mahulelor, gravitatia face ca otolitele sa exercite presiune asupra cililor
celulelor receptoare si sa transmita informatile sub forma de impuls nervos,
realizand echilibrul static.

11

Analizatorul gustativ

a) Segmentul receptor: este reprezentat de mugurii gustativi care se gasesc in


mucoasa linguala. Mucoasa linguala prezinta niste denivelari numite papile
gustative de diferite forme in interiorul carora se gasesc mugurii gustativi. Un
mugure gustativ contine 5 pana la 20 celule receptoare gustative prevazute cu
cilii si celule de sustinere. La partea apicala prezinta un par gustativ, iar la partea
bazala se gasesc fibrele nervoase.
b) Segmentul de conducere: de la partea bazala a mugurilor pornesc fibrele
nervoase care fac legatura cu fibrele senzitive ale nervilor cranieni: 5,9,10.
-protoneuronul: este situat in ganglionii nervilor cranieni 7,9,10 a caror dendrite
vin in contact cu nervii cranieni.
-deutoneuronul: se gaseste in nucleul solitar din bulb unde ajung fibrele senzitive
ale nervilor cranieni.
Axonii acestora se incrutiseaza si fac sinapsa cu cel de-al 3-lea neuron.
c) Segmentul central: se gaseste in girusul parietal ascendent unde se formeaza
senzatia de gust.

Analizatorul olfactiv/de simt


a) Segmentul receptor: este reprezentat de epiteliul olfactiv situat la partea
superioara a mucoasei olfactive. Epiteliul olfactiv are o suprafata de 2-3 cm
patrati si este format din celule receptoare numite neuroni bipolari.
Dendritele acestor neuroni prezinta butoni olfactivi formati din 5 pana la 8
.......olfactivi care patrund in mucusul olfactiv secretat de glandele mucoase.
b) Segmentul de conducere: axonul neuronilor constituie protoneuronul care
strabat lama ciuruita a osului etmoid, ajung in cutia craniana unde formeaza
nervii olfactivi care ajung la bulbii olfactivi, unde fac sinapsa cu celulele
mitrale care reprez deutoneuronul. Axonii acestora se despart iar o parte
formeaza tracturile olfactive care au proiectie in cortex.
c) Segmentul central: este reprezentat de paleocortexul olfactiv unde se
formeaza senzatia de miros.

Boli ale organelor de simt


Cataracta
Cauze: diabet, actrita
Manifestari: colorarea in alb/cenusie a pupilei si senzatie de vedere dubla.
Glauconul
Cauze: cresterea tensiunii intraoculare
Manifestari: tulburari de vedere, pupile galben-verzui.
12

Conjuctivita
Cauze: infectioase, alergice
Manifestari: inflamarea pleoapelor, senzatie de corp strain.
Otita
Cauze: inflamatia urechii medii.
Manifestari: durere, febra, scaderea auzului.
Herpesul
Cauze: virale, intoxicatie alimentara.
Manifestari: aparitia pe piele a unor vezicule grupate in buchet cu lichid in intern.

13