Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Functia de relatie.
2. Functia de nutritie
3. Functia de reproducere
1. Functia de relatie
-se realizeaza prin intermediul:
A. Sistemului nervos
B. Sistemului locomotor
C. Sistemului endocrin
D. Sistemului analizator sau organ de simt
A. Sistemul nervos
Din punct de vedere se clasifica in:
I) S.N. al vietii de relatie (somatic) asigura legatura dintre corp si mediu.
Acesta cuprinde:
-S.N. central format din: -> encefal
-> maduva spinarii
-S.N. periferic format din: -> ganglioni nervosi
-> nervi
II) S.N. vegetativ care coordoneaza activitatea organelor interne.
1
Proprietatile neuronului
1) Excitabilitatea: -proprietatea celulelor de a raspunde la stimuli (nervoase, glandulare,
musculare) prin depolarizarea membranei.
2) Polarizarea electrica (potentialul de membrana) datorita repartitiei la exterior a
cationilor de sodiu, iar la interior a celor de potasiu, suprafata externa a membranei este
incarcata pozitiv iar cea interna negativ.
Potentialul de membrana poate fi:
-de repaus: consta in dispunerea sarcinilor pozitive la exterior si negative la interior.
-de actiune: se produce atunci cand asupra membranei actioneaza un stimul, care
genereaza excitatia prin depolarizarea membranei. Depolarizarea se datoreaza cresterii
permeabilitatii membranei pentru sodiu, care patrunde in interior si genereaza potentialul
de actiune. Aceasta stare dureaza putin deoarece intra in functiune pompa ionica, care
restabileste potentialul de repaus.
3) Conductibilitatea: se realizeaza atunci cand un stimul atinge sau depaseste valoarea prag
dupa care excitatia se propaga pe toata suprafata membranei sub forma undei de
depolarizare. In cazul fibrelor amielinice, conducerea impulsului nervos se realizeaza din
aproape in aproape iar in cazul fibelor mielinice este salatorie din cauza strangulatiilor
Ranvier.
Encefalul
Cerebelul
-situat in partea posterioara a trunchiului cerebral.
-este format din 2 emisfere cerebeloase unite intre ele prin Vermis.
Structura interna:
->substanta cenusie este situata la exterior si formeaza scoarta cerebeloasa (cortexul
cerebelos), dar patrunde si in interior sub forma de nuclei.
->substanta alba: se gaseste in interior si este formata din fibre de asociatie, fibre
comisurale si fibre de proiectie.
Functiile sunt date de cele trei parti.
1) Arhicerebelul: cea mai veche formatiune avand functia de reglare a echilibrului.
2) Paleocerebelul: format din nuclei cerebelosi avand rol in mentinerea tonusului
muscular.
3) Neocerebelul: format din emisferele cerebeloase si nucleul dintat, are rol in
coordonarea miscarilor fine comandate de scoarta.
Extirparea neocerebelului determina:
-atonie (lipsa tonusului muscular)
-astezie (incapalitatea de a pastra verticalitate)
-astenie (diminuarea capacitatii de efort)
Diencefalul
-este alcatuit din:
Talamus
Metatalamus
Hipotalamus
Epitalamus
Talamus: reprezinta statie de sinapsa pt fibrele ascendente care vin de la maduva, bulb si
cerebel, ex fibr auditive, vizuale si olfactive.
Metatalamus: format din corpii geniculatilateral care reprezinta statie de sinapsa pt fibrele
optice si corpii geniculati mediali-fibre auditive.
Hipotalamus (creier vegetativ) are rol in:
Controlul functiilor vegetative:
Mentinerea temperaturii corpului
Reglarea metabolismului intermediar si hidric
Reglarea secretiei adeno-hipofizici si a intregului sistem endocrin
Reglarea aportului alimentar si hidric
Reglarea starilor comportamentale si emotionale
5
Emisferele cerebrale
-sunt in numar de doua unite prin punti de subst alba
-suprafata lor este cutata (adanc ce delimiteazsa lobii si santuri superficiale care delimiteaza
girii sau circumvolutiuni.
-subst alba reprezinta 60% din masa lor, se afla la int si sunt formate din fibre de asociatie,
comisurale si de proiectie
-subst cenusie se afla la ext si formeaza cortexul (scoarta cerebeloasa) si reprez 33%-la ext,
iar 7% la baza emisferelor si formeaza nucleii bazali.
Nervii cranieni
-fac parte din S.N periferic si sunt in nr de 12 perechi
-dupa functii ei pot fi:
a) N senzitivi: formati din fibre nervoase senzitive care conduc informatiile de la mucoasa
olfactiva, retina si ureche interna la scoarta cerebrala.
Exemplu: perechea 1,2 si 8
b) N cranieni motori: formati din fibre motorii si axonii neuronilor din trunchiul cerebral.
Acestia determina contractia musculaturii somatice de la nivelul capului sau motilitatea
musculaturii involuntare a miscarii netede.
Exemplu: 3,4,6,9,12
c) N senzitivi-micsti: sunt formati din fibre somatice senzitive, viscero-motorii.
Exemplu: 5,7,10,11
Fiecare nerv cranial are o origine reala si una aparenta. Originea reala se afla in nucleii
trunchiului cerebral, iar o regiune aparenta se afla in zona in care fibrele nervilor motori sau
micsti parasesc trunchiul cerebral sau intra in trunchiul cerebral.
Perechea
I olfactivi
II optici
III oculomotori
IV trohleari
V trigemeni
VI abducens
VII faciali
VIII vestbulo-cohleari
IX glosofaringieni
X vagi
XI accesori
XII hipoglosi
Tipul
Senzitivi
Senzitivi
Motori
Organele inervate
-epiteliul olfactiv din cavitatea nazala
-retina globului ocular
-muschii extrinseci ai globului ocular
-muschii intrinseciai globului ocular
Motori -muschiul oblic superior al globului ocular
Micsti
-tegumentul fetei si dintii prin ramurile senzitive oftalmica
-muschii masticatori prin fibrele motorii ale ramurii
mandibulare
Motori -muschiul drept extern al globului ocular
Micsti
-papilele gustative din cele doua treimi anterioare ale
mucoasei linguale
-muschii mimicii prin fibrele motorii
-glandele salivare
Senzitivi -organul Corti din urechea interna prin ramura acustica
-receptorii statici din urechea interna prin ramura
vestibulara
Micsti
-papilele gustative
-unii mschi ai faringelui prin fibrele motorii
-glandele salivare parotide prin fibrele vegetative motorii
-mucoasa faringiana
Micsti
-unii muschi ai laringelui prin fibrele motorii somatice
-majoritatea viscerelor toracice si abdominale prin fibrele
vegetative senzitive si motorii.
Motori -muschii sternocleidomastodian si trapez
Motori -muschii limbii
Analizatorii
Campurile vizuale a celor 2 ochi se suprapun partial, fenomen numit camp de vdere
binoculara.
2) Adaptarea la retina: care se realizeaza prin 2 rectii:
Reactia pupilara in care irisul regleaza reflex cantitatea de lumina care ajunge pe
retina.
Rectia fotochimica: care se realizeaza astfel.
- La proictarea luminii pe retina pigmentii fotosensibili scad fiind
descompusi. De aceea la trecerea de la lumina la intuneric acomodarea
dureaza 30-40 min, in care pigmentii se refac, iar de la intuneric la lumina
acomodarea dureazaa 3-4 minute.
3) Adaptarea la distanta: se realizeaza reflex prin actiunea muschilor circulari si radiari ai
corpului ciliar care maresc sau micsoreaza convexitatea cristalinului. Astfel cand
privim de aproape cristalinul se bombeaza, iar cand privim la distanta cristalinul se
aplatizeaza.
Stimularea retinei se realizeaza astfel:
-lumina strabate celulele retiniene pana la stratul pigmentar unde este absorbita de
celulele cu conuri si bastonase.
-transformarea pigmentilor fotosensibili sub influenta luminii in retinol si opsina. Aceste
procese determina cresterea permeabilitatii membranei celulare si aparitia potentialului
de receptor.
-transformarea potentialului de receptor in potential de actiune sub forma unui impuls
nervos.
-refacerea pigmentilor in care un rol important il are vitamina A.
Analizatorul auditiv
c) Segmentul central: se afla in girisul temporal superior unde fiecare organ corti
proiecteaza bilateral....
Analizatorul vestibular
11
Analizatorul gustativ
Conjuctivita
Cauze: infectioase, alergice
Manifestari: inflamarea pleoapelor, senzatie de corp strain.
Otita
Cauze: inflamatia urechii medii.
Manifestari: durere, febra, scaderea auzului.
Herpesul
Cauze: virale, intoxicatie alimentara.
Manifestari: aparitia pe piele a unor vezicule grupate in buchet cu lichid in intern.
13